Efectul reducerilor de cantitate asupra coeficientulul unghiular al functiei costurilor materiilor prime directe TABELUL A | Efectalreduceriior de cantitate asupra | coeficientului unghiular al functiei ‘TABELUL B: TABELUL C: | costurilor materiilor prime directe Funetia in trepte a costurilor variabite Functia in trepte a costurilor fixe § 50.0008 cocficem Sean 7 Eretie zg oa a Z ss cefectivi a i wpe brolutacecvt 7” % 400001 108 pe unitate Tocutee oP a onnciee 5 Coeficient 5.000 \y é | 30.000 4 unghiular y anF MST t a 2 aint oo} — g el Aproximatie 2 woowt A ghnarbaas | & Pe Hie evo 3 00 ard e evolu- 2 V ve walieta, 6 es costurilor 5 tiel costurilor \3 4 3 é 1.000 2.000 3.000 2.000 4.000 6.000 7.500 15.000 22.500 Unitati de materit prime Unitati de productie Interval relevant lirecte achizitionate ‘Numar de ore de calcinare cu o functie continua a costurilor variabile. Acest tip de model de costuri in trepte apare atunci cind factorii de productie, cum ar fi forta de munca pentru prelucrarea materiei prime, pentru supervizare si cea destinata proiectarii industriale, sint obtinuti in cantitati diferite, dar folositi in cantitati fractionare. Tabelul C din Figura 10-9 prezinta o functie in trepte a costurilor fixe pentru Crofton © responsablitate primordils 2 Steel, companie care exploateaz cuptoare de calcinare de dimensiuni mari pentru cilirea ™anagementulil costurilor este otelului. Examinind Tabelul B si Tabelul C, puteti observa ca diferenta principal dintre dea utiliza un nivel specific de 6 functie in trepte pentru costurile variabile si una pentru costurile fixe este aceea ci, 5 ier: pet in cazul celei din urma, costul rimine neschimbat pe interyale mari ale activitatii in rae eg ian fiecare interval relevant. Intervalele indic& numarul de cuptoare utilizate (fiecare Cup- spre dreapta posibil. De exer tor costa 300.0008). Costul creste de la un interval la altul atunci cind numarul necesar plu, in Tabeul C, a avea nevoie de ore de calcinare solicita utilizarea unui alt cuptor. Intervalul relevat de la 7.500 la de 15.000 de ore de calcnare 15,000 de ore de calcinare indica faptul c& se asteapta s se exploateze doua cuptoare insemna sa se utlizeze la ia un cost de 600,000$. Managementul considera costul de exploatare a cuptoarelor de ">*™4™ do ce calcinare drept costuri fixe pe intervalul relevant al exploatarii. Totusi, daca intervalul relevant este considerat a fi de la 0 la 22.500 de ore, functia costului este neliniara: Graficul din Figura 10-9, Tabelul C, nu este o linie dreapta, ci sint trei linii intrerupte. CURBELE DE iNVATARE S| FUNCTIILE NELINIARE ALE COSTURILOR -unctile neliniare ale costurilor rezulta, de asemenea, din curbele de invatare. O curba Je invatare este o functie care masoara modul in care numarul de ore de munca pe initate scade pe masura ce creste productia, datorita faptului ci muncitorii se verfectioneaz’. agerii folosesc ‘curbele de invatare pentru a previziona evolutia jumarului de ore de munca si a costurilor muneii pe masura cresterii numérului de “ Pritdaca! iG Manteo at : care are invitarea asupra efcenei a fost nregitrat pentru prima data n industria aeronautica. In general, pe masura ce muncitorii devin mai familiarizati 1 sarcinile lor, eficienta creste. Managerii invata cum sa imbunatateasca graficul ture- or de lucru. Administratorii uzinelor invaté cum si-si gestioneze mai bine instalatiile fe lucru. Ca rezultat al eficientei imbunatatite, costurile unitare scad pe masura creste- cee si functia costului unitar are o evolutie neliniara. Aceste neliniaritati pereayinanea Anas, Be: ota otnt datimiite oi nronosticate costurile unitar®: GyOlITEn CERTPTs Perera is bazat pe timpul face reenter Ree ct eer erates paar Pere te eS tare bazat pe unitati Ceres CE eee eee et ee eaten aed masura dublarii numa: eee ieee Intrebare: Un procent de invi- fare mai mare (de, s8 zicem 90%) indi 0 rats de invdtare mai rapida? -Réspuns: Nu, un procent de tn- vatare mai mare indic8 0 rat de invatare mai lentd. De exem- plu, consideram rindul pentru Unitati cumulative din Figura 10-11. Conform curbei de in- vatare de 80%, timpul mediu cumulativ pe unitate este de 80 de ore de mun. Dac rata de invatare ar fi de 90%, tim- pul mediu cumulativ pe unita- te ar fi de 90 de ore de munca (100 x 0,90). de curba de invatare si in alte functi Manageri dezvolt in continuare notunes de or ee Centr) gi 0 apl economice ale lantului valoric (marketing, distri c& $i altor costuri dectt celor pate forjei de munca. Termenul Sate Sete ae descrie aceasta aplicare mai vasta a curbei de invatare. O curba Panvand Pet fuanctie care masoara. sciderea costului pe unitate in diferite func 05 ST (marketing, distributie etc.), pe masura cresterii numarului de wn Se ee blen Prezentim in continuare dowd modele de curbe de invatare: mock =! Te bazat pe timpul mediu cumulativ si modelul de invatare bazat pe unitatt sa crementale. Modelul de invatare bazat pe timpul mediu cumulativ In modelul de invatare bazat pe timpul mediu cumulativ, timpul mediu cumulatiy P unitate scade cu un procent constant de fecare data cind cantitatea cumulativa de ‘nt tati produse se dubleaza. Figura 10-10 prezinta acest model cu o curba de invata 80%. Procentul de 80% inseamna ca, atunci cind cantitatea de unitati produse a bleaza de la X la 2X, timpul mediu cumulativ pe unitate pentru un numar de 2X unitat te pentru X unitati, Timpul mediu reprezinti 80% din timpul mediu cumulativ pe wnita pul n pe unitate a scazut cu 20% (100% - 80%). In Figura 10-10, Tabelul A prezinta timpul ‘mediu cumulativ pe unitate ca pe o functie a unitatilor produse. Tabelul B prezinté nu- ‘marul total cumulativ de ore de munca ca pe o functie a unitatilor produse. Datele din Figura 10-10 si calculele aferente sint prezentate in Figura 10-11. Notati cd o data cu dublarea de la 1 Ja 2 a numarului de unititi produse, timpul mediu cumulativ pe uni- tate scade de la 100 de ore la 80% din 100 de ore, adica 0,80 x 100 de ore = 80 de ore. O data cu dublarea numarului de unitati de la 2 la 4, timpul mediu cumulativ pe unita- te scade la 80% din 80 de ore = 64 de ore si aga mai departe. Pentru a obtine timpul mediu cumulativ total, inmultiti timpul mediu cumulativ pe unitate cu numarul de unitati produse. De exemplu, pentru a produce 4 unitati cumulative, va fi nevoie de 256 de ore de munca (4 unitati x 64 de ore de munca medii cumulative pe unitate). Modelul de invatare bazat pe unitati de timp incrementale‘TABELUL A: TABELUL B: 10.10 ‘Timp mediu cumulativ pe unitate Numée cumulatiy total de ore de muned | Reprezentari grafice ale eT eee ee | modeluiui de invatare bazat pe timpul mediu cumulativ 16 32 48 64 80 96 112128 f 16 32 48 64 90 96 112128 ‘Unita cumulative Unit cumulative Numar Timp medi cumulativ Timp cumulativ Timp individual 103% ‘cumulativ e unitate (y: ‘otal: Ore de pentru a Xa unitate: Modelul de invatare bazat de unitati Ore de munca munca re de muncé | pe timpul mediu cumulativ « @ @)=()x@) @ 100,00 80,00 (100 x 0.8) 7021 64,00 (80 x 08) 5957 56.17 5345 de ore; numarul de ore mai mic de 64 de ore — ‘nvatare bazat pe unitaile ie de 64 de ore si nu- unitati este mai mare cele 4 unitati este mai poate fi diferira de la caz ch tntr-0 an RGA eli utliotorelor de cna | model similar celui prevzionat de modelul de invatare bazat eri si muncitorii reprezintd suse credibile de informati legateReprezentari grafice ale modelului de invatare bazat pe unitati de timp | incrementale cae" a it BEES 16 32 48 64 80 96 112128 ‘Uniti cumulative ‘Timp (ore de munca) Modelul de invatare bbazat pe unitati de timp incrementale Timp mediu cumulatv 10.13 ‘Numi ‘Timp individual Tomei pe unitate (y): caumulatv penta Xa untate toa ore [lee de unitath ‘Ore de muncd va @=e)+0) CO) @ 100,00 20,00 (100 x 0.8) 7021 164,00 (80 x 08) 5957 56.17 5345 51,20 (64 x 08)Timp mediy aa - MP do FicURA ccurnulativ unitate: cur Ag ‘Adaos -ronosticarea costurilor euniti Ore de muncae ‘Ummltvtotat Costu cumulative tacoturle_|folosindcurbee de a redemuncs la StS ped demuncs —camatwe | (gine 2 "4 1990 $ Son0(0000 850 § S00 i ae a0 om (ioo x53 * 3.000 : oe 2400 12.800 (256,00 $50) 4900 6 Ad 6 20.480 (40860 x $50) 1880, : 65598 227686596055) 12I88 * Pebaza model ein re bazat pe tngul meu mati. Vr gua 10-1 pen calle actor voi. | is est aes al ‘ bea ‘generale aferente, de 30$ ori de munca de produc- eae igerii ar trebui si pronosticheze costurile prezentate in Figura 10-14. \c fe aratd cd efectele curbei de invatare ar putea avea influente majore asu- pra deciziilor. De exemplu, 0 companie ar putea stabili un pret de vinzare extrem de scizut pentru produsul sau pentru a genera o cerere ridicata, Pe masura sporirii pro: ductiei companiei pentru a face faya cererii in crestere, costul pe unitate scade. Com- pania ,poarta produsul in jos pe curba de invatare* pe masura ce obtine o cotd de piata ‘mai mare. Desi este posiil si fi inregistrat un profit scdzut din exploatare pentru pri- ma unitate vinduta (chiar ar fi putut inregistra pierderi), compania obtine un profit din exploatare pe unitate mai mare pe misura ce creste productia. In mod alternatiy, fiind subiect de impozitare, compania ar putea stabili un pret scazut doar pentru ultimele 8 unitati. Totusi munca si cheltuielile generale aferente pe unitate pentru aceste ultime 8 unitati sint pronosticate a fi de doar 12.288$ (32.768 — 20.480$). Pentru aceste ultime 8 unitati, costul pe unitate de 1.536$ (12.2888 + 8 ‘ati) este mult mai mic decit costul pe unitate de 5.000S pentru prima unitate produ Multe companii includ efectele curbei de invatare in evaluarea performantelor. De exemplu, Nissan Motors asteapta de la muncitori sti si invef si st se perfectioneze, evaluindu-le performantele corespunzator, Compania stabileste standarde de eficient pentru munca de asamblare a noilor modele de automobile, dupa ce ia in calcul efectul producerii unui numar mai mare de unitati asupra invatarii. Modelele de curbe de invafare analizate in Figurile 10-11 — 10-14 presupun cd invatarea este determinata de o singura variabila (productia). Au fost elaborate si alte ‘modele de invatare (de companii ca Analog Devices si Yokogowa Hewlett-Packard) ca- re pun accentul pe modul in care se va schimba calitatea (si nu numarul de ore de munca) in timp si nu o dati cu cresterea numarului de unitati produse. Unele studi recente arata c& uni factor, alti decit productia, cum ar fi rotata sarcnilor si organi- zarea muncitorilor in echipe, contribuie la invatarea care imbunitateste calitatea. COLECTAREA DATELOR $I PROBLEMELE DE UNIFORMIZARE [gears Baza de date ideala pentru estimarea cantitativa a functiilor costurilor are dows ca~ ee ee Perera racteristici: ces oe cae 4. Baza de date ar trebui st confind numeroase inregistriri sigure ale determinantului costului (variabila independent) si a costurlor (variabila dependenta). Erorile in ‘mésurarea acestora sint inadmisibile, Acestea ar rezulta in estimri greyite ale efec- tului determinantului asupra costurilor. 2. Baza de date ar trebui st ia in calcul numeroase valori ale determinantului costului | ‘pe perioade mai mari de timp. Folositea doar a citorva valor ale determinantului ana | costului grupate pe o perioad scurta este consideraté a fi un segment prea mic [ECan pentru un interval relevant si reduce increderea in estimarile obtinute. Din pacate, analistii de costuri nu au intotdeauna avantajul dea hucra cu baze de date care au ambele caracteristic. Aceastd sectiune scoate in evidenta cele mai des intilite pro- pereayanagea bleme legate de informati si pasii pe care ii poate parcurge analistul pentru a le depasi. EVOLLTIEL COSTURIOR ES)urmeaza) side estima separat relate de cost. Atunci cind datele colecatesint nume- roase si de incredere, va creste siincrederea in previziunile realizate in privinta costurilor, 7. Inflatia influenteaza costurile si/sau determinatul acestora, De exemplu, inflatia ar putea catiza modificarea costurilor chiar daca nu se modifica nivelul determinantului costulti, Pentru a studiarelaia de tip cauza-efect dintre nivelul unui determinant g costur,analistul ar trebuis&elimine efectele inflatoniste ale preturlor din datle cols. tate prin ImparireaFecdrui costa indicele de pret din vain care costul a fost suportat In multe cazuri, analistol de costuritrebui st depun un efort considerabil pentru a reduce efectul acestor probleme inainte de estimarea unei functi a costului pe baza datelor anterioare, PROBLEMA PENTRU STUDIU INDIVIDUAL Diviziunea de Elicoptere de la Aerospaciale examineazA costurile de asamblare a elicopte- relor de la uzina sa din Marseille, Franta. Aceasta a primit © comands initialé pentru opt elicoptere de arpentaj noi. Aerospaciale poate adopta tna din cele dou metode de asamblare a elicopterelor. Metoda de Metoda de asamblare cu accent _asamblare eu acent pe pe manopera roductia mecanizats Cast al materi prime pe eicopter 40.005 “im de muncs de samblae a primal eicopter 2.000 de ore de muncs 810 dee de muncd- Cara de tare pentru timp de muncs 85% timp edu 9% unit de imp de asamblae pe eicopter cumulative Costu ale mundi deasamblre rect Costu de product net legate de exlostars ut Costu de producti indirect legate de marigulree mateior prime1 ‘Timpul mediu.cumulativ pe unitate pentru|a X-e unitate din coloana a 2-a este calcu- latKica: y = aX veri Figura 10-11 (p.981). De exempl; sane ‘cind X = 3, ¥ = 2.000 x 39243 = 1.546 de ore de munca. Mee Memednicia sete blate ct actent pe productia mcg aiats Dares aie re bazat pe unitatile de timp incrementale la 90%: Timp cumulativ total: Timp mediu cumulativ pe unitate (y): Ore de munca in model de invata- Timp individual pentru que Xa unitate: Ore de munca Ore de mun ie @) @) = 3) + 800 00 800 720 (800 x 0,9) 1.520 760 677 2.197 732 648 (720 x 0,9) 2.845 m1 626 3.471 694 609 4,080 680 595 4.675 668 583 (648 x 0,9) 5.258 657 este calculat ca: y = aX; vezi ‘Timpul individual pentru a X-a unitate din coloana a 2-a 'y = 800 x 3-529 = 677 de ore Figura 10-13 (p. 382). De exemplu, atunci cind X de munca. 2. Costurile de asamblare a primelor opt elicoptere sint: Metoda de asam- Metoda de asamblare blare cu accent pe cu accent pe productia manopera (folosind da- _mecanizata (folosind tele de la punctul 1a) __datele de la punctul 1b)Se cere Se cere 10.33 Estimarea costurilor, modelul de invatare bazat pe timpul mediu cumulativ. Compania Nautilus, care are contract cu Marina Statelor Unite, asambleaza barci de desfasurare a trupelor. Ca parte a Programului sSu Ge cercetare, compania incheie asambiarea primului model nou de barca, PT109. Marina se 27383 impresionaté de PT109 sii solicita companiei Nautilus sa intocmeasca o oferta care sd contina costul de Productie 2 inca sapte barci PT109. Nautilus raporteaza urmatoarele date referitoare la costul de asamblare a primului PT109: Materii prime directe $100.000 Manopera de productie direct’ 300.000 Costuri de uzinaj+ 50.000 Cheltuieli generale variabile de productie® 200.000 Alte cheltuieli generale de productie* 75.000 $725.000 Uxnajul poate fi refolosit fara costuri suplimentare, deoarece intregul cost 2 fost imputat primei barci produse. * Cheltuielile generale variabile de productie sint p cu numsrul de ore de manopera de productie directa; un de 20S pe ora este folosit in scopuri de licitare a contract Alte cheltuieli generale de productie sint repartizate la cf fixd de 25% din costurile manoperei de productie direct In scopuri de licitare a contractelor. Nautilus foloseste un model de invatare bazat pe timpul mediu et zionarea numérului de ore de manopera de productie directa pentru de invatare de 85% inseamna cd b = -0,2345.) 1. Calculati costurile totale pronosticate pentru producerea a sapte PT109 p tra prima barca asambiata, evaluata la 725.0008, ca model 2. Care este valoarea exprimata in dolari a diferentei dintre (a) costurile: rea a sapte PT109 din cerinta 1 si (b) costurile totale pronosticate supunind ca nu exist o curba de invatare pentru manopera de p supunem existenta unel functiliniare pentru num@rul de unitati de productie directa. 10.34 _ Estimarea costurilor, modelul de invatare bazat presupunem aceleasi informatii pentru compania Nautilus ca Aceasta exceptie consta in aceea cA Nautilus foloseste un mentale la 85% ca bazé pentru estimarea numarului de ore den sale de asamblare, (© curba de invatare de 85% inseamna 4 b = 1. Pronosticati costurile totale pentru producerea a 2. Daca ati rezolvat cerinta 1 de la Problema 10-33, aceasta problema. De ce sint diferite aceste costuri?_Se cere Se cere TUNCUA PreTerabiia a COSTUIUI, CE SUMA GE COSTUF Ce UiotliVUhie at Mehl 2¢ Muees y 10.27 Curba de invatare, modelul de invatare bazat pe timp mediu cumulativ, Global De. fence produce sisteme radar. Tocmai a Incheiat producta sistemului séu nou, R532. Au fost necesare 3.000 de ore de munca direct productiva (OMDP) pentru a acest sistem. Global cred cé modell de intr bat ‘f pe timpul medi cumulativ la 90% pentru orele de munca direct productive este vale pent RS bo Curba de invtare de 90% inseamnd céb = -0, 1520). Costuile variable de producti a sistemului RS-32 Costuri ale materilor prime directe 80,0008 pe unitate de RS-32 Costuri ale muncii direct productive 25$ pe OMDP Costuri generale variable de productie 15$ pe OMDP leulaticosturile variable totale pentru producerea a 2,4 si8 unitati, 10.28 Curba de invatare, modelul de invatare bazat pe unitati de: Supunem acelesiinformatii pentru Global Defense ca sin Exercitiul 10-27, cy Alu! de invtare bazat pe unitii de timp incrementale fa 90% pentru or Curba de invtare de 90% inseam cé b = -0,1520,) 4, Calcul costurle variable totale pentru producerea a 2, 3 si unitat, 2, Daca ati rezolvat Exercitiu 10-27, comparati previziunile costurlor d unitati, De ce sint previziunle diferite?