Matematica Metode generale de rezolvare a problemelor de aritmetica Petru ASAFTEI , Constantin CHIRIL A? invStarea matematicii in ciclul primar urméreste constieutizarea naturii mate- maticii ca o activitate de rezolvare a problemelor, bazata pe un sistem de cunogtinte matematice i pe deprinderi de aplicare a acestora. in activitatea de rezolvare a problemelor de aritmetica nu exist’ 0 metodé unica ce poate fi folosit&. O pondere mare 0 au metodele generale care au la baza cele dons procese ale gandirii- sinteza gi analiza, De aici provin cele doua metode de rezolvare a problemelor: meteda sintezei (sintetica) si metoda analizei (analitica). Metoda sintetic: Numele acestei_ mi minarea enunturilor se face sinletic. porni de la datele problemei (cunoscutele probleme!) spre necunoseutele problemei, prin formuliti gi rezolvari de probleme simple (probleme cu o singura operatic). s datele unei probleme sunt Dy, D2, ...., Dg, iar necunoscutele ci (valorile unor marimi cerute de problemi) sunt Mi, Nz ye Ni, kt € Nt Practic, se procedeazit astfel: Se iau dou date D; , Dj , i # j, iutre care existat o legtitura, se formuleaza o problema simpli a carei necunoscuta este din mulgimea {V;, No, i} in continuarea rezolvarii problemei inigiale. O astfel de marime se numeste marime auxiliara. Se ian apoi alte doud date cunoscute (fie date din enungul problemei, fie caleulate anterior) gi cu ajutorul lor se formuleazii o altai problemi simpli, care rezolvati ne da yaloarca unei miirimi din {N;, No, ..., Nj} sau a unei mérini auxiliare, Acest procedeu continu’ pnd cAnd toate elementele mulfimii {N1, No, ..., Nr} vor fi determinate. Exemplul 1. La o statiune de odihna s-a cheltuit pentru 30 de adulti in 20 zile atat cAt s-a cheltult pentru 40 de copii in 18 zile. Cat s-a cheltuit pentru 45 adulti in 21 zile dac’ pentru 15 copii s-au cheltuit 13 500 000 lei in 12 zile? Datele probleme’: Dy = 13 500 000 lei, Dz = 12 zile, D3 =15 copii, Da =18 zile, Ds = 40 copii, Dg =20 zile, Dy = 30 adulti, Dg = 21 zile, Dy = 45 adulfi. Necunoscutele problemei: N = suma cheltuitaé de 45 de adulgi tu 21 zik ‘ode de rezolvare # problemelor provine din faptul c& exa- ‘xaminarea sinteticd a unui emung const& ina sau este utila Mérimi auciliare: Ay = suma cheltuita de 15 copii intr-o zi, Az = suma cheltuit& de un copil intr-o zi, Ay = suma cheltuitai de 18 copii intr-o zi, A = suma cheltuité de 18 copii in 40 zile, As = suma cheltuita de 30 adulti intr-o zi, Ag ma cheltuita de un adult intr-o zi, Ay = suma cheltuita de 45 adulti intr-o zi Examinarea sintetici a problemei este redati de schema 1. 7 2 Profesor, Scoala Normalé "V.Lupu", lagi Profesor, Liceul "C.1braileant", Lagi 3413500 000:12 ( I ( Ay 5 eX (Schema 1 beso d ' AS% 40 ) Este util ca etajele schemei sit fie indexate de hy a db sus fn jos, aceasta deoarece schema de rezolvare | 2 este un element de sprijin in claborarea planului As? 30 & logic gi al planului operational. hes ee ty Gasimn NV 050 000 le ] Ax 45 (3) letoda analitici La fel, numele acestei metode provine din faptul ca cxaminarea enunturilor se face analitic. Examinarea analiticd a unui enunt consti in a porni de la intrebarea problemei spre cunoscut, Se fornmuleazd o noua problemi in aga fel incét rispunsul i sii fie acelagi ca la problema propusii. Aceast& problema nouii 1 foloseste, de obicei, toate datele cunoscute ale pro- blemei inifiale, insi, apar uncle date necunoscute (m&rimi auxiliare). in acest caz se formuleazé o a doua problemi, eventual cu alte date, a ciirei rezolvare trebuie s& conduca la determinarea datelor necunoscute din problema precedent. Dacéi a doua problema contine date necunoscute, atunci se formuleazi o a treia problema a cérei rezolvare trebuie sa conducd la determinarea marimilor necunoscute din problema a doua. Acest traseu continu’ p&na cfind obtinem o problema cu toate datele cunoseute. Din acest moment, operafiile se desfiigoara pe calea sintezel, Exemplul 2. La un magazin alimentar s-au adus 2440 kg de branzi. A zecea parte din intreaga cantitate a fost cumparata de o cantina, 900 kg s-au oprit pentru a fi vandute populatiel, iar restul s-a repartizat in mod egal la 16 bufete. Cate kilograme de branz& a primit fiecare bufet? Prima problema, La un magazin alimentar s-au adus 2440 kg de bréned, O parte din cantitatea adust a fost vindutti unei cantine gi populatiei. Cantitatea de branz’i ramast a fost snpartita in mod egal la 16 bufete.Ce cantitate de branzi a primit fiecare bufet? A doua problema. La wn magazin alimentar s-au adus 2440 kg de branzt, A zecea parte din ea a fost vandulti unei cantine iar 900 kg au fost vandute populatici. Cate kilograme de branst a vandut magazinul? Aceasta problema poate fi examinata sintetic. Redan schema ei de rezolvare: 2440 : 10 D, = data necunoscutit (auxiliaré) a problemei initiale Ling Ni = valoarea marimii corute de aceasta problemi i } Gasim Nj = Dy + 900 = (2440 : 10) + 900 = 244 + 900 = 1144 kg. M 35‘A treia problema. La un magazin alimentar s-au adus 2440 kg de branza. Din aceasta cantitate s-au vandut 1144 kg. Cantitatea réinasé s-a vdndut unor bufete, Ce cantitate de branzi s-a vandut acestor bufete? Schema sintetic& de rezolvare a acestei probleme este: 2440-1144 ‘NV = valoarea marimii ceruta de aceasta problema hy Gasim N= 1296 ky. Cunoastem toate datele pentru a rezolva problema. Schema de rezolvare este: 1296 : 16 valoarea marimii cerut& de problema inifial& Wy Gasim N= Observatie. Atragem atentia ca la clasa trebuie si adaugim la fiecare problem& planul logic si planul operational La aceasté metoda, in practica, se folosegte o form echivalenta de aplicare a analizei, $4 presupunem ci problema cere determinarea unei mnfrimi D. Cautaim mnarimile D1, Do,..,Dp cu ajutorul c&vora se poate afla marimea D. Daca cel putin una din marimile Dy, D2,....,Dz nu este cunoseut& (de cxemplu Di, 1 < i < k), L kg. atunei cdutain marimile D ,D” ,..., D0? eu ajutorul cirora putem afla m D; . Procedeul continua pin& end toate mirimile Dy, D2,....,Dx sunt cunoscute. in aceasta etapa putem continua problema folosind metoda sinteticé. Reluim problema de la exemplul 2. Not&m: D = cantitatea de branza primita de fiecare bufet, Pentru aflarea lui D avem nevoie de marimea Dy Dy = cantitatea de branz& vinduta la cele 16 bufete. Pentru aflarea lui D, avem nevoic de mirimile D??, D{?. Dp ntitatea de branzé cumpiraté de cantina, p&) = cantitatea de branzi cumpa Redaim schema de examinare a probleme: tai de cantina si populatie. D Ne (4) Schema 2. Dy ; 2400 D@ (3) In acest caz vom indexa etajele schemei a i de jos in sus. Planul logic si planul operational Dj’ + 900 (2) vor fi claborate pe baza acestei scheme. IN r 2440 10 4) ‘Aceasta forma echivalenti de aplicare a analizei prezinté avantajul c& nu se mai formuleaz’ in mod special problemele intermediare, ci se mentioneaz’ numai marimile pe care le-ar cuprinde ele in cazul in care s-ar formula. Bibliografie [1] Ton Neacgu g.a. - Melodica predarii matematicii la clasele I-IV, Bucuresti, 1988. [2] Ton Vartopeanu g.a. - Metode gi tehnici de rezolvare a problemelor de aritmeticn, Craiova, 1993. 36