to flan! Num Arul.

Anul V, N-1 8,

--

'----

4 Mart 1918..

; 1TL .10\R
o

IOAN .13ORCIA

'

Moare la Sibii, abia trecut de 30 de'

ani, un otn care, In alte imprejurarT, r
fi putut aduce i maT marl serviciT li^
ieraturiT Vi culturiT noastre.

Despre profesorul loan Borcia se vor

toIT, cu adinc . induiosare,

pentru mama nenorocia, pentru sotia

spurge de

cu care se cununA acum e anul, pentru

frate i sorA, amindol cunoscuti In scrisul romAnesc, i mat ales pentru bietul

de el, dus atunci and viata e nc pe

jurnatate vis de.1 trandafirl i aur i pe,'

jumAtate mindria faptef savIrsite, - ace.

'

leas! lucrurI : di era Hat- i frumos, cl

era bun si blind; a era constiincios 0

harnic, ck era cinstit si moral, a era

sfios i binevoitor, cA n'a suparat nicio

dat pe nimenT. Vom ad'alugi totT a a

scriss frumoase versurl i cl. din cultura

luT vast i serioas, ne-a impArtAsit cu'..

traducer! - din tnarif poetl german!

din Shakespeare.

Dar ceva vreag s adaug aicT. loan

'
Borcia, dupI care va merge cu obrazul
In lacramT ce are Sibiiul romAnesc mal

bun, loan Borcia, profesorul pe care

fetitele

lui de la scoala

Asociatier,

nu-I vor uita, -- a avut dou ,marT pacate. A fost, intre Ron:Ifni', modest si
n'a locuit la Bucurest. -

ABONAMENTUL:
in Ora', pe az. 5' lei ; pe sese luni

3 lei. - ii striinit ate : pe an,

7 lei.; pe sese luni, 4 lei.

N lorga : Ioan Borcia. - Tiberiu Crudu: 0

seari la Atene. - II: Onciul : Cintece poporale din Bucovina. - Orcste : Ramura. -1. T. : Un congres do
orientalisti --.0. Wideseu-Albegi : Poporald. -1. : Cugetr1.-

Sum? iui :

T. lord rtnescu : Pical In povestile indiene. - 1. : Cronica.

www.dacoromanica.ro

'

1.

.01.

414

NRAMUL ROMINESC LITERAR

,
SI fi fost obraznic : sl fi surit in capul lumil, sa fi prins de
grumaz pe fiecare 'redactoras de gazetA, sA.sI fi eipus la vitrine chipul pregAtit ad-hoe, intocmar ca al vre unur poet
mare, sI fi anuntat planul operelor sale extraordinare la vrIsta
.sal, sA fi dat fragmente 'din aceste opere, sA se fi fIcut visibil
orrunde, sA fi dat orreur obsesiunea neastimpArater sale fiintr
vinItoare de celebritate, sA fi strAmutat in burn: nostrA prostie
si credulitate orientalA toatA energia nebiruitA a reclamer literare din Apus... 0, atunci ar fi fost altfel ! Cine n'ar sti atuncr
'despre dinsul ? lar azl cine stie cA in Sibii se dA pAmintulur,
la vrista cind el n'are dreptul sA ne cearA, un talent : adeveirat
si rurat 9
Si care, dacA am pretui p ar nostri si am sti sA li cerem
ce se cuvine, ar fi fost poate singurul care ar fi avut stiinta,
tactul i stinta rAbdare, abnegatia admirabild care se cer pentru
a face pe scriitoril marl al lumir sA vorbeascA si in aceastA
limbA a noastrA.

N. TORGA.

ibloaicaMlelaalaSCRION

QS SEARA LA TT4E0.

(1MPRESIT DE LA 0 CONFERINTA)
.

de TIBERM CRUDII.
,

Prietenilor mia V. I. i

E. D.

La opt Si jumatate seara, ma videam, in sfitsit, supt cerul

auria si plin de florl al Ateneulut bucurqtean. Banc! catifelate,
una fillet alta, stateail cu bratele deschise, asteptind oaspetit
cari nu venia 81 alunge pustiul ce le stapinia de obicei. Q
tristeta adlaca plutia de-asupra lor, Intinzindu-se, ca o umbra, .
pana in slaul lojalor desarte. Golul Wilt al incaperit niA cutremura o clip, iar suparara nespusa a' locurilor ma caceri
in, scurt i pe mine. Cu oarecare minie pe suflat; .certam in
&dui mie norodul pe *care-1 lsasem afar, batted strzile
orasuluf sat nvlind cu duiumul pe gura de iad a cafenelelor
cu aier greoit. Cit de nesirptitoare, cit de ratacit, cit de plccata pe calea pierzarit iml aparea in minte acea lume ce fierbea
in clocot de patiml, nu ma simt. In stare s o mal spun. Stiii
ca o condamnam aspru, aspru de tot, o certara ea nu stie te
al aleaga i ce sa pretuiasca. Uite, imT ziceam, aid la Atene,
ce frume toc de intrunire, ce ,incapator i -curat.... Apo% lume
.

..

'

www.dacoromanica.ro

TII3ERW 'CRUM' Allik LA ATENEfL "

115

bun, aleas, conferint, prin, urmare stiintA, vorbire mliastr,

luminA binefAcAtoare, etc., si lumea... tot ca luMea, nepsAtoare
usoard.

ki

TovarAsul midi, care de- bun sain pricepea ce invirtesc in

minte, se uita lung la mine, cu oarecare comptimire, i, l'ArA
a m lsa in voie sA-ml zdrobos
ilusiile ce credea cd le am
despre acea CapitalA (cloaca gentiuml a terisoarel noastre, rnA
intrerupse domol,
- Cum IV place Ateheiul. nostril ?
- Da' cum si-ml placA ? Ff1111103, frunios de tot !
Da'... nu still cum, parcri lumea I urste, nu-I place sA-I vi-

siteze.

- Te

'nsell, dragul mie. Lumea vine, dar trziil. 0 pleste

totdeauna cam pe-aproape de sfirsit.

--fl chestie
Pentru ce; intrebAiil e mirat.
precautie, dragA,
-- Las' cd-1devedea
Cum asa ?

t
,

nu pricepi ?

i tu cum...., mal asteaptA.

Eram incurcat de tot. Mintes nu void cu niclun chip s apuce
calea pe care mi-o deschidea amicul. MA silage o ciudA de nu
puteam sta in loc, i, ca s'o descarc mat FApede,
incepui s fac
reflectil aspre pe seama scenel din fat si a meseI, la care avea sA
vorbeascA oratorul, al ard nume incl nu-1 allasem bine.
MA rog, de ce-I as murdar la vol,
dusurneaud ceia ? .Nu
vezI ce uritk impresie face ? Sus, poleial, aurririe, loje regale
cu mtsurl, cu plusurI, lemn lustruit, i aid, jos, in fat, unde '
se uit tolt lumea, cea ma! nespAlat seindurA iI iese trufas
innainte ? II frumos ? VA place ?
- DA, bre omula, al dreptate ; nu-I tocmal frumos ; dar ca-fi
e.6 vinovat ?
Un cover- cit de ieftini sa mAcar o musima nu vA 'ndurat! s punetf? Asa, zti, .1i tare scirbos. N'are
niclun (via 'n.coacel.
'
... Dar mesuta din mijlec, pentru ce-I irab:icat in ros, "parcrt-I
.un esafod scAldat in singe ?

- If chiar esafoi, mlii brdete ; aid al zis bine 1

--

?!

- Cum ? Nu Intelegl ? Aeolo ,vin ace! ce asasineaz publicul,

www.dacoromanica.ro

..

1,

,
,

NEAMUL ROMINESC LITERAR

1 16

- Di,

Inteleg ! Declt cii socot e, in acest cap,

i oratorul

Insu1 sa decapiteaa
Da, de bun seam. Numal ca, din cel muly cari-1 rup
capetele la Ateneil, nu simt tot!, i viii, nenorocitil, aa TANI cap !

Ceasul arata none oare. Bincile din fati se umpluser. Inima ,

incapu s-nal bat cu putere. Vedeam parca pe orator, srmanul,
cum, tremurind, de emotie, Se potrivqte mereil la oglindk 11
ceare neincetat cravata, ig trap jiletca in fat, tuete fr
sl Innadup nimic, rostete Meet frasa d'intaia si ticluiqte cuvintul din urm,.. Apo! iare m gindiam : nu se poate, nu

provincie

Nu trebuie s pun In melee( altar pe oratorul de

cu eel din Capitald. Nu! Aid oratoril nu se mal sinchisesc de
public, ca la not Aid trebuie s intre biruitorf de la Inceput.
Dana cuvinte li-1 de ajuns sa rosteasca, i furtuna aplauselor
Incepe. Halal de dInsil ! Barbatf stpinf pe cuvintul lor, ce rolnte o lume Intreag5. Voiam s vd un asemenea om pe care
qteptam tresarind-, i nu venia! Nerbdator iml arunc privirile iara1 spre.lojele goale. De-asupra lor, pe pretele de stuc
lustruit,'vad sapate Mete litere marl, aurite, ce se Intind pe tot
acolo.
pretele rotondel. Nedumerit, Intreb pe tovar4 ce e scris

Ce e:scris ? Tu nu vezl ? Cetete !... LOC RESERVAT PENTRU

ISTORIET
MAREA FRESCA CE VA REPRESINTA FASELE PRINCIPAL ALE

ROANILOR)).

- Bine, yid ea, du' ma mir cum 4e nu s'ati mal zugrvit

pang acum, acele fase...

- BA sa nu te mirl de loc.

-- Toate lesne de 'fiteles:

'a
- Ce spul tu, cum n'avem?
,
slut,
-- DaIna?.N'avem?...
id! pare bine ca si tu estI de aceiag piDe ce?

n'avern pictorT.
Nu vezT ca

rotonda de jos a

acestul Atonal slut zilnic expositil de picture. Aceasta Inseamn

.
cii n'avem pictorl?
.

i n'avem 1

multamete de loc : o marrare cu mine. Pictura de azi nu ma

turisesc fr Inc* Jr.
Dar pe cine crez! ea multimete?
logrijire. Numal
- Pa nimenT. Az! lucrul e cu totul cell! dei gata:
al un tip.
In jurul a dol

pieta nalzgaliturT acolo,

www.dacoromanica.ro

T. CRUDU : 0 SEAR); LA ATENE0,

117

Dad nu-tt place, pentru c nu poate s--tt plug, zice ck nu

pricepl arta gi te ride. Dad cut! pe artist eh' prea zvirle colorile gi preall bate joc de forma, te trimete s te uitt de la

'

zece pagt deprtare i te pune BA inchizt gi din ochl, sa nu mal

vezt nimic ! La urm te 'ntreaba ironic : het, tot asa ti se pare,
bbierule, orT s'a mat indreptat forma ?. i, ca sa te rupa 'n dou,
adauga : du-te de vez1 Furt,ina lul ,Grigorescu, i atuncl BA
pricepl ce-1 arta. Asa nu mat vorbi). Plin de multmire _ca te
vede 'ncurcat, te bate-amical pe spate : ((he!, neicule, astaz1 fiecare cu megtegugul lul, nu le pot! cuprinde pe toate. Nu-1 vina
omulut, saracul ! Puterile noastre-s margenite tb.

Cu aceste cuvinte induiogatoare, vrea sa-tt aratecit de redrinimos e la suflet acordind circumstante atenuate igaoranter
tale).
- Cam aga-1 cu pictoril de azT, al dreptate. Et lucreaza cu
conditie : ma stal la distanta, sa nu pot! observa ugor neglijenta
ce traiegte in jurul operel lor.
. .
- Dark Dumnezeil ma ierte, nu titi unde a s'ajungi cu acest
dispret suveran pentru acultul forme!). Cum am spus : doutret aruncaturt de penel gi zice ca a zugriit cutare lucru. In
realitate, cind privegt1 de aproape, nu vezt decit o btaie defjoc
de dinsul, de meseria lul, pe care n'o cunoagte, de arta in genere, pe care o profaneazai, de publicul, pe care 11 rtacegte,
pentru ca nu mat gtie ea aleaga bunul de rail i frumosul de
urit. Privegte in toate vitrinele librariflor gi in toate geamurile
de la raspintit, i te vet convinge de spusele mele.
- DL., gcoala noud, dragul mied I N'al ce-1 zice I
Arta viitorulul, pe care presentul nu gtie s'o pretuiasca... Musica wagneriana in color! 1

i e

In acest timp la spatele nostru dol finer! vorbiat incetigor.

www.dacoromanica.ro

- S'o bat Dumnezeti de coal, i s'o arda foculi Mal bine

.
cu sapa pe umar decit cu penelul in mina !
- Ho, stat, amice ! Prea te 'ntrecl cu gaga, prea ni hulegtt
artigtil ! N'al dreptate de loc... Pictoril de az1 ad o calitate,
mare de tot, pe care n'ad avut o niel eel verb!, nict cel modern!,
i n'or avea-o pate nicl cel viitort.
- Care-1, ma rog, acea calitate ? Ag fi curios sa o a fld
- Pictorit de azt, dragul mied, ad... preteniii 1

118

NEAMUL ROMA.NESC LITERAR

- MAI nene, hat mal in urea !

- Dar pentru ce, aid nu-I bine ?
- Iaca nu! Duct ceva... cuinva, n'al chip s'o tergt. To vede

conferentiarul,

i-I oarecum, saracul !

'

- ZVI, bine aid. La asta nu m'am gindit. Trebuie s

fim

pre vazatorl...
.

Ceasul era noua i un sfert. Lumea, Of& era, astepta nerbdtoare. Tee! Went (adapt loj t academicianilor. Patru ziaristl
se laraiall in locurile lor din stinga i, nerve's! cum slat toy
gazetaril, invbrtia creioanele in mina, gata a-st pune sentint

pa foaia de hirtie anume pregatit. Cu fruntea lor creata, cu

privirea atenta, cu picioarele intinse !Inept pe supt scaune,
-

,
,

aceel veghatort at cusururilor toate parent s arate ea slut

mat mult interesany decit interesay.
Un tropot general din picioare li trezi fr voie nervil obosiy. Toy strimbara uricios din nas in semn de 'Malta desaprobare a vulgulul nesimtitor. Custoclele pasnic aduse doua luminrt aprinse si le elect pe mas. Obisnuitele aplause provinciale, care tradeaza dela inceput capacitatea intelectual i seriositatea auditoriulut, n'a 1ip3it, spre marea mea mirare. Dupa
aunt& prima manifestare a publiculut nerabdator, sosi... un
Ohar cu api si in fine... conferentiarul !
Un donna simpatic, da statura mijlocia, bine Mitt si elegant
imbracat. Psi zimbitor spre masa rosie. Fr setae i fr introducere, a inceput s vorbeasca, ca rapeziciune i indrzneala
uimitoare, despre mAgonia pedepsel cu moarte. Mie, care eram
hotrit sa.1 ascult cu evlavie crestineasca, imf pirea ca vad
innainte un apostol ce slujeste in fat' altarulut dint al culturit
romine.
'
Dar... (blestemat conjunctie !) desamgire grozava ! Fiecare
vorba a lut rupea fasit-fasit din aureola de lumina' in care eft
Il Iravaluisem de la Inceput. Inima de durere mi se strinse grmada i, odata cu ea, ma facia i eft mititel-mititel, in ungherul in care ma afl am. 0.'atorul vrbia, gesticula, ridica voacea,
trintia cuvIntul, ....iar golul Wit rsuna moral a pustiu! Rapit
de Nhnsagul silabalor dttunatoare, o clip uitasem ca slat la
_

Ateneti.
_

Ina! parea ea ma allu undeva, la un iarmaroc, i vad gum negustorul, batindu-st limbo de cerul guril, striga indrtul MAO,

www.dacoromanica.ro
v

,,

I'

.
CfNTECE POPORALE DIN BUCOVINA,

119

ludindu-s1 marfa. Citeodat ma simtiam pared' la csipie si

auziam ca prin vis de secure, carne frEngeda, =sahib, singe
fierbinte, etc.
Alta orl aveam ilusia cd slat in urma unul car funebru si
cineva tinea cliscursul, mergind, impiedecindu-se de bolovanl si
srindu-1 mereil vorba din gut*
;

Val ! Val ! Ca grozavie !

Si... minune ! Da cloud orl a fost aplaudat.: M'am mirat de ce.

Nina la un punct, lucrul iml era deslusit : se stie ea e de a juns

si inceapa unul sa Ina din palme i pe urm bit totl eeflalti

ca sit dovedeasci prin aceasta c i el at' inteles aspiritul pro-

fund orl aironia subtild a vorbitorulul.

Alte orl aplausele izvorsc i diu spiritul de solidaritate
al
multimil cu eel ce a lovit palmele asa, din gresal... Nedumerit,
ma' trudiam sit alla care din aceste dyed pricinT a stirnit aplausele : gresala orT convingerea ? La urm, prin ajutorul vecinilor,
alla e... din convingere a izbucnit acele rapaiell saute i acel

.!

aunul care adage semnalul era un bitrin plesuv, cu barba

albd. Indat miam explicat (enigma : oratorul se pronuntase
energic la contra pedepsel cu moarte ! Bieti1 Man! ! Sa vede
ca tot ce aud rostindu-se impotriva mortil neindurate, li pdtrunde auzul i li inealzeste inima. De aceia mosneagul aplauda
cu entusiasna. Si, gindindu-m la reflectqle luT, pline pate de
melancolia pe care vremea trist i-o ti asternut-o in suflet, ma'
simtiam adinc miscat de licarirea de viat iesit din rsunetul
sec al palmelor tremurt yare. Srmanul, uitase pe semne ca omul
a fost condamnat sd tralase pe lume i pedeapsa aceasta i-a .

.....

.
'

fost usuratd, acordindu-i-se ca o circumstant atenuant... moartea!

(Urmeaza.)

--unnorszt-cramcilmsa.

Cintece poporale din Bucovina.

- CULESE DE ILARIE ONCIUL.

Colo 'n vale la fintind

Prins'a dorul rdddcind:

"

Ea, am vrut s i 'loft in sin,

4Sep1e reiddcini il tin.

Ed. am vrut sd4 ieoft in casd

icpte rdddcini nu-1 lasd,
*

www.dacoromanica.ro

i
.,

t.)

'
.

''';4.:

120

NEAMCI, ROMANESC LITpAll

'

1-

.F runzei verde lozioard, Draga

,..,

t
V

a.

..

i
i.

Mar ioar a ,

Ochii tai md baga'nboalci,

Sprincenele md omoarei :
Pentru oc hi ca murele
..
incunjur pcidurele,
Pentru sprincene 'ncordate''
Alerg lumea jumatate.

.,

-,-

Cine li purta iubirea

li mai clulce cleat mierea

mai upard ca pana.

Dar cine n'o sti purta
h amard ea' fierea
e grea ca i piatra.
mi

'

'

Haide, fete, la 6:nine,

Cd la joc nu va iea nime,

V'ar lua Dumineca ,
Sinteli multe ca iarba
fi batrine ca mama.
*

La crifmufa cca din vale

Vinu-i rat i oca-i mare,
Crifmcirifa hidci tare,

lar la cripna cea mai mica,

Vinu-i bun Qi ocv-i mica,
Crirnarifei frumufica. :
-

Beet voinicii de se stricd.

I

Haida mat, cd merge bine

IViclo crigna nu ramine

.Nebautd, nemincatd,

Cripnarifa nepupata.
4

Mare-i noaptea i nu dorm,

Tot ma 'nuirt si tot md 'ntorn,

- Ca pegele ' n apci lind,

Ca ornu 'n farci strdina. Frunza verde rozmalin,
,

www.dacoromanica.ro

.
I

ok

121

s'

ORESTE : RAMURA

Dupa nor vine senin,

Dupa dragoste suspin,
Dupd dulceala venin,
Dupa senin vine nor,
Dupa suspin vine dor.
runza verde mere, pere,
1Va te insUra mt vere,
Precum m'am insurat eft

i-am luat un lucru rat.

'

Ea pe deal, puica pe vale :

Rail ma tern sa nu ma 'nfale.
Ea pe deal, 2.uim pe climb,
Rad ma tern cd Warn s'ajung.
Ea" pe deal, puica pe tuned,
Raft ma tern set nu rn'ajungd.
I

FD ;OND ROSTAND

Ramura.

Ramura ce st cu fruntea:
Peste ap inclinat

$i 'n atingere Cu unda

Tremur, infiorat,

/
-r

.- Cum doria, fr 'ndoial

SA

asculte maT de-aproape,

Ce optete, cind al eargk

Valul cltoarei ape, S'aplec in mldierea

UneT fragede tulpini...

Dar, greind, sa poate-atra

De-un virtej in adincimT
Apa curse peste-o foaie

$i, curgind, o prinse 'n Inc!

Astfel ea, ce fu sortit
SA triasc in noroc,

www.dacoromanica.ro

'

122

NEAMUL ROMANESC LITER/6

Traiil de dulce amintire

Pe un lenes palmTer,
Cu acelasT gest de pace,
Neclintit, 3pre-albastrul cer,

Trebuie s5 se agite
$i sA tremure. sA plingA,
Dad' vrea sA plingA apa,
$i mereti sA se tot fringA,
TresAltind de bucurie,
Daca aPa e voioasA ;
OrT s'o ducA inteo spaimA,

,-

CAcT ,fusese curioasA...

OsinditA de toate
Verzile surbri din aier ;

insA nu se intriSteazA,
Nu inginA niclun vaier.:.
$i, despretuind in taind
Linistitele surorT,
Ea, cu toate c uvoiul
O sfArimA une orT

$i cu toate cA izvoru)
O loveste minios
$i necontenit o salt
Sail" o invirteste, jos, --Fericia e cA tine
ValuluT to vArAsie,

CA soptirea lul doar din3a

O aude si i-o stie !

ORESTE.

Un _congres de orientaliti.

Chiar in ziva de Page, se vu deschide 13 _Atena al XVI lea con'.

gres z orientaligilor din bald lumea, cari vor serbeitori
i ju,bileul Universi'dfii grecegi. La- west congres ti-a anunfat so sirea o mu4ime .de invitati din America, India, Anglia i
mat toate partite europene : del(goli at Universitcifilor (Universitdfile din Budapesta i Cluj nu lipsesc), Statelor sa societclti,lor savante.

www.dacoromanica.ro

r't

GH. VIADESCU-ALBEFI : POPORALA

' (Jade comunicdri art" lost anunaie

-123

i din ele se vede im-

portanfa . problemelor ce se vor discuta.

Buletinele apdrute nu ni spun cine- va Merge din faro noastrd la acest congres, dar ziareld anuntd cd A,:ademia a dele;
legat pe d. Sulu, care o va represinta,iar Ministeriul, probabil,
nn-i va da nici un tovarc4, cad 'nu se cheltuiesc bani pe astlel
de lucturi. Este, se pare, un progres, cdcl,cdutind in desbaterile
cmgresului din Hamburg, 1902, gsesc ca representanfi ai Romaniel la congresul de orientatio pe d nii D. A. Slurza, prqedintele
cmsiliului de minitri de atunci, i M. Bolban, consul, cari nu
aveati nirnic comun au iina limbilor sa iucrurilor orientate deal cd sink.. *de la portile Orientului:-Aceasta imi adace aminte cum elate!, afitindu md la o socielate
orientalist& .prof esorul Praetorius, VAind cd sin' Roini,h, md
intreabd dacd am cunoscut pe profesoral culare, al cdrui nurne
.nici nu. putea sd-I pronunte bine. Ii reispund' cdl cunosc i, cu

oarecare mindrie, it spun cd mi-a lost prof esor. Atunci prof esorul P,aelorius, zimbind, ni spuse urmeitemirele : Md allam
la un congres de orientaligi and se .cladu avintul unul dlmn,
care, dupd ce adace elogii regelui eril lui, intra in fondal
chestianii. Cz cit innainta, cu ant discUrsul mi se pdrea mal
cunoscut. in fine imi aduseiii aminte cd-1 mai auzisem la un
olt congres, ii pare la Basel. Un coleg de- la spate, plictisit,
zise ceva mai tare : D ir coast discurs l-a mai finut fi, la VAnap. &Urinal prof esor incepu s ridd impreand cu cei ce I
ascultai iar ea, ple
capul, leiMurit asupra intrebarif.
Lz Atena' di sigur nu "se va mat intimpla aces' Noll,:
I. T.
.1=1111110
s

P 6 P-0 R A.L'A

'

.Iarb miadr dea,s,,

Fecior. Bra cas...
Poi de lmiit,

Bditi, With' :
Bate-fi murgu 'n coasto,
SA fuga ca vintul,

Pe cararl collie;
De voinicl croite,
Pe crArl uitate,
In codru departe...
.

www.dacoromanica.ro

124

NEAMUL ROMANEC LITERAR

- Picturl de rou,

Murg. cu coama 'n cloud !

-Fugi, te di ca gindul,
Mi .te d ca vintul,
Valea s rsune,

Voinicl s s'adune,
Mamele s-1 pling,
Dorul s-i ajungf

Dor de inchinare
Si de rzbunare... .

Clopote sA tragetI,

Din blstm.e facen

Arme cu ()Ole

Pentru vremurl grele......

S rsune valea,
S deachidet1 calea :
Voinicil s ink"

Multi ca frunia deas,

Cad ne pierd hainii,
Ne-ati cuprins strinil,

FIori de Imlioare,
Voinicel clare ;
Soarele apune,'
Stringe-li murgu 'n trine,
Spre codru-1 indreapt ;
-Acolo te-asteapti
Flci multe sute,
Din. amp si din munle,
Ca s daft ,afar.'1,

Strinii din tart.

G. Vi,koscu-ALBEif.
'
y

CUGETARI.
Distruetorit until palat ereaz maiestatea,
, nant, a ruiner.

'mar impresioI.

pl

r't

www.dacoromanica.ro
nsajt

T. IORDINESCU: PICALL IN' POVEFILE ISDIENE.

Pica

12 5

in povetile indiene.

Niclo literaturA nu este Mal bogatA in povestl declt cea indianA.

Pe clad in literaturile europene povestile slut creatiile popo-

rulul, in mintea druia a stat ascunse sute de an', pAnA ce

secolul trecut le-a scos la ivealA, la Indienl povestile Flint MIAscute In area acestul popor, avind rAdAcini pan in imnurile

vedice. De aceia glsim colectiunl de povestf foarte vechl care

ajung pAnii In secolul al septelea innainte de Hristor, cum slat
cele, foarte numeroase, despre renasterile luf B idha (Jataka),
care ail avut rAsunet In boat& lumea. Mal trziti poet! insemnatt,
Cgemendra i Somadeva, versificara -colectiile poporale exis- ,
iente, formInd colectit propril, care cuprindeail povegtl aproape,
din toate felurile de pAn aid.
In 42.000 de versurl Sainadeva are -povestl din, Panclatantra,
Sucasaptati, Jataka, Samghasena, etc., hp incit, cu drept euvint,
s'a numit aceasti colectie Kathasaritsa gara (ocean In care curg

torente de povest1).

In aceasti cgleetie gAsim o, multi= de povestI care se asamAnA cu povegtile noastre poporale despre PiCalk aranjite chiar

In capitole speciale : mugdhahasak2tha (povestl de ris ale nebunilor). Toate aceste povqtf fAdeail parte dinteo eolectie independent, atribuitA lul S imghasena, care compusese o suti de
istorioare despre cel cari n'ati minte i carer istorioare li se dail
aplicatiunl religioase si morale. Opera lul Samghasena nu ni s'a '
pAstrat decit reprodusA in versur1, la Somadeva si parte la Cp.mendra. Un cAlugAr Ins, Gunavrddhi, traduse Ind de pe la 492
dupA Hristos aceastA opera in chinezegte i ea este incorporati in

canonul budist al Chinesilor, de uncle Eduard Chavannes a tradus

i500' contes et apologues (3 vol., 1910, 1911), Intro care se MIA
21

istorioarele lul Samghasena, redate cu mal multe detalil ca

In operele indiene versificate. Void traduce clteva din aceste

povestl care mi se par CA se asamanA cu ale noastre, gi le void
compara, pa cit va fi posibil, i cu tM.ducerile chinezestl.
Chiar la Inceputul capitolulut al LXI-Jea, Somadeva spune ea,
dad pang acum a povestit despre oamenl cumintl, acum va povesti despre oamenl nebunl. Iatia poveste este despre fiul unul

megustor care transform& lemnul de aloe in cArbunl ca sA-1

-

www.dacoromanica.ro
4

Iy

126

s.

NEAMUL ROMINESC LITERAR

peal vinde mal rpede, iar a doua despre un nebun care, minclad sesam prdjit, 11 samng, crezind c va iesi tot ap de bun.
aA treia poveste este llama In modul urmtor :
Era odat un om prost, care, diluted a doua zi vol s fad
un sacrificiu, se gindia : ate! trebuie ap pentru baie i foc
pentru arderea sacrificiulul. Dacl s mi le pun toate la un loc,
ca s le am la la Indmlnb. Acestea gindind, puse el focul In
urciorul cu apd si se duse sd se culce. A doua zi de dimineat,
chid se duse s se uite, focul se stinsese i apa se stricase.
Cind alma apa innegrit de cAl bunt, i fata luI se Rim la id
de Mudd, iar top oamenil riser de el.)

;,)

Tn povestea urmatoare e vorba de un cioban, de a crul naivitate

&send niste pungag. \Toff' traduce Ins, din multimea povestilor
.

relative la Plcald, numal pe cele mal importante, del unele din

ele slut foarte scurt redate, numal prin cloud sati trel versurl.

Un prost oarecare se dace la tlrg s \Tina niste bumbac,

Ins nimenI nu void si-1 cumpere, fiindn, nu era curat. In acelast timp vede el Intr'G privlie un giuvaiergiti, care vindea aurul,
.

r,

pa care-1 lmuria prin roc, i la care se grmdia musteriiI.

Atuncl prostul arunc si el bumbacul In foc ca s se fad curat,
dar arse, si oamenil riser de el.
'
"

,
I

Niste teranf prostI furl irimisT de un functionar al Regelul

ea cule3gd :Age curmale frumoase pentru El. Observind ca era

foarte usor sd culeag curmale dc pe un palmier abut jos, II

Ward' la r.AmInt top palmierif oatulul.

Dup ce-1 dobnrira pe tall i culeser toate curmalele, Weercard sl-I ridice iarsT i s-I planteze din not], dar nu reusirii.
Cind aduser curmalele, nu numal cl nu furl rspralitT, dar fora
.

si pedepsiti de dare rege, care auzise despre thierea copacilor.

Era Intr'un timp, foarte de demult, un om prost ca-e traia
Inteun sat. Oiat un prieten, care locuia In oral, 11 lui la el
ncafti. si-1 dete s mnince diferite bucate, potrivite foarte bin e
-

din sare. De oare ce prostul intreba de ce mincrile slut ap

de gustoase, prietenul s 11 spuse cd gustul bucatelor este datorit skit Atuncl se gIndi el cd sarea ar fi un lucru pe care pot!
si-1 mnlncl gol, lud decl un pumn de sare pisatd, o bg la
genii i o mined. Pulberea de sare se lipi ins de Luzele i barba
lul, a2a cd top rldeatt de el ping se facead albi de Ns.
www.dacoromanica.ro

T. IORDNESCU : PICALA. IN POVETILE INDIENE.

127

Era odat5, Wean timp, un prost care tinea o vaca. Aceast '
vaca II da tut in fiecare zi o sut de msurl de lapte. Watt se
latImpl c se apropiaft niste serbtorl. DacT se gbadi prostul
nostru : aDa azI innaiute nu o s mat ieaa laptele vacil mult
odata. Astfel pn la serbtorl, el nu mal mulse vaca timp
de o lung, i, clad venira serb5torile' i voi BA o mul0, gsi ca-I
perise laptele, iar el pjunse de risul oamenilor.
Uri dittos oarecare, chinuit de sete, pe clad trecea o pdure, gsi un rig din care putea sa-sT potoleasc setea. Cu
toate acestea el nu Mu' si se abtinu privind la ap5. Atuncl unlit '
it intrelA : aDe ce nu bet ap cind al o astfel de setel ?. Atuncl
p-ostul rdspunse : aCum pot (IA s beat an de mult ap ?
Walt Ins II zise In bataie de j )c : areT s te pedepseasca Re- ' gale dac vet baa-o mutt ?. Dar nicl acum prostul nu Mu ap5.
Ma prost incepuse s descrie calittile tatalul sail in mij.
locul prietenilor, , aratindu-1 ca pe un om superior, zicea :
Tatl midi a Ogre promisiunea de castitate din tinereta sa,
asa di nu sa poate compara cu ce1111t1 oaMenT,. Chad prietenil
all auzira aceasta, zisera : (Dar tu cum al venit pe lume ?t.
Atuncl el silvans:, a0 ! EA slat un fin al mintit luT, - la
care toy rlsera pe acest neintrecut prat.)
Aceast istorioara Mal aminteste cuvintele lul Sganarelle din
Le Mariage foredo al luT Moliere.
o La raison: eest que je
ne me sens point propre pour le mariage, et (lute je veux irniter mon pre et tous ceux de ma race,
gui ne se sont jamais voulu marier,,
Era odata un astronom lipsit dc judecat. E1,1sT prsi Tinutul impreun cu nevasta i fiul luT si se duse In alt loc,
ccl nu mal putea salt clstige existenta. Acolc dete o priveliste
.

inselatoare despre dib5.3ia lilt ca s clstige pe cel present% convingindu-I de puterea mestesugoluT s. Astfel odath Imbratisa

pa fiul s innaintea publiculul i incepu sh pling. Clad oa-

meniT Ii intrebar de ce face aceasta, acest tidies rispunse :

"

Ea cunosc presentul, trecutul i viitorul, i accasta ma face et

prevad ea acest copil al mitt va muri de azI in septe zile; da
aceia am plins. 0 amenit se minunara de aceste cuvinte ale asnonomulul, si, clad sosi ziva a septea, el omorit pe fiul sail dimineati, pe clnd acesta dormia. Cind oamenil allara c fiu lastronomulul a Inuit la timpul prezis, crezura la titiinta lul ki 1

www.dacoromanica.ro

.,

,-

.1

1q8'

,
I

'

NEAMUL 110-MINESC 6TERAR

f'
.

, .

..

'

Morala., Ala dar numal omul nebun, prin dorinta de avere,

merge asa de idepartil ca sl-si omoare pe. proprail gig' copil,
dind elemplu cA posed stiinta viitorului. Ca astfel di ()amen!,
1.
'
inteleptul 'nu trebuie si fad prietenie.
Un oarecare Rrga avea o fat foarte frurnoasA. Din causa
Mari! iubirl ce avea pantru ea, el doria s'o vad cit mat "cu-

1,

`. ,

.
,

.
,

,-

r '
onorarl cu darur7 i. i astfel astionon4.cistigind avere, In deurt
timp, se intoarse in Tinutul BAil.
.

'

,.

'.

:s'

rind mare ; de aceia chemi numal declt un doctor si I iise :

niste Medicamente, ca fiica mea BA creasc ma! rApede
/ FA-mi
s'o pot mrita cu un brbat bun). Chad doctprul uii aceasta.i
zise, ca slit asigure o existent bung de 'la prostul Rege :`

(Exist un medicaMent care face acest lucru, dar poate

fie prOcurat numal dintr'un Tinut depArtat si, pe and ypiti
..
trimete dup el, trebuie si inchidem pi fiica Marie Tale Intr'o,
,
ascunzAtoare, clot asa este tratamentul In asemenea casuriv.
,Dup ce vrbirA acesta, doctorul puse pe copil intr'un Joe'
tainic pentru cltiva an! si sa indatori s aducA meclicamentul.
Clad ea crescu si deveni fat mare, doctoral o arAt Regelui, .
'
spunindu-1 ca s'a Meat mat mare numal .Cu ajutorul Medica- .
BA

...

'

,.

mentului ea
,

N.

'

'

'

' (Urnaesi.)

CRONIC A.

Cu privire la lnteresantele studil ortogratke ale d-lul Al. Bogdan in 9Rominute, tin sa spun el scrierea dativulul plural pronominal': ant) lie in toe
de one, lea nu e un moldovenism, ci o foitti osebire de .acusativul plural :
en*, lea, pentru o mat ugoari intelegere. Felul acesta de ,scriere It am, de
altfdl, de la riposatul rated profesor Grigore Bileanu, un Ardelean, care a
seas in eConvorbirts despre sistemul sAfi ortografie.
Niciodatii formele ni, li nu le-am intrebuinfat pentru acusativ. -1.
* Supt titlul eOrtogratia romeneascaa (last, editura oLfbririel rotueneillp
loan V. lonescu, 1912), d. profesor August Scrib publici o foarte folositoare cilauze ortogialice.
De un funetism poate prea radical gi exagerat une orl (d. Scriban scrie al
reconiandi a eerie: omu, pin, pintre, etc.), to!deauna Iasi stiintitic gi consecvent, sistemul ortogratic preconisat de d. Scriban merite a fi semnat,
impreuni cu icel al d-lul A. Bogdan, ca o reaqiune salutari knpotriva confusiunil ortografice de la not', alitcentate gi agravati prin'ciudatele brogura
' academice.
Pretul minim (20 de ban!) si expunerea limpede, usor accesibili gi cbiar
plicul, vor asigura ideflor cuprinse in publicatia profesorulul iegean rispinV. B.
direa meritate.

POSTA REDACTIEI.

T. M., student. MultAmim. Se pot - pune numa traducer!

din original.
TIPOGRAFIA (NEAMUL ROMINESCO VLENIT-DE-MUNTE (JUDETUL PBAHOVA).

/.1 "

www.dacoromanica.ro

..