EDITARE

Programele de proiectare asistata recunosc obiectele cu care lucreaza (linii, arce, etc.)
prin numere stocate intr-o baza de date. AutoCAD-ul pastreaza aceste numere in liste de
forma:
((0 . "LINE") (8 . "0") (6 "DASHED") (10 100.0 100.0 0.0) (11 100.0 200.0 0.0)
(210 0.0 0.0 1.0))
Aceasta este o parte a unei liste asociate unei entitati de tip "LINE", alcatuita, dupa cum
se vede, din mai multe subliste. Sirurile care apar in aceste liste sunt reprezentate in
memoria calculatorului prin coduri numerice corespunzatoare. Editarea unei entitati
presupune modificarea uneia dintre sublistele ce-i sunt asociate, sau crearea de noi
entitati pe baza sublistelor corespunzatoare entitatii selectate. Astfel, se poate schimba
culoarea unui obiect, tipul de linie sau stratul, se pot muta obiectele selectate sau pot fi
copiate, rotite, etc.
Un obiect este o entitate sau o colectie de entitati . Pentru a modifica unul sau mai multe
obiecte, acestea trebuie selectate, operatie in urma careia se creeaza o multime de selectie
(selection set), reprezentata punctat pe ecran.
Exista in AutoCAD doua moduri de selectare, folosite de comenzile de editare in functie
de specificul lor. Un mod de selectare este prin multimi de selectie, folosind comanda
SELECT. Celalalt consta in selectarea unei singure entitati prin punctare, adica prin
indicarea unui punct de pe entitatea respectiva. Rezultatul acestei operatii este de forma
((-1 . <Entity name:6000018>) (10 100.0 100.0 0.0)). -entitatea selectata si punctul
prin care s-a facut selectarea.
Vom numi acest mod de selectare ENTSEL (prin analogie cu (entsel) din AutoLISP).

Comanda SELECT
Desi exista o comanda cu acest nume, SELECT nu produce modificari in desen decat
atunci cand este folosita ca subcomanda de catre alte comenzi de editare. Multimea de
selectie dispare din memorie odata cu crearea unei multimi noi. O multime de selectie cu
viata lunga (pana la abandonarea sesiunii curente de desenare) poate fi creata cu ajutorul
AutoLISP-ului. La apelarea comenzii SELECT apare in linia de dialog prompterul
"Select objects: ",
iar in zona de desenare un patratel selector (pickbox). Modul implicit de selectare a unui
obiect este punctarea, adica asezarea patratelului selector pe obiectul respectiv si apasarea
tastei Enter sau a butonului corespunzator al dispozitivului de intrare (mouse). Marimea
selectorului poate fi controlata prin intermediul variabilei PICKBOX.
Celelalte optiuni sunt:

Window
Se cer doua colturi care definesc un dreptunghi. Dupa introducerea celui de-al doilea colt,
vor fi selectate entitatile complet incluse in dreptunghi.
Crossing
Se defineste un dreptunghi, ca la Window, dar vor fi selectate si entitatile care se
intersecteaza cu laturile dreptunghiului (crossing = intersectie).
Box
Se defineste un dreptunghi ca la Crossing daca al doilea colt este la stanga primului colt
si ca la Window daca este invers.
Auto
Creeaza automat un Box daca punctul indicat nu selecteaza nici o entitate.
Last
Selecteaza ultima entitate desenata.
Previous
Selecteaza multimea de selectie definita anterior; aceasta optiune este utila atunci cand
mai multe comenzi se aplica aceleiasi multimi. SELECT se poate folosi independent de
alte comenzi pentru a crea o multime de selectie ce va fi apelata apoi prin optiunea
"Previous".
Multiple
La fiecare operatie de selectare, AutoCAD-ul scaneaza intreaga baza de date, procedeu
lent in cazul desenelor complexe. Optiunea Multiple face ca baza de date sa fie scanata o
singura data pentru toate entitatile care vor face parte din multimea definita cu comanda
SELECT respectiva. Dupa aceasta optiune se admite un singur mod de selectie.
Single
Selecteaza o singura entitate.
Undo
Determina efectuarea unui pas inapoi in timpul selectarii (anuleaza ultima operatie de
includere de entitati in multime).
Remove
Permite eliminarea din multime a entitatilor ce vor fi selectate (impreuna cu Add
formeaza un comutator). In continuare sunt admise optiunile W, C si celelalte, dar
entitatile selectate vor fi scoase din multime.
Add
Dupa Remove, determina reluarea operatiilor de includere de entitati in multime.

Enter
Determina incheierea comenzii SELECT.
Ctrl-C
Determina abandonarea comenzii; multimea de selectie este pierduta (nu poate fi apelata
cu Previous la urmatoarea selectie).

Comenzi de editare
Comenzile de editare pot fi gasite in meniul ecran (Screen menu) "Edit" sau in meniul
desfasurabil (pull-down menu) "Modify". Bineinteles, pot fi introduse si de la tastatura.

Copy
Cu ajutorul acestei comenzi se pot obtine copii ale obiectelor deja existente in desen. In
baza de date vor fi adaugate copii ale listelor corepunzatoare entitatilor copiate, avand
modificate doar sublistele care contin coordonatele punctelor ce definesc entitatile
respective (puncte de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor sau cercurilor). Copierea
consta in translatia punctelor din listele cu constructori 10-18 si redesenarea obiectelor
copiate in functie de punctele obtinute. O translatie este definita de operatiile:
x2=x1+t1
y2=y1+t2
z2=z1+t3
t1,t2,t3 sunt componentele vectorului de translatie.
Dialogul este urmatorul:
Command: Copy lansarea comenzii COPY
Select objects: selectare (vezi comanda SELECT)
1 selected, 1 found -aici AutoCAD ne spune ce a facut
Select objects: Enter incheierea selectarii
<Base point or displacement>/ Multiple:
un punct sau "M" se introduce un punct de referinta sau "M" pentru copiere multipla.
Second point of displacement: -un punct punctul de pe copie corespunzator punctului de
referinta; poate fi definit si introducand distanta de la punctul de referinta.
"Base point" reprezinta punctul de referinta. "Displacement" este distanta dintre punctul
de referinta si copia sa (deplasarea). Punctul de referinta nu este un punct din baza de
date a AutoCAD-ului, deci nici copia lui nu va fi inclusa in baza de date (sunt puncte
ajutatoare). Cand introducem doua puncte, din coordonatele lor se va calcula distanta
dintre ele, care va fi folosita pentru efectuarea translatiei.

In cazul copierii multiple (optiunea "M") se va cere din nou punctul de baza al deplasarii
(Base point:), apoi cel de-al doilea punct. Cererea celui de-al doilea punct se va repeta
pana cand la "Second point:" se va raspunde cu Enter.
De exemplu, pentru o linie avem lista:
(... (10 10.0 10.0 10.0) (11 10.0 20.0 10.0) ...)
Punctul de referinta:
(1.0 1.0 0.0)
Al doilea punct:
(5.0 6.0 0.0)
Vectorul t va avea componentele:
(4.0 5.0 0.0)
Noua linie va fi:
(... (10 14.0 15.0 10.0) (11 14.0 25.0 10.0) ...)
Exemplu: figura ACAD4_1.BMP.

Array
ARRAY este o comanda de copiere multipla. Obiectele copiate vor fi dispuse sub forma
de matrice sau pe un contur circular, in functie de modul (rectangular/polar) ales. Ca la
comanda COPY, listele entitatilor create vor fi adaugate la baza de date.
Iata dialogurile corespunzatoare celor doua variante:
Command: Array lansarea comenzii ARRAY
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter
Rectangular or polar array(R/P) R selectarea modului de lucru a comenzii ARRAY
(tablou rectangular)
Number of rows(---) <1>: 14 numarul de linii
Number of columns(///) <1>: 3 numarul de coloane
Unit cell or distance between rows (---) : -12 distanta intre linii (poate fi si negativa;
multiplicarea se va face in sensul negativ al axei Ox)
Distance between columns (///): 12 distanta intre coloane (si ea ar putea fi negativa)
Liniile dintre paranteze indica directia orizontala (---) sau verticala (///). Daca (la cererea
"Unit cell or distance between rows (---):") in locul unei distante se introduce un punct de
pe ecran, atunci apare cererea:

Other corner: ,
iar deplasarea colimatorului va determina crearea unei ferestre, ce va reprezenta celula de
multiplicat.
Pentru ARRAY polar dialogul este:
Command: Array lansarea comenzii ARRAY
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter
Rectangular or polar array(R/P) P selectarea modului de lucru polar
Center point of array: punct alegerea centrului conturului pe care se face multiplicarea
Number of items: 4 numarul de celule
Angle to fill (+=ccw,-=ccw) <360>:
asezate celulele

Enter marimea arcului de cerc pe care vor fi

Rotate objects as they are copied? <Y>: Y entitatile vor fi aliniate cu conturul pe care se
copiaza.
Daca sensul unghiului specificat este orar (unghi mai mic de 360 de grade), punem
semnul "-" inaintea valorii unghiului (cw = "clockwise"). Rezultatul va fi copierea figurii
selectate pe un contur determinat de un arc de cerc (sau un cerc).
Exemple: Array rectangular - ACAD4_2.BMP.
Array polar - ACAD4_3.BMP.

Move
Cu comanda MOVE se pot muta entitati sau grupuri de entitati in alta zona a desenului.
Nu se adauga noi liste de entitati in baza de date, se modifica doar sublistele
corespunzatoare punctelor (listele de coordonate). Este similara comenzii COPY, dar
obiectele initiale vor fi sterse de pe ecran; optiunea "Multiple" nu mai are sens, deci
dispare.
Dialogul va fi:
Command: Move lansarea comenzii MOVE
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter

Base point or displacement: punct punctul de referinta

Second point of displacement: punct al doilea punct (vezi comanda COPY)
Ca si la comanda COPY, se face o translatie, cu vectorul de translatie definit prin
introducerea celor doua puncte (sau a distantei). Exemplul de la COPY este valabil si
aici.

Rotate
Obiectele desenate pot fi rotite. Prin aceasta nu se creeaza noi entitati, ci se modifica cele
existente. Operatia efectuata este o rotatie definita prin:
x2=x1*cos(u)-y1*sin(u)
y2=x1*sin(u)+y1*cos(u) , unde u este unghiul de rotatie, x1,y1 si x2,y2 sunt
coordonatele punctului inainte si respectiv dupa rotatie.
Transformarea nu se va aplica numai punctelor din listele 10-18, ci si unghiurilor (listele
50-58).
Dialogul:
Command: Rotate lansarea comenzii ROTATE
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter
Base point: punct punctul de referinta
<Rotation angle>/Reference: 90 unghiul de rotatie in grade
Punctul de referinta este punctul in jurul caruia se rotesc obiectele selectate. Daca se
alege "Reference", AutoCAD va calcula unghiul de rotatie facand diferenta dintre unghiul
curent si noul unghi. Dialogul va fi:
Reference angle <val. curenta>: 45 (acesta devine unghi curent)
New angle: 20 (unghiul final).
Unghiul de rotatie va fi 45-20=25. Daca unghiul curent nu este cunoscut, se pot selecta
doua puncte de pe una din entitatile ce vor fi rotite (pentru precizie se poate folosi
OSNAP).
De exemplu, pentru rotirea unui arc (oglindirea unui semicerc fata de diametru): - lista
initiala:

(... (10 10.0 10.0 0.0) ... (50 0.0) (51 1.0) ...)
- rotatia se face cu 180 de grade, adica 1 rad.
- transformarea coordonatelor (translatia punctelor):
x2=x1*cos(u)-y1*sin(u)= -10
y2=x1*sin(u)+y1*cos(u)= -10
- lista rezultata:
(... (10 -10.0 -10.0 0.0) ... (50 1.0) (51 2.0) ...)
Exemplu: ACAD4_4.BMP.

Scale
Comanda SCALE se foloseste pentru a ajusta dimensiunile unui grup de obiecte.
Dialogul este asemanator cu cel de la ROTATE, dar in locul unghiului de rotatie se va
cere factorul de scara. Nu se creeaza noi entitati, iar la cele existente se vor modifica
listele care se refera la dimensiuni, adica cele cu constructor 10-18 si 40-48. Vor fi
afectate deci punctele de inserare, capetele liniilor, centrele arcelor si cercurilor, razele,
inaltimea textului, scarile la care sunt reprezentate blocurile, etc.
Dialogul este:
Command: Scale lansarea comenzii SCALE
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter
Base point: punct punctul de referinta
<Scale factor>/Reference: R AutoCAD va calcula factorul de scara
Reference length<1>: distanta (numar) o distanta de referinta (lungimea unei linii,
diametrul unui cerc, etc.)
New length: numar noua lungime a liniei, noul diametru, etc.
Factorul de scara va rezulta prin compararea celor doua distante introduse. Daca in loc
de "R" s-ar fi introdus un numar, dialogul s-ar fi incheiat, nemaifiind necesara calcularea
factorului de scara.
Transformarile efectuate asupra punctelor sunt:
x2=S*x1
y2=S*y1 (S este factorul de scara, iar x1,y1 si x2,y2 sunt coordonatele relative la
punctul de referinta), iar asupra distantelor (de ex. inaltimea textului):
d2=S*d1.

Exemplu: ACAD4_5.BMP.

Mirror
Cu MIRROR se pot obtine simetricele obiectelor selectate fata de o axa de simetrie data.
Transformarile sunt asemanatoare cu cele de la SCALE, dar factorii de scara pe x si y
sunt diferiti. Valorile lor sunt calculate de catre AutoCAD si nu afecteaza dimensiunile
obiectelor. De exemplu, in cazul simetriei dupa o axa verticala, factorul de scara pe y este
1, iar pe x -1, punctul de referinta (corespunzator comenzii SCALE) fiind un punct de pe
axa de simetrie.
Dialogul cu AutoCAD-ul:
Command: Mirror lansarea comenzii MIRROR
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter
First point of mirror line: punct un punct de pe axa de simetrie
Second point: punct alt punct de pe axa de simetrie
Delete old objects? <N>: Enter, N sau Y AutoCAD vrea sa stie daca pastreaza si obiectele
selectate, sau numai simetricele lor.
Exemplu: ACAD4_6.BMP

Erase
ERASE este comanda cu care se pot elimina din desen entitatile nedorite. Pentru aceasta,
se selecteaza (cu SELECT) entitatile ce vor fi sterse; la apasarea tastei Enter ele dispar
de pe ecran.
Dialogul:
Command: Erase lansarea comenzii ERASE
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter -acum se sterg obiectele selectate

Listele corespunzatoare entitatilor sterse dispar din baza de date, dar sunt salvate intr-o
stiva speciala a comenzii ERASE. La fiecare apelare a comenzii, continutul stivei este
inlocuit cu noile entitati selectate, astfel incat vor fi retinute mereu elementele sterse cu
ultima comanda ERASE. Aceasta foloseste la corectarea stergerilor gresite. Daca am sters
din greseala niste entitati de care mai avem nevoie, apelam comanda OOPS, si acestea
reapar pe ecran.

Change (Chprop)
CHANGE si CHPROP sunt comenzi care servesc la schimbarea caracteristicilor uneia
sau mai multor entitati (selectate prin SELECT). CHPROP schimba proprietatile
entitatilor, adica stratul, tipul de linie, culoarea, elevatia si adancimea. Sublistele
modificate sunt:
(... (8 . "0") (6 . "CONTINUOUS") (62 . 1) (39 1.0) (10 0.0 0.0 1.0) ...)
Elevatia nu mai apare incepand cu AutoCAD Release 11, deoarece toate punctele vor
avea coordonata Z. Obiectele 2D vor avea elevatia (Z) determinata de primul punct (cod
DXF 10). Astfel, o linie 2D va accepta la cererea "From point:" un punct 3D (x,y,z), iar la
urmatoarele cereri ("To point:"), numai puncte 2D (x,y), coordonata Z fiind aceeasi cu
coord. Z a primului punct.
Modificarea sublistelor de mai sus se face urmand dialogul:
Command: Chprop lansarea comenzii CHPROP
Select objects: select -subcomanda SELECT
Select objects: Enter
Change what property (Color/ Elevation/ LAyer/ LType/ Thickness)? c -schimba
culoarea
New color (red): 2 -noua culoare va fi 2 (galben)
Change what property (.../Elevation...) e -schimba elevatia (coord. Z)
New elevation (1.0): 10
Change what property (.../LAyer/...) LA -schimba stratul
New layer name <0>: 1 -noul strat este "1"
Change what property (.../LType/...) LT -schimba tipul liniei

New linetype <CONTINUOUS>: DASHED -linie intrerupta

Change what property (.../Thikness)? t -schimba grosimea
New thickness: 0
Change what property (...)? Enter -incheierea comenzii; acum se vor observa rezultatele
modificarilor pe ecran.
Lista rezultata va fi:
(... (8 . "1") (6 . "DASHED") (62 . 2) (39 0.0) (10 0.0 0.0 10.0) ...)
La apelarea comenzii CHANGE, apar optiunile (dupa SELECT):
Properties/ <Change point>:
Daca raspunsul este "P", se trece automat in comanda CHPROP, aparand prompterul:
Change what property (.....)?
Optiunea implicita este "Change point". Se asteapta selectarea unui punct.
Coordonatele punctului introdus vor inlocui coordonatele stocate intr-una din listele 1018. Se pot modifica:
- capetele liniilor, poliliniilor sau arcelor;
- punctele de inserare a blocurilor sau textelor;
- razele cercurilor.
Exemplu:
- lista initiala a unei linii selectate:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (11 10.0 10.0 0.0) ...)
- punctul selectat:
(12.0 13.0 0.0)
- noua lista a liniei:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (11 12.0 13.0 0.0) ...)
sau, cu aceeasi lista initiala:
- punctul selectat:
(0.0 3.0 0.0)
- lista rezultata:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 3.0 0.0) (11 10.0 10.0 0.0) ...)
Se observa ca se modifica cel mai apropiat capat al liniei (fata de punctul introdus).

Comanda CHANGE poate fi folosita si pentru modificarea cercurilor, textelor, blocurilor

si atributelor. Editarea unei asemenea entitati folosind CHANGE este mai rapida decat
stergerea cu ERASE si redesenarea entitatii. Deasemenea, exista comenzi de editare mai
rapide si mai usor de utilizat decat CHANGE (cum ar fi SCALE pentru schimbarea razei
unui cerc).
Pentru a modifica o entitate, dialogul trebuie sa inceapa astfel:
Command: Change
Select objects: Select
Select objects: Enter
Properties/ <Change point>: Enter
Daca am raspuns cu Enter la ultima cerere, se va trece la modificarea fiecarei entitati din
multimea de selectie creata, in functie de tipul ei.
Modificarea cercurilor
Daca in multimea de selectie exista un cerc, cand se ajunge cu modificarea la el apare
cererea:
Enter circle radius:
Acum va trebui specificata noua raza.
Exemplu:
- cercul original:
(... (0 . "CIRCLE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (40 10.0) ...)
- raza noua:
25.0
-cercul rezultat:
(... (0 . "CIRCLE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (40 25.0) ...)
Atentie! Nu este vorba de crearea unei noi liste, ci de modificarea unei liste existente.
Modificarea textelor
Se pot modifica:
- punctul de inserare a textului
- stilul (fontul)
- inaltimea textului
- unghiul de rotatie
- textul propriu-zis (sirul de caractere).
Noul stil trebuie sa fi fost in prealabil definit prin comanda STYLE.

Exemplu:
- lista initiala a unui text:
(... (0 . "TEXT") ... (10 0.0 0.0 0.0) (40 . 5.0) (1 . "text 1") (50 . 0.5) (7 . "S0") ...)
In aceasta lista se vor modifica sublistele corespunzatoare caracteristicilor textului
modificate prin dialogul de mai jos.
Dialogul:
Command: Change lansarea comenzii
CHANGE
Select objects: select -subcomanda SELECT - selecteaza un text
1 selected, 1 found - am selectat un text
Select objects: Enter
Properties/ <Change point>: Enter - trece in modul "change entity"
Enter text insertion point: punct - noul punct de inserare a textului, sau Enter pentru
pastrarea punctului vechi;
Text style: S0
New style or Return for no change: Enter - Enter = pastreaza acelasi stil; altfel se
introduce numele noului stil;
New heigh <0.5>: Enter - aceeasi inaltime
New rotation angle <0>: Enter - acelasi unghi
New text <text 1>: text 2 - noul text
Noua lista a textului:
(... (0 . "TEXT") ... (10 0.0 0.0 0.0) (40 . 5.0) (1 . "text 2") (50 . 0.5) (7 . "S0") ...)
Acestea au fost principalele comenzi de editare care utilizeaza comanda SELECT.
Urmeaza comenzile care folosesc pentru selectare ENTSEL. Comenzile TRIM si
EXTEND folosesc ambele moduri de selectare, asa ca acum e randul lor.

Extend
EXTEND determina prelungirea unei entitati (sau a mai multor entitati, selectate pe
rand, una cate una) pana la intersectarea ei cu un contur selectat anterior. Selectarea
conturului se face prin subcomanda SELECT, iar selectarea entitatilor de extins se face
prin punctare. Conturul nu trebuie sa fie neaparat inchis (poate fi si o singura linie, sau un
arc).

Aceasta comanda nu determina aparitia de noi entitati in baza de date; se modifica doar
sublistele 10, 11 sau 50, 51 pentru arce. Nu se poate aplica blocurilor.
Exemplu de dialog:
Command: Extend - lansarea comenzii EXTEND
Select boundary edge(s)...
Select objects: select -subcomanda SELECT - selecteaza conturul pana la care se vor
extinde entitatile
3 selected, 3 found - am selectat un contur
Select objects: Enter - incheierea subcomenzii SELECT
<Select objects to extend>/ Undo: punct - selectarea prin punctare a entitatii ce trebuie
extinse (se repeta pana la apasarea tastei Enter, sau a butonului corespunzator al mouseului)
<Select object to extend>/ Undo: Enter - incheierea comenzii EXTEND
Exemplu: ACAD4_7.BMP

Trim
TRIM este o comanda similara comenzii EXTEND, dar entitatile selectate se vor "tunde"
dupa conturul selectat anterior. Ca si EXTEND, nu determina aparitia in baza de date a
unor noi entitati, ci doar modificarea listelor entitatilor selectate (cele selectate prin
punctare, pentru a fi scurtate). Apare o noua entitate numai daca se elimina o portiune din
mijloc (pe langa cele doua capete originale, mai apar doua capete ale portiunii eliminate,
deci rezulta patru capete, care determina doua entitati, in locul uneia), sau in locul unui
cerc apare un arc.
Dialog:
Command: Trim lansarea comenzii TRIM
Select cutting edge(s)...
Select objects: select -subcomanda SELECT - selecteaza conturul de taiere
3 selected, 3 found - am selectat un contur
Select objects: Enter - incheierea subcomenzii SELECT
<Select objects to trim>/ Undo: punct - selectarea prin punctare a entitatii ce trebuie
scurtata (se repeta pana la apasarea tastei Enter)
Exemplu: ACAD4_8.BMP

Break
Folosind comanda BREAK, se pot sterge portiuni dintr-o entitate. De asemenea, se poate
"sparge" o entitate in doua, stergand o a treia parte. Se poate aplica liniilor, arcelor,
cercurilor si poliliniilor. In baza de date se modifica listele corespunzatoare capetelor
liniei sau arcului selectat (pentru arc se schimba unghiul de inceput si sfarsit, eventual se
creeaza o entitate noua (arc sau linie); cercurile se transforma in arce, iar polilinia in doua
polilinii. BREAK@ divide entitatea selectata in doua parti; nu se poate aplica cercurilor,
pentru ca ar duce la transformarea cercului intr-un arc de 360 de grade (si unul de 0
grade), ceea ce nu este posibil. Pentru eliminarea unei portiuni dintr-un cerc, cele doua
puncte (capetele arcului eliminat) se vor da in sens trigonometric.
Exemplu de dialog:
Command: Break lansarea comenzii BREAK
Select object: select - selecteaza o entitate de tip LINE, insotita de punctul prin care se
face selectarea
Enter second point (or F for first point): F - indica AutoCAD-ului ca urmeaza sa fie
indicate doua puncte (altfel unul din cele doua puncte ar fi fost cel prin care s-a selectat
linia)
Enter first point: punct - primul punct al portiunii eliminate
Enter second point: punct - al doilea punct (al doilea capat al segmentului eliminat)
De exemplu, avem linia:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (11 10.0 0.0 0.0) ...)
Introducem:
Command: Break
Select object: 5,0,0
Enter second point (or F for first point): F
Enter first point: 2,0,0
Enter second point: 7,0,0
Command:
Lista liniei originale devine:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (11 2.0 0.0 0.0) ...)
si, in plus, apare o noua linie cu lista:
(... (0 . "LINE") ... (10 7.0 0.0 0.0) (11 10.0 0.0 0.0) ...)
Exemplu: ACAD4_9.BMP.
- lista entitatii originale:

( ... (0 . "CIRCLE") (8 . "0") (10 7.3 10.6 0.0) (40 . 0.96) (210 ...) ...)
- lista entitatii rezultate:
(... (0 . "ARC") (8 . "0") (10 7.3 10.6 0.0) (40 . 0.96) (50 . 0.75) (51 . 5.97) (210 ...) ...)

Offset
Comanda OFFSET creeaza o copie a entitatii selectate, paralela cu originalul, la distanta
specificata. Pentru linii paralele, este mai rapida decat comanda COPY.
Dialog:
Command: Offset lansarea comenzii OFFSET
Offset distance or Through <Through>: 10 - AutoCAD-ul cere distanta dintre viitoarele
entitati paralele; distanta va fi 10.0.
Select object to offset: punct - specificarea (prin punctare) entitatii ce va fi copiata (se
repeta pana la apasarea tastei Enter)
Side to offset: punct - un punct oarecare din plan, situat de acea parte a entitatii de copiat
in care se va face copierea.
Select object to offset: Enter - inchiderea comenzii
Daca la cererea "Offset distance or Through" se raspunde cu "T", entitatea nou creata va
trece prin punctul indicat la cererea "Side to offset".
In cazul copierii curbelor (polilinii, arce, cercuri, elipse), razele se vor modifica in
functie de distanta de copiere.
Iata ce se intampla in baza de date in cazul copierii unei linii:
- linia originala:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 0.0 0.0) (11 10.0 0.0 0.0) ...)
- distanta de copiere: 5
- partea in care se face copierea: indicata prin punctul (1.0 1.0 1.0)
- ca rezultat al aplicarii comenzii OFFSET, linia originala ramane neschimbata si apare
o linie cu lista:
(... (0 . "LINE") ... (10 0.0 5.0 0.0) (11 10.0 5.0 0.0) ...)
Pentru situatii mai complicate, se poate vedea efectul folosind comanda ELIST definita
prin programul prezentat in sectiunea despre AutoLISP.
Exemplu: ACAD4_10.BMP.

Fillet
Comanda FILLET permite racordarea a doua entitati de tip LINE, ARC, CIRCLE sau
POLYLINE. Entitatile racordate nu trebuie sa fie neaparat de acelasi tip (se poate racorda
o linie cu un cerc, de exemplu).
Racordarea consta in unirea capetelor entitatilor selectate printr-un arc de cerc de raza
specificata. Dialogul decurge astfel:
Command: Fillet lansarea comenzii FILLET
Polyline/ Radius/ <Select two objects>: R - definirea razei de racordare
Enter new radius <0.0>: 15 - noua raza este 15
Command: Enter - relansarea comenzii (raza implicita este cea introdusa anterior)
Polyline/ Radius/ <Select two objects>: - selectarea celor doua entitati - dupa selectarea
(prin punctare) a doua entitati, se va desena arcul
Cele doua linii (sau arce, sau cercuri) vor fi scurtate sau prelungite astfel incat sa se
intalneasca cu arcul trasat.
In baza de date apare o noua entitate, de tip "ARC".
Exemple:
Racordarea dintre doua drepte printr-un arc de cerc de raza R. Centrul se afla la
intersectia paralelelor duse fata de cele doua drepte la distanta R - fig. ACAD4_11.BMP.
Racordarea unei drepte cu un cerc (sau arc de cerc) - fig. ACAD4_12.BMP.
Raza de racordare implicita este 0, ceea ce determina unirea celor doua linii selectate (se
poate folosi uneori in loc de EXTEND si TRIM). Modificarea razei determina
modificarea valorii variabilei FILLETRAD.
Optiunea "Polyline" se foloseste pentru racordarea tuturor componentelor unei polilinii.
Daca se selecteaza doua segmente alaturate dintr-o polilinie (fara optiunea "Polyline"), se
va obtine un arc intre cele doua segmente. Optiunea "Polyline" determina trasarea de arce
intre toate segmentele poliliniei selectate. Nu se vor racorda segmentele pentru a caror
lungime raza de racordare este prea mare.
La racordarea arcelor si cercurilor, este posibil ca rezultatul sa nu fie cel dorit. In acest
caz, se anuleaza comanda cu Undo, si se reincearca FILLET.
Atentie! Functioneaza numai in plan. Pentru racordari de drepte 3D situate in alt plan
dacat x0y, se va folosi comanda UCS.

Chamfer
CHAMFER (tesire) functioneaza ca si FILLET, dar in loc de arc, deseneaza intre cele
doua linii un segment de dreapta. Se poate aplica numai liniilor si poliliniilor. Cele doua
linii trebuie sa se intersecteze (nu se pot racorda sau tesi doua linii paralele). Modul in
care se face tesirea este determinat de cele doua distante, corespunzatoare celor doua linii
selectate (variabilele CHAMFERA si CHAMFERB). Dialogul este:
Command: Chamfer - lansarea comenzii CHAMFER
Polyline/ Distances/ <Select first line>: D - urmeaza specificarea distantelor
Enter first chamfer distance<0.0>: 1 - distanta de la intersectie, de-a lungul primei linii
selectate
Enter second chamfer distance<0.0>: 1 - distanta de la intersectie, de-a lungul celeilalte
linii
Command: Enter - relansarea comenzii CHAMFER
Polyline/ Distances/ <Select first line>: - punctare pe una din linii - selectarea primei
linii, corespunzatoare primei distante specificate
Select second line: - punctare pe a doua linie - rezulta segmentul de tesire si ajustarea
celor doua linii in functie de acesta.
Optiunea "Polyline" determina tesirea poliliniilor similar cu racordarea acestora (vezi
comanda FILLET). Daca ambele distante sunt 0, se obtine intersectia liniilor selectate.

Pedit (editarea poliliniilor)

Polilinia este o entitate complexa, alcatuita dintr-un sir de linii si arce. Aceste obiecte
(linii si arce) vor putea fi manipulate impreuna, ca o singura entitate. Un alt avantaj al
poliliniilor este faptul ca pot avea latime nenula (arcele si liniile au latime nula). PEDIT
este o comanda speciala de editare a poliliniilor. Posibilitatile sale sunt urmatoarele:
- transformarea liniilor sau arcelor in polilinii
- deschiderea sau inchiderea unei polilinii
- concatenarea poliliniilor (transformarea a doua polilinii intr-una singura)
- adaugarea de noi segmente
- schimbarea latimii poliliniei
- separarea segmentelor poliliniei
- inserarea de noi vertexuri sau stergerea unora existente
- mutarea vertexurilor

- interpolarea unei polilinii (Spline) sau transformarea ei intr-o curba (Fit)

- anularea interpolarii (Decurve).
Comanda PEDIT poate lucra in trei moduri, in functie de polilinia selectata: polilinie 2D
(PLINE), polilinie 3D (3DPOLY), suprafete (MESH). Aici ne vom ocupa numai de
poliliniile 2D.
O polilinie consta intr-o insiruire de vertexuri. Prin vertex se intelege un punct care
separa doua segmente de polilinie. Un segment este o entitate de tip "LINE" sau "ARC".
Daca este o linie, lista vertexului (pe scurt) este:
(... (0 . "VERTEX") (10 10.0 10.0 0.0) ...).
Daca este vorba de un arc, mai apare lista 42:
(... (0 . "VERTEX") (10 10.0 10.0 0.0) (42 . 0.15) ...).
Continutul listei 42 este un numar care reprezinta tg(u/4), unde u este marimea arcului,
in radiani. Daca este un semicerc, lista va fi (42 . 1).
O polilinie completa este definita printr-o succesiune de liste, astfel:
(... (0 . "POLYLINE") ...)
(... (0 . "VERTEX") ...)
.....
(... (0 . "SEQEND") ...)
Prima lista (POLYLINE) cuprinde informatii generale referitoare la polilinie,
urmatoarele (VERTEX) contin coordonatele punctelor prin care trece polilinia, iar ultima
(SEQEND) marcheaza sfarsitul succesiunii de liste care definesc polilinia respectiva.
Dialogul pentru editarea unei polilinii incepe asa:
Command: PEDIT
Select polyline: (selectarea unei polilinii)
Close/ Join/ Width/ Edit vertex/ Fit curve/ Spline curve/ Decurve/ Undo/ eXit<X>:
Transformarea unei linii intr-o polilinie
Daca la "Select polyline" se selecteaza o linie, raspunsul AutoCAD-ului este
Entity selected is not a polyline. Do you want to turn it into one? <Y>:
Daca dorim sa transformam linia selectata intr-o polilinie, apasam Enter sau "Y" si linia
va fi transformata intr-o polilinie cu doua vertexuri corespunzatoare capetelor sale.
Ex:
- linia este:
(... (0 . "LINE") (10 0.0 0.0 0.0) (11 10.0 10.0 0.0) ...)

- polilinia in care este transformata:

(... (0 . "POLYLINE") ...)
(... (0 . "VERTEX") (10 0.0 0.0 0.0) ...)
(... (0 . "VERTEX") (10 10.0 10.0 0.0) ...)
(... (0 . "SEQEND") ...)
La fel, se poate transforma in polilinie si un arc. Un cerc nu poate fi transformat in
polilinie (pentru ca nu are capete).
Ex. pentru arc:
- arcul:
(... (0 . "ARC") (10 522.237 321.263 0.0) (40 . 162.177) (50 . 0.558) (51 .
2.747) ...)
- polilinia:
(... (0 . "POLYLINE") ...)
(... (0 . "VERTEX") (10 659.796 407.165 0.0) (42 . 0.609) ...)
(... (0 . "VERTEX") (10 377.495 383.543 0.0) (42 . 0.609) ...)
(... (0 . "SEQEND") ...)

Optiunile comenzii PEDIT

In urma selectarii unei polilinii, apare lista optiunilor:
Close/ Join/ Width/ Edit vertex/ Fit curve/ Spline curve/ Decurve/ Undo/ eXit <X>:
Fiecare din aceste optiuni poate fi considerata o comanda de editare.
Close (Open)
Daca polilinia este inchisa, in locul optiunii CLOSE apare OPEN.
Exemplu:
Command: Pedit lansarea comenzii PEDIT
Select polyline: selectarea unei polilinii
Close/ ... / eXit <X>: C - alegerea optiunii CLOSE
Close/ ... / eXit <X>: Enter - terminarea editarii poliliniei
Acum polilinia este inchisa. Pentru deschiderea ei se procedeaza la fel, dar in loc de
"Close" apare "Open". Iata ce se intampla in lista poliliniei:

- inainte de inchidere:
(... (0 . "POLYLINE") ... (70 . 0) ...)
- dupa inchidere:
(... (0 . "POLYLINE") ... (70 . 1) ...)
Join
Optiunea JOIN permite adaugarea la o polilinie a unui arc, a unei linii sau polilinii.
Liniile si arcele sunt automat convertite in segmente de polilinie. O entitate adaugata unei
polilinii primeste atributele acesteia.
Exemplu de dialog:
Command: Pedit lansarea comenzii PEDIT
Select polyline: selectarea unei polilinii
Close/ Join/ ... / eXit <X>: J - alegerea optiunii JOIN
Select objects: select - selectarea entitatilor de adaugat
5 segments added to polyline - AutoCAD a adaugat 5 noi segmente la polilinia selectata
Close/ Join/ ... / eXit <X>: Enter - terminarea editarii poliliniei
In baza de date vor apare noi vertexuri, corespunzatoare segmentelor adaugate, si vor
dispare liniile, arcele sau poliliniile transformate in vertexuri ale primei polilinii.
Width
Unul din avantajele utilizarii poliliniilor este ca acestea pot avea latime variabila. Cu
optiunea "W" a comenzii PEDIT se poate schimba aceasta latime. Noua latime va fi
constanta pe intreaga lungime a poliliniei.
Exemplu:
Command: Pedit lansarea comenzii PEDIT
Select polyline: selectarea unei polilinii
Close/ ... / Width/ ... /eXit <X>: W - alegerea optiunii WIDTH
Enter new width for all segments: 4 - latimea va fi 4 pentru toate segmentele poliliniei
Close/ Join/ ... / eXit <X>: Enter - terminarea editarii poliliniei

In baza de date, pentru fiecare vertex cu latime nenula apar sublistele 40 si 41,
corespunzatoare latimii initiale si finale. Cu PEDIT WIDTH se va modifica continutul
acestor subliste. Modificarea latimii pentru fiecare vertex in parte se poate face cu
subcomanda "EDIT VERTEX".
Fit curve
Optiuni FIT transforma polilinia selectata intr-o curba ce trece prin fiecare vertex. Curba
va fi alcatuita din arce. Doua vertexuri consecutive vor fi legate prin doua arce, astfel:
unul tangent la primul vertex, celalalt tangent la primul arc si la urmatorul vertex.
Decurve
Aceasta optiune este opusa optiunilor FIT si SPLINE, si nu poate fi folosita decat dupa
una dintre acestea. Rolul ei este de a transforma o curba in polilinia din care provine.
Spline
Optiunea SPLINE permite interpolarea unei polilinii pe baza metodei "B-Spline". In
baza de date a AutoCAD-ului vor fi intercalate (in secventa corespunzatoare poliliniei
selectate) un numar de vertexuri intermediare. Diferentierea vertexurilor originale de cele
intercalate se face prin continutul sublistei 70:
(... (0 . "VERTEX") ... (70 . 8) ...)
(... (0 . "VERTEX") ... (70 . 16) ...)
in polilinia originala)
(... (0 . "VERTEX") ... (70 . 1) ...)

- vertex creat prin SPLINE

- vertex de control pentru curba interpolata (exista
- vertex creat prin FIT.

Prin DECURVE vor fi eliminate vertexurile suplimentare, ramanand doar cele cu

sublista (70 . 16).
Interpolarea este controlata de trei variabile: SPLINETYPE, SPLINESEGS si
SPLFRAME.
Splinetype poate lua valorile:
5 - Spline quadratic
6 - Spline cubic.
Splinesegs este un numar intreg care stabileste numarul de segmente generate prin
SPLINE.
Splframe poate fi 0 sau 1. Daca este 0, polilinia originala nu va fi desenata dupa
interpolare. Daca este 1, va fi afisata atat polilinia originala, cat si curba creata prin
SPLINE.
Exemple pentru FIT si SPLINE - ACAD4_13.BMP.
Undo
Aceasta optiune permite anularea ultimei subcomenzi, ramanand in PEDIT:

Close/ ... / Undo / eXit <X> : U

Close/ ... / Undo / eXit <X> :
Edit vertex
Subcomanda EDIT VERTEX permite editarea fiecarui vertex in parte. La inceput, apare
un "X" pe primul vertex al poliliniei si prompterul:
Next/ Previous/ Break/ Insert/ Move/ Regen/ Straighten/ Tangent/ Width/ eXit <N>:
Next - muta "X" pe vertexul urmator
Previous - muta "X" pe vertexul precedent
Break - memoreaza vertexul marcat si permite selectarea altuia. Se poate elimina apoi
portiunea din polilinie cuprinsa intre cele doua vertexuri.
Insert - adauga un nou vertex dupa cel marcat
Move - permite mutarea vertexului marcat
Regen - regenereaza polilinia
Straighten - memoreaza vertexul marcat si permite selectarea altuia. Se poate inlocui
apoi portiunea dintre cele doua vertexuri cu un segment de dreapta.
Tangent - ataseaza vertexului marcat o directie tangenta, ce va fi utilizata la rotunjirea
ulterioara a poliliniei.
Width - modifica latimea poliliniei dupa vertexul marcat.
eXit - paraseste subcomanda, revenind in PEDIT.
Listele modificate sunt cele corespunzatoare vertexului selectat:
(... (0 . "VERTEX") ...).
Lista completa a comenzilor de editare (in ordine alfabetica - AutoCAD Release 11):
Array
- copiere multipla sub forma de matrice sau pe un contur circular a entitatilor selectate
Attedit
- editarea atributelor
Break
- elimina o portiune din entitatea selectata
Chamfer
- tesire
Change
- modificarea proprietatilor sau pozitiei entitatilor selectate
Chprop
- modificarea proprietatilor entitatilor selectate
Copy
- copierea entitatilor selectate
DDatte
- editarea atributelor printr-o fereastra de dialog

DDedit
- editare prin fereastra de dialog
Divide
- impartirea unei entitati in parti egale si marcarea acestora
Erase
- stergerea entitatilor selectate
Explode
- transformarea entitatilor complexe in entitatile simple din care sunt alcatuite
Extend
- prelungirea entitatilor selectate pana la un contur definit anterior
Fillet
- racordare
Measure
- determinarea lungimii entitatii selectate in functie de unitatea de masura specificata
Mirror
- copiere in oglinda
Move
- mutarea entitatilor selectate
Offset
- copiere paralela
Oops
- recuperarea entitatilor sterse cu ultima comanda ERASE
Pedit
- editarea poliliniilor
Purge
- elimina din baza de date entitatile neutilizate (blocuri, straturi ...)
Rotate
- rotirea entitatilor selectate
Scale
- marirea/ micsorarea la scara a entitatilor selectate
Select
- subcomanda care creeaza o multime de selectie
Stretch
- modifica dimensiunile obiectelor (le intinde)
Trim
- scurtarea entitatilor selectate ("tundere" dupa un contur)