Apostolul, Nr. 134 (2011)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
SERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 134

februarie 2011
Solidarizare pentru o legisla]ie mai bun\
ION CREANG|
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
u avut un scop [i nu au fost

departe de a reu[i `n acest
deziderat: s\ distrug\ `ncrederea `n sindicate. ~n aceast\
perioad\, se vorbe[te foarte
mult de Legea educa]iei, de
Codul Muncii. Au fost discu]ii
`ntre sindicate [i guvernan]i,
negocieri, dar cei de la putere
au f\cut, `n final, doar ce au
dorit. ~n aceast\ situa]ie, `n
care nu mai exist\ dialog social, sindicali[tii din `nv\]\m`nt au decis s\ fac\
toate demersurile pentru a fi auzi]i `n
Parlamentul Romniei. Gabriel Plosc\,
vicepre[edinte al FSLI [i pre[edinte al
Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam], ne-a
informat c\ Miercuri, 23 februarie, `n baza
legii 189 din 1999, privind ini]iativele legislative cet\]ene[ti, 24 de membri ai federa]iei au `nregistrat, legal, la notariat, un
comitet de ini]iativ\. Acesta, dup\
str`ngerea a unui num\r de 100.000 de
semn\turi ar putea vorbi `n numele
dasc\lilor propun`nd Parlamentului modificarea unor legi [i ini]ierea altora mai bune.
E o `ncercare de solidarizare pentru o
legisla]ie mai bun\ `n domeniul educa]iei.
Proteste - grev\ general\,

pichet\ri sau miting?
Greva general\ pare a nu mai speria
pe guvernan]i. S-a ajuns la o asemenea
situa]ie, `nc`t cei care ne conduc se

g`ndesc la beneficiile pe care le-ar avea de
pe urma unei astfel de greve. Nu mai
pl\tesc salarii, pentru c\, `n rest, oricum
nu prea ì intereseaz\ de ce se petrece `n
]ar\. A[a c\ liderul nem]ean vine cu o alt\
propunere: "Vrem s\ facem un alt fel de
miting. Vom face miting `n ziua `n care
guvernan]ii `[i vor asuma r\spunderea pe
Codul Muncii. Dar nu vrem s\ fie un miting
de dou\, de patru ore. Vrem s\ r\m`nem
acolo p`n\ c`nd vom rezolva ceva. Nu [tiu
ce ne vor face... Ne vor bate? ~i credem `n
stare [i de a[a ceva. Dar trebuie s\ facem
ceva s\ nu `[i mai bat\ joc de sindicate, de
oameni.
La reuniunile sindicale ce au avut loc
`n perioada 21-23 februarie, s-a mai stabilit c\ vor fi pichetate prefecturile. Nu e o
m\sur\ eficient\, `ns\ e necesar\ pentru a
atrage aten]ia asupra nemul]umirilor
oamenilor. Conform unui grafic, `n Neam]
va fi pichetat\ prefectura `n fiecare joi.
Astfel, vor fi protestatari `n fa]a palatului
administrativ pe 3, 10 [i 17 martie.
Care s`nt nemul]umirile?
Le cam [tim cu to]ii, multe dintre ele se

acutizeaz\, iar guvernan]ii nu par a le lua
`n considerare. Revendic\rile reies [i
dintr-un comunicat emis de FSLI.
Motivele protestului nostru s`nt
urm\toarele:
La mul]i ani, Gheorghe VADANA
Pag.3
1. Refuzul MECTS de a recunoa[te

`ncadrarea personalului didactic potrivit
prevederilor Legii 221/2008, `n condi]iile `n
care peste 90% din membrii no[tri de
sindicat au ob]inut `n instan]\ aceast
drept;
2. ~nc\lcarea prevederilor Legii
118/2010, potrivit c\rora, `ncep`nd cu data
de 1 ianuarie 2011, ar fi trebuit s\ se
revin\ la salariile din 2010;
3. Diminuarea costului standard per
elev pentru anul 2011 cu 22% fa]\ de anul
2010, m\sur\ care va conduce la neacoperirea fondurilor destinate salariilor
aferente acestui an;
4. Tergiversarea elabor\rii Regulamentului de acordare `n anul 2011 a
sporurilor pentru condi]ii periculoase sau
v\t\m\toare, `n conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitar\ a personalului pl\tit din
fonduri publice;
5. Anumite prevederi ale Legii
Educa]iei Na]ionale nr. 1/2011, cum ar fi:
nereducerea cu 2 ore a normei didactice
pentru personalul didactic cu o vechime `n
`nv\]\m`nt de peste 25 de ani [i gradul
didactic I, structura ciclurilor de
`nv\]\m`nt, componen]a consiliilor de
administra]ie;
6. Refuzul MECTS de a emite ordinul
pentru acordarea distinc]iilor [i premiilor
personalului didactic din `nv\]\m`ntul preuniversitar de stat "Gheorghe Laz\r" pentru anul [colar 2009-2010. (Red.)
Colegelor noastre, un
g`nd cald [i
ales de
martie: s\
ave]i parte
de o
prim\var\
a `mplinirii tuturor
speran]elor!
LACRIM| LIMBII ROMNE

at\ un titlu siropos,
adev\rat `n esen]\
[i, prin extensie,
capabil s\ suplineasc\ `ntreb\ri radicale. Tr\ie[te limba romn\ o dram\?
Este ea, cu adev\rat, `ntr-un impas
real? Cine o stric\?
C`t de grav e deteriorat\? Cine o ap\r\?
Cine o poate ap\ra? Cine trebuie s-o apere? C`t se poate
ap\ra singur\? {i `ntreb\rile pot
continua...
Plec de la observa]ia de
necontestat c\, la mai toate
nivelurile, se vorbe[te tot mai
prost romne[te. Agramat.
St`lcit. {leamp\t. F\r\ proprietatea termenilor. Frazele sunt
bezmetice, predicatele se pierd
pe drum, b`lbìala [i incompeten]a tropotesc neao[, totul cu
gravitatea [i solemnitatea aflatu-
lui `n treab\ [i datului cu

p\rerea, mo[teniri balcanice de
care nu vom sc\pa niciodat\.
Ad\uga]i la aceste g`ng\veli de
vorbire- g`ndire asediul ignoran]ei, pre]iozit\]ii [i trivialit\]iiautohtone sau de import- (nu
r`de]i, [i prostia poate fi de
import) care sunt acreditate pe
mai toate canalele mass media.
Analfabetismul [i gol\nia nu mai
sunt condamnabile, ci roze
poleite la butoniera VIP-urilor.
Nu [tiu ce hartist din noul val
componistic se l\uda c\ nu [tie
notele muzicale, un primar din
Capital\ face prezentul verbului
a fi - "care este", un pre[edinte
se adreseaz\ cu "m\i animalule"
[i vorbe[te despre "sinergia
faptelor", altul sus]ine c\ "iarna
nu-i ca vara" [i `l face pe un jurnalist "g\ozar"...
Pe fondul general al r\st\lm\cirii valorilor [i `ncuraj\rii
analfabetismului, (... eu n-am
avut note mari, dar am ajuns

pre[edinte... h\ ... h\.. h\.."),
Oana Z\voranu e mai admirat\
dec`t Ple[u, Adi Minune e mai
tare dec`t Liiceanu... ~n fa]a cui?
~n fa]a celei mai mari p\r]i a poporului romn, r\spund rapoartele de audien]\ [i sondajele de
opinie.
Nu a]i aflat nici o noutate din
cele relatate mai sus. Cu riscul
de a p\rea vetust, o s\ evoc testamentul lui En\chi]\ V\c\rescu
(...Las
vou\
mo[tenire/
Cre[terea limbii romne[ti/ {i-a
patriei cinstire") [i zic, for]`nd
pu]in propor]iile- c\ a[ fi
mul]umit [i dac\ am p\stra
limba romn\ a[a cum am
mo[tenit-o.
~n ceea ce prive[te a patriei
cinstire, las profesioni[tilor
aceast\ pl\cere...
Mircea ZAHARIA
(ccontinuaare `n pag. 7)
1 martie 1839 - 31 decembrie 1889
Ia am fost [i eu, `n lumea asta,

un bo] cu ochi, o bucat\ de hum\
`nsufle]it\ din Humule[ti, care nici
frumos p`n\ la dou\zeci de ani, nici
cuminte p`n\ la treizeci [i nici bogat
p`n\ la patruzeci nu m-aam f\cut. Dar
[i s\rac a[a ca anul acesta, ca anul
trecut [i ca de c`nd s`nt, niciodat\
n-aam fost...
NECUNOSCUTE SUNT
C|ILE REFORMEI
Radiografia `nv\]\m`ntului romnesc
actual nu arat\ prea
bine. Suntem la
tabacherea Europei,
cum ar zice b\di]a
Creang\ din Humule[ti. Prin [coli, sup\rarea umbl\ brambura de la catedr\ la
banc\, de la cancelarie la cabinetul
directorului. Statutul profesorilor
s-a degradat continuu `n ultimii
ani. Ast\zi, dasc\lii sunt privi]i ca
ni[te coate goale. Au venituri
mai mici ca tarabagiii. Tot timpul li se spune c\ ]ara este `n
criz\. Nu exist\ bani. Pu[tanii
de liceu nu mai au aplecare
spre carte. Au vocabular de
tomberon [i poftesc halucinogene. Cite[te: consum\ c`nep\
nebun\, ca s\ fie cool. P\rin]ii
cu sau f\r\ diplome sunt permanent nemul]umi]i de nivelul
[i metodele sofisticate practicate de c\tre apostolii neamului. C\ vorba aia, dup\ dou\
decenii de ron]\it democra]ie,
p`n\ [i ageamiii au devenit
exege]i `n probleme de educa]ie [i instruc]ie. De, oameni
[i oameni!
Cu ceva vreme `n urm\, un
alai consistent de [colari m`]`t\i
din ]inutul Hunedoarei a fluturat
steagul de partid. Copiii au
f\cut campanie electoral\
al\turi de p\rin]ii [i `nv\]\torii

lor. R\u, foarte r\u. ~n [coli nu
se face politichie. Un localnic
mucalit a venit cu o idee
tr\snet. A propus ca Legea
Educa]iei recent ap\rut\ `n
Monitorul Oficial s\ fie modificat\. S\ se dea dreptul
p\rin]ilor s\-i ia [i pe plozi la
urne. S\ pun\ [tampila pe
buletinul de vot de at`tea ori,
c`te odrasle au. S\ vezi atunci
cum cre[te interesul guvernan]ilor pentru ciclul primar.
Pentru viitorul ]\rii. C`nd eram
la gimnaziu, diriginta subsemnatului ne-a dus cu c`rdul la o
ac]iune patriotic\. Tocmai
murise Stalin [i toat\ ]ara era
cernit\. Un nene ne-a vorbit
despre via]\ [i activitatea
t\tucului. Sirenele fabricilor
din Piatra Neam] (Mucava,
Foresta, Imal, Celuloza) urlau
a jale. C`]iva dintre colegii mei
au `nceput s\ sc`nceasc\. De
spaim\, de frica Doamnei cu
coasa, nu [tiu. ~ntor[i la [coal\,
diriginta a pus c`te o not\
maxim\ la to]i pl`ng\re]ii. Nici
ast\zi nu `n]eleg de ce. Dvs.
b\nui]i?
{i p\rin]ii `ncep\tori au
ofuri. Un necaz de-al lor?
Pun`nd trei abecedare sub lup\,
Dumitru RUSU
(Continuaare `n pag. 7)
DESPRE REVISTELE {COLARE

Dialog cu Inspector [colar,
prof. Gheorghe BRNZEI
~ntr-o vreme `n care scriu tot mai

mul]i [i citesc tot mai pu]ini, revistele [colare sunt o necesitate ([i
dac\ da, care este ea?) sau sunt o
mod\, adic\ ,,s\ intr\m `n r`nd cu
lumea sau sunt doar posibilitatea
acumul\rii de punctaje la evaluare?
Gheorghe BRNZEI: M\
bucur c\ mi-a]i pus aceast\ `ntrebare. Descop\r `n con]inutul ei mai
multe aspecte care configureaz\
realit\]i ale mai multor v`rste: v`rsta c\ut\rilor,
v`rsta `ntreb\rilor, v`rsta alegerilor de via]\,
v`rsta primelor experien]e Cred c\, tot mai
mult, `n [coala romneasc\, `n general, [i `n
[coala nem]ean\, `n special, publicistica
elevilor [i cea destinat\ elevilor tind s\ devin\
necesit\]i. Tudor Vianu era de p\rere c\ acela
care vorbe[te, `n egal\ m\sur\, comunic\ [i

se comunic\. A[adar, elevii no[tri au nevoie
de comunicare [i, poate mai mult, au nevoie
s\-[i comunice g`nduri, tr\iri, sentimente [i
st\ri, adic\, simt nevoia s\ se comunice.
Eu cred c\, `n paginile revistelor, elevii se
comunic\. Am tr\it cu to]ii adolescen]a [i am
]inut un jurnal cu care dormeam sub pern\ [i
c\ruia ì `ncredin]am cr`mpeie de suflet.
Ast\zi, poate, locul acelui jurnal l-a luat pagina de revist\ [colar\. Chiar dac\ nu `n totalitate.
Nu pot s\ cred c\ revistele [colare sunt o
mod\ care, ca orice mod\, va trece. Mai
degrab\, revistele [colare sunt expresia
nevoii de comunicare pe care o tr\iesc tot mai
mult elevii no[tri. {i, `n mod fericit, ideea de
revist\ [colar\ se conjug\ [i cu ob]inerea
unor punctaje mai mari la evaluarea activit\]ii
colegilor no[tri.
A consemnat Dida VASILCA

ULTIMA OR| LA ROMAN

DE NEAMUL
MU{ATINILOR
n sala Rustic" a Hotelului Mariko Inn", elevi [i profesori
de la Colegiul Na]ional Roman Vod\ din urbea mu[atin\,
reprezentan]i ai administra]iei locale, ai Inspectoratului
{colar Jude]ean Neam], precun [i oaspe]i sosi]i de la
Bicaz, s-au `nt`lnit la mijloc de f\urar pentru a serba o zi a
`ndr\gosti]ilor de istorie. Astfel, Baalul Mu[aatinilor", organizat de Clubul de istorie al Colegiului Na]ional "RomanVod\", coordonat de profesorii Ovidiu Albert [i Mihaaelaa
Taanovici, nu a fost numai pricin\ de petrecere cu regi [i
regine din toate zodiile istoriei, ci [i un prilej de a pune `n
eviden]\ activitatea de trei ani a acestui club.
Aclama]ii serii de 11 februarie au fost `ns\, de departe,
cronicarii mu[atini, cei care au cules toat\ prada `n urma
turnirului jurnalistic al Reporterilor de liceu, proiect `n care nimeni nu
le-a stat `n cale, fie c\ au fost cavaleri [i domni]e din cet\]ile
transilv\nene, fie c\ au fost urma[i ai Banului Olteniei sau cronicari din
cetatea lui Bucur. {i-n toat\ clocoteala asta de tinere]e [i de jubilare, au
ie[it s\ gr\iasc\ `n fa]a mesenilor aduna]i pe spr`ncean\ la Balul
Mu[atinilor mai marele cet\]ii Romanului, prof. Dan Lauren]iu Leoreaanu,
deputatul Maariuss Neculaai, dimpreun\ cu doamna sa Andreeaa, din neamul romanvodi[tilor [i ea, doamna Mihaaelaa Tanovici, aliat\ din ordin al
Muzei Clio cu profesorul Albert, starostele cel mare al petrecerii, dar [i
profesorul Mihaail Ciocaan, intrat de 21 de ani `n ordinul romanvodi[tilor,
dasc\lul cu t`mpla c\runt\ dar cu inim\ de absolvent de liceu.
O petrecere de poveste
Modelul petrecerii mu[atine va fi preluat de c\tre dreg\toria local\
[i sporit cu to]i tinerii din cetatea mu[atin\, ba chiar [i cu cei dinspre
Cetatea Neam]ului [i h\t mai `ncolo, din jude]. A[a au dat zvon chiar
mai marele cet\]ii mu[atine, Prof. Dan Lauren]iu Leoreanu [i gazdele
Marius [i Andreea Neculai, ba chiar s-a spus limpede c\ preg\teala
trebuie s\ `nceap\ de `ndat\ deoarece primul bal cu personaje
cobor`te din cartea de istorie a [i fost tocmit pentru Zilele ora[ului
Roman, fiind aleas\ chiar [i ziua c`nd maiest\]ile lor, tinerii, vor defila `ntru deliciul supu[ilor, anume s\rb\toarea Sfin]ilor ~mp\ra]i
Constantin [i Elena, cu dat\ neschimb\toare la 21 mai.
{i-oi `nc\leca pe-o [a, dar a[ vrea s\ [ti]i c\ cele mai aplaudate la
petrecerea romanvodist\ au fost alte]ele lor Caterina de Medici (Andreeaa
Zaalomir, aleas\ astfel Regina Balului), Ana de Austria (Roxaanaa
P\tr\uceaanu), regina Egiptului, Cleopatra (Adaa Hululei) precum [i Muza
Istoriei, Clio, interpretat\ cu aplomb de c\tre romanvodista Daanaa
Maanolaache. Asta nu pentru c\ celelalte personaje n-ar fi fost pe m\sur\
de frumoase `ntru toate cele, ci pentru c\, a[a ca la orice `ntrecere, nu
toaat\ lumeaa poaate s\ [ad\ mai `n fa]\, a[a cum bine spunea doamna
Andreea Neculai, gazda [i pre[edintele juriului, deopotriv\, sub privirea
bl`nd\ [i aprobatoare a doamnei bibliotecar Corneliaa Joraa, cea mai
romanvodist\ dintre romanvodi[tii prezen]i. (A.OPRI{)
Anul Interna]ional al Chimiei

Performan]e
roma[cane
la olimpiadele
[colare
entru
roma[cani,
fazele na]ionale ale
olimpiadelor
din
acest an s-au soldat
cu rezultate excelente. Primul care a
lovit `n 2011 a fost
un fizician, Vlad
Iulian Ilie, `n clasa a
IX-a la Colegiul
Na]ional
"Roman
Vod\" (CNRV), elev
preg\tit de prof.
Mircea Gligor - men]iune la
Olimpiada na]ional\ de fizic\,
desf\[urat\ la Arad.
La Timi[oara, unde a avut loc
Olimpiada na]ional\ de chimie,
Mihaela }\rn\ (prof. Mihaela
M`rze) [i Mara Ie[anu (prof.
Crengu]a Radu) au ocupat
locurile 4 [i 5 `n clasamentul final
al elevilor de clasa a X-a, urm`nd
s\ fac\ parte din lotul l\rgit al
Romniei la Olimpiada de {tiin]e
a Uniunii Europene (EUSO) care
se va desf\[ura la Praga, `n luna
aprilie. Astfel, b\t\lia chimi[tilor
din zona Romanului a fost
tran[at\ cu mare succes `ntre
Liceul
Teoretic
Vasile
Alecsandri S\b\oani [i Colegiul

Na]ional Roman Vod\", care
[i-au `mp\r]it premiile cele mari:
Victor Eduard Robu, men]iune
MECTS, (Liceul Teoretic "Vasile
Alecsandri" S\b\oani, prof.
Tr\g`nd linie `n urma edi]iei

2011 a Olimpiadei na]ionale de
Chimie, trebuie consemnat
neap\rat faptul c\ 10 dintre cei 11
elevi care au format lotul jude]ului
Neam] pentru aceast\ etap\ a
MIHAELA }|RN|
Mihaela M`rzze) [i men]iuni speciale acordate elevilor Otilia

Ciobanu (Liceul Teoretic "Vasile
Alecsandri" S\b\oani, prof.
Ani[oara Sc``rlat), Bianca Dombici
(Colegiul Na]ional "Roman-Vod\"
Roman, prof. Aurica Enescu). La
un pas de a ob]ine o distinc]ie la
aceast\ etap\ a Olimpiadei de
chimie a fost [i romanvodista
Alexandra Cire[\.
competi]iei s-au `ntors acas\ cu

premii sau men]iuni. Dac\ la asta
mai ad\ug\m faptul c\ dou\ dintre nem]ence, respectiv Mihaela
}\rn\ [i Mara Ie[anu, fac parte
din lotul l\rgit pentru olimpiada
interna]ional\, conform statisticilor din ultimii zece ani, cel pu]in,
prin ]inuturile Neam]ului a[a ceva
nici c\ s-a mai pomenit ! Iar ca
succesul s\ fie [i mai cool, cum
ECO ROMAN VOD|
olegiul Na]ional Roman Vod\ a

f\cut un prim pas de succes `n
vederea dob`ndirii statutului de
[coal\ ECO. Programul mondial
Eco-Schools este sus]inut de
organisme na]ionale precum
Ministerul Educa]iei, Cercet\rii,
Tineretului [i Sportului, Agen]ia
Na]ional\ pentru Protec]ia
Mediului precum [i de Comisia
UNESCO pentru Romnia.
Accesarea acestui proiect s-a
f\cut la ini]iativa directorului
adjunct prof. Mihaela Tanovici, coordonator
fiind prof. Cristina Gheorghi]\, `ns\ succesul
determinat de acceptarea particip\rii la
Programul Eco-schools a fost asigurat de
tinerii romanvodi[ti. Av`nd `n vedere faptul c\
elevii din [coala noastr\ sunt deosebit de
interesa]i de protec]ia mediului `nconjur\tor, la
ini]iativa doamnei director Mihaela Tanovici,
am `ncercat s\ p\trundem pe aceast\ cale `n
realizarea unui proiect care va antrena un
num\r foarte mare de elevi [i de cadre didactice, un num\r mare de p\rin]i, dar [i comunitatea local\. Vom `ncerca s\ realiz\m o serie
de activit\]i care s\ arate preocuparea tinerilor fa]\ de mediul `nconjur\tor [i s\ sensibilizeze [i popula]ia din municipiul Roman `n
MARA IE{ANU
ar spune oricare dintre premian]i,

acesta a venit `n chiar Anul
Interna]ional al Chimiei, cum nu
se putea mai frumos pentru ca
aceast\ amintire s\ fie marcat\ `n
timp f\r\ putin]a de a fi [tears\ `n
vreun fel.
Performerii, ca [i mae[trii
acestora, `n cea mai mare parte,
nu se afl\ la primul succes.
Mihaela }\rn\, de pild\, dup\
men]iunea ob]inut\ anul trecut la
aceea[i `ntrecere, tot la faza
final\, a promis o r\zbunare [i
s-a ]inut de vorb\, fiind cea mai
bine clasat\ dintre nem]eni `n
2011. Mara Ie[anu, de la Roman
Vod\, clasat\ dup\ colega sa din
S\b\oani, `ns\ tot pe podium,
este [i ea o veteran\ a `ntrecerilor tari `nc\ din clasa a V-a,
oscil`nd mereu `ntre chimie [i
fizic\. Apoi, dac\ este s\ spunem
numele dasc\lilor, ori la care neam opri, dintre cei de la S\b\oani
[i/sau de la CNRV, pentru fiecare
se g\se[te loc `ntr-un album al
performan]elor nem]ene, cu
men]iunea c\ doamna Aurica
Enescu, cea care a condus delega]ia chimi[tilor de la Timi[oara,
este, cu `ncepere din iarna lui
2010, coordonatorul Centrului de
Excelen]\ de la Roman [i autor a
mai multor lucr\ri de specialitate...
A. OPRI{
leg\tur\ cu aceast\ problem\ care ne intere- personalit\]i din mediul universitar iar pentru o
seaz\ pe to]i, a declarat plin\ de optimism bun\ popularizare a tuturor activit\]ilor noasCristina Gheorghi]\, profesor de biologie la tre legate de protec]ia mediului mai avem `n
plan realizarea unei pagini
Colegiul Na]ional Roman
web, a spus Vlad UngureaVod\.
nu, elev `n clasa a XI-a A la
Proiectul
romanvodi[tilor, care a primit punctaColegiul Na]ional Roman
jul maxim din partea organiVod\, cel care se va ocupa
zatorilor, urm\re[te ca
de coordonarea acestui proacest program s\ contribuie
gram `n r`ndul romanvola cre[terea gradului de
di[tilor.
con[tientizare a elevilor `n
Eco-[coala este un proprivin]a problemelor de
gram interna]ional care a
mediu [i a elementelor dezavut ca punct de plecare
volt\rii durabile, prin studiu
ideea implic\rii elevilor `n
`n clas\ [i ac]iuni concrete
rezolvarea problemelor lo`n cadrul [colii [i comucale de mediu. Cei implica]i
nit\]ii. Am dezvoltat proiec`n program au posibilitatea
tul, am pus deja bazele
afirm\rii la nivel na]ional prin
Prof. Cristina GHEORGHI}|
activit\]ilor pe care urmeaz\
c`[tigarea unui premiu press\ le derul\m, astfel c\ suntigios, respectiv Steagul
tem preg\ti]i pentru aceast\ competi]ie fru- Verde, dar [i statutul de Eco-[[coal\. De
moas\, dar totodat\ dificil\. ~n virtutea acestui remarcat este faptul c\ din anul 1999, de c`nd
program, colegii mei din clasele de liceu vor programul Eco-[coala a debutat `n Romnia,
face o revist\ av`nd ca tem\ protec]ia mediu- singura institu]ie de `nv\]\m`nt din zona
lui, urm`nd ca cei din clasele de gimnaziu s\ Romanului care a fost acceptat\ `n selectul
desf\[oare o serie de activit\]i cu comuni- club ECO schools este [coala din comuna
tatea local\. Ne-am mai propus organizarea Horia.
A. OPRI{
unor conferin]e la care inten]ion\m s\ invit\m
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
a fine de f\urar, cetatea mu[atin\ a Romanului fream\t\ din
nou sub zodia celui care a fost marele prelat, profesor, c\rturar [i lupt\tor anticomunist Visarion Puiu (1879 - 1964),
r\mas `n con[tiin]a celor care ast\zi ì p\streaz\ vie memoria drept c\lug\rul osta[, a[a cum bine l-a numit Nicolae
Iorga pe cel care a urcat `n treapta arhiereasc\ p`n\ la rangul de Mitropolit al Moldovei. Manifest\rile, reunite sub
genericul Zilele Mitropolit Visarion Puiu, programate `n
perioada 26 - 28 februarie 2011 la Roman, Pa[cani [i
M\n\stirea Neam], se afl\ la cea de a XV-a edi]ie, cu
aceast\ ocazie fiind marcat\ o dubl\ comemorare: respectiv
`mplirea a 132 de ani de c`nd Victor Puiu, viitorul mitropolit,
a v\zut lumina zilei, la Pa[cani, precum [i 90 de ani de la
hirotonia sa `ntru arhiereu (25 martie 1921). Pentru a consemna toate
aceste file de istorie, simpozionul g\zduit de Muzeul de Istorie roma[can
va reuni, ca [i la ultimele sale edi]ii, oaspe]i din ]ar\ [i din str\in\tate, at`t
reprezentan]i ai clerului, ortodox [i catolic, c`t [i intelectuali de marc\.
~ntre momentele deosebite ce ]in capul de afi[ al acestei edi]ii rotunde
a simpozionului interna]ional dedicat Mitropolitului Visarion Puiu se disting dezbaterile de la Muzeul de Istorie din Roman, ocazie cu care va fi
lansat\ cea de a II-a edi]ie a lucr\rii Din istoria vie]ii monahale (una dintre numeroasele comori mo[tenite de la Visarion Puiu, reeditat\ sub
`ngrijirea Pr. Dr. Florin Aurel }uscanu, Protopop al Protopopiatului
Roman [i Pre[edinte al Asocia]iei Visarion Puiu) dar [i manifest\rile de
la Pa[cani, ora[ul natal al celui comemorat, sau cele de la M\n\stirea
Neam] unde, cu `ncepere din luna iulie a anului 1999, casa din umbra
schitului Vovidenia, care ad\postise timp de patru decenii muzeul Mihail
Sadoveanu, a devenit Muzeul Visarion Puiu-Mihail Sadoveanu.
Pag. 2
Un mesaj `n numele adev\rului

P`n\ `n anul 1989, numele mitropolitului Visarion Puiu a fost pomenit
foarte rar, chiar `n manualul de Istoria Bisericii Ortodoxe Romne, editat
`n mai multe edi]ii sub coordonarea distinsului academician Pr. Mircea
P\curariu, aloc`ndu-i-se doar c`teva r`nduri. Apoi, dup\ patru decenii, la
25 septembrie 1990, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a anulat
Zilele Mitropolit
Visarion Puiu,
la edi]ia a XV-a
hot\r`rea nedreapt\ din 28 februarie 1950, prin care acesta era caterisit,
reabilit`ndu-l din punct de vedere canonic, bisericesc.
~n anul 1996, la Pa[cani, s-a constituit un comitet care [i-a propus
ac]iuni de popularizare a personalit\]ii ierarhului. Astfel, din 1997, s\ se
desf\[oare, anual, diverse activit\]i cultural-religioase reunite sub genericul Zilele Mitropolit Visarion Puiu, iar din anul 2006, Asocia]ia Visarion
Puiu a editat Valori P\[c\nene care, din anul 2010, s-a transformat `n
Valori Perene, o publica]ie cu apari]ie semestrial\, al c\rei scop este
acela de a redescoperi [i de a face cunoscut\ personalitatea marelui
prelat.
~n anul 2010, cu ocazia comemor\rii mor]ii sale, am socotit necesar
APOSTOLUL
s\ le cuprind `ntr-o pagin\ web (care poate fi accesat\ la adresa

http://www.visarionpuiu.centerblog.net) ca o serie de informa]ii menite s\
contribuie la redescoperirea Mitropolitului martir Visarion Puiu . Chiar
dac\ ceea ce am `ncercat s\ redau prin munca [i priceperea mea nu
este nicidecum suficient `ntru luminarea tuturor c\ilor ce pot s\ conduc\
spre ADEV|RUL despre via]a [i grandioasa oper\ mo[tenit\ de la
Mitropolitul Visarion Puiu, z\bovind pu]in `n spa]iul virtual, la aceast\
adres\, oricine se poate `mbog\]i de ceea ce nici eu nu cuno[team p`n\
`n urm\ cu trei ani.
Nicoleta DANCI
Profesor de Informatic\
Liceul Teoretic Vasile Alecsandri S\b\oani
februarie 2011
NESF~R{ITA NOASTR| TRANZI}IE

DE-A MORILE DE V~NT
Interviu cu
prof. Gabriel
Plosc\,
pre[edintele
FSL~ Neam]
ebuloasa `n care se
afl\ `nc\, `n cea de-a
doua lun\ a acestui
an, modul `n care se
calculeaz\ [i se distribuie lefurile cadrelor didactice, dar
[i semnalele negative venite de la personalul unora dintre
[colile nem]ene neau determinat s\ c\ut\m r\spunsuri la
dou\ `ntreb\ri: "Primesc cadrele
didactice cei 15% promi[i, din
acei 25% t\ia]i `n vara anului trecut?" [i "Exist\ fonduri suficiente
care s\ acopere salariile p`n\ la
sf`r[itul acestui an?".
Pentru c\ salariatul din `nv\]\m`nt este `n primul r`nd un intelectual care se presupune c\-[i
cunoa[te [i `[i ap\r\ drepturile
dob`ndite `n timp, primii care iau
pulsul [colilor s`nt - dup\ Inspectoratul {colar sau `naintea acestuia, `n func]ie de problem\ reprezentan]ii Sindicatului Liber
al Lucr\torilor din ~nv\]\m`nt.
Sindicat care, de altfel, se lupt\
de ceva timp, inclusiv ac]ion`nd
`n diferite instan]e, pentru a ap\ra drepturile cadrelor didactice
din `nv\]\m`ntul nem]ean. De
aceea, ne-am adresat pre[edintelui Federa]iei Sindicatului
Liber ~nv\]\m`nt (FLSI) Neam],
profesorul Gabriel Plosc\.
Cei 15% s`nt,

de fapt, doar 12,5%
- Se reg\sesc cele 15 procente promise `n lefurile `ncasate
de cadrele didactice din Neam]
pentru luna ianuarie?
- Nu numai c\ nu se
reg\sesc, dar nu au cum s\ se
reg\seasc\, matematic vorbind,
[i asta pentru c\ acei 15% se
calculeaz\ la veniturile t\iate ale
cadrelor didactice, adic\ la acea
baz\ de 75% din leafa primit\
p`n\ `n iulie 2010, c`nd a fost
operat\ t\ierea de 25%. Dac\
lu\m, de exemplu, o leaf\ de
1.000 de lei, dup\ diminuarea cu
25% aceasta a ajuns la 750 de
lei. Dac\ ar fi s\ ad\ug\m cei

15% la leafa ini]ial\ de 1.000 de
lei, ar rezulta 150 de lei `n plus,
`ns\ raportarea se face la cei
750 de lei [i atunci, evident,
suma adaugat\ este mai mic\,
mai exact vorbim despre un procent de 12,5%. De fapt, concluzia noastr\ este c\, pentru a
se reveni la veniturile din decem-
satorie, deoarece Legea nr. 330

referitoare la salarizarea unitar\
`n sistemul bugetar spunea c\, `n
ianuarie 2010, veniturile trebuie
s\ fie egale cu cele din decembrie 2009. Un alt spor care a
suferit astfel de modific\ri este
cel acordat bibliotecarilor, care [i
acesta, ca [i alte asemenea
sporuri, trebuia dat ca sum\
compensatoare. Ce se `nt`mpl\?
~n Legea 285/2010 de aplicare
a legii cadru de salarizare `n
sistemul bugetar pentru anul
2011 se spune c\ toate aceste
sume care au fost acordate s\
fie trecute `n salariul de baz\.
Verba volant...
dar directorul r\spunde!
brie 2009, dinainte de operarea

acelei reduceri de 25%, vor fi
necesare dou\ astfel de reveniri
cu procente de 15% ad\ugate la
veniturile din decembrie 2010.
Abia atunci se va ajunge, matematic, contabilice[te [i practic, la
situa]ia dinainte de acea t\iere de
25%.
- Ce au mai pierdut cadrele
didactice, dar [i personalul
didactic auxiliar din veniturile pe
care le aveau, pentru c\ nici la
capitolul sporuri acordate situa]ia
nu mai este aceea[i?
- Nu s-au mai acordat unele
sporuri, precum sporul de rural
[i situa]ia este ceva mai complex\. Exist\ HG 1613 / 2009
prin care sporul de rural care era
cuprins `ntre anumite limite, `n
func]ie de anumite criterii [i evident de bugetul existent. Limita
superioar\ era undeva la 80%,
dar s\ nu v\ imagina]i c\ se
acorda acest maxim. ~n jude]ul
Neam] nu [tiu dac\ erau 2-3
[coli care acordau acest spor la
limita lui maxim\. Acesta a
sc\zut p`n\ la 20%, limit\
maxim\ de acordare. Diferen]a
`ntre sporul de rural din 2009,
`nainte de mic[orare [i dup\
aceasta reprezenta, pentru
fiecare cadru didactic aflat `n
aceast\ situa]ie, o anumit\ sum\.
S-a hot\r`t ca aceast\ sum\ s\
fie acordat\ ca sum\ compen-
- Cu alte cuvinte, toate aceste sporuri, venite ca [i sume

compensatorii ar fi adus ceva
bani `n plus `n buzzunarul oamenilor, dar fiind prinse `n salariul
de bazz\...
- Exact. Numai c\, `ntre
timp, se transmite prin viu grai,
f\r\ a se emite `ns\ nici document scris, f\r\ ca nimeni din
minister s\-[i asume acest lucru,
pe r\spunderea ordonatorului de
credite care este directorul de
[coal\, ca toate aceste diferen]e,
aceste sume compensatorii s\
nu fie b\gate `n salariul de baz\.
Asta este durerea oamenilor pe
care ne-o transmit nou\, sindicatului: noi cerem s\ se p\streze veniturile din decembrie 2009,
a[a cum spune legea, pentru
asta ne batem!
- Dar cel de-aal XIII-llea
salariu, care aducea ceva `n plus
`n buzzunarul profesorilor la
fiecare `nceput de an?
- Nu se mai acord\ nici
acesta. Puterea de cump\rare a
cadrelor didactice din `nv\]\m`ntul preuniversitar scade [i
va sc\dea `n continuare. Acesta
este adev\rul, nemaivorbind de
nerespectarea legii `n privin]a
procentului din PIB acordat
educa]iei, care este acum la 3%,
c`nd legea spune c\ ar trebui s\
fie de minim 6%.
Bani mai pu]ini

[i cu `nt`rziere
- Au fost discu]ii `n unele
[coli din Piatra Neam], zvonuri
c\ lefurile pe ianuarie ar fi fost
date cu `nt``rzziere. Ce [ti]i despre
acest lucru, e real sau doar un

zvon?
- ~ntr-adev\r, a existat o
`nt`rziere la Piatra Neam], de o
zi, la plata salariilor, am primit [i
noi semnale de la unele [coli [i
pentru a l\muri problema ne-am
adresat Trezoreriei, doamnei
director Stan, cu care noi colabor\m foarte bine, chiar am dori
s\-i mul]umim pentru transparen]\, amabilitate [i pentru sprijinul acordat ori de c`te ori am
solicitat-o. Plata salariilor cadrelor didactice din jude]ul Neam]
se face `n perioada 5-10 a lunii,
de pild\, la Piatra Neam] vorbim
de data de 10 a lunii, c`nd banii
ar trebui s\ se afle deja pe card.
Ni s-a comunicat de la Trezorerie
faptul c\ sumele primite de la
bugetul de stat acoper\ 97,
32% din necesarul pentru
`ntregul
personal
din
`nv\]\m`ntul preuniversitar de
stat pe anul 2011. Iar acest
procent este calculat pe baza
formulei din celebra de acum
HG 1395/2010 privind finan]area
unit\]ilor de `nv\]\m`nt de stat
pe baza standardelor de cost per
elev / per pre[colar. Or, formula
aceea de calcul este nefericit\,
ca s\ nu spunem eronat\, ca [i
concept `n primul r`nd. Ni s-a
promis `nc\ de anul trecut c\ se
va reveni asupra ei, dar se
merge `nainte dintr-un fel de
iner]ie, care aduce neajunsuri
tot [colilor [i personalului din
`nv\]\m`nt.
- Concret, ce face aceast\
formul\
[i nu corespunde
realit\]ii?
- Aplic`nd aceast\ formul\
pentru unele [coli, sumele alocate pentru cheltuieli de personal
s`nt mai mici dec`t necesarul, iar
`n c`teva cazuri, pu]ine ce-i drept,
alte unit\]i de `nv\]\m`nt primesc
mai mult dec`t necesarul. {i
atunci, singura solu]ie viabil\ `n
acest moment este redistribuirea
acestor diferen]e `ntre [coli. De
aici `nt`rzierea [i, din p\cate,
acest lucru se va perpetua `n
timp. Un exemplu concret, avem
semnale de la colegii no[tri de la
Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[
c\ nici pentru luna februarie nu
ajung banii pentru salarii. Se
face o analiz\ a situa]iei, se caut\
sumele necesare [i se face acea
redistribuire. Dar, nu este normal
s\ fie a[a
A consemnat
A. BRUDARU
{I PROFESORII
FUG DE {COAL|
`nd dasc\lii se plictisesc de scormonit
prin buzunarele golite
de criz\, o taie `n lumea mare. Bejenesc
spre ]\rile de farmec
pline. Spre ]ara libert\]ilor Fran]a, spre
Cizma fra]ilor macaronari, spre Spania
cu c\p[unari [i toreadori. Pe ce se bazeaz\ `n aventura
lor? Pe iste]imea din dotare [i
noroc. Cer concediu pentru nevoi
personale un an [i valea la Paris. La plesneal\. De ce p\r\sesc
barca [ubred\ a Educa]iei? E
nesigur\. Are fisuri, ia ap\. Mai
clar? ~n `nv\]\m`nt retribu]ia e
sub]ire. Naveta se pl\te[te sporadic. Comasarea [colilor a dus
la dispari]ia multor catedre. La
necazurile enumerate ad\uga]i
mitingurile [i ur\turile de rigoare:
Jos [i Sus! Harababura e `n
vog\. Cum se termin\ plimb\rile
prin Vestul opulent? A[a [i a[a.
Unii reu[esc, se c\p\tuiesc, al]ii
chixeaz\. Ultimii se `ntorc mai
s\raci [i mai debusola]i `n
b\t\tura p\rinteasc\. Cum plecarea la munc\ `n str\in\tate a
devenit sport na]ional, `nv\]\m`ntul a devenit extrem de permisiv. Statisticile actuale sunt
alarmante. Exemple? Un profesor de mate din Piatra Neam] a
plecat la Roma. Neg\sind un job
pe placul lui, din disperare, s-a
angajat la catedral\ din cetatea
celor [apte coline Normal. Avea
o voce `nc`nt\toare, [tia s\ c`nte
dumnezeie[te la vioar\ [i era un
mioritic frumos. Finalul? Din
punct de vedere material, fericit.
{i-a uitat `ns\ ]ara, p\m`ntul
natal. Nu mai vrea s\ aud\ de

Romnia. Trist, nu?
S\ revenim la `nv\]\m`ntul
romnesc. Cine supline[te catedrele abandonate de plimb\re]i?
Necalifica]ii [i pensionarii. Primii,
f\r\ patalama la m`n\. Ne referim la nepoatele [i nepo]ii directorului de [coal\, neamurile primarului, preotului din comun\.
Nimic nou sub soare. ~ncadrarea
dup\ ureche d\inuie[te de c`nd
era dul\ul c\]el. Cu mul]i ani `n
urm\, cea mai faimoas\ profesoar\ din S\vine[ti era {efuleasa. Precizare: so]ia sefului de
post venit de aiurea. Studii?
Nema. Asta n-a `mpiedicat-o s\
predea toate disciplinele din
catalog. Prin rota]ie. Din curiozitate l-am `ntrebat pe un italian
ce l-a determinat s\ p\r\seasc\
catedra pentru can]onetele
napolitane pe care le c`nt\.
R\spuns: nesiguran]a zilei de
mìne, retribu]ia umilitoare,
harababura din sistem. {i a continuat: nu-i exclus s\ dea `n bar\
[i `n ]ara lui Berlusconi. Dac\ se
va `nt`mpla, m\ `ntorc la catedr\
dar nu cu pl\cere. P\rerea
dasc\lilor adev\ra]i despre
stranieri? Dur\. Omul nu-[i
iube[te profesia. E dominat de
M\ria Sa Banul. Care ban, la ora
actual\, e St\p`nul Lumii! {i mai
are un minus, nu l\crimeaz\ la
vederea tricolorului. Nu se ridic\
`n picioare la intonarea imnului
na]ional. Probabil nu-i cunoa[te
nici versurile. E repetent la patriotism. N-a auzit de `ntrebarea
poetului Ovidiu: Cu ce-i vr\je[te
oare pe to]i p\m`ntul ]\rii? Pe
bune, cu ce?
Dumitru RUSU
heorghe Vadana s-a n\scut la 3 februarie 1931, Poiana Teiului, jude]ul
Neam]. Este absolvent al {colii
Normale de B\ie]i Gheorghe Asachi
din Piatra Neam] [i al Facult\]ii de
Arte Plastice Ia[i, promo]ia 1967
(clasa profesorilor Hotnog [i
Podoleanu).Profesor de desen la mai
multe [coli generale din Piatra Neam]
[i inspector de specialitate la
Inspectoratul {colar al jude]ului
Neam]. Prezen]\ activ\, fervent\ la
expozi]iile colective, de grup [i la saloanele
jude]ene organizate de Filiala Neam] a UAP;
1981-1989- Salonul de var\ al profesorilor de
desen, Piatra Neam]; 1979- 1981- 1983Festivalul Na]ional C`ntarea Romniei, fazele
interjude]ene.
Expozi]ii de grup: 1985, Galeriile Cupola,
Ia[i; Galeriile municipiului Bucure[ti; 1987Piatra Neam], T`rgu Mure[; 1991- Strassbourg;
Grafic\, Valencia, Venezuela; 1995- Galeriile
municipiului Bucure[ti; Martelly, Ungaria.
Expozi]ii personale: 1980- Tg. Mure[; 19812010- `n fiecare an, la Piatra Neam].
Organizator al unor tabere de crea]ie: 1982-
februarie 2011
La mul]i ani,
PUIU VADANA!
1984- Alma[; 1985- 1988- Brate[; 1987Vii[oara; 1989- 1993- Dumbrava [i Borca; 1998Dur\u, tabere soldate cu expozi]ii de grup,
reprezent`nd tot at`tea evenimente artistice.
~n anul 2010, prime[te premiul ziarului
Ceahl\ul [i este declarat omul anului `n pictura
nem]ean\. La `nceputul lunii februarie 2011,
este s\rb\torit de colegii de la Liceul de Art\
Victor Brauner, Asocia]ia `nv\]\torilor din
jude]ul Neam] [i Sindicatul ~nv\]\m`nt Neam].
Prezent cu lucr\ri `n colec]ii din ]ar\ [i
str\in\tate. Pictura sa, liric\ `n atitudine, s-a
consacrat pastelurilor de atmosfer\, `n modalitate post- impresionist\, cele mai reu[ite lucr\ri
fiind dedicate unor peisaje t\inuite din mun]ii
Neam]ului.
Cred c\ longevitatea mea se datoreaz\

p\rin]ilor mei, munteni s\n\to[i, care mi-au
APOSTOLUL
d\ruit aceast\ gen\. Am f\cut de toate `n via]a

mea, dar le-am f\cut ponderat, con[tient mereu
c\ trebuie s\ l\s\m o urm\ `n via]\. Mai ales
atunci c`nd Dumnezeu `]i `ncredin]eaz\ un talent, trebuie s\ con[tientizezi acest dar, s\
munce[ti pentru a nu-l irosi, s\ dai seam\ despre el.
(N. B. {i Puiu Vadana a dat seam\ `n
expozi]ia prezentat\ la Galeriile Lasc\r Vorel,
din 5 februarie a.c.)
~n ceea ce prive[te semnifica]ia formei `n
pictura mea, ea este expresia emo]iei pe care
modelul o declan[eaz\ [i se retrage pentru a
l\sa loc st\rii de tr\ire care se desf\[oar\ pe
fondul unei amintiri- urcu[uri [i cobor`ri `n timp`ncerc\ri de a reda via]a n\scut\ din via]\.
Caut s\ eliberez forma de tutela motivului
real f\r\ s-o opun acestuia, desenez obiectele [i
fiin]ele lumii, le pictez de acord cu sim]irea
momentului recep]iei, imaginea naturii `n pictura
mea constituindu-se ca o problem\ ce exclude
simpla pl\cere rezultat\ din transfigurarea
senza]iilor `n imagini stereotipe.
Gheorghe VADANA
Pag. 3
PA{I SPRE EUROPA

CREATING E-LEARNING COURSES
HANDS-ON TOOLS & PRACTICAL TIPS
Alternativa educa]ional\
Freinet, variant\ a
sistemului de `nv\]\m`nt
venimentele
din
decembrie 1989 au
`nsemnat [i pentru
]ara noastr\ revenirea
la pluralismul educativ, renun]`ndu-se la
monopolul exclusiv al
statului `n domeniul
`nv\]\m`ntului prin
implementarea alternativelor educa]ionale
[i `nfiin]area `nv\]\m`ntului particular.
Alternativele educa]ionale
reprezint\ modalit\]i de organizare [colar\ care propun forme [i
metode de organizare [i func]ionare a activit\]ii instructiveducative, altele dec`t formele
specifice unei epoci, sau care
apar `ntr-un anumit context social.
O alternativ\ educa]ional\
are rolul de a corecta anumite
imperfec]iuni ale sistemului oficial,
de a substitui unele forme de
educa]ie prin metodologii didactice diferite sau complementare [i
de restructurare a cadrului de
organizare si func]ionare al institu]iei [colare.

Pluralismul educativ este promovat prin existen]a urm\toarelor
alternative `n cadrul sistemului
na]ional de `nv\]\m`nt: Step by
Step, Waldorf ([i pedagogia curativ\ Waldorf), Freinet, Montesori,
Planul Jena.
M\ voi referi succint la modul
`n care func]ioneaz\ pedagogia
Freinet.
La sf`r[itul secolului al XX-lea,
profesorul francez Celestin
Freinet a pus bazele unui sistem
denumit mai t`rziu pedagogia
Freinet. Plecat dintr-un s\tuc
francez, Freinet nu avea s\-[i
vad\ roadele muncii sale de-o
via]\. Ast\zi, `n peste 40 de ]\ri

din `ntreaga lume, zeci de mii de
elevi din ciclul primar `nva]\ s\
scrie, s\ citeasc\, s\ se descurce
`n via]\ conform pedagogiei
Freinet. ~n Europa vestic\, acest
sistem a fost implementat `nc\ din
perioada interbelic\, fiind experimentat de state precum Fran]a,
Belgia, Austria, Germania etc.
Esen]a pedagogiei Freinet
are `n centrul s\u persoana precum [i rela]iile sale interumane.
Tipologia educa]iei promovate de
Freinet este `nv\]area centrat\ pe
rezolvarea unor probleme de c\tre
grupurile de elevi aflate sub `ndrumarea
cadrelor
didactice.
Constituirea grupurilor se face la
alegerea copiilor, iar componen]a
acestora se men]ine 3 4
s\pt\m`ni. Faptul c\ nu intervine
cadrul didactic ì va permite elevului s\ con[tientizeze pentru prima
dat\ valoarea sa ca membru al
unui grup [i valoarea celor cu care
colaboreaz\. Astfel rolul educatorului se va limita doar la organizarea
materialelor necesare
educa]iei, asigurarea [i men]inerea climatului
de
`ncredere,
precum [i cultivarea `ncrederii
`n opiniile celorlal]i. Principalele
caracteristici ale
acestui sistem
s-au concretizat
`n tehnici denumite generic dup\ autorul lor,
tehnici Freinet.
Elevul va fi cel
care va dezv\lui
interesele sale,
fiind l\sat liber [i, doar coordonat
`n punctele esen]iale, va dob`ndi
`ncrederea `n sine [i va ac]iona
conform propriilor sale opinii.
Literatura de specialitate din
str\in\tate abordeaz\, de-a lungul
timpului, aplicabilitatea acestui tip
de pedagogie la ciclurile primar,
gimnazial [i liceal.
Pedagogia
Freinet
se
bazeaz\ pe o serie de principii
clar stabilite: [coala centrat\ pe
elev, munca [colar\ motivat\,
activitatea personalizat\, expresia
liber\ [i comunicarea, cooperarea, `nv\]area prin tatonarea
experimental\, globalitatea ac]iunilor educative.
Dr. Mihai FLOROAIA
program de formare continu\ Comenius
vertisment:
Con]inutul acestui articol reprezint\
responsabilitatea
exclusiv\ a autorului,
iar Agen]ia Na]ional\
pentru Programe Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i
Form\rii Profesionale [i Comisia European\ nu sunt responsabile pentru modul `n care acest con]inut este
utilizat.
~n perioada 1 noiembrie 5
noiembrie 2010, la Hamrun, `n
Malta, a avut loc programul de
formare continu\ Comenius
CREATING
E-LEARNING
COURSES HANDS-ON
TOOLS & PRACTICAL TIPS
(MT-2010-434-012), organizat
de compania AcrossLimits
(Malta) (AcrossLimits Ltd
http://www.acrosslimits.com),
sus]inut de c\tre Angele Giuliano
(pre[edintele
companiei
AcrossLimits [i trainer principal
al cursului) [i de c\tre Annalise
Duca (trainer). La acest curs au
participat reprezentan]i din
Austria, Bulgaria, Finlanda [i
Romnia. Romnia a fost
reprezentat\ de Liviu-Constantin
Olaru (autorul mesajului de fa]\),
profesor de informatic\ la
Colegiul Na]ional Petru Rare[
din Piatra Neam], Cleopatra
Olaru, profesor de matematic\ la
Colegiul Na]ional Gheorghe
Asachi din Piatra Neam] (fostul
Liceu Pedagogic Gheorghe
Asachi) [i de Dorina-Maria
Lobon], `nv\]\tor la Colegiul
Na]ional B\n\]ean din Timi[oara. Fiecare dintre noi a ob]inut c`te un grant Comenius de
mobilitate individual\ pentru formare continu\ din partea Agen]iei Na]ionale pentru Programe
Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i Form\rii Profesionale
(ANPCDEFP http://www.
anpcdefp.ro) `n cadrul Programului de `nv\]are pe tot parcursul vie]ii (http://www.llp-ro.ro);
am avut astfel [ansa s\ beneficiem de formare continu\, la
standarde europene. Limba de
desf\[urare a cursului a fost
engleza.
Costul integral al cursului
(activit\]ii de formare `n sine),
transportului, caz\rii [i meselor
precum [i a preg\tirii lingvistice
(acolo unde a fost cazul) a fost
suportat de c\tre Agen]ia Na]ional\ pentru Programe Comunitare `n Domeniul Educa]iei [i
Form\rii Profesionale [i de c\tre
Comisia European\.
Programul de formare
CREATING
E-LEARNING
COURSES HANDS-ON
TOOLS & PRACTICAL TIPS
(Crearea de cursuri e-learning
instrumente utile [i sfaturi practice) a avut o durat\ de 40 de ore
[i [i-a propus s\ furnizeze participan]ilor competen]e care s\ le
permit\ s\ proiecteze [i s\
creeze cursuri e-learning utiliz`nd tehnologii LCMS (Learning
Content Management System),
s\ utilizeze platformele online
(Moodle) pentru prezentarea de
con]inuturi e-learning sincronizate compatibile cu standardele SCORM (Sharable
Content Object Reference
Model), s\ utilizeze diferite

unelte software (HotPotatoes)
pentru a crea chestionare [i
examene. Cursul a implicat de
asemenea familiarizarea cu
unele instrumente (Microsoft
Photo Story) de procesare a ele-
gramul Photo Story, un blog

creat pe blogspot.com etc. To]i
participan]ii la curs au primit, de
asemenea, [i c`te un Certificat
de Mobilitate Europass.
Dincolo de cuno[tin]e stricte
transmise [i deprinderile clare
mentelor multimedia (imagine,

video, sunet), utilizarea unor
aplica]ii care ofer\ suport pentru
gestiunea unei clase de elevi `n
mediul virtual (Dimdim), dezvoltarea de forumuri [i bloguri
(http://www.blogspot.com), utilizarea instrumentelor Wiki [i a
fluxurilor de web (RSS).
Pe tot parcursul cursului am
avut posibilitatea s\ experiment\m diferite fa]ete ale
fenomenului e-learning, s\ discut\m liber pe marginea implica]iilor ce decurg din utilizarea
tehnologiilor e-learning, s\
asist\m la prezentarea unor
studii de caz referitoare la implementarea tehnologiilor e-learning `n Malta [i `n toat\ Europa [i
s\ con[tientiz\m astfel avantajele [i limit\rile e-learningului.
Pentru ob]inerea certific\rii
am avut de creat un portofoliu (`n
cadrul activit\]ilor distribuite pe
tot parcursul cursului) care s\
con]in\ o lec]ie publicat\ pe platforma Moodle (http://www.
acrosslimitstraining.com/elearning http://www.acrosslimitstraining.com/elearning/login/index.ph
p) [i care s\ foloseasc\ drept
resurse, materialele multimedia
prelucrate la curs [i un pachet
(compatibil SCORM) generat cu
aplica]ia HotPotatoes, o prezentare multimedia realizat\ cu pro-
dob`ndite, trebuie s\ remarc [i

profesionalismul celor doi instructori care au sus]inut cursul.
De asemenea am putut s\
observ buna organizare a companiei care a furnizat cursul,
AcrossLimits Ltd. ~n plus, noi
cursan]ii din cele patru ]\ri
europene, am participat `mpreun\ [i la activit\]ile din afara
cursului oferite de AcrossLimits
Ltd: am avut [ansa s\ vizit\m
`mpreun\ obiective turistice de
pe `ntinderea `ntregii ]\ri, s\
lu\m contact cu tradi]iile malteze
[i cu buc\t\ria local\. Am avut
[ansa s\-i cunoa[tem astfel mai
bine pe maltezi [i s\ ne
cunoa[tem mai bine `ntre noi
cursan]ii, ca [i cet\]eni care au
venit din ]\ri europene cu tradi]ii
at`t de diferite. ~ndr\znesc s\
cred c\ la sf`r[itul cursului, noi
to]i cei care am participat la
aceast\ activitate, cursan]i [i
membri ai companiei AcrossLimits deopotriv\, ne-am desp\r]it
ca prieteni.
Av`nd `n vedere toate acestea, recomand cursul la care am
participat tuturor profesorilor
interesa]i de formare.
prof. Liviu-C
Constantin
OLARU,
Colegiul Na]ional Petru
Rare[, Piatra Neam]
ra]ie unui parteneriat `ncheiat `ntre Colegiul
Tehnic Ion Creang\, Tg. Neam] [i Liceul
de Creativitate [i Inventic\ Prometeu-Prim
din Chi[in\u, a avut loc, `n perioada 2-4 februarie 2011, al doilea schimb de experien]\
din cadrul acestui Proiect Educa]ional.
Dup\ ce un grup format din cadre didactice
ale liceului din Republica Moldova a participat, `n luna noiembrie 2010, la o serie de
activit\]i [colare [i extra[colare la Tg.
Neam], a sosit r`ndul nem]enilor s\ `ntoarc\
vizita de lucru. Astfel, o delega]ie format\
din 9 cadre didactice [i 3 elevi s-a deplasat
la Chi[in\u pentru a participa la o serie de activit\]i prilejuite de s\rb\torirea a 76 de ani de la na[terea
poetului Grigore Vieru.
Programul celor trei zile de manifest\ri a fost atent
stabilit pentru a fi acoperite aspectele culturale,
educa]ionale [i spirituale ale vizitei. ~n prima zi, de la
pr`nz, dup\ sosirea la Liceu Prometeu-Prim, `nt`mpina]i
cu tradi]ionalul colac romnesc, invita]ii au asistat la
prezentarea unei c\r]i de vizit\ a [colii gazd\, realizat\ de
dl. Aurelian Silvestru, director-fondator al Liceului, doctor
`n psihologie, scriitor. Directorul colegiului nem]ean, prof.
Gheorghe Apetrei, a salutat ini]iativa proiectului [i a eviden]iat rolul cultural [i istoric al ac]iunilor de acest gen.
Cu mare emo]ie [i `nc`ntare a fost savurat apoi programul literar-artistic al gazdelor, intitulat generic
Grigore Vieru-omul adev\rului. Cu inimile dilatate de
emo]ia [i dorul re`ntregirii mult r`vnite, sentimente trezite
Pag. 4
Dou\ lacrimi gemene... Chi[in\u [i T`rgu-Neam]
de talentul [i sensibilitatea elevilor basarabeni, am participat ulterior la un moment cultural deosebit, lansarea
c\r]ii Tema pentru acas\ a poetului, prozatorului [i
publicistului Nicolae Dabija. Lucrarea a fost prezentat\
de elevi ai liceului Prometeu, s-a montat o dramatizare
pe baza unor fragmente din roman, iar apoi autorul a
sus]inut o alocu]iune motiv`nd [i explic`nd tema tratat\,
deport\rile siberiene, `mpletite cu dragostea, sacrificiul [i
`mplinirea spiritual\ ale protagonistului. A fost `nc\rc\tura sufleteasc\ a unei zile pline de romnism, spiritualitate, unitate `n sim]iri.
Cea de-a doua zi a fost dedicat\ unei conferin]e
[tiin]ifice cu tema Grigore Vieru- un spirit care a aprins
cuvintele neamului romnesc. Lucr\rile au fost moderate de dr. conf. univ. Constantin {chiopu, care a prezentat
[i materialul intitulat Grigore Vieru-`ntre lacrim\ [i limba
romn\. Au urmat comunic\rile celor de la T`rgu-Neam],
cadrele didactice sus]in`nd o serie de comunic\ri la
obiect. Cei trei elevi participan]i(Murariu Sabina, clasa a
VI-a, Ionesi Irineu, clasa a IX-a [i D\nil\ C\t\lina, clasa
a XI-a) au sus]inut un recital de poezie [i o serie de
materiale sub genericul F\ptura mamei `ntre mit [i simbol. Ziua `ntreag\ s-a constituit `ntr-un omagiu adus
poetului, limbii, istoriei [i culturii romne[ti, elevi din ciclul

superior al liceului basarabean prezent`nd materiale ce
trateaz\ [tiin]ific, simbolic, etic [i estetic opera lui Grigore
Vieru. Cina festiv\, la care a participat, al\turi de invita]ii
din dreapta Prutului, [i o mare parte dintre profesorii [i
administra]ia liceului basarabean, a fost apogeul unei
experien]e de neuitat. Cu c`ntec romnesc autentic, cu
vorbe calde [i oftaturi `nl\crimate, s-a pecetluit o
leg\tur\ mai mult dec`t institu]ional\, o leg\tur\
familial\ cu cei care `[i afirm\ `nfl\c\rat dorul de
Unire cu Patria.
Concluzia care se impune ar fi aceea c\, de[i
Grigore Vieru nu se studiaz\ `nc\ `n [colile
romne[ti, simpla lectur\ a poeziei sale hr\ne[te
foamea de suflet [i dorul de cas\ a multor romni
ai vremurilor noastre. S-a `nt`mplat cu noi, cei de la
Neam], care am mers acolo, se `nt`mpl\ cu to]i care
vor s\ guste versul sacru, a[a cum bine nota Adrian
P\unescu: Poezia lui Grigore Vieru a f\cut mai
mult pentru unitatea na]ional\ a tuturor romnilor
dec`t to]i politicienii [i toate armele la un loc.
Am constatat cu to]ii c\ `n Basarabia, `n aceste zile, ne-am sim]it mai romni ca niciunde, mai
APOSTOLUL
aproape de valori, de c`ntec romnesc, de poezie, de

suflet. Trecerea `n revist\ a principalelor obiective turistice ale Chi[in\ului, pe care ne-au preg\tit-o gazdele
pentru a treia zi a vizitei, a `mplinit o c\l\torie cu scop
educa]ional, descoperind oaze de romnism pur, care
ne-au amintit c\ patriotismul se simte, se c`nt\, se
pl`nge, e modest, e simplu, nu se scandeaz\ cu emfaz\
de la tribune. Ar trebui s\ `nv\]\m cu to]ii lec]ia nescris\
a romnilor basarabeni care tr\iesc `n cenu[iul ruinelor
comuniste doar cu visul ~ntregirii.
prof. Ana-M
Maria TICU,
coordonator proiecte [i programe educative
Colegiul Tehnic Ion Creang\, Tg. Neam]
februarie 2011
COGITO ERGO SUM

Pa[i spre descifrarea mesajelor artistice
din textele literare
ijloacele de `nv\]\m`nt constituie o categorie important\ care

cuprinde toate materialele utilizate `n procesul de `nv\]are [i
care sprijin\ realizarea eficient\ a obiectivelor educa]iei.
Privite din punct
de vedere evolutiv,
mijloacele de `nv\]\m`nt pot fi grupate `n
dou\ grupe:
a)mijloacele de `nv\]\m`nt
tradi]ionale, care cuprind, `n principal, zestrea de plan[e [i
portrete aflate `n dotarea [colii
sau confec]ionate de cadrul
didactic, au prioritate `n distribuirea lor pe parcursul orei,
c\ci pot fi folosite cu u[urin]\ [i
procurate cu lejeritate, multe dintre ele fiind concepute de
`nv\]\tor la momentul oportun.
b)mijloacele de `nv\]\m`nt
tehnice, audio-vizuale, care au un
caracter de noutate, stimul`nd
curiozitatea [i interesul copiilor
`ntr-un grad mai `nalt.
Din gama variat\ a
mijloacelor audio-vizuale, o mare
utilizare o au filmele pe suport
electronic, acestea lu`nd locul
diafilmelor folosite `n anii anteriori la pre[colari [i [colarii mici.
Filmele inspirate din operele lui
Creang\ sau Sadoveanu, sau
cele cu con]inut istoric sau
[tiin]ific, pot fi inserate `n timpul
actului didactic pentru a reliefa
tr\s\turile personajelor, locurile
`nt`mpl\rilor, frumuse]ea patriei [i
a anotimpurilor.
Importante
s`nt
[i
`nregistr\rile pe disc ale unor
opere literare sau ale unor dramatiz\ri dup\ opere literare.
Aceste audi]ii declan[eaz\, `n
mintea copiilor, simultan cu
receptarea sonor\, vizualizarea

imaginilor, ideilor, ac]iunii.
Diapozitivele sau fotografiile,
pe h`rtie sau pe suport electronic,
respectiv `n calculator, pot fi
folosite `n m\sura `n care dezvolt\ subiecte literare necesare `n
completarea unei lec]ii de lectur\
(de exemplu, imagini cu casa lui
Ion Creang\ de la Humule[ti, cu
bojdeuca din }ic\u, cu interioare
din aceste muzee, ilustra]ii cu
Cetatea Neam]ului, cu ctitorii ale
lui {tefan cel Mare).

Prezentarea unor lecturi cu
ajutorul instrumentului Microsoft
Power Point este atr\g\toare mai
ales pentru elevii mici. Realizarea
prezent\rilor multimedia pe calculator urm\re[te ob]inerea unei
succesiuni de imagini destinate
capt\rii rapide a aten]iei
subiec]ilor. Designul slide-urilor
(diapozitivelor), culoarea fontului,
efectele de anima]ie [i de
tranzi]ie [i chiar facilit\]ile sonore
(care se pot realiza prin `nregistrarea [i redarea lecturii pe roluri)
produc elevilor curiozitate, bun\
dispozi]ie, suspans. Cu ajutorul
acestui instrument se pot prezenta texte narative, descrieri, dar [i
poezii. Avantajul este c\ apropie
lectura clasic\ de cea modern\,
familiariz`ndu-ne cu viitorul, tot
mai multe edituri tip\rind at`t c\r]i
clasice, c`t [i e-book.uri (c\r]i
inscrip]ionate pe C.D.-uri).
Promovarea
mijloacelor
tehnice audio-vizuale constituie o
direc]ie important\ `n modernizarea `nv\]\m`ntului.
~n func]ie de creativitatea [i
inspira]ia `nv\]\torului, pe parcursul lec]iilor se poate apela la
dou\, trei sau mai multe mijloace
de `nv\]\m`nt. Se pot alterna
mijloacele tradi]ionale cu cele
moderne sau se poate folosi doar
o categorie, important este s\ se
ajung\ la finalitatea propus\.

Cum putem face uz de
mijloacele de `nv\]\m`nt?
Spre exemplu, `n momentul
introductiv, pentru declan[area
interesului, se pot prezenta
portretului unui scriitor [i volume
din operele acestuia; sau chipul
unui copil vesel sau trist, `n concordan]\ cu tema. Organizarea
momentului introductiv se poate
face [i cu ajutorul unei secven]e
de diafilm/ film ori ilustra]ii, dup\
opera abordat\.
Citirea - model, `n unele
cazuri, poate fi `nlocuit\ cu vocea
de aur a unor scriitori (Mihail
Sadoveanu) sau a unor actori,
voce `nregistrat\ de casete sau
disc, lectur`nd fragmentul ce ne
intereseaz\. Contactul cu operele
dramatice este mult mai interesant s\ se fac\ prin intermediul
`nregistr\rilor audio sau video
dup\ spectacole de referin]\.
Explicarea cuvintelor [i
expresiilor, uneori, se poate face
cu ajutorul dic]ionarelor, `n or\
realiz`ndu-se, astfel, `nc\ un
moment de munc\ independent\.
Sau, pentru rapiditate, se folosesc
imagini desenate ori proiec]ii colorate care ilustreaz\ con]inutul
cuvintelor sau expresiilor (codrul
de aram\, p\durea de argint,
cer ro[u, `mp\r\]ia apelor).
Analiza textului se face mai
mult pe baz\ de dialog, oferindu-se elevilor c`t mai mult\ libertate de opinie. Cu dib\cie, `nv\]\torul trebuie s\ canalizeze formarea acestor opinii `n direc]ia
dorit\ de el. Se poate ajuta de
diferite materiale didactice, cum
ar fi tablourile desenate dup\ o
nara]iune, pentru a puncta ideile
esen]iale (Ciubo]elele ogarului,
de C\lin Gruia, Puiul, de I.
Al.Br\tescu - Voine[ti). Numeroase c\r]i de colorat pot veni `n ajutor, ]in`nd seama de particularit\]ile de v`rst\ ale elevilor.
~n caracterizarea personajelor, `nv\]\torul poate folosi

tabloul personajului pentru realizarea descrierii fizice (Alexandru
Ioan Cuza, {tefan cel Mare).
Concretiz\rile `n imagini a
unor no]iuni abstract- fantastice
ajut\ copiii `n `n]elegerea textului.
~n diversele forme de citire a
textului, elevii pot fi `nregistra]i [i
apoi s\ se audieze. Se realizeaz\
astfel, mai u[or, autocontrolul,
corectarea gre[elilor, exersarea
corect\ a exprim\rii.
Momentul de evaluare, de
rezolvare a sarcinilor impuse
dup\ analiza textului, ofer\
cadrului didactic posibilitatea s\
utilizeze diverse materiale
(tablouri, ilustra]ii, fragmente
scrise pentru recunoa[terea
autorului, operei, personajului
etc.). Important este ca cerin]ele
s\ fie formulate clar, precis,
corect [i s\ fie concret [i direct
legate de mijloacele didactice
folosite.
Trasarea temei pentru ora
urm\toare de lectur\/ literatur\
impune crearea unui anumit grad
de suspans, de curiozitate, ce va
determina elevul s\ caute cu
`nfrigurare opera indicat\, s\ o
citeasc\, pentru a ob]ine r\spunsurile. Materialul didactic intuitiv
sau audio-vizual poate ajuta
`nv\]\torul s\ s\deasc\ `n sufletul copilului stropul viu de curiozitate, dorin]\ [i interes.
Eficien]a utiliz\rii mijloacelor
de `nv\]\m`nt va fi sporit\ dac\
se va face asocierea ac]iunii lor
cu metodele verbale, asociere ce
depinde de voca]ia [i competen]ele `nv\]\torului.
~nv. Elena-L
Lumini]a
RADU,
{coala de Arte [i Meserii
Rediu
Semnal editorial
Apostolat educa]ional
alut\m pe aceast\
cale apari]ia, la
Editura Basilica a
Patriarhiei Romne, a
lucr\rii
Apostolat
educa]ional. Ora de
religie cunoa[tere [i
devenire spiritual\,
Bucure[ti,
2010.
Rodul activit\]ii a
patru autori, pr. lect.
dr. Gheorghe Holbea,
pr. lect. dr. Dorin
Opri[, lect. dr. Monica Opri[,
diac. George Jambore, studiul
prezint\ `n cele 84 de pagini ale
sale noi modalit\]i de abordare a
orei de educa]ie religioas\ `n
contextul actual.
Av`ndu-i referen]i [tiin]ifici pe
distinsul profesor universitar doctor Constantin Cuco[ [i pe doamna cercet\tor doctor Irina Horga,
rezultatele cercet\rilor `n domeniu conduc spre necesitatea unei
abord\ri complexe a situa]iei
educa]iei religioase ast\zi. Cele
trei capitole ale c\r]ii: Educa]ia
religioas\ `n societatea contemporan\, Religia disciplin\ de
`nv\]\m`nt, Actualitate [i perspective `n realizarea educa]iei
religioase `n [coala romneasc\,
constituie un adev\rat ghid metodic indispensabil `n proiectarea
[i desf\[urarea orelor de religie
din [coal\.
~n marea majoritate a ]\rilor
europene, disciplina religie este
predat\ `n sistemul de `nv\]\m`nt
public, av`nd implica]ii profunde
`n dezvoltarea socio-cultural\.
Parte integrant\ [i definitorie
a culturii europene, religia ne
ofer\ posibilitatea `n]elegerii
acestei culturi, pre]uirii capodoperelor de art\ (catedrale, biserici, m\n\stiri etc.) [i studierii unor
pagini de istorie a Europei.
Coordonate cre[tine ale culturii europene, Educa]ia religioas\ dimensiune a educa]iei

integrale, Disciplina religie
reper esen]ial `n efortul omului
`nspre reg\sirea de sine,
Educa]ia religioas\ `n sistemele
de `nv\]\m`nt din Europa,
A[tept\rile familiei, ale [colii [i
ale societ\]ii fa]\ de educa]ia religioas\ `n `nv\]\m`ntul romnesc,
Nevoia unei permanente optimiz\ri activit\]ii didactice la ora
de religie etc. constituie c`teva
dintre subiectele abordate `n
lucrarea de fa]\.
Provoc\rile lumii contemporane, `n care dezvoltarea spiritului activ, abilitatea de a g`ndi
deschis [i creativ, determin\
modific\ri [i la nivelul politicilor
educa]ionale, de care educa]ia
religioas\ trebuie s\ ]in\ cont.
Finalit\]ile educa]iei presupun
existen]a unui set de no]iuni, pe
baza c\rora s\ se `nceap\
modelarea sufletului uman.
Dac\ Biserica propune [i nu
impune valori, libertatea nu
reprezint\ o indiferen]\ spiritual\, ci capacitatea omului de a
alege valori care `mbog\]esc
via]a personal\ [i comunitar\.
Predarea religiei are valen]e
educa]ionale deosebite prin rolul
ei formativ pentru via]a tinerilor.
Ora de religie reprezint\ un
adev\rat Apostolat educa]ional,
care promoveaz\ o imagine a
sensurilor profunde ale realit\]ii
vie]ii.
Fiecare ac]iune religioas\
cap\t\ sens `n m\sura `n care
ajut\ elevii s\-[i valorifice propriile capacit\]i, fapt ce ]ine, `n
mare parte, de m\estria cadrului
didactic.
Dr. Mihai FLOROAIA
(urmaare din pag.1)
{tiu c\ sunte]i absolvent de liceu pedagogic, ca [i mine,

de altfel, [i de aceea `ntreb: atunci c`nd apar p`n\ [i
reviste ale claselor mici, e bine sau e u[or prea mult?
G. B.: Regulamentul concursului na]ional de reviste
[colare este foarte precis `n acest sens. Revistele acceptate `n concurs sunt numai acelea editate de elevii din
[colile cu clasele I-VIII (evident, ponderea revenind
elevilor de gimnaziu) [i IX-XII (nivel liceal). Deci, nu exist\
o sec]iune de concurs pentru reviste editate exclusiv de
elevi ai claselor I-IV. Nu cred c\ este un aspect care s\
d\uneze dar, se impune respectarea unor reguli minime care
vizeaz\ valoarea.
Revenind la `ntrebarea dumneavoastr\, poate fi u[or prea mult.
Dar, `n anumite unit\]i [colare lucrul acesta a fost probat cu un oarecare succes.
A[adar, cred c\ numai `nv\]\torii de la clas\ sunt `n m\sur\ s\
hot\rasc\ `n leg\tur\ cu editarea unei reviste [colare.
Responsabilitatea pentru calitatea elementelor de con]inut revine, `n
primul r`nd, cadrului didactic.
- Coordona]i editarea revistelor [colare din jude]ul Neam]. Care
sunt cele mai valoroase? Sau, mai exact, care sunt revistele cele
mai premiate `n urma concursului organizat de Inspectoratul {colar
al Jude]ului Neam]? C`te reviste nem]ene particip\ la concursuri
na]ionale (`n cazul `n care ele exist\)?
februarie 2011
G.B.: ~ntr-adev\r, de c`]iva ani buni, ca o responsabilitate autoasumat\, printre atribu]iile de inspector [colar de limba [i literatura
romn\ am ad\ugat [i pe aceea de coordonator al concursurilor de
publicistic\ [i reviste [colare: {i m\ bucur pentru c\ este a[a,
deoarece publicistica este un hobby, de mult\, de foarte mult\
vreme.
De altfel, de-a lungul timpului, elevii cu care am lucrat au ob]inut
numeroase premii la etapele jude]ene ale concursului de profil [i,
mai ales, la etapele na]ionale. Astfel, elevii de la Seminarul Teologic
DESPRE REVISTELE
{COLARE
Liceal Ortodox Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [i Elena din Piatra-Neam]
au ob]inut cinci ani la r`nd premiul I pe ]ar\ [i titlul de laureat cu
revista Lumin\ lin\; la fel, elevii de la Colegiul Na]ional Calistrat
Hoga[, care cu revistele Adobiografiin]a [i Sensuri de genera]ie
au ]inut capul de afi[ al concursului na]ional.
Performan]e greu de egalat au ob]inut, de asemenea, Colegiul
Tehnic Gh. Cartianu (cu revista Anotimpuri), Colegiul Na]ional de
Informatic\ Piatra-Neam] (cu revista Info Puls), Colegiul Na]ional
Petru Rare[ (cu revista Flori de munte), Colegiul Na]ional Gh.
Asachi Piatra-Neam] (cu revista Asachi Adolescent), {coala cu
clasele I-VIII nr. 2 Piatra-Neam] (cu revista Genera]ia 9), Liceul
APOSTOLUL
Teologic Romano-Catolic Sf`ntul Francisc de Assisi Roman (cu

revista Orizonturi), Seminarul Teologic Liceal Ortodox Veniamin
Costachi V`n\tori (cu revista ~ntru lumina lui Veniamin Costachi),
Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cuvioasa Parascheva Agapia
(cu revista Suflet [i culoare), Colegiul Na]ional Roman-Vod\ (cu
revista Clasa noastr\), {coala cu clasele I-VIII nr. 1 Roman (cu
revista Aripi tinere), {coala cu clasele I-VIII nr. 1 R\uce[ti (cu
revista Muguri) etc. M\ opresc aici cu nominaliz\rile, dar, lista ar
putea continua cu multe, foarte multe alte exemple.
Practic, `n peste 120 de unit\]i [colare nem]ene apar reviste
[colare de foarte bun\ calitate. Dintre acestea, 15-20 de reviste (editate de elevii de gimnaziu [i liceu) sunt selectate anual s\ reprezinte
jude]ul la etapa na]ional\ a concursului, `n ultimii ani, jude]ul nostru
ob]in`nd c`te 4-5 premii na]ionale [i titluri de laureat pe ]ar\. Exist\
[i altfel de recompense pentru elevii care fac parte din colectivele de
redac]ie ale revistelor; a[ eviden]ia-o pe aceea c\, anual, c`te 2 elevi
particip\ la tabere na]ionale de profil gratuite. Au beneficiat de
aceast\ oportunitate elevi de la Seminarul Piatra-Neam], Colegiul
Na]ional Calistrat Hoga[, Colegiul Na]ional de Informatic\, Colegiul
Tehnic Gh. Cartianu, Colegiul Na]ional Petru Rare[, Seminarul
Agapia, Seminarul V`n\tori, Liceul Romano-Catolic Roman etc.
Apreciez valoarea [colii nem]ene de jurnalistic\ (pentru c\, nu-i
a[a, putem vorbi despre o adev\rat\ [coal\ nem]ean\ de jurnalistic\!) [i ì felicit deopotriv\ pe elevi [i pe profesorii lor, ur`ndu-le succes pe drumul at`t de sinuos dar a[a de tentant al publicisticii
[colare!
Pag. 5
LEC}IA DE ISTORIE
REMEMOR|RI
februarie 2011
2/1946, n. Ghigoie[ti, Jude]ul Neam], poetul Nicolae
Boghean, absolvent al {colii Superioare de Ofi]eri,
apoi al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii Alexandru
Ioan Cuza din Ia[i; din 1980, redactor la Via]a militar\ (Via]a armatei din 1989), autor al mai multor
romane [i volume de versuri. La mul]i ani!
3/1931, n., la Poiana-Teiului, Jude]ul Neam],
prof. Gheorghe (Puiu) Vadana, artist plastic. La mul]i
ani Maestre!
4/1934, n. la Craiova, profesorul Marcel
Dragotescu, licen]iat `n istorie, autor a numeroase c\r]i
despre monumentele istorice [i de arhitectur\ din
jude]ul Neam].
10/1930, n., la St\ni]a `n Jude]ul Neam], Ioanichie Balan
(d. 22. 11. 2007), tuns `n monahism la M\n\stirea Sih\stria (14.
04. 1953), absolvent al Institutului Teologic din Bucure[ti (1975).
A publicat: Patericul romnesc, Vetre de sih\strie romneasc\,
Convorbiri duhovnice[ti, Convorbiri cu teologi ortodoc[i str\ini.
A reeditat Vie]ile Sfin]ilor `n 12 volume.
12/1894, n. la Cotu-Vame[, Roman, Otilia Cazimir
(pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poet\, prozatoare, remarcat\ de Garabet Ibr\ileanu [i Mihail Sadoveanu, debutant\ `n
1912, la revista Via]a Romneasc\, autoare a numeroase c\r]i
pentru copii.
13/1906, n., la Boghicea (fostul Jude] Roman), prof. logician Ion Didilescu, prof. la Liceul Gheorghe Asachi din PiatraNeam] (1940-1941). ~ntre 1956 [i 1968 a `ndeplinit [i func]ia de
director general `n Ministerul ~nv\]\m`ntului.
14/1916, n. la Piatra-Neam], `nv. Petru Zamfirescu. A predat mul]i ani obiectul muzica, a fost directorul {colii Nr. 6 (Valea
Viei) [i un mare animator cultural; dirijor al corului {colii Normale
Gheorghe Asaci [i, `n ultimii 20 de ani ai vie]ii, al Corului
Veteranilor din Piatra-Neam]. A decedat la 19. 02. 1997.
15/1823, n., la G`rcina, Mihail Melchisedec {tef\nescu,
episcop, profesor, `ntemeietor de [coli, academician.
15/1834, n., la Piatra-Neam], V. A. Urechia, istoric al
`nv\]\m`ntului, profesor universitar, ministru al `nv\]\m`ntului,
unul dintre fondatorii Academiei romne.
15/1886, n., la Hoise[ti, str\lucitul profesor de pedagogie
[i director al {colii Normale Gheorghe Asachi din Piatra-Neam]
Ioan Dr\gan cu studii la Viena, autorul c\r]ii, actual\ [i `n
prezent, Du[manul nostru, copilul (1929). D. 1937.
19/1991, `n Sala Tapiseriilor a Muzeului de Art\ din PiatraNeam], a avut loc simpozionul cu tema Modelul cultural Vasile
Ghind\oani a arguConta la care `nv\]\torul-scriitor Mihai David-G
mentat conving\tor c\ Vasile Conta a plantat `n Romnia filosofia
pur\, autentic\ cu sistem [i fond (materialismul, fatalismul, unda
premerg\toare teoriei cuantice etc.).
21/1901, n., la Tazl\u, `nv. Vasile G\bureanu, publicist,
unul dintre membrii fondatori ai revistei Apostolul (1934-1944).
21/1925, n., la Romni, Jude]ul Neam], profesoara de
pedagogie Sofia Burcule], distins\ cu titlul de profesor emerit,
prima directoare a Casei Corpului Didactic din Jude]ul Neam]. La
mul]i ani Doamna Profesoar\!
24/1906, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], botanistul
Constantin Burduja, prof. univ. la Ia[i (d. 1983, la Ia[i).
27/1951, n., la Bicaz, Elvira Gille, dr. `n biologie, profesor
universitar (Filiala Neam] a Universit\]ii Spiru Haret), autoare a
numeroase studii de specialitate, membru al mai multor societ\]i
[tiin]ifice din ]ar\ [i de peste hotare. La mul]i ani Doamna
Profesoar\!
28/1882, I. L. Caragiale `[i `ncheia misiunea de revizor
[colar pentru jude]ele Neam] [i Suceava (cu sediul la PiatraNeam], din 1. 10. 1881), transfer`ndu-se la R`mnicu-V`lcea, pentru jude]ele Arge[ [i V`lcea. (C.T.))
Alte m\[ti, aceea[i scen\

nul trecut, {coala Nr. 2 din PiatraNeam] a aniversat 150 de la
`nfiin]are. ~ntre anii 1965 [i 1972 am
func]ionat [i eu la aceast\ [coal\,
profesor de limba romn\. La manifestarea organizat\ cu prilejul
anivers\rii, ]inut\ `n sala mare a
Consiliul jude]ean, m-am autoinvitat. Dintre fo[tii colegi mai tr\iesc
c`]iva. ~n sal\ am `nt`lnit doar unu.
Anivers\rile `]i re`mprosp\teaz\ multe amintiri. Pe mine m-a
r\scolit mai mai mult faptul c\ m\
aflam `n sala respectiv\. Prin fa]a ochilor mi-au
trecut h\ituielile la care erau supu[i profesorii
de [tiin]e sociale [i chipurile care ne
`nsp\im`ntau: Maria Gheorghe, Amza S\ceanu, inspectoarea general\ Adriana Gagiu [i
ceilal]i aplaudaci ai lui Ceau[escu. A trebuit
`ns\ s\ fiu atent la cele ce asistam `n clipa

aceea, la acordarea a fel de fel de diplome. ~ntì
pentru oficialit\]i, reprezentan]i ai unor institu]ii
jude]ene, mai mult sau mai pu]in legate de
`nv\]\m`nt, pentru managerii unor firme economice, care erau `nso]ite de buchetele de flori
[i aplauzele de rigoare. La urm\ a venit r`ndul
cadrelor didactice. S-a citit repede, pe
de[elate, numele lor [i li s-au `nm`nat h`rtiile.
F\r\ flori, f\r\ felicit\ri dar cu mai multe
aplauze. Este [i aceasta o consolare.
Tot obraznic am f\cut rost [i de mapa
pentru invita]ii ale[i. A[a am intrat `n posesia
volumului IV din Identitate restituit\, carte a
domnului Mihai {urubaru, o monografie a [colii
amintite.
Este o carte de specialitate, f\cut\ de un
specialist `n istorie. Firesc, lucrarea cuprinde
multe documente, unele de ordin statistic,
privind istoria {colii Nr. 2. Lectur`ndu-le analiz`ndu-le, cititorul interesat poate s\-[i formeze
o imagine clar\, zic eu, despre evolu]ia [colii.
Cre[terea num\rului de elevi, al cadrelor didactice, calitatea acestora, situa]ia bazei materiale. Cu o aplecare mai atent\ asupra documentelor prezentate, lectorul va `n]elege [i
cum era privit\ [coala de statul socialist, cum
se raportau cadrele didactice la profesia pe
care o practicau, care erau raporturile dintre
[coal\ [i familie, dintre cadrele didactice [i
elevi.
Desigur [coala Nr. 2 reprezenta o entitate
bine individualizat\ de oamenii care slujeau `n
aceast\ institu]ie, dar, din cartea domnului

{urubaru, putem trage concluzii despre tot
`nv\]\m`ntul romnesc.
~n bun\ tradi]ie romnesc\, `n urma unor
schimb\ri politice majore, trecutul este numai
negru, prezentul este numai luminos. ~n virtutea acestei concep]ii tot ce a fost trebuie negat,
schimbat, blamat.
Pe baza materialului folosit [i studiat, domnul {urubaru formuleaz\ [i o serie de judec\]i
de valoare cu caracter general despre felul
cum se desf\[ura `nv\]\m`ntul `n ultima parte
a regimului Ceau[escu. Fraza Aceasta a fost
politica P.C.R., pe care n-o putem considera
dec`t bun\, ca to]i copiii s\ frecventeze cursurile [colare se refer\ la faptul c\ ora[ul era
`mp\r]it pe circumscrip]ii [colare, c\ se f\cea
recens\m`ntul copiilor buni de [coal\ [i
automat to]i ace[tia trebuia s\ urmeze cursurile. ~nscrierea copiilor numai la [coala din
circumscrip]ia `n care locuiau limita la maximum posibilitatea ca unii dintre ei s\ fie pierdu]i
pe cale birocratic\ [i s\ nu urmeze cursurile
[colare. Astfel se asigura o mai mare stabilitate
posturilor [i normelor didactice. (pag. 73)
Dup\ ce la subcapitolul Disciplina elevilor
ne prezint\ pe trei pagini felul `n care se puneau
notele la purtare, autorul concluzioneaz\:
nota la purtare se punea at`t pentru comportamentul din [coal\ c`t [i pe cel din afara ei.
Ast\zi, `n democra]ie, sloganul este altul: `n
afara [colii nu profesorii sunt r\spunz\tori pentru comportamentul elevilor. Alfel spus, dup\
ce ies pe u[a [colii (corect ar fi pe poarta) elevi
nu mai sunt elevi. {i ne mai mir\m c\ `n timp
ce pe noi, ast\zi, nu ne iontereseaz\ ce fac elevii `n afara [colii, pe cei mai mul]i p\rin]i nu-i
intereseaz\ ce fac copiii lor la [coal\.
Observa]ii interesante privind `nv\]\m`ntul
romnesc, pe baza unei analize comparative
`ntre trecutul socialist [i prezentul democratic,
face domnul {urubaru `n subcapitolul Situa]ia
[colar\. Subscriind la ideile dumnealui, citez
mai pe larg din aceast\ parte. Dac\ `n Epoca
Ceau[escu a fost obligatoriu ca to]i copiii
recenza]i ca buni de [coal\ s\ fie `nscri[i la
[coal\, n-a fost obligatorie [i promovarea lor
dintr-o clas\ `n alta. Obligatorie a fost sarcina
cadrelor didactice de a ridica nivelul de
preg\tire al elevilor astfel `nc`t ace[tia s\ promoveze clasa pe merit. C`t prive[te controversata problem\ a medita]iilor, domnul {urubaru
formuleaz\ critici destul de aspre la adresa
[colii de azi [i, implicit, a unor colegi. Apel`nd la
bun\voin]a cititorului, am s\ prezint mai multe
aser]iuni ale autorului. {i atunci au fost elevi

care s-au preg\tit `n particular.dar acest obicei n-a devenit un fenomen de mas\ ca
ast\zi Era o vreme c`nd mai exista un gram
de demnitate [i respect pentru meserie, profesorii nef\c`nd preg\tire `n particular m\car cu
elevii claselor lor. Ast\zi, c`nd se intr\ la liceu
pe baza mediilor din ciclul gimnazial, to]i elevii
[tiu c\ cei care se preg\tesc `n particular cu
profesorul clasei au note mai bune dec`t cei
care, din diferite motive, `nva]\ singuri, oric`t ar
fi ei de buni.
~n continuare, `nc\ `n c`teva pagini, domnul
{urubaru vine [i cu alte observa]ii critice de
care diriguitorii de azi ai [colii ar trebui s\ ]in\
cont.
***
~nsemn\rile mele despre Identitate restituit\ a {colii Nr. 2 s-au rezumat `n special la
perioada 1965-1974 c`nd, dup\ cum am spus,
am slujit aceast\ [coal\. Desigur, domnul
{urubaru face oper\ [tiin]ific\. Cei care am
tr\it zi de zi via]a de dasc\l `n acea vreme
avem `n memorie multe fapte vii, care
dep\[esc grani]ele cataloagelor, ale rapoartelor.
Se pot scrie multe despre cum se f\ceau
inspec]iile [colare, despre rolul organiza]iei de
partid, despre activit\]iile cu elevii `n timpul
vacan]elor, despre rela]iile dintre profesori, cum
se f\cea carte `n s\li insalubre, dar [i de
devotamentul cadrelor didactice, interesul

elevilor pentru carte.
La finalul acestui volum, domnul {urubaru
m\rturise[te c\ ar fi vrut s\ scrie [i un al cincilea volum cu scurte biografii ale slujitorilor
[colii `n decursul timpului. O asemenea `ntreprindere este mult mai greu de realizat,
implic`nd un efort mental de `nl\turare a
subiectivismului, de[i ar merita f\cut pentru
`ntregirea operei. ~n definitiv, oamenii sunt cei
care fac istoria.
Autorul `[i `ncheie patetic lucrarea, cu
regretul c\ [coala nu a c\p\ta numele ini]ial,
{coala Costache Negri. Pe c`nd eram profesor
la Liceul Industrial Electrotehnic am f\cut propunerea, scris\ `n ziarul Ceahl\ul, ca liceului s\
i se dea numele de Dimitrie Leonida. Nu s-a
aceptat, dar erau alte timpuri. Ce pot zice?
Doar s\ reamintesc versul din Glossa lui
Eminescu: Alte m\[ti, aceea[i scen\.
Emil BUCURE{TEANU
niversarea atest\rii documentare a unei localit\]i, a unei
institu]ii sau a unui eveniment istoric a mobilizat, de fiecare
dat\, mari energii umane, `n fruntea acestora situ`ndu-se
intelectualii de prestigiu. A[a s-a `nt`mplat [i cu ocazia
`mplinirii, `n 2008, a 600 de ani de existen]\ a Episcopiei
Romanului, c`nd au avut loc importante manifest\ri culturalreligioase, incluse `ntr-un amplu program, manifest\ri
desf\[urate cu binecuv`ntarea preacuviosului dr. Ioachim
B\c\uanul, arhiereu vicar al Episcopiei de Roman.
Din aceast\ stare de emula]ie spiritual\, s-au n\scut
c`teva lucr\ri de referin]\, dintre care, datorit\ directoarei
Editurii Mu[atinia, Emilia }u]uianu-Dospinescu, am beneficiat [i noi de Chronica Romanului [i a Episcopiei de
Roman, de Melchisedec {tef\nescu (2008) [i Melchisedec {tef\nescu
lumina ortodoxiei romne[ti (2009), de prof. univ. dr. Tudor Ghideanu, de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia[i, cel care s-a `ngrijit [i de edi]ia c\r]ii amintit\ mai sus.
Despre prima am scris c`teva r`nduri (v. Apostolul, 114-115), pe
cea de a doua o semnal\m acum. Acest studiu monografic, dedicat
Episcopului Melchisedec, una dintre marile personalit\]i ale culturii
romne din secolul al XIX-lea [i din toate timpurile, desigur nu este singura exegez\ a operei ilustrului ierarh (v. notele din subsolul lucr\rii),
dar abia acum putem spune, f\r\ teama de a gre[i, c\ ne afl\m `n fa]a
unei `ntreprinderi pe potriva dimensiunii celui pe care Bogdan
Petriceicu Ha[deu `l considera f\r\ `ndoial\, b\rbatul cel mai cu [tiin]\
dintre prela]ii no[tri.
Studiul distinsului profesor este precedat de o prefa]\ (Episcopul
Melchisedec {tef\nescu un ierarh plurivalent), semnat\ de preas-
Pag. 6
fin]ia sa Ioachim B\c\uanul, cu a c\rui binecuv`ntare a ap\rut cartea,

`n anul c`nd s-au `mplinit 130 de ani de la intronizarea ilustrului c\rturar `n scaunul episcopal de la Roman, [i un scurt, dar consistent
Preambul al autorului care prezint\ o fi[\ biobibliografic\ a celui mono-
MELCHISEDEC
{TEF|NESCU
LUMINA ORTODOXIEI
ROMNE{TI
de Tudor GHIDEANU
grafiat. De la prima la ultima pagin\ a c\r]ii, autorul se dovede[te un

bun cunosc\tor al vie]ii `naltului prelat ortodox [i, `n acela[i timp, un
cercet\tor atent [i acribios al operei acestuia, `n rela]ie cu alte opere
de mare interes din istoria culturii romne[ti din toate timpurile.
Ca unul ce a editat opera de c\petenie a lui Melchisedec
{tef\nescu, Tudor Ghideanu dedic\ mai bine de jum\tate din paginile
acestui volum primelor dou\ p\r]i ale studiului analizei celor dou\
cronici: Chronica Hu[ilor [i Chronica Romanului [i a Episcopiei de
Roman, propun`ndu-[i s\ demonstreze, [i reu[ind cu prisosin]\, c\ fiul
preotului Petru {tef\nescu din G`rcina, format la vetrele de cultur\
spiritual\ din apropierea locului natal, intronizat la Roman (3. 04.
APOSTOLUL
1879), a fost h\r\zit de Dumnezeu cu geniul vederii enciclopedice:

istoric, teolog, lingvist, geograf, poliglot, filosof, folclorist (...) estetician
[i critic de art\. Argumenta]ia este sus]inut\ cu citate desprinse din
opere de cert\ valoare, de la Descrierea Moldovei, de Dimitrie
Cantemir, la monografia preotul mitropolitan Scarlat Porcescu, precum
[i cu documente emise de cancelariile domne[ti ale lui Alexandru cel
Bun, {tefan cel Mare, Petru Rare[, ale altor domni, toate aceste surse
fiind folosite [i de Episcopul C\rturar. Mai mult, autorul prezentului
studiu nu se limiteaz\ la o descriere liniar\ a ideilor [i a argumenta]iei
lui Melchisedec, ci `[i prezint\ opiniile proprii, fiind de aceea[i p\rere
sau nu cu anumite chestiuni puse `n discu]ie, d`nd anumite explica]ii
`ntregitoare, referitoare la anumite documente din diferite epoci
istorice, documente mai pu]in cunoscute.
Tudor Ghideanu ]ine `n mod deosebit s\ sublinieze probleme
importante, puse `n discu]ie de Episcopul Melchisedec `n opera sa,
privind: istoria limbii [i a literaturii romne, evolu]ia lor `n timp (v. Partea
I, cap. I., 1), rela]ia bisericii, de-a lungul anilor, cu oamenii de la putere
(v. Partea a II-a, cap. II, 2); intrigile a c\ror victim\ a fost academicianul ierarh, despre care afl\m din coresponden]a acestuia adunat\
[i dat\ publicit\]ii `n 1909 de Constantin C. Diculescu (v. Partea a II-a,
cap. II, 3); lupta cu protestantismul; implicarea papalit\]ii [i propaganda catolic\ `n Orientul ortodox, f\r\ a mai vorbi despre pertinentele
comentarii referitoare la istoria Romanului [i a episcopiilor: de Hu[i [i
de Roman.
Constantin TOM{A
februarie 2011
{COALA NEM}EAN|, LA ZI
SAM-uri ce devin [coli
generale
4 [coli de arte [i meserii din jude]ul Neam] nu au transmis la ministerul de resort solicit\rile de autoriza]ii pentru
a putea [colariza elevi `n calific\ri care implic\ ob]inerea
de competen]e de nivel trei (clasele a IX-a [i a X-a).
Drept urmare, `ncep`nd din anul [colar 2010 - 2011,
respectivele unit\]i de `nv\]\m`nt vor redeveni [coli
generale cu clasele I-VIII. Este vorba despre SAM din
B\l]\te[ti, B\lu[e[ti/Icu[e[ti, B`ra, Bode[ti, Bozieni,
C`nde[ti, Grin]ie[, Oniceni, P`nce[ti, P`ng\ra]i, Rediu,
Tarc\u [i V`n\tori-Neam]. Conducerea Inspectoratului
[colar a precizat c\ din anul [colar 2011 - 2012 dispar
SAM-urile.
Acestea puteau solicita autoriza]ii pentru
a se transforma `n
licee tehnologice. ~n
afar\ de Liceul Tehnologic Nisipore[ti/
Bote[ti, care func]ioneaz\ ca atare din
acest an [colar, au
mai depus solicit\ri
de autorizare ([i vor
deveni licee tehnologice dup\ o evaluare
extern\ realizat\ de
Agen]ia Romn\ pentru Asigurarea Calit\]ii `n ~nv\]\m`ntul
Preuniversitar) unit\]ile de `nv\]\m`nt din
Pipirig, Adjudeni/ T\m\[eni,
D\muc,
Oglinzi/ R\uce[ti, Petricani [i Valea Ursului. ~n plus, va avea dreptul s\ organizeze clase a IX-a [i a X-a, pe filier\ tehnologic\, [i
Centrul pentru Educa]ie Incluziv\ {tefan cel Mare.
Bacalaureatul
olimpicilor
Ca `n fiecare an, elevii de clasa a XII-a care au reu[it performan]a deosebit\ de a fi inclu[i `n loturile na]ionale ce vor reprezenta Romnia la olimpiadele [i concursurile [colare interna]ionale, vor
sus]ine examenul de Bacalaureat `n devans. Sesiunea special\ a
examenului se va desf\[ura `ntre 21 mai [i 3 iunie, `ntr-o unitate de
`nv\]\m`nt care urmeaz\ a fi desemnat\ de Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii, Tineretului [i Sportului. Cei `n cauz\, dac\ vor fi, ar urma
s\ nu mai participe la cursuri `n ultima s\pt\m`n\ a anului [colar `n
curs. ~n 2009 [i 2010, la sesiunile speciale de Bacalaureat au participat numai elevi din zona Roman. Anul acesta, `n schimb, s`nt [i
elevi pietreni care au reu[it s\ aib\ rezultate deosebite la fizic\ [i
chimie.
Realul,
preferat umanului
Matematic\-informatic\ [i mecanica s`nt domeniile preferate de

c\tre elevii de clasa a VIII-a, `n perspectiva intr\rii la liceu, dup\
cum reiese dintr-un studiu realizat de Centrul Jude]ean de Resurse
[i Asisten]\ Educa]ional\ Neam], studiu care a vizat absolut to]i elevii din ultimul an de gimnaziu din jude]ul nostru. ~ntr-un comunicat
al acestui centru se precizeaz\: "La acest studiu au participat 5.735
de elevi de clasa a VIII-a, de la [coli din tot jude]ul - at`t din mediul
urban, c`t [i din mediul rural. Dintre ace[tia, 5.438 au declarat c\ vor
opta s\ `nve]e `n licee iar 297 nu au oferit un r\spuns la aceast\
`ntrebare, declar`ndu-se nehot\r`]i. Patru copii au absentat de la
studiu. C`t prive[te profilul pe care doresc s\-l urmeze `n licee,
op]iunile `nclin\ c\tre real sau tehnologic [i mai pu]in c\tre
uman. Aproape 700 de elevi au declarat c\ vor s\ mearg\ la
matematic\-informatic\ [i, surprinz\tor, aproximativ 600 [i-ar dori
s\ devin\ elevi la mecanic\. Multe op]iuni au fost f\cute [i pentru calific\ri pe servicii, economic, turism [i finan]e". De asemenea,
220 de copii au declarat c\ doresc s\ `nve]e, din varii motive, `n alte
jude]e ale ]\rii. Cei mai mul]i dintre ace[tia doresc s\ urmeze cursurile unui liceu militar sau o [coal\ de poli]ie, iar `n Neam] nu exist\
astfel de unit\]i de `nv\]\m`nt.
Nu vor s\ respecte legea
Ministerul Educa]iei este perseverent `n a `ncuraja conducerile

[colilor s\ nu respecte legea. De aceast\ dat\, li se cere directorilor
s\ nu respecte decizii definitive [i irevocabile ale instan]elor. Mai
exact, ministerul a transmis, prin ISJ Neam], adresa 896 din 2011,
prin care li se impune directorilor s\ nu achite `n acest an cadrelor
didactice drepturile salariale restante consfin]ite prin hot\r`ri
judec\tore[ti definitive [i executorii. Motivul pentru care se cere
[colilor s\ respecte hot\r`rile luate de instan]ele de judecat\ este
Ordonan]a de Urgen]\ 71/2009, modificat\ prin Ordonan]a de
Urgen]\ 45/2010. "Plata sumelor stabilite prin hot\r`ri judec\tore[ti,
av`nd ca obiect acordarea unor drepturi de natur\ salarial\ pentru
personalul din sectorul public, se face potrivit prevederilor OUG
71/2009 cu modific\rile [i complet\rile ulterioare". Cu alte cuvinte,
ministerul vrea s\ dea ace[ti bani e[alonat - 34% `n 2012, 33% `n
2013 [i tot 33% `n 2014. Profesorii nem]eni au de primit restan]e de
86.638.141 de lei `n baza drepturilor c`[tigate `n instan]\ privind
prevederile legii 221 din 2008. {i vom vedea cum se respect\ aceste termene, pentru c\ 2012 este an electoral.
Lege a educa]iei aplicat\

[i nu prea
Dup\ ce au impus o lege a educa]iei, 1 din 2011, cu numeroase
lacune, `n ciuda semnalelor trase de c\tre sindicatele din
`nv\]\m`nt, reprezentan]ii guvernului [i-au dat seama c\ nu prea au
cum s\ o aplice, mai ales c\ nu exist\ norme metodologice [i regulamente. La aceste documente `nc\ se mai lucreaz\. A[a c\ ministrul Funeriu a fost nevoit s\ emit\ Ordinul 3.753/2011, prin care
am`n\ aplicarea unor prevederi din Legea Educa]iei.
~n baza acestui ordin ministerial, personalul didactic de predare
sau de instruire practic\, cu o vechime `n `nv\]\m`nt de peste 25 de
ani [i cu gradul didactic I "beneficiaz\ de reducerea normei didactice cu dou\ ore pe s\pt\m`n\ p`n\ la sf`r[itul anului [colar 2010 2011" (articolul 13).
O alt\ prevedere care nu poate fi pus\ `n practic\ `n acest an
[colar se refer\ la evaluarea din doi `n doi ani a elevilor. `ncep`nd
cu anul [colar 2011 - 2012, elevii de clasa a II-a vor sus]ine o evaluare a competen]elor dob`ndite la scris/citit [i matematic\; cei de
clasa a IV-a vor da, prin sondaj (se va face o e[antionare) o evaluare pluridisciplinar\; elevii de clasa a VI-a vor sus]ine dou\ probe
scrise transdisciplinare la limb\ [i comunicare, respectiv matematic\ [i [tiin]e.
De asemenea, o alt\ prevedere important\ din Legea Educa]iei
a c\rei aplicare se am`n\ este cea referitoare la
dob`ndirea/p\strarea personalit\]ii juridice `n cazul unit\]ilor de
`nv\]\m`nt preuniversitar. Astfel, [colile care nu au minimum 300 de
elevi, pre[colari [i antepre[colari `nscri[i `[i vor p\stra personalitatea juridic\ [i `n acest an [colar; la fel [i gr\dini]ele care nu au
minimum 150 de pre[colari [i antepre[colari `n eviden]e. P`n\ acum
num\rul minim care permitea p\strarea sau dob`ndirea personalit\]ii juridice a fost de 200 de elevi [i pre[colari, respectiv 100 de
pre[colari (`n cazul gr\dini]elor).
C`t prive[te evaluarea na]ional\ a elevilor de clasa a IX-a,
aceasta se va face potrivit noilor reguli `ncep`nd din anul 2016
(primii care vor fi evalua]i s`nt elevii care intr\ `n clasa a V-a la
toamn\). Aceast\ evaluare va avea cinci probe: limba [i literatura
romn\ (scris), evaluare transdisciplinar\ matematic\ [i [tiin]e
(scris), limb\ str\in\ (scris), evaluarea competen]elor digitale
(prob\ practic\) [i o prob\ oral\ viz`nd competen]ele civice [i
sociale dob`ndite.
{anse de titularizare
Suplinitorii califica]i [i care au ob]inut
la concursul de titularizare note peste
[apte au posibilitatea
de a se titulariza pe
respectivele posturi/
catedre `n baza unei
simple cereri, care trebuia s\ fie depus\
p`n\ la 25 februarie.
"Cadrele didactice netitulare calificate `ncadrate `n `nv\]\m`ntul
preuniversitar prin suplinire, `n anul [colar
2010-2011, care au
participat la concursul
na]ional unic de titularizare `n ultimii 3 ani,
anteriori intr\rii `n
vigoare a Legii educa]iei na]ionale nr.
1/2011, care au ob]inut cel pu]in nota 7 ([apte) [i au ocupat un post
didactic/o catedr\ devin titulare ale unit\]ii de `nv\]\m`nt respective
dac\ s`nt `ndeplinite cumulativ urm\toarele condi]ii generale: se
certific\ viabilitatea postului/catedrei; consiliul de administra]ie al
unit\]ii de `nv\]\m`nt respective este de acord", se arat\ `n articolul
1 al Instruc]iunii nr. 3/17.02.2011.
Postul/catedra poate fi considerat(\) viabil(\) dac\ va rezista `n
urm\torii patru ani. ~n plus, suplinitorii califica]i trebuie s\ fi fost
repartiza]i pe post `n [edin]\ public\ [i s\ aib\ finalizate studiile
care le-ar da dreptul s\ ocupe postul sau catedra `n calitate de titulari. Nu `n ultimul r`nd, suplinitorul calificat trebuie s\ de]in\ avizele
[i atestatele necesare pentru ocuparea postului didactic/catedrei.
Marius GHEGHICI
NECUNOSCUTE SUNT
C|ILE REFORMEI
(urmare din pag. 1)
u descoperit c\ vocabula mama apare `n total pe 45 de
pagini, iar tata se reg\se[te doar pe 13. Indigna]i, ta]ii au
protestat m`nio[i: Nedreptate! ,Ho]ie!, Vrem egalitate!
De ce suntem considera]i p\rin]i de gradul II au `ntrebat ei.
Replica `nv\]\torilor? De[teapt\. De ce da]i pe la [coal\
numai de Pa[te [i Cr\ciun? Ta]ii nu s-au l\sat. Cer
abecedare noi, frumoase. Cu Esca de la PRO-TV pe copert\. Cum bunicu]ele au aflat [i ele despre mi[carea spontan\
a ta]ilor, au ridicat capul. Cerin]a lor? S\ nu mai submineze
nimeni rolul bunicilor `n educarea ]`ncilor ai c\ror p\rin]i
muncesc peste hotare.
Cea mai proast\ noutate? Conform Legii Educa]iei, [colile vor fi evaluate dup\ competen]\. Vor primi unul din calificativele: Excelent, Foarte Bine, Bine, Satisf\c\tor, Nesatisf\c\tor. Pe baza unei metodologii elaborate de c\tre MECTS, [colile vor desemna Profesorul anului la nivelul jude]ean [i na]ional.
Reforma din `nv\]\m`nt continu\. E anevoioas\.
MELCHISEDEC {TEF|NESCU
(urmaare din pag. 6)
mintim [i cele dou\ comentarii interesante incluse `n acest studiu, care re]in
aten]ia cititorului: primul referitor la
Cazania mitropolitului Varlaam, cea
dintì carte ie[it\ din Tipografia
M\n\stirii Trei Ierarhi (Trisfetitele) din
Ia[i, comentariu bazat pe citate din
Cartea romneasc\ de `nv\]\tur\ [i,
mai ales, pe aprecierile lui Nicolae
Cartojan din Istoria literaturii romne
vechi (1980), autorul reu[ind s\ redea,
chiar [i par]ial, atmosfera secolului al
XVII-lea [i, implicit, a istoriei Bisericii
Ortodoxe Romne; al doilea comentariu pune `n
discu]ie Psaltirea Sf`ntului Prooroc David (Psaltirea
pe versuri tocmite, de Dosoftei), un predecesor al lui
Melchisedec la Roman (din 1659 [i mitropolit al
Moldovei `n 1671), pe care str\lucitul s\u urma[ `l
apreciaz\ ca cel at`t de renumit `ntre ierarhii
Moldovei, ca om de litere (...), cit`ndu-l [i pe
Neculce: `n ]ara noastr\ pe acele vremi nu se afla
om ca acela.
Despre acest generos subiect, Tudor
februarie 2011
Ghideanu, cit`nd din zisele mitropolitului [i din

Psaltire, apreciaz\ `ntreprinderea lui Melchisedec,
ca un studiu de estetic\ a versului [i poeticii ritmului, de care acesta a dat dovad\.
Dar cartea distinsului profesor nu poate fi
cunoscut\ printr-o semnalare. Ea trebuie citit\ cu
aten]ie, trebuie studiat\, de acei care sunt realmente interesa]i de trecutul nostru istoric, cultural [i
cre[tin. F\r\ inten]ia de a [tirbi valoarea studiului,
facem o observa]ie, de care, la o viitoare edi]ie, autorul ar putea s\ ]in\ seama sau nu. Suger\m ca o
bibliografie s\ fie pus\ la dispozi]ia cititorului, `ntr-o
form\ sistematic\, la sf`r[itul c\r]ii, [i nu risipit\ `n
notele de subsol sau `n textul comentariului, la fel [i
un indice de nume, care ar spori valoarea academic\ a acestui eseu.
~ncheiem remarc`nd grafica excelent\, corectitudinea redact\rii [i tehnoredact\rii textului (cu mici
sc\p\ri), aspectul general de carte bibliofil\, toate
datorate Editurii Mu[atinia.
Ianuarie 2010 *)
*) Am elaborat prezenta recenzie la aceast\
dat\, dar a stat p`n\ acum `ntr-o redac]ie a unei
reviste care nu a mai ap\rut.
LACRIM| LIMBII ROMNE

(urmaare din pag. 1)
e`ndoielnic, `n acest r\zboi de p\strare

a limbii romne, `n primele r`nduri ar
trebui s\ se afle `nv\]\torii [i profesorii
de specialitate. Ne`ndoielnic, nu to]i
dasc\lii au voca]ie de martiri, dup\
cum, tot ne`ndoielnic, condi]iile `n care
se desf\[oar\ `nv\]\m`ntul de ast\zi `]i
cam taie orice elan. Patriotic sau
emo]ional. Sau profesional.
Dar, dac\ tot optezi s\ r\mì la
catedr\, un minim de responsabilitate
te oblig\ s\ fii corect cu limba romn\,
cu pruncu[orii [i cu tine.
Am solicitat, de mai multe ori, unor profesori cu
ne[tirbit\ autoritate profesional\ s\ sus]in\ `n aceste
pagini o rubric\ lunar\ `n ap\rarea limbii romne. Am
primit, deocamdat\, numai promisiuni; texte ba. A[adar, invita]ia r\m`ne deschis\...
Ancheta, masa rotund\ (p\trat\, hexagonal\,
cubic\?) pe care o propunem ast\zi `n revista noastr\
`[i dore[te s\ ini]ieze un dialog benefic (?) pentru to]i
participan]ii. Chestionarul pe care vi-l `naint\m nu este
tabu [i poate fi oric`nd optimizat potrivit sugestiilor dvs.
APOSTOLUL
Vom publica r\spunsurile dvs `n ordinea primirii pe

mail (revista_apostolul@yahoo.com) [i le vom e[alona
`n limita spa]iului alocat `n fiecare num\r. Spor la
treab\!
CHESTIONAR
1. Care crede]i c\ sunt principalele deficien]e ale

manualelor dup\ care preda]i? Pot fi ele remediate? ~n
ce direc]ie ar trebui puse accentele: informa]ie, comentariu artistic, sistem axiologic, altele?
2. Comenta]i programa [colar\. ~n ce clas\ ar trebui s\ `nceap\ studiul literaturii universale? P`n\ `n ce
clas\ a]i propune s\ se fac\ gramatic\? La clasele la
care preda]i acum este (in)suficient num\rul de ore de
limba romn\?
3. Sunte]i profesor de limb\ romn\. Care crede]i
c\ e cea mai important\ performan]\ a carierei dvs?
4. Ce ini]iativ\ a]i avut, la catedr\ sau dincolo de
ea, pentru ap\rarea limbii romne de barbaria prezentului?
5. Este un truism faptul c\ ast\zi se cite[te tot mai
pu]in. Enumera]i (din programa [colar\ sau din afara
ei) zece c\r]i pe care ar fi trebuit s\ le citeasc\ un
absolvent p`n\ `n preajma bacalaureatului.
Pag. 7
Zig - Zag
Zig - Zag
Pa[i spre civiliza]ie
nteresa]i-v\ sincer [i spontan

de al]ii:
- ar\t`ndu-le interesul [i admira]ia pentru ceea

ce spun [i fac;
- d\ruindu-le tot ce ave]i mai bun, c`t [i mici
aten]ii dorite, nem\rturisite (cerute), pentru a-i surprinde pl\cut;
- cunosc`nd limba str\inilor;
- felicit`ndu-i cu ocazia zilei onomastice;
- adres`ndu-v\ cu c\ldur\ c`nd ì primi]i (la telefon etc).
S\ ai o personalitate pl\cut\ [i s\ te interesezi sincer de

oameni (Thurson)
Ne interes\m de ceilal]i c`nd [i ei se intereseaz\ de
noi.(Publius Syrus)
Sur`de]i sincer, larg [i spontan; ve]i seduce

[i reconforta
Ac]iunea pare s\ urmeze g`ndirii, dar, `n realitate, ac]iunea
[i g`ndirea se produc simultan. Regl`nd ac]iunea ce este controlat\ de voin]\, putem indirect dirija sentimentele ce scap\
influen]ei ei. Deci, dac\ am pierdut buna dispozi]ie, cel mai
bun mijloc de a o reg\si este ca [i cum ea s-ar g\si `n noi.
Mul]umirea, fericirea noastr\ nu depinde de condi]iile din
afar\, adic\ din ce avem, ce facem sau unde s`ntem; ea este
dictat\ de atitudinea noastr\ mental\:
Nimic nu este r\u, nimic nu este bun.
G~NDIREA noastr\ creeaz\ fericirea sau nenorocirea
(Shakespeare)
P\stra]i o bun\ atitudine mental\, o atitudine de curaj,
lealitate [i veselie. G`ndurile bune s`nt constructive. Dorin]a
aduce toate. Orice rug\minte sincer\ este `ndeplinit\.
Devenim asem\n\tori idealului ce-ll purt\m `n noi, `n inima
noastr\ (Elbert Hubbord)
Omul care nu [tie s\ z`mbeasc\, nu trebuie s\-[[i
deschid\ pr\v\lie. Un sur`s nu cost\ nimic, dar `nf\ptuie[te
mult. Nu ]ine dec`t o clip\ [i amintirea lui st\ruie[te c`teodat\
o via]\ `ntreag\. Nu poate fi cump\rat, cer[it, `mprumutat sau
furat. Dar nu serve[te la nimic at`ta timp c`t n-aa fost d\ruit. A[a
c\, dac\ `n drumul vostru `nt`lni]i un om prea obosit ca s\ v\
d\ruiasc\ un sur`s, l\sa]i-ll pe al vostru. C\ci nimeni nu are
mai mult\ nevoie de un z`mbet dec`t cel ce nu-ll mai poate
d\rui (Proverb chinezesc)
... expresia figurii unei femei este mai important\ dec`t
rochiile ce le poart\ (Dale Carnegie)
Cea mai mare parte din oameni nu s`nt ferici]i dec`t at`t
c`t s`nt hot\r`]i s\ fie (Abraham Lincoln)
Numele unui om este pentru el numele

cel mai pl\cut [i mai interesant
din tot vocabularul
Unul din mijloacele cele mai remarcate, mai u[oare [i mai
eficiente pentru a fi pe placul oamenilor este acela de a le
cunoa[te numele. Oamenii s`nt at`t de m`ndri de numele lor,
`nc`t se str\duiesc s\-l perpetueze cu orice pre].
S\ ne dezvolt\m, deci, facultatea de a ]ine minte numele prietenilor [i colaboratorilor no[tri [i de a-i cinsti, pronun]`ndu-le
numele `n timpul unei conversa]ii de dou\, trei ori.
... De fiecare dat\ c`nd d\dea peste o cuno[tin]\ nou\,
cerceta numele [i prenumele cu ortografia lor exact\; se informa asupra importan]ei familiei, profesia [i culoarea opiniilor
politice. ~ntip\rea cu grij\ `n minte am\nuntele [i c`nd `l
`nt`lnea din nou pe om putea s\ fac\ luxul de a-ll bate pe um\r
[i de a-ii cere ve[ti despre so]ie, copii [i alte detalii profesionale (despre F. D. Roosevelt)
Curtoazia e f\cut\ din mici sacrificii (Emerson).
ANTOLOGIA APOSTOLUL
Tradi]ia? Nu-i nimic.
Vechile datini de drept
ori de cuviin]\ ale
poporului s`nt ni[te
prejudi]ii. Modul de-a
exista al statului,
forma lui monarhic\
bun\oar\, s`nt lucruri
despre cari e `n sine
indiferent de exist\
sau nu; valoarea lor e
numai relativ\ [i are
numai at`ta pre] pe c`t
contribuie la realizarea ambi]iei
personale a unui om sau a unui
grup de oameni cari v\d `n stat un
mijloc de-a face avere, de-a-[i
c`[tiga nume, de-a ajunge la ranguri [i la demnit\]i.
Dar se ruineaz\ poporul? Le e
cu totul indiferent. Dar se
altereaz\ dreptatea mo[tenit\ a
caracterului na]ional, dar se viciaz\ bunul sim], dar se `mpr\[tie
ca de v`nt comoara de `n]elepciune [i de deprinderi pe care neamul a mo[tenit-o din b\tr`ni mai
...
vrednici dec`t genera]ia actual\?

Ce-i pas\ liberalului de toate
astea? Toat\ lumea s\ piar\
numai Manea s\ tr\iasc\! Orice
idee a priori, r\s\rit\ `n creierii
str`m]i a unui om curios, orice
paradox e bun numai s\ aib\ puterea de-a aprinde imagina]ia
mul]imii [i de-a o duce pe calea
aceea pe care n-o conduce pe ea
spre bun trai, spre munc\ [i
adev\r, ci care poate ridica o
p\tur\ nou\ de oameni `n sus, o
p\tur\ turbure, despre care s\ nu
[tii bine nici ce voie[te, nici ce
tradi]ii are, nici dac\ e capabil\ a
conduce un stat sau nu.
...Natura poporului, instinctele
[i `nclin\rile lui mo[tenite, geniul
lui, care adesea, necon[tiut,
urm\re[te o idee pe c`nd ]ese la
r\zboiul vremii, acestea s\ fie
determinate `n via]a unui stat, nu
maimu]area legilor [i obiceielor
str\ine. Deci, din acest punct de
vedere, arta de-a guverna e [tiin]a
de-a ne adapta naturii poporului, a
Zig - Zag
ARTA GUVERN|RII
surprinde oarecum stadiul de dezvoltare `n care se afl\ [i a-l face s\
mearg\ lini[tit [i cu mai mare siguran]\ pe calea pe care a apucat.
Ideile conservatoare s`nt fiziocratice, am putea zice, nu `n sensul
unilateral dat de d-rul Quesnay, ci
`n toate direc]iile vie]ii publice.
Demagogia e, din contra, ideologic\ [i urm\re[te aproape totdeauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasc\.
Legile demagogiei s`nt factice, traduse de pe texte str\ine,
supte din deget, pe c`nd ele ar trebui s\ fie, dac\ nu codificarea
datinei juridice, cel pu]in dictate [i
n\scute din necesit\]i reale, imperios cerute de spiritul de echitate al
poporului; nu reforme introduse `n
mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf\
nou\ sau ca un nou spectacol, ca
eligibilitatea magistraturii, pe care
nimeni n-o cere. M\surile economice ale demagogiei s`nt o
maimu]\rie. ~i vezi cre`nd drumuri
Umor [colar involuntar (1)
e aproape 45 de ani, lucrez, cu pl\cere, cu [colari de toate

v`rstele. Niciodat\ nu i-am `mp\r]it `n de[tep]i [i `n pro[ti.
Niciunul nu seam\n\ cu cel\lalt, niciunuia nu i-am spus vreodat\ c\ ar fi t`mpit sau c\ a c\lcat `n str\chini. I-am
ascultat cu bucurie omeneasc\ [i c`nd au rostit cuvinte `naripate, [i c`nd, cu obrajii `mbujora]i de emo]ie, au mai sc\pat
b`lbìeli care au st`rnit z`mbete sau r`sul `n]eleg\tor al
colegilor [i profesorului lor.
Din caietele [i din lucr\rile acestora am cules c`teva
fragmente care ilustreaz\ un pur [i autentic umor [colar
involuntar, pe care le ofer, dup\ at`]ia ani, [colarilor, p\rin]ilor
[i profesorilor de azi.
Baiazid `l `ndeamn\ pe Mircea s\-i dea ce are mai bun.

Pentru Mircea, cetatea reprezint\ un lucru sf`nt; de aceea nu are
de g`nd s-o predea pentru nimic `n lume.
Nef\c`ndu-se o `n]elegere `ntre Mircea [i Baiazid, urmeaz\ lupta
dintre cele doua o[ti, armata romn\ [i cea polon\, `n care Mircea lupt\
cu dreptatea, cu g`ndul de a-[i p\stra identitatea.
Baiazid este mirat atunci c`nd intr\ `n cortul s\u un b\tr`n care se
sprijinea pe un toiag.
Mircea este `nalt, cu plete pe spate, `mbr\cat mai modest dec`t sultanul.
Odat\, Mircea a plecat la sultanul turcilor, ca s\ ne lase `n pace.
Baiazid trimise o[ti, ca s\-i spun\ lui Mircea c\ b\t\lia va fi la
Rovine. Mircea `[i antren\ oastea [i peste dou\ s\pt\m`ni pleac\ [i el la
Rovine, unde `l a[tepta sultanul. Mircea i-a `nvins pe turci [i s-a `ntors
acas\ c\ i-am b\tut pe occidentali.
Baiazid `l jigne[te pe Mircea, spun`ndu-i c\ e un mo[neag [i ciot.
Demnitatea lui Mircea reiese din nedarea ]\rii, care nu se-nfrico[eaz\ de-a sa spaim\.
~n finalul poeziei, C\lin `l `nt`lne[te pe feciorul s\u , rod al dragostei
cu fiica `mp\ratului care p\[tea un c`rd de boboci.
Poeziile de dragoste ale lui Eminescu sunt adresate de obicei iubitei
sale.
Poetul ne descrie o noapte cu lun\ plin\ [i de aici ne d\m seama
c\ este o sear\ senin\.
~n Revedere, discu]ia `ntre poet [i codru are loc sub forma unui
monolog.
Prof. Gh. }IG|U
Vasile Alecsandri [i Unirea (I)

rhicunoscut\, [i va
r\m`ne pentru viitorime, este aprecierea
lui Kog\lniceanu: Unirea na]iunea a f\cuto, despre evenimentul crucial al romnilor
de la 24 ianuarie
1859. Dar na]iunea ar
r\m`ne un concept
teoretic, lipsit de
con]inut, dac\ n-am
sim]i `n spatele conceptului milioanele de romni,
care au muncit, militat [i luptat
pentru Unire, iar `ntre ace[tia, pe
frunta[ii lor, mai cu seam\ marile
personalit\]i, marii b\rba]i ai
vremii care [i-au d\ruit mintea [i
sufletul, `ntreaga energie [i, nu de
pu]ine ori, averea pentru realizarea
ei (Kog\lniceanu, Cuza, Ghica,
Alecsandri, Bolintineanu, Negri
[.a.), `ntre care Vasile Alecsandri e
unul dintre cei de frunte.
Despre acest mare romn,
bardul nostru na]ional, ne propunem a aduce `n fa]a d-voastr\
unele informa]ii, poate cunoscute,
poate mai pu]in cunoscute, privind
rolul pe care l-a avut `n preg\tirea
[i desf\[urarea Unirii de la 24 ianuarie 1859.
Din documentele cercetate

constat\m c\ poetul provine dintr-o
familie boiereasc\ neao[\, afirmat\ c\tre sf`r[itul sec. al XVIII-lea
[i mai ales `n primele decenii ale
sec. al XIX-lea, mai `ntì prin
Mihalache Alexandru, bunicul, apoi
prin Vasile Alecsandri, tat\l poetului (n. 1792) urc`nd pe r`nd treptele
dreg\toriilor administrative [i ale
rangurilor boiere[ti (medelnicer,
vame[ la visteria domneasc\ la
Ia[i, sub Mihail {u]u, paharnic,
c\minar, sp\tar, ispravnic [i vornic) agonisind [i o avere ce
spore[te de la an la an `nc`t c\tre
1840 cuprindea mo[iile Mirce[tiipe Siret, P\tr\[canii [i Borze[tiipe Trotu[, Moime[tii- `n apropierea Ia[ilor, V\c\u]ii sau Ba]ura,
primit\ cu 15000 de galbeni `n
schimbul mo[iei Bozia, din poarta
F\lciului, o vie la Copou, pr\v\lii `n
Ia[i, peste drum de Mitropolie etc).
Tat\l poetului, boier harnic,
antrenat permanent `n treburile
familiei, nu este lipsit de sensibilitate, aplecare spre cultur\ [i art\,
oferind copiilor s\i un c`mp prielnic
pentru afirmare, orient`ndu-i spre
[coal\ [i asigur`ndu-le toate
condi]iile. Vasile Alecsandri `[i
petrece copil\ria `n s`nul acestei
familii unite, neatinse de corup]ie, c\, afla]i [i ei la studii (Ion Ghica,

`ntr-o atmosfer\ de moralitate [i Nicolae Cantacuzino Pa[canu,
afec]iune, sub supravegherea Iancu Filipescu Vulpache etc),
p\rin]ilor [i `n special a mamei sale. cunoa[te familii [i oameni din
Poetul nu era singur, avea o sor\ Fran]a, de care se leag\ prin mii de
mai mare, Catinca, [i un frate mai fire vizibile [i invizibile [i care-i vor
mic, Iancu, ce au beneficiat mai `ntì fi de mare folos mai t`rziu `n
de o preg\tire `n particular, apoi la preg\tirea [i recunoa[terea Unirii.
Perioada studiilor la Paris,
[colile din Ia[i [i din str\in\tate.
~n 1834, la numai 13 ani, tat\l chiar dac\ nu s-a finalizat cu
scriitorului, dup\ moda [i modelul absolvirea studiilor universitare, la
familiilor boiere[ti, `[i trimite fiul la Sorbona, a `nsemnat uria[e acustudii `n str\in\tate, la Paris, mul\ri spirituale, care l-au electrizat
`ncheindu-se astfel o prim\ etap\ pe t`n\rul Alecsandri [i care,
`n via]a [i devenirea poetului, poate re`ntors `n patrie, dup\ mai bine de
cea mai frumoas\, din care, peste cinci ani, era animat din toat\ fiin]a
vreme, va r\m`ne `n memoria sa s\ `nf\ptuiasc\ [i `n Moldova, pe
imaginea at`t de luminoas\ a celui plaiurile natale, la Ia[i, prefaceri
mai bun prieten, Vasile Porojan, fiu mari economice, politice, sociale [i
de rob ]igan, pe care Alecsandri `l culturale la fel ca `n Apus.
va elibera, mai t`rziu, al\turi de
{tefan CORNEANU
ceilal]i ]igani de pe mo[ie.
(continuare `n num\rul viitor)
Dincolo de studiile sistematice sau de cele `n parTextele se pot trimite [i pe adresa
ticular, la Paris, adolescentul
revista_apostolul@yahoo.com
[i apoi t`n\rul Alecsandri ia
contact cu o nou\ cultur\ [i
civiliza]ie, e atent [i se implic\ `n procesul de modernizare a vie]ii `n plan
economico - material, dar
mai ales spiritual - artistic,
leag\ trainice prietenii cu
REVIST| EDITAT| DE
tinerii din }ara Romneas-
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto. Ilustra]ia num\rului - picturi de Gheorghe VAD
DANA.
Pag. 8
nou\ de fier, tot at`tea canaluri

pentru scurgerea industriei [i prisosului de popula]ie din str\in\tate,
pe c`nd adev\rate m\suri ar fi
acelea menite a dezvolta aptitudinile cari s`nt `n germene `n chiar
poporul romnesc.
C\ile ce se deschid concuren]ei absolute, departe de-a
dezvolta unul din acei germeni, (`)i
face s\ se usuce [i s\ degenereze, restr`ng`nd pe romn
numai la acel teren m\rginit pe
care mai poate suporta concuren]a, la agricultur\. Dar, nefiind
to]i plugari, ce devine restul?
Restul caut\ func]ii [i liberalii
esploateaz\ inep]ia economic\ pe
care ei au creat-o, deschiz`nd din
ce `n ce mai multe func]ii pentru
miile de nevolnici economici
c\rora le-a dat na[tere tocmai liberalismul `n materie de economie
politic\.
...
1 aprilie 1882
Mihai EMINESCU Publicistic\
APOSTOLUL
APOSTOLUL
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]
P re ] u l : 1 L E U
februarie 2011

Apostolul, Nr. 134 (2011)

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Apostolul, Nr. 134 (2011)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL XIII, NR. 134

Solidarizare pentru o legisla]ie mai bun\

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

u avut un scop [i nu au fost

Proteste - grev\ general\,

situa]ie, `nc`t cei care ne conduc se

Le cam [tim cu to]ii, multe dintre ele se

La mul]i ani, Gheorghe VADANA

1. Refuzul MECTS de a recunoa[te

LACRIM| LIMBII ROMNE

lui `n treab\ [i datului cu

avut note mari, dar am ajuns

1 martie 1839 - 31 decembrie 1889

Ia am fost [i eu, `n lumea asta,

al\turi de p\rin]ii [i `nv\]\torii

DESPRE REVISTELE {COLARE

~ntr-o vreme `n care scriu tot mai

care vorbe[te, `n egal\ m\sur\, comunic\ [i

A consemnat Dida VASILCA

ULTIMA OR| LA ROMAN

Anul Interna]ional al Chimiei

Alecsandri S\b\oani [i Colegiul

Tr\g`nd linie `n urma edi]iei

Mihaela M`rzze) [i men]iuni speciale acordate elevilor Otilia

competi]iei s-au `ntors acas\ cu

ECO ROMAN VOD|

olegiul Na]ional Roman Vod\ a

ar spune oricare dintre premian]i,

Un mesaj `n numele adev\rului

s\ le cuprind `ntr-o pagin\ web (care poate fi accesat\ la adresa

NESF~R{ITA NOASTR| TRANZI}IE

Cei 15% s`nt,

lei. Dac\ ar fi s\ ad\ug\m cei

satorie, deoarece Legea nr. 330

brie 2009, dinainte de operarea

- Cu alte cuvinte, toate aceste sporuri, venite ca [i sume

Bani mai pu]ini

acest lucru, e real sau doar un

natal. Nu mai vrea s\ aud\ de

Cred c\ longevitatea mea se datoreaz\

d\ruit aceast\ gen\. Am f\cut de toate `n via]a

PA{I SPRE EUROPA

organizare si func]ionare al institu]iei [colare.

via]\. Ast\zi, `n peste 40 de ]\ri

program de formare continu\ Comenius

Model), s\ utilizeze diferite

gramul Photo Story, un blog

mentelor multimedia (imagine,

dob`ndite, trebuie s\ remarc [i

Dou\ lacrimi gemene... Chi[in\u [i T`rgu-Neam]

poetului, limbii, istoriei [i culturii romne[ti, elevi din ciclul

aproape de valori, de c`ntec romnesc, de poezie, de

COGITO ERGO SUM

ijloacele de `nv\]\m`nt constituie o categorie important\ care

receptarea sonor\, vizualizarea

lui {tefan cel Mare).

ajung\ la finalitatea propus\.

~n caracterizarea personajelor, `nv\]\torul poate folosi

Coordonate cre[tine ale culturii europene, Educa]ia religioas\ dimensiune a educa]iei

(urmaare din pag.1)

{tiu c\ sunte]i absolvent de liceu pedagogic, ca [i mine,