a) - PERSONALIAT css our SUL SU ro ‘ae LT Te era bela eee (Ta) losif Stalin Numarul 53 Boer GB Ie B Stalin: revolutionar si opresor Nascut ih Go Activia ilegal Revolutia Ru: Georgia le pentru finanta evolutiel Succesorul lui Lenin Marea Epurar rea Patriei Marele R&zboi pentru Apa Lumea s-a divizat intre Est si Vest Tea no nn ED Statul gulag bine-cunoscut prin represiunea dictatorial Tu Eforturile celor care au luptat impotriva omului de otel Ue ay Un vis spulberat ~ prbusirea socialismului Vizitati site-ul nostru la adresa ore pra inank EDITURA: be AsoSTNI ‘MANAGER ECONOMIC-FlisFotou MARAGER DE REDACTIE SI PRODUCT: Vrna Kotreubas Klingman 6, 4673 Aen ‘CooRaNATOR DE PRODUCTE: ANAGER LOGISTICA 51 OPERATI Denis conan 1 OPERATI Artois ADAPTARE PENTRU UMBA ROMAN DTP. Ra TTPARIRE 5ILEGARE: NI EKDOTINS A ‘RECTOR DE PRODUCTIETPOORAFE Merkatng Manage Asia Bic Rede: Gare Maresn Dstrbton Manager: Dan lore ADRESA ste Laue Paste 38 e195 SSK: 171-0765 Faget Unio Pres, > Ags Pte irary Pra numerser Pel pri ner: 99LEV¢50 MOL rfl cle dle ard al euro na 99 Leen Dreura trea 6 ot ub cop Exe ines orl err eal tru orice informatie, Kimurire omenzi de numere apsirate Ta tel. anterior, sunat Romania Moldova:Tose (1879-1953)0 [iiss eee ren ES EC Ine losif Stalin Ce fel de viata a dus Stalin? NUL 1917 a fost martorul izbucnirii evenimentelor Aicne din Rusia, 0 tara adanc implicata in Primul R&zboi Mondial. Asa-numita Revolutie din Februarie a fortat abdicarea tarului Nicolae al l-lea sia cauzat sfarsitul dinastiei Romanov. Doar opt luni mai tarziu, Revolutia din Octombrie a marcat nasterea primului stat socialist pe scena politica a lumii, stat care va fi condus de Vladimir llici Lenin. Totusi, curand, guvernul revolutionar se va confrunta cu interventii armate externe, dar si cu rezistenta trupelor loiale tarului din interiorul {&rii, toate acestea creand dificult&ti majore noilor lideri sovietici. In mijlocul acestei crize se va evidentia un personaj: losif Stalin. Stalin, care s-a folosit de cultul personalitatii pentru a deveni succesorul lui Lenin, va deveni mai tarziu un erou al r&zboiului de aparare a teritoriului national impotriva trupelor naziste ale lui Adolf Hitler. Va fi recunoscut ca un mare lider care, de-a lungul perioadei in care a condus URSS, a transformat statul sovietic intr-o superputere a lumii. Desi un personaj controversat care a guvernat adesea folosindu-se de brutalitate, acesta va ramane intotdeauna in amintirea vie a poporului rus. Pi OOTABEL CRONOLOGIC 1480 1__Crearea Marelui Cnezat al Moscovei _ 15471 __Wanal IV-lea este incoronat jar al Rusiei 1612 [__Dinastia Romanov se ureé pe tronul Rusiei 1868 1 Marx public3 Manifestul Comunist 1879 I Se naste losif Visarionovici Stalin 1888 | _Stalin se insrie fa Scoala bisericeasca din Gori 1894 i Stalin se inscrie la Seminarul Teologic Ortadox din Tiflis (Tbilisi) | 1872 1 Stalin este initia in acivttirevolutionare 1899 ]__ Stalin este exmatricuat din Seminarul Teologie 1902 | __ Stalin este arestat pentru prima data si aruncat in inchisoare 1905 | __Stalin se cBsatoreste Stalin iLinkdlneste pentru prima oar8 pe Viadimi lic Lenin 1912 | __ Stalin este cooptat in Comitetul Central al Paridului Bolgevie Rus 1913 1 Ultima arestare a lui Stalin si exilarea in Siberia 1914 _|__lzbucneste Primul RSzboi Mondial 7 19171 Revolutia din Februarie Revoluta din Octombrie 1918 1 ___Incepe Razboiul Civil Rus 1922 | _Stalin este numit secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Crearea Uniunii Republiclor Socaliste Sovetice 1926 |__ Moartea lui Lenin 1929 |__Incepe colectivizorea agriculturi 1998 |__Se declangea7a Marea Epurare 1939 |_Semnarea Pactului Molotov- Ribbentrop 1941 |__lzbucnirea rizboiuli ntre Germania si Uniunea Sovietics 1962 i Batalia de La Stalingrad 1953 |__Moartea lui Statin [ves 1 cavers Zu Barna 19911 Pribusiree Uniunil Sovietice__| Viata si vremurile Stalin: revolutionar si opresor losif Stalin este considerat de citre multi oameni un erou pentru cé a contribuit major la crearea Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, primul stat socialist, dar si pentru ci a condus apiirarea teritoriului nayional impotriva invaziei naziste din al Doilea Razboi Mondial. Prin urmare, desi Stalin a fost un mare lider politic cate a avut o influenyi efectiva peste jumarate din statele erei postbelice divizate in perioada Razboiului Rece prin ceea ce s-a numit Cortina de Fier a rimas cunoscut in istorie ca un dictator brutal ale carui epurairi politice si sociale au fost responsabile pentru moartea a milioane de oameni Seminar Teloie Ota Georion dn Ti ncaa cept» Geer, Til). Nascut in Gori, Georgia O copilirie turbulent cut ca Iosif Visarionovici 0 supunea la numeroase tratamente violente. Se ut lumina zilei in data de 6 Djugasvili, a cembrie 1878 Gruzial. Parinti s8i erau Visarion IWanovici Djugagvli, un cizmar poreclit .Beso” gi Ecaterina jug Geladze, ¢ rmicul ordel Gori din Georgia ise spunea _Keke", In pericada copilériei sale veniturile familiei erau insufciente, acest ucru datordndu-se faptului c& Beso, tata lui Stalin, era un betiv josnic i violent care-si chel- tuia cea mai mare parte a cAstigurilor pe ba tur8. Micul Stalin a crescut asistind le incercé- rile mamei sale de a rezista unui so} brutal care spune cB traumele psihice din copilérie si expe: Fientele trite atunci lsu transformat fntr-un caracter insensibil aplecat cBtre violent. Mama sa, Keke, avea planuri precise pentru cariera flu’ ei, dorind s8-inscre la Scoala bise: riceasc3 din Gori, ca ulterior 68 imbrace haina preoteasc’. Aceastt idee (-2 infuriat pe sotul ei ce dorea s¥ fac¥ din Stalin un ciamar care si-t turmeze tn meserie. intr timp, Beso a fost ares. tat pentru c¥ sparsese geamurile unei taverne, ind fortat si prseasc’ Gori si si-sistabileascd “Ts, unde ae gtsenseteeanaaaiaeaicaaiiiaaaaaae ia ()_Diw CULISE GEORGIA, PARADISUL SIGUR AL REVOLUTIONARILOR los Visaionovic Stalin 2 ndscut in Geor- _vingerea cd monarhia Kula (erie 13,0 tard din regiunea caucasian local stil cave fusesea probabil odaté mult 22a Inve contnentele Europa Asa. Ser mal prosper si producti) trebule intu- vind ca grant muntoasé inre Turia i rafisipimantus fie distbut ite tren Rusia, regivnea se infatijeazs c@ un pe Navodniismul sustines cd revoluta Indus- 13) tancos, gepeu, patie 2 Unei mar ver tals nu este in med obigatona ezuatul ty de etn 3 national, Georgia a fost elitr economice de tio capitalist, Ultima monarh a Ruse jr ossinat Neale lea RazboiulRuso-Jeponez le apo a fost frat 53 absice din zie de suveran, Totus in petioada dome! sale, Rusia a Cunascut un gradinal de progres industl so dezvoltare ‘213 precedent a ariulturi, ona soni, guvemavea 9 8 ata a punerestemelirvitoorel Revol Ruse |__| Viata si vremurile Ae cre serie erste ca prseneri cin els teal Ir rmata rus ar Stain 8 = Kerec, prune propagandist pent abiates eterna sb ute a rstoal Frans priate Reve mal ute ainghesuitd in fata gril din Petrograd, unde a ince put $8 declame: .Nu sprijinim Guvernul P Toatd puterea pentru Soviete!”. Revigoratul Soviet din Petrograd se ciocnea astfel cu Guvernul Provizoriu condus de prim-ministrul Alexandr Kerensky, care |-a acuzat pe Lenin gi pe bolseviei 8 sunt spioni germani al cBror scop era de a crea un ha0s politc intern pentru a sprijini Germania Tn cforturile sale de rézboi. Lenin s-a retras in clan- destinitate pentru a evita arestarea, devenind o pre- zenfé retras8 in revolute. In plus, situatia @ dege- nerat pentru revalutionari in momentul in care au fost emise mandate de arestare de-a lungul fron- tierelor pentru lideri bolseviei Tofki si Camenev. Dintr-o singurd lovtur’, belgavicii fuseser’ arun: cal inte-o stare de cried din cauza lipssi conducs toriler. Stalin a fost lsat sf adune laoal bolgevie rimas in tar i, in absenta celorlltlideri tineretul ai partidului, s-a mirit constant puterea in cadrul faciunii bolgeviee, Nasterea unui guvern populist Insurecia Sovietelr din Petrograd nua fos olds cu succes dar a awt ca relat oslbie a oct Guvecnuli Provzorv condus de Kerensky. In son- tombri, armata germans 2 rousit 63 cuceoasca insu din Marea Baltic gi so aprogi tt mai mit de capital Petrograd inte tp, bese progresau prin acaparareaputari do ct de-alungul inregi si, Zvonuri care ci ‘indul maselerpopularevorbeau despre o imine revit abolseviton in ls, nacea reme Stalin s-a eumat roll de meine legture cu ena Lenin desta 9 cto srisare din parte lieruli sine tea Comietlui Centraal PersculiComunist Rus {Bolgevel prin are Lenin ncurja pe bog <3 sovietele regionala preia puterea in cel mai scurt timp. Desi lieri bol seve Zinoview si Camenev se opuneau une rele ‘in luna actombrie, Comittul Central a decisorge vizare une nsureci armate, Uteria, Trak’ acon dls pregitirie pentru revolts ia apelat la marine “iFlotei Balice gia soldai garrizoanei Petrograd 3-5 aldture forele rmateirevolfinere care era compuss in general din muncitor Tn us de & noiembre, 1917 [dupd calendarul gre- gorian, in zori,ocupares obiectivelorstrategice @ inceput gi a fost fina iat la primele ore ale dimine: fi ile urmitoare. Forele revelusionare au intémp- nat o rezistenfS slab, iar obiectivele importante 51 diferitele clair: quvernamentale au fost ocupate cu Uusurin In timp ce demnitarii Guvernului provizorin s-au baricada in Palatl de larnd. In seara ziti de 8 oiembrie, crucisBtorului Aurora, care fusese adus pe fluvul Neva, i s-a ordonat de cdtre revlutionari & bombardeze palatul unde se ascundeau membrit Gwernlui Previzoru. Dup& cea suportat ocanonada scurté din partea tunurilor de pe Aurora, palatul a fost ecugat de revalutionari. Tati membrii Buvernulu Provizoriu, eu exceptia ui Kerensky au fast ares taf iar aga-numita Revlutie din Octombrie a sfirsit printr-o lovitur’ de stat fr varsare de singe, doar putin find Pini, dar nimeni nu a fost ucs. Trotk a proclamat instituires administatiai Sovietelor in seara zle de 7noiembrie 1917, arn ziua urmatoare 5-2 finut un mare congres al tuturor sovetelor de pe intinsul pri In acel moment, Lenin a proclamat c& a sosit impul si se inceap8 construirea unai noi orini socialist, in consecintl, Lenin a fast ales prose. inte al Consiului Comisarilor Poporului, in timp co Trotki a fost numit comisar al poporulul pentru afa cen externe. Stalin dejinea acum pazitia de comisar poporului pentru afacarie natonalitaior no Rusia, a cut apt la mancto 8 fin octembrie eu sogont Tes Potrsbrgintinpt Rel! dn rilitore friste.Acesteveniment serie pune de clues ‘tine tt al mal Su tncpat 8 rte ore, reujoraror__ | Viata si vremurile Alia era ndeprta Succesorul Lui Lenin Utilizarea foryei inceput IN rip ce av Rev politic cu usurint revolutionari' au inceput si Lenin gi SIT 8 acapareze puterea se confrunte cu numeroase dificult Trotki doreau s& negocieze 0 pace se Germania, dar germanii solicitau inci celor trei state baltice gi a Ucrainei. Oupa refu: zul oficial al lui Trot’, Germania a avansat cu tru pele in Ucraina si trite baltice. Sub imperiul une! ‘pout extrem de dure din partea unor membri de parti, dezeriantat, Lenin a acceptat condit ile Germaniei si a cerut inchelerea pacil, Aceste evenimente au starnit 0 opozitie majors impo triva guvernului revolutionar creané. premisele izbucnirii Razboiului Civil Rus, conflict purtatintce Armata Rosie - forgele armate ale revolutiei si ‘Armata Alb3, formatiunile riltare anti-revolutio- nare. Inte timp, cu intentia declaratl de a proteja independenta popoarelor Rusiei, puterile aliate victorioase tn Primul R8zboi Mondial ca Franga $i Anglia, urmate ulterior de America gi Japonia au ‘rimis trupe in partea de nord a Rusiei. Guvernul revolutionar era fortat acum $8 incerce $3: mentina influenga in cadrul unr teritori mrunte in jurul Petrogradului si noil capitale, Mescova, Revelutionarii nu se confruntau numai cu dific le de natura militar ci si cu probleme eco- omice odaté ce aproviziondrile cu mérfuri cre 0r8s deveniserd dificile, declangandu-se astfal © foamete cronica in randul populate! Stalin a fost solicitat s8-i salveze pe communist din aceast® situaie catastrofals. Stalin nu s-a com: portat ca secretar al lui Lenin si a reugitastfel s3 slige increderea acestuia. Pentru a rerolva apro- vizionarea precaré cu alimente a aragelor, Stalin 2 dat dispozitie si fie rechizitionate canttati de ali- mente de la cetafen bogati |-a fost dat comanda 2 400 de soldat gia fost investt cu autoritatea de 2 executa pe loc pe oricine refuza $8 contribuie cu cereale pentru Guvernul revolutionar. Ulterior s-a indreptat c&tre Taritin, un centru din sudul Rusiei Pentru transportul de alimente. Dupi sosirea sa, 2 luat misuri urgente pentru achiitonarea de al: mente, executand firé mili pe oricine refuza s3-i Uurmeze ordinele. Aceste actiuni au rarcat prima rmanifestare a madului de guvernare de mai tSrziu, care s-a caracterizat prin utiizarea fortel violente pentru a rezolva orice probleme,Stalin devine secretar general Razboiul Civil Rus dintre Armata Rosie si Armata Abs s-2 extins pe intreg teritoriul Rusiei. Catre 1920, conflictul a scBzut in intensitate in momen- tun care Armata Rosie, superioard in organizare ‘Acmatei Albe a trecut | 0 contraafensivé puter- ric3. Totus, confictului din timpul Rzboiului Chil, i-a Wat locul o alt situatie de instabilitate, Taran incopusera s3 se revolte de-a lungul Ruse! pentru a protesta impotriva opresiuniiteribilesirechiaitilor fortate de alimente care se petreceau sub imperil polticit comuniste din perioada razboiulu, Cu toa G5 situatia nu era deloc roz8, germani, care ocu- paserd Ucraina si alte terterii sau predat In sfér- sit in noiembrie 1918, iar primul R8zboi Mondial s-a ‘ncheiat. Puterile alate, Franta si Anglia incepusers 8 se retragé treptat de pe teitoriul rus. ‘nsprijnulrevigordrii economiei nationale, Noului Plan Economic INPEI i-au fost introduse si impuse tun anumit numa de practci gi metode capitaliste Prin aceste masuri se interziceau rechizitile for tate de produse agricole si se acorda permisiunea de a se comercializa excesul de cereale pe piata ber8, precum gi asigurarea managementului pr vat pentru intreprinderile miei si mijloci. Aceste politici se indepértau radical de politicile econo- mice socialiste sustinute in perioada Revolutiel Numerosi membri de partid erau tn opozitie total cu politcile NPE. Pentru a suprima diei- dentele a fost sles un nou comitet central. Stalin a fost numit secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Rus in primavara anu- lui 1922, Era cea mai puternie& paritie din cadrul comitetului, acest fapt marcénd 0 turnura impor- tant8 in cariera politicd a ll Stalin initial, Comitetu Central fusese creat pentrua con- trola facliunile opozitioniste din interiorul partidu- lui, Fusese vizut ca inferior allor organisme guver- ramentale ca Politburo [prescurtarea pentru Biroul Politic), creat pentru a rezolva problemele de ordin politic. Totusi, Stalin a reusit 58 amplifice puter nie autoritatea secretarului general at Comitetuui Central gia inceput s8 domine chiar 5 Politburo. Mai mult decat atat, Ceka, oorganizatie a polite! secrete activa in serviciul bolgevicilor a ajuns Tn cale din urms sub controlu lui Stalin. Sub Stalin, Coka a fost rebotezat GPU (Gosudarstvennoye Politicheskoye Upravienie - Administratia Politicd de Stall sau Polijia de Stat a NKVD [Narodnyi Komissariat Vautrennykh Del - Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne) sia fost cunos: cut ca 0 organizalie care a eradicat activitatile de spionaj considerate in detrimentul statului. fn plus, agentii GPU aveau autoritatea 3 execute ‘in acest mod, Stalin 2 dobandit o forta si brutalitatea agentilor GPU pe cet8teni rush Biblioteca de amintiri MAUSOLEUL LUI LENIN ‘alin pu a plerdut timpul 2 ordonat con- struirea mauzolevlui unde ume 8 fi intro dus corp ut Lenin. Mermantu,constut ‘re ile mal traiu dupa decesl lui Lenin ‘er0 simplé strcturd de lermn care a fost recone In nl 1920 ls @ ecard ranch fash Se spune c8 nc Lenin sau famila sa ru of doris prezerveze coral liderlut pentru psteritate, dar Stalin a mers inainte sia fora ucutilecaatre 'N Vllies Congres Nayonal al Partidulut CComristnut in rimavara anil 1919, la Lun an de lo constitlea Guvemlu Revolu- ona. In centr este Lenin, ar spre tanga ext Stalin ‘Mumia ll Lanin care a fost prezervaté dups ometodschimics aratdaproape exact Iafel a tune cd acesta wala ast find ‘cpus ntr-un sei de stil ‘Desi Trofki a evendicatsuccesoru de dept al ll Lenin, Stain a rei i formeze re-i selecta personal, Aceast& arma a facut din Stalin cel mai puternic om din parti. Moartea lui Lenin in a inceput s& se teamé de acapararea pute- rii de cAtre Stalin imediat dup ce acesta a fost fhumit secretar general. Si-a exprimat intenfia de a-l schimba din functia pe care 0 dabandise La scurt timp, in data de 21 ianuarie 1924, Lenin a pribusit dobordt in urma unui atac cerebral Se punea problema impartirii conduceri intre doi lideri: popularul Trotki si puternicul personaj in ascensiune Stalin Stalin a realizat imediat cH are nevoie s&-si asi- ure rolul de succesor al lui Lenin. Stalin a for- ‘mat un triumvrat, Tn componenta cSruia ald- turi de el intrau liderii antitrotkisti Cameney si Zinoview, pe care i-a folosit pentru a-l concura pe Trotki la conducerea partidulu. In plus, cu mutta abiltate, Stalin La glorificat pe Lenin ca pe un zeu {ntre oameni si ¢-afolasit de tastamentul primului lider al Republicilor Sovietice pentru a-si afirma propria legitimitate de conductor. Astfl, a aran- jat schimbarea numelui fostel capitale Petrograd fin Leningrad gi a ordonat constructia mai multor statui de bronz ale lui Lenin in toati Rusia. Cinci luni dup’ meartea lui Lenin, n ziva de 26 isnua~ rie anului 1924 au fost organizate funeral nati- nate. Aic, Stalin a proclamat tntr-un discurs c& este mostenitorul testamentului (ui Lenin. Era ‘acum cel mai puternic om din part. un giup anvstoykist cu Zinovlev fin spate ‘reapta)s|Camenev (at dolea din crea: tat iar acta mpreund cu adept lor au ‘devon faciunea majoritar In Paitburo ~ Diotografie au Leninst Sain iii pentru creda Gere Lena fos Stn s8 fie mtra i foe de eet ‘hari stl eaten preui puter deere Statin,Marea Epurare Stalin a devenit suecesorul lui Lenin dup ce (-a obligat pe Trojki, cel mai mare adversar al su 5 se refugieze Tn exil. Dispunane de autoritates de secrotar general al Comitetului Central, rep- tata sti one solidat pozitia in propriul partd. Apoi, a promovat politica .socialismului intr-o singur’ far8", suge- ns laolalté partidele locale si gi +5 numai in cadrul Uniunil Sovietice, ia trotkist® a .revolutiei perman ianuarie 1925 la intrunires Comitetului Central, care era compus in cea mai mare par inatori ai s&i a reusit sil forfeze pe Trotki <3 n contrast te" In ddemisioneze din funcfille de comisar al poporu: ui pentru a armatei $i flote si de prese: dinte at Consilislui Militar Revolutionar. Trotki a fost exclus din partid in anul 1927 5 trimis in ext in anul 1929, Totul se recea in periaada in care in Uniunea Sovietic& se faces tranzitia cStre un stat controlat d in dintre Plarurite Ci rie 1928, Stalin a lansat primul wale pentru a demanstra vala: femului_,un socialism intr-o singur’ tar8".Solutia capitalist care fusese inclusi in NPE 2 fost schimbati: metodele industrialzirinatio nale si colectvizarea agriculturii au fost adaptate Metoda industrializacii necesita un efort uriag de ‘munc&; fa inceput a flositprizanieri care fusesera Urimisi in lagire de contrarevolutionare si nerati. A schimbat denurt tra rare pentru activa nu trebuia fe remus a de .lagdr de concen- aulag”(Lagire de Corecti prin Muncl i'de gulagur a crescut rapid incontrast,calectivizritagricutturi | s-2u opus numerosi eameni, deoarace 80% din cet@feni rusi rau farani. Prin urmare, sub sloganut .extermi- ‘ri clase iranilor ava. Stalin acontinust con- damnarea fiarilor care se opuneau colectiviesri sil-atrimis in lagirele de muncé cum erau cele din Siberia. Numrul sBrarilor trimisi in aceste logare a depist nov mlioane. Jumétate dintre ei au muri in primul an, fie din eauza condifilor severe de mune sau ca urmarea executilor cau zate de tentativele de revolts ‘in aceasta pericads tumuiteass, a dou soe a ui Stalin, Nadejda s-a sinucs. Stalin 5-2 eBsSto- ita doua carla un an dupé executile pe care le ordonase in Tartin din anul 1918. Din edssterie au ullat doi opi. in mod tragic, in dimineata de $9 noiembrie 1932, Nadejda s-a sinucis. Se erede aurise despre teriblele conditii pe care fBra~ nil rau fortai s8 le inure gi s-2 sinucis pen trva protestaastelimpotrivadictatur ui Stalin. in cele din urms, Stalin a pSstrat secretul asu= pra cauzei eale a mori ei ga anunjat cB a murit ‘ator une! ateetinni __ | Viata si vremurile wo gespessne cooperate Theat antor 20 ama uton ebgey sks scien iar ar fureerd Revol eau fat aniscateAnihilarea oponentilor politici gocant, Stalin nu si-a schimbat politica. Pentru 2 cree natiunea pe care gi-0 imaginase dorea si nu fie tulburat fn intreprinderea sa; tn realitate, ‘a mers prea departe pentru a cursta pentru tot deauna lumea de asemenea tulbura in prima parte, alancat un plan de exterminare al adversa- "lor politci A Tnceput prin a-l asasina pe Serghei Chirov in decembrie 1934, aproximativ ta doi ani dup’ sinuciderea sotiei sale. Chirov, un politician influent era liderul partidului din Leningrad, al foilea mare orag al Uniunii Soviet popular, iar poporu secretar general al Comitetului Central in locul tu Stalin. Dupi exilarea lui Trotki era cel mai mare Fival politic al lui Stalin, Cnd Stalin a aflat chi purile de asasinarea (ui Chirov, 2 trecut la inl turarea tuturor adversarilor si politic. La nual teva ore dup ce a pardsit Leningrad, a emis tn cod de legi in numele Comitetului Central. in aceasté lege se stipula c8 .procesele organizati- lor teroriste responsable pentru orice act de tero- rism asupra demnitarlor important trebule s& se incheie sul si arnistia nu sun premise iar pedeapsa capitalé trebuie 58 fie exe~ cutalé imediat."Statin a ordonat polifiei secrete, NKVD (Narodny Komissariat Vnutrennikh Del - Comisariatul Peparului pentru Afaceri s6-l localizeze pe asasinul lui Chiroy in rand: Fle grupului lui Zinoview. Cincisprezece ile mai trziu, Zineviev si Camenev, vechi toveragi ai lui Stalin au fost arestali. Nu s-a oprit aici cu ares: tarile gi @ continuat $8-si elimine tot adversa rii politic, Nu era deloc preocupat de motive care stateau la baza arestirilor, Dact credea © cineva ari putut fun potential rival politic, dispu nea ca acea persoand si fie arestatS. Chiar si cel cnai proeminent teoretician al partidului, Buhari, precum i Alexei Ricov, presedinte al Consliului Era foarte rus dorea ca acesta s8 fie nternel, ~ rahe choy, unlit lS, Stains test Comisarilor Poporului dup Lenin, nu av fost exceptat Norma de oameni impugcagi in septembrie 1937, Stalin 2 trans- mis prin telagrat un mesa) oficial catre toti lider Locali de partid. prin care le comunica: “kulacii $i alfi criminali are se intere din colonille de munca sunt pe cale s8 inceap8 actvi- ‘ati anti-sovietice. Gasit-i pe acesti ina ici $i impuscati-i imediat. in cinci zile vei primi o list cu oamenii care trebule asasi: nati sau exilaf’. Fiecérui comitet local de partié iea fost desemnaté o norma de asasinate, iar ris: punsul nu a intarzat fie vizibil. In numai cSteva SSptimani, 200,000 de oameni au fost inscrisi pe liste pentru afi asasinafi din partea organizafillor locale de partid, Marea Epurare 2 continual 1937-198, Varful epurdrilor a fost atins in noiem: brie 1938, cand Stalin & aprobat simultan 3.167 de palitici inte asasinate, Se crede c& numérul perscanelor condamnate ‘ntre 1923-1989 ~ in cei treizeci de ani cat Stalin a fost la putere - totalizea: asemenea, se crede cS in timpul agezSrii teme- lilor Uniunii Sovietice si perieada dictaturit Lui Stalin circa 25 de milioane de oameni au fost ucigi linclusiv oamenii ucigi in timpul rzboiului civil sau din cauza foameteil 41 de milioane. De Omul-cheie IVAN CEL GROAZNIC su drect 2 Inceput 0 ‘ati de bosiepenty 34 entnde teritotile A eugit st intregul ‘alin afost puter nfuentatde cite cl mal rare tandinitoria use wanalllea. Aces rmonarh a ajons 6 fle cunoseut, dati ‘despotism pola de weroare ndrep- tata impotriva bolero sub numelede van cl Grosznc Ivan 2 davenit mare cneae al Moscoel a vista de tela dup moorta ttl iu ups cea eufert ifort abuzur din partes ‘anor mem a familie © hott Int-o bund 8 se zbune. In anu 1547, pent prima dat in istoria Rui van ga atu ‘ul dear pat 9a inceput 8 dom nesscicaunimpiratFolsindusedecurteni rad ncinseratlsideeplscopi sec Ontodone Bizantne a Inceput 0 adeviraté cpresiune Impotriva maior bole fost organiza © uterichooste cre se 93a sub contlul a adversari Toru fat in gag festimposcat morta Govan tan seca L9D-9 baz al uv Volga sia domnt temporor este inreagaregiune baltic Stall spunea c3 singura gregeald lui Ivan al Wea a fost nereusita de a distruge fe nobilimiar ac acest ucru arf fost infpritatunc! perioada de aos care ‘a uimat morpi ele afi putt eta, AS fel sea justcat Stalin ellminarea complet poli.Marele Razboi pentru Apararea Patriei Alianti intre dictatori Duriceascarar de toi oponentidin cadrul par- tidului, din guvern, dar si din armata rus’ fn peri- ads Mari Epurir, ta slargitul anilor '30, Statin a ‘objinut puterea absolut Tn cadrul congresului din anul 1939. Esaloanele superioare de partid erau ‘acum dominate de o nou generate de tineri acti visti care cBpStaserd increderea lui Stain. In acea wreme, Stalin se apropia de varsta de 40 de ani Anul urmator, in aprilie 1941, a decis 38 revind la hainele militare din perioada Imperiului Rus. iar in & mai 1941, Comitetul Central La ales prose: dinte al Comisariatului(prim-ministru}; a fost of- jal investt ca lider al natiuni, Prin aceastl mis- care abilS, Stalin a devenit efectiv conducstorut Imperiului Rogu, atat ca titulaturd et ¢i jn reati- tate. Cel mai mare adversar al su, Trojki,a fost ‘sasinat in Mexic in luna august a anului 1940. Cu toate c& objinuse puterea absolut’ in tara sa, Intémpina anumite dificult legate de rela: tile externe. Una dintre dispute era cu Adolf Hitler Hitler reusise s3 anexeze Austria in 1998 5 intentiona s& extinds teritoriul Germaniel at&t ‘in Europa de Est cit si in cea Occidentald, 0 alts provocare care se ridica era avansarea japoneza jn Asia Oriental. in mai 1939, daterité escala- drii conflictului in Razboiul Chino-Japonez, s-a declangat batilia de le Halhin Gol unde armata mongola [Uniunea Sovieticé) a infrant armata din Kwantung (aponial care invadase Mongolia, Bitalia de la Halhin Gol s-a petrecut la granita cu Mongolia, care era sub contralul Uniunii Sovietice, Stalin s-2 v&zut In fate unor amenintSri atét din estul cBt si din vestul fSril. In august 1939, a rnegociat un pact sovieto-german de neagresiune [Pactul Ribbentrop-Molotovl. Hitler dorea de ase. menea s3 evite lupta pe dous fronturi cu Uniunea Pata sie in Moacor entra acomemor Revoluts Ru, se cum era sabi fear an Veron sldaau est ‘emis pt In chthel Enptrva Gorman, Sovieticd si Europa Occidental, iar Stalin dorea 8 amine ciocnirile armate cu Germania. Acest tratat a surprins multe state, totusi era cunos- cut faptul cd ambele f8ri nutreau ambitia de a-si extinde propriultertoriu si era clar & va fi impo= sibil 53 fie evitat rézboiul Intre cele doua puteri. Era esential sa se incheie un tratat temporar. Hitler s-a dovedit afi putin mai siret decat Stain Tn iunie 1941, imediat cups ce Stain a fost ales pre- sedinte al Comisariatului de cétre Corntetul Central ‘armata germans a produs o surpriz8 invadand teri- toriul Uniuni Sovetce in ciuda faptului cé Stalin pr- mise mai multe avertismente cu cteva luni in urm cu privre (a 0 posibild imvazie german, @ insis- {at cd mesajele erau fabricate de puteile alate ca 0 incercare de 2 deteriora relaile cintre Germania si Uniunea Sovietic8, dec a ignorat sugestiie consi lorsai Se astepta lao imvazie asupra UniuniiSovietice de cStre Germania nu mai devreme de anul 1942. in realitate, armata soveticS era total nepreg ‘acea wreme, deoarece Stalin pur si simplu nu do = implice niciun efort ca rdspuns laceea ce credea a fisimplealarme false. le Profitind de venirea iernii Armata Rosie (armata Uniunii Sovietice) nu a fost capabilS S8 producé prea multe daune unei armate germane bine pregite. Au continuat =8 piardé ‘nclestirie de pe cdmpul de lupt, iar mult soldat a ‘ArmateiRosi au cSzut prizonieria german. lacov, i lui Stalin dn prima cisStoria, a fast unu dintre aces tia, Stalin a denumit rzboiul impotriva Germaniei co Marele REzboi pentru Apsrarea Patra sia declarat __ | Viata si vremurile a At iter visindlosif Stalin te ja speratiunlr mitre: germans ana! soelBiatiegingowrva BATALIA DE LA STALINGRAD Bata de la Stalingrad a cu dn Stalin un ier foloos fn ume. Armata Rosle 4 reush elect 8 infdnga invincbia armata germans. Cu un an incite in luna lune, armata germans invodese supringitor tertrul soviati. Pentru ‘© scurt perioads de ip, important res Minsk, aft in rgiunes vested 3 Uniuni Sovetice a cizt in marile germanior iain arma aceluas an atmata (germand 2 aacat Moscova in chad faptuli ch temperatrie eau extrem de Joase ind nevol se reteg. Din neferce pent Stalin, cveile amatel germane care pitunseserd in saul Urainel a ocupat Stalingrad In august 1982 Stalingrad era cons drat un punct sate ec de legiturd penta tansporcunle de aro cereale din nordul Cau cazului sl pettol din regiuneaazer8 Baku In Tuna nolemce 3 ano ui 1942 sub ninsoare abundenta care ingre tuna viaiblitatea a ince put maeaincletare de + Stalingrad fostun parte puet strategist, 19 Stalingras. In per laraprige tee area ubuent acta carndevent cada eri Stalin ant ‘un cmbol al bruaitai inclDe-ADedes Riss Mondial. ipa 0 lovturd reuyit 3 rSzboiul se purta pentru apSrarea natiunl ruse. In plus a emis un acct pentru aint spritul combati, Soldati capturai erau considera tidater i Uriuni Sovietice; familile acestora erau arestate si nu pri- cera cuprins de 0 nous ambit de 2-5 extinde ter riu.Intengiona st Germanic, st rec R&zbolului Ruso-Japaner sisi imadeze China, [-sexenérie 87 [ seman cee ras, a Unni Sa Blue 1942 [vat germans sees Siingr eer cap nga | "Proverb, 142) Armala sovetc a inceau opetliune strategies eensve ‘ip sulngyadus a Diailagrmne in cul Salingrod.ulcepredau Uniti permane din nord Siaingrd-u ceptulesz lena, 1 In condi de gee cumplite, moi mul de 1.000.000 de sold! a mate Rosi au deschis ost. Dupdamiaza, remes 2 Imbunstap avai rus reusits se lature bate Te ile mata Armata Rosie a resi sincere iasca in toate pci oragul gs tae cle de acces. Soldati germaninu aveau Uunvforme potivte pentru condiile de lana si erau epulati de lptele erin cone, geul asp gfoametea cae se nstalaz. In ps, au ras i ft com. bust arin zua de 2 februarie 1943 au fost nevoi ss predea ‘Aga cum procedose in peicada Mai Epuran, Stalin a pasato unitate de puscas de eld in spatele trupelr regulate ale Armatel Ros pantnu a pre ven dezertarea soldat soviet i pertrua se asigura de pastare dco ne capaci de lupts de- lung ine frontulu, Se credec& aproximativ 480,000 de soldat soviet au fost ul pe campul de ht, in care 13 00 a fost executt de ctr unite de puscas ale Unni Sovetice. Stalin nua permis clo ie evacuatiin Stalingrad faint dea recu- cat Mai bine de 600.000 de cament au eas In ors $140,000 dine acesta sau plercut viaja in cusul bite. Stalingrad a fost recuert, dar cu mule Dieter de vet omenest ice pactul dupa victoria asupra pturezeteritorilepierdute in urma ‘meau nicio protecte sau suport. Evade si pred- rile trebuiau pedepsite pe loc prin imouscare. Acest edict s-a aplicat chiar si familie lui lacov. Sofia sa a fost aruncatd in Inchisoare, iar nepoata <9 a fost tri- ‘mis3 lui Stalin. Stalin nua oferit nici cel mai neinsem- nat tratament favorabil pentru propria fami In amul 1942, Uniunes Sovietics a pornit un contra- ‘tac incepénd din Stalingrad. Din august, armata ger~ man’ reusise $3 ocupe complet oragul, Armata Rogie ‘2 asteptat primul va rece laierni, care in mod normal ssurvenea fn tuna noiembrie. Rusii au inceput ceea ce ‘sa numitcampania de .dublsinluire™.Armata ger man8, suferind datorit condiilorclimaterice vtrege side psa hranei a fost nevoits si batd in retragere jn fata Armatei Rogil. Dup’ victoria in aceasta bats i, Stalin a obtinut vctorie dup vctorie, iar la mi iocul anului 1944 a eliberat pentru totdeauna teito riulsovitic de ramagitele armatei germane. in 1948, Stalin ainceput operatiunileofensive etre Bertin, Rolul de pion central pe scena lumii La scurt timp dup ce a fnireziritvietoia asupre Germaniei sia Tndreptat atenia citre Asia de Est. Japonia era una din puterle Axe si Stalin semnase un Pact de Neutraitate Soveto-Japonez. in rice eaz in tuna februarie 2 anului 1945 tn orasul Yalta, 0 statiune maritim’ din peninsula Crimea, seti de stat din Statele Unite ale Americi, Marea Britanie 51 Uniunea Sovitic& au purtat discufi despre dis- tributia sferelor de influenté in perioada imediat urmateare incheierii celui De-AL Doilea Razboi Mondial. In cadrul lucrSrilor conferinfei, Stalin a jucat un important rol strategic. Pentru Marea Britanie si Statele Unite sprijinul Armatei Rosii pe teatrul de operatiuni era esengial si datoritfaptu- lui c5 soldatiisovietici biteau la partile Bertinului In momentul in care se desfasura conferinta Lier Patera lite ropa Wrston chore,Cortina de Fier Dura vicronia sovisrics impotrive Germanic naziste, omenirea a trebuit s8recunoascl cS Uniunes SoviticS era una dintre cele mai mari puteri ale lumi Curdnd dupa sfargitul celui De-Al Doles Rabo Mondial, Stalin a fortat sub amerinjarea militar’ sta tele central siest-europene pe care Uniunea Soviticé le ocupase 8 se aléture Blocului sovstc. A dus la indeplinire toate acestea lansind la inceput coalifi guvernamentale cu partdele democratice si ibeale, lar ulterior impundnd unl dup8 atl regimuri comu: riste prin utilzerea forte miltare a divzilor Armatei Rogii stationate in aceste fri in acea periaads, Winston Churchill a finut faimosul sBu discurs des- pre .Cortina de Fier”, cuvéntul Iron” desemnéndusl pe Stalin gi paltca sain discursul sBu, a declarat c& de te Marea Baltics si pln la Marea Adriatic, cor~ tind de fier a fost cobordté peste pdmant’, sia aver- tizat lumea impotriva expansiuni Blocului sovietc. Se crede ¢& discursul lui Churchill a deschis poarta Racboiului Rece. In reaitate, Churchill finut acel siscurs ca reactie la discursul sustinut de Stalin cu 0 lund inainte la Moscova in data de 9 februari 1946, In acest discurs dramatic, Stain a ridicat urmé~ toarea chestiune ,De ce a iabucrit Al Doilea Rzboi Mondial?". & inceput, dup cum a sustinut Stalin, din cauza existentei capitalismulul in economia glo- bald, Dac3 conditile de dezvoltare a capitalismului vor exista Th continuare, va fi impasibil <3 fie evitats alt catastro® militar. A pratins 8 sistemul social sovitic in intregime este mult superior oricBrui alt sistem socal Stalin a sublrit, amintind omeniri si nu uite c& Armata Rosie @ cucerit Germania, o nat- tune temutd de toate staele europene. A avertizat ch Lun nou boi era ininent, accentuand in mad repetat superiritatea sisternului social altri sale de-a lun- gulintregului discus, Dups rspunsul lui Churchill la discursul ui Stalin, acesta 2 ripostat rapid, folosnd impotriva sa propriul siscurs al premiorului britani, Sase le mai tarziu ups lscursul lui Churchill referitar la Cortina de Fier, Stalin a manipulat o parte din discursul aces- tuia pentru a trezi mindria national a rusilr, sust- nnd c& .Tarile occidentale sunt indemnate s8 atace Uniunes Sovieticd care £8 conduct lao rupturs de natiunea rus8; de fapt igi dorea indsprirea sistemu- lui social din Blocul Sovitic, care includea si sta tele Europei R&siritene, IntSmplster, cSteva deceni mai tSrziu, discursul complet al lui Churchill a fost ficut public opiniei publice ruse dupa prabusirea in ‘anul 1992 a Uniuni Sovetce. in 1947, fost lansat de citre secretarul de stat american George Marshall ceca ces-a nuit Planul Marshall [Prograrul pentru Relacerea Europe! Postbelicel. Nu numa cd Stalin BF Soe Lumea s-a divizat intre Est si Vest a refuzat <8 semneze planul de msuri, dar a gi impus statelor est-europene s8 nu-{ semneze. Mai mult decdt att, pentru a intr regimurile stalinste, ‘impreun’ cu Tito, presedintele lugostavei, intr-un fart de a spriini i partidele cormuniste a infintat © nou organizajie comunistS international cunos- cut sub numele de Cominform IBiroul Comunist de Informati) pentru a nlacui Comintern, care fusese dizolat tn timpul rizboiului. in plus, pentru a int&ri si a extinde Blocul sovitic: Romania, Ungaria si Bulgaria au fost declarate tar satelite ale Uniunil Sovietice. A fost inceputul Rézboiului Rece dintre capitalismul occidental si comunismul risdritean. Blocada asupra Berlinului ups Al Dollea Razboi Mondial, tritriut Germanic infrinte a fost divizat, ocupat si contrat asttel: Germania de Est de citre UniuneaSovieticd, Germania de Vest de cbire Statele Unite, Marea Britanie §i Franga, Stalin a avut ideea cB dacs ntreaga Germanie va deveni pro-sovietc, influenta Uniuni Sovetice in Europa Occidental va deveni extrem de important. Dacd acest Lucru era imposibil, cet putin Uniunea Soveticd $8 controleze Germania de Est”. La cétva timp dus aceste declarati, Stalin a impus .Blacada | ( \CuIwE PERSOWALE REALISMUL SOCIALIST ‘pore Statele Unie un slim irs | satin tecrnt test Badin Moscone | dear bua de erent Se oped | side balet. Sopranele sale favorite erau Vera | Devidova s Nata Siplerou, ir balerna a prefer ea Og be Cea no fu cum ch act cant Sa, Sabena th moreno one ke fe pe ime sre pe ogo Sarg Sxenten repens pa ‘Graton Pte beatae nin Genre an ven came ment th poke ah St. A ovat peso! | Seti spt ina tei ea marl de prose Intmp ce cert ce era Sainnepse sce pcs peers de cio ateptener poe | Gee scene a wont | trv doc oii aftr Soe, Nes acy ei hr | schinb contra tos reat soe Sa Inert cs Socio occ arith bene neo aca peas ine tee mires Cu toate cb Revoluti uss kansas eputat aig avangardit, ca dovads ata avangar ta ris a acl! epod ce mal mul dire acest arti seer tii nel sou para. up Al Doles Rizbl Mondial in perioads Rizboiull ce, fenomenul asic ea cenas- ‘at nen ena compat Ost Sota oc, Sergei Prokofiev gram Haciaturan aufosterteapentruformasm sau isu reste domil Tear ala ora trocvetat dor de Stalin,Bertinului", Berlina local pitala vechii Germanii era ‘in nou-divizata Germanie de Est. Dupa raz boi, Berinula fost dhizat In Bertinul de Est gi cel de Vest si ca urmare a faptului ci Germania fusese di zala in Germania de Est si cea de Vest. Bineinel Berlinul Raséritean era ccupat de armata sovietcs, in timp ce Berlinul Occidental de ctr cele trei nat Univestice. in tuna iunie 1945, la tre ani dup inch +89 celui De-Al Dollea Rézboi Mondial, Armata Rosie a decis 38 tai toate lnile de transport terestre core fceau legatura intre Berlinul de V Occidental, ase! incat Berlinul Occidental rims nea complet izolat. Ca raspuns la aceste misur Statele Unite intentionau s& apraviioneze Berlinal Occidental printr-o bres aeriand, un plan denumit Podul Aerian al Berlinului” prin care $8 se asigure alimentele, combustibitl ial tate pentru populajia orasulu, sub protectia une! fr midabile forte militare, Univnea Sovietcl nu a fest capabild $8 previné des Berlinului si, un $1 Germania Ssurarea .Podului Aerian al mai térzi in luna mai a anului 1949, Blocada Berlinului a fost ridicaté, Pentru per cada urméteare, Berinul 2 rimas divizat inte Est s Vest, ludnd naslere doul state separate: Republica Federala Germania [Germania de Vest| si Republica Democraté Germans [Germania de Est Statul ideal in21 decembrie 1949, tats Moscova era cuprinsé de renezie la celebrarea ziti de nastere a lui Stalin pen ru implinirea vrstei de 70 de ani. Nu rumai rile est-europene au partcipat la eveniment, dar 5 lide i politic din statele comuniste de pe intregul ma mond s-au adunat pentru a pistitributul .t8tucu lui popoarelor”. Chiar gi Mao Tzedong care rmase Republica Popular Chinez3 luni in urmé s-2 alaturat celoraly deri comunist care aufnut discursurlaudativen onoares li Stalin. Evenimentul a marcat un punct culminant al cuttului personaltii dictatorulul sowetc. Desi, cu putin na intea celebriri, la ce-a de-a doua regedingS a sa din ‘propiere de Mascova, Stalin avusese un atac pierduse cunastinja pentru cdteva minute, Din feri= ire, fost copabils&parlicipela celebrare, dar varsta inaintat a inceputtreplatsB-s\ spun Pe 1 martie 1983, Stalin a fost ce-a de-a doua sa resedin(S. Patru zle mai irzu, pe ata de 5 marti, Stalin, un dictator al epoci, a tre- cut in nefin{. Aves 73 de ani. Se crede cB a decedat Tn mare masur3 din cauza une’ hemoragi cerebrale dar exists si suspiciunea cf ar fi fost asasinat. Spre sarsitl viet, Stalin suferea de o obsesie curn cS ar inat,afirmnd Ia mad repetat Voi fiomo- rat in intimitate preter su, Viaceslav Molotov pe care i cunastea inc din pei procla sit inconstient Tn oada Revolutiei Ruse .Dup moartea mea, vreau a ‘mormantut meu 58 fie acoperit cu gunoi. Cu toate 8 vantul istorii va spulbera gundiul departe Stalin era constient cB era la cérma unui regim de dictatur8 opresivs. Odat8, vorbind de Marea &} in timpul eBreia fuseser3 ucisi un numa f8r8 pre cadent de oameni, a remarcat cd trebuise sd prote jez astfel prima mare ar’ comunist, pSstréndu-si cradinta 3 nu avusese alt optiune in ciuda critco acerbe la adresa aciunilor sale, Pand la urma, are 3 inldture compet economicé care credea cB aste o realzare necesars pentru a crea o societate chitabill A reusit 8 transpund fn realitate idealut losif Stalin} 1 Coprts une cevit tind Sian fost apes a Bataoel in ubtranel Hromtnvll Sebe LUT arene EE iCe= nc) Statul gulag bine-cunoscut prin represiunea dictatoriala Stalin avea un caracter extrem de suspicios care era aproape morbid”, scria Nichita Hruscioy, care a activat {in partid sub regimul lui Stalin la Secrerariatul din Moscova, iar mai tarziu a divulgat numeroasele crime ale lui Stalin. Marea Epurare, care a ficut mai mult de 10 milioane de victime, depasind Holocauscul nazist, a transformat Uniunea Sovietic& intr-un stat al gulagurilor. Dea eae care incearc3 58-51 elimine adversaripoli- tek, Statin s- folosit de aceastd metod lao sears uriap3, f3r8 precedent in istri, intro mania exirem de organizatd si bazindu-se pe indivi motvai spre wolen, Epurarea poate fi catalo- gat8 dreptteorism de stat: storia recent3ne pre- 2int un cae similar administrate regimulbrutak a ui Pol Pot in Cambodia In vteme ce Stalin era La apogeul uteri sale. cei consideraitréestari ai netuni, cunoseuti sca nt-revaluionar sau .inamici ai poporalu” rou continu trimis.adesea impreund cu familie lr in tagire de concentrare (mai tieiu redenumite -tabere de crecte prin munca eaini peice Zone administrative speciale amplasate in regis nile de pe malurile fuiuuiPeciora in nord-vestut, Rusie, asta da nu erau ma ina executai Numi wetimelar este estimat co depasing teva milioane, OupS dispantia lui Stalin a fost inaintat un raportComitetului Central Partidulut Comunist al Uniuni Sovietce.Acest rar’ men sioneazh c 3.777.360 de oameni au fost condam- nati ca anti-revaluionar, cin care 662.980 au fost executai, 2349-200 au fost trimis in gulague 5 inchisori i 765.180 ou fost deport in colon polities in ei 31 de ani de domaie aii Stalin, cin 1921 pn la meartea sain 1953. Num real ak victmelor se erede afi mult mai mare decat este rentionat in report, luéndu-se in considerare cé numa in tagarele de concentrare au fost inreise trate céteva mioane de mor Lagiirele terorii Traiulvitimelor Incarcerate era un trai al mizerei extreme. Adevératele conditi din lagBre au fost descrise cu acuratete in .Arhipeleagul Gulag”. scris de Alexandr Solanitin (1918-2008), publcat {a Paris in 1973. Desi, mult mai devreme, la sfarsi- tulanilor'20, atunei cand Statin gi cansalida pute- rea, scrierle unui prizonier evadat din Lagérul ET}(estestel i Nu sunt un dictator. Oamenii care spun astfel de lucruri Complete separate aber, facar Insumdng ste sau chiar ‘il de tabere cu athipeteas nu inteleg sistemul Uniunii Sovietice. Toate deciziile sunt luate de cdtre Comitetul Central al Partidului Comunist. cu Regim Special Solovetsky [oficial Lagarul cu Regim Special de Nord, care mai tarziu va deveni 'un model pentru lagirele de corectie de la Marea Aiba au fost publicate in Londra, provocind o sur- prindere general. Conform acestel luer&ri .priza- nieri pe jumatate dezoracati erau obligati sé mar- siluiase’ mai mult de cinci kilometri la tempera- {uri scdzute de minus 30 de grade sau mai mult. urmate de 12 pan’ la 16 ore de muncé fortaté pe 2, Dieta acestora consta In special din cartofi care erauaproape necomestibil, Circe 20 sau mai mutt ‘mureau in fiecare zi din cauza friguluiinsuparta~ bil, a foamei gi bolilor cum ar fi tifesul. Cadavrele cerau aruncate intr-o gaur’ in pémant”. Unalt pri- zonier dezvluia ci “larna, prizonierij erau pedep- siti cu legarea brafelor si picioarelor la spate in pozitia unui crevete r&sucit, lsati dezbricai si spanzurafiintr-un turn timp de doug zile, in timp Ce pe timpul veri prizonierii erau Wsati expusi in acelasi fel intr-un nor de fantari. De asemenea, prizonierii erau adesea spanzurafi de tavane ma mult de 20 de ore, neavand voie & ating’ podeaua cu picioarele sau erau cuplaficéte doi de un stilp, de lemn gi azvarliti de pe 0 scaré inalth de pia- tS. Curdnd dup aceea, majoritatea prizonierilor politici eau executati de-a valma, Dezertoriierau but pand la moarte.”. In ciuda acestor decimsr ru s-a dus lips de prizonieri, Numérul prizonie- rilorin 1923 era inregistrat la 3.000, numér care @ crescut in 1930 la 50,000. La inceput, subiectii epurSriler erau politicien ti-revolutianar s oitri, pr 1m gi acei gospo- dari numiti kulaci, o pitur’ de tSrani bogati care se opuneau reformelor lui Stalin in colectivizares gospodirilor agricole. Stalin le-a ‘ure gii-a forfat $8 lucreze ca muncitar pe pla formele industri grote. In ani "30, subiacti epu. ‘rilor sau extins incluzind si .inamici suspect ai autoritétil dictatoriale: de aici decurgind pozitia politic’ adoptatd de Stalin. Primele victime 2u fost Zinoviev si Camenev, care se opuseser’ prima dat lui Trotki, dar mai tarziu acjionand al turi de acesta, Dup8 aceste eliminSri figuri pol lice numeroase au fost arestate pentru acuzatia de .inamici ai poporului", urmate curdnd de pro: cose publice si execu Punctul culminant al fiscat tere estor epurari se crede a fi cei dot ani cupringi intre 1937 si 1939. in nul precedent, Stalin a btinut © copie dup’ Revolufionarul tridat scrisi de Leon Tro[k i publi- catéin Suedia, unde autorul critica deschis pe Stalin $i propunea o .2 dous revolute". Asta la determinat pe Stalin i: asasineze pe Trofki 5 28 elimine orice rmigcare anti-stalinist i interirul Niciodat8, Stalin nu a scépat niciun fel de remarc: sau gesturi ale oponentilor s8i politic: chiar gi cele din trecutul indepartat. Dacé nu exis tau probe evidente, Stalin fabrica doveri si fort rmacturisirile” prin intermediul torturi. Subiect epurarilor s-au extins si mai mult incluzénd pro- pria sa armati, unde mai mult de jumatate din- tre ollferi au fost executal. Epuririle s-au extins chiar gi asupra proprieifamili. Doi dintre cumna- {ii S8i au fost executali. Al treilea cumnat, care 2 sservit in Armata Rosie €a mare fost asasinat. Multi dintre prietenil lu Stalin nu au {ost crutali, asasinati pur si simplu pentru mati- ul cf .stiau prea multe despre Stalin si despre trecutul Siu se crede ci aStalin incuraja ,informatorii Epurarea tui Stalin s-2 extins din ce in ce mai ‘mult, intinzandu-se pan la cetdfenii de rand si nimeni nu era capabil s-0 stavileascs. Stalin declara c3 .moartea unui om este o tragedie, dar ‘moartea unui milion de oameni este doar 0 statis- tied. Manat de scopul de a proteje fara, unele vic- time sunt inevitable. ‘A manipulat cu pricepere teama si anxietatea psihologicd a camenilor si a folost-o pentru a-si aliments regimul de teraare. Cheia sistemului a fost .informaterul”. Procedura era simpl 2, poltia secreta aborda un cetdjean obignuit si IL incuraja s& devind informator. Cetdjeanul, pre vazénd consecintele respingeri ofertel, accepta fra rezerve, Odata ce devenea informater, aces- tia nu puteau s& renunfe la denunjarea ,suspec- filor anti-revolutionari” cétre poljie, Char si pen- tru acuzatii puerile cum ar fi: dacé izbucneai jn rs la auzul unui banc despre regimul sovietic sau dac& faceai o gresealé gramaticals atunci ednd riai numele lui Stalin era suficient ca oameni 8 fie condamnati la ani de muncé silnicB. Cand se flcea punerea sub acuzare, informatorul pri ‘mea un sfert din averea victimei, de aici rezul ‘and o raté uriagé a acuzarilor, Oamenii nu erat riciodat8 in sigurants intr-o societate unde exis. au informatori Tn intervalul 1936 gi 1998, se crede c& intre saplte gi noud milioane de oameni au clzut vietime epurilor si mai mult de un mition de oameni au fost fie executati fie au murit datoritS conditilor teribile din lagSrele de mun intr-0 Tragedia unui stat socialist Nu numai rugi au suferit i si-au pierdut vielen lagarele de concentrare. Cand rézboiul impotriva Germaniei a inceput (Al Doilea REzboi Mondial Stalin t-2 numit .Marele R8zboi pentru Apérarea Patriei” sia dispus o serie intreagé de deport ale minorittilor etnice cum ar germanii, ceceni si ‘tari din Crimeea care lacuiau in interiorul URS, AAceste populatii au fost deportate fn Siberia si Asia Central, Au fost ordonate masacre asupra polo- nezilor gi maghiarilor dup ce Sov teritorle acestora, Curand dup’ rzboi, numarosi japonezi au fost trimigi Tn lagare de concentrare ia Siberia, Multi evrei au fost persecutatica personif care a sistemului capitalist occidental, in istorie, Marea Epurare a (ui Stalin este com paratd deseori cu Holocaustul lui Hitler: Exist multi factori de aseminare cum ar fi: moar: tea nenumératelor victime, existenfa lagirelor de concentrare, regimul de dictaturs, justfica rea genocidului si actiuile teribile ale poltilor secrete. In timp ce Hitler igi ducea la bun sr. i pu aru perzactt num n Grmanis Mea chev regina Sta, sit propriul pragram de epurare impatriva evrei- lor in scopul .purificiri etnice”, Stalin dispunea epurérile in principal pentru a-si consolide regi mul de dictaturd instaurat asupra statului sovie- ; tic. Cu toate acestes, subiec- q tul epursri era propril popor si ca consecintS, intrucki- parea utopiei socialiste s-a prSbusit iar Tntreaga nativne 2 fost cuprins’ de teroare Politia secret’ si informato- Til se ascundeau dup fie- are colt, un numér redus de nomenclaturisti si birocrati abuzau la diseratis de putere, iar pBméntula fost rapid inje- sat cu lagire de concentrare “+ Mut nevinvai ufos cur pe Stating innit regimul flesingus de cul personalTORTURI, AMENINTARI, EXECUTII... RESPONSABILUL EPURARII PTs CATRE DICTATURA, POLITIA SECRETA Fiul revolutieiee at] Eforturile celor care au luptat impotriva omului de otel Visul idealului socialist a fost spulberat in. timpul regimului de ceroare stalini Mai mule relatiri formidabile au fost scrise in timpul acestui regim, cut prerul vietii celor care a potriva dictaturii salk luprac in Parintele Revolutiei Ruse, venerat de succesorii sai Vladimir Ilici Lenin (1870-1924) in ulimit ani ai guvernarii sale, Lenin, pBrintele Revolute! Ruse, comadantul suprem al Partidului Comunst i carismaticul lider al Revoluti Socialite Internafionale, ru era rime mat frit 3 si-a ans obiectivele I viatS. 0 umbri ntunecat prea 28 se aba peste relat sa cu Stalin in ziua de 6 noiembrie a anului 1917, Lenin a condus Revolutia din Octombrie cit ‘mare realizare a statului socialist, Lenin adirijat rma fc iabands si a proclamat Consttujia Sovietic, prima rad, inclsiv nvadarea teritoriuui national de cre alte centrateforturile pe refacerea si stablizarea economicinafionale. Totus, la inceputul anului 1922, Lenin a int natiun. La Tnceputulanilor "20, g-a ci intr-un conflict cu Stalin, care fusese desemnat secretar general al Comitetului Central al Pertidului Comunist, vind mai multe atributi politic. Stalin ainsistat ca guvernul rus 8 slujeascd in calitate de ‘guvern suveran al Uniuni Sovietice, iar alte natiunitrebue s& dein& numai ‘autonome fn cadrul Rusie, Lenin -acrticat pe Stalin pentru schimbares ‘excesivd a politic. In aceasté perioadS, Lenin s-a prSbust in urma unui atac cerebral. i-a revenit, dar curdnd a suferit un nou atac. n consecings, Leni grabit s8-si pregateasc¥ testamentul politic, n principal datorits faptului c& 2 antcipat consecintele dezastrucase ale consolidii puter paltce a lui Stalin Stalin este un om teriil de brutal. Dorinta mea este 38 fe inlocuit din functia actual sie desemnat cineva care este mult mai potiv, tolerant, loial, politicos si nu este iascibit’, mentiona testamentul. Cand Stalin a descopert existenta ui testament, a amenintat-o pe soe lui Lenin, cSreia acesta i dctase ultimele sale dorinte si l-a pus a loc sigur Mult mai manios decat inant, Lenin -a criticat pe Stalin gi La avertzat 53-51 revzuiascd actiunile i s&-si ceard scuze sau si fe pregtt <8 piardé tot parteneriatul pe caret cladiserS pan’ atunci Tn ziva de 2 ianuarie 1926, Lenin si-a dat ultima sullare in urma celui de-al treilea tac cerebral, Testamentul su, care nu specifica clar cine este su esorul stu, S-2 evaporat pur gi simplu gi nu s-2 mai auzit nimic lespre el. Ironia sorti, Stalin a fost cel care l-azeificat pe Lenin gi -a pro ‘ovat c2 pe un simbol care trebuiavenerat de intreaga sacietate sovetic. Ramisifele lu Lenin sunt plstrate in Piaja Rosie din Moscova,RETEAUA DE LEGATURI PERSONALE a Niet itectopc 5 Epurattoasnat = Lasttr potie — neni Paicn rus srolgona Enchant sien fendi A fest our cen iresces or fh Eee, [iam ee rena faeces os eee Sexes: eer See iat Presedintele iugoslav care nu s-a predat in fata tiraniei staliniste losip Broz Tito (1892-1980) Pentru refuzu de accepta politica hegemonic tiranica lui Stalin, Partidul Comunistlugoslay a fost exclus din asacierea cu Uniunea Sovietic ‘nunie 1948, iar conflictul dint Stain si Tito a inceput. Se spune c4 principale motive ale aceste fisuri au fost cauzate de urmtori facto {in primut rind, Statin i-a executat pe comunistiiugoslavi care se aftau in ex in Rusia, inal dota rénd, a mentinutcontactolediplomatice cu fostul rege iugoslav Petru, care se afla de asemenea in exit fa Londra, Tito era incununat de un mare trimf i simfea 0 méndrie personals ators faptulu cd, impreun cu formatiunile sale de pactizan, fr niciun sprijn din afar, reusise si-s elibereze tara de sub ocupaia nist. ‘Stalin comenta in batjocu jn legaturd cu guvernarea lu Tito, spundnd c¥ ar putea foarte usor s-odistrug sis fac’ s8 se prabuseasc’ intre- ul sistem iugoslav doar migeSndu-si degetul mic, 0 amenintare creibil dat find putereaincrediilé de care dispunea Stalin in acel timp. lugostava a fost oliminat complet din Blocul sovietc, dar far s3 fle supusd unor presiuni, iar Tite @ inceput 38 pun8 bazele unui nou tip trea proftuuintre muncitor sitntreprinderile de stat. A schimbat denumirea 4e socialism independent, care a experimentat cu succes impr Partidului Comunist lugosta in Liga Comunistlor lugosta sia pornit viguros 68 construiascd © economie stabil. Pe plan internajonal, dup Tuptura de celelate state ale Blocul RAsériteen, lugoslavia ainceput s& inchege relat diplomatice ne-aliniate Miscarea de Ne-Aliniarel cu Sri din Asia si Africa, Pentru ci tara aveain component multe grupuri einice cu tradi cultural ¢ireligioase dferite, Tito a prevent conflictele inter-etniceimplementind sisternul de rotatie pentru functiaprezidential gia institut autonomia local. up moartea acestuia,niciun lider de calibrul luinua apSrut pe scene poitieé pentru ai ua locul a cSrma lugoslaviel, Un conflict minor izbucnit in provincia Kosovo a fost suficient pentru a impinge itreaga fir Tnt-un r3zboi civil inter-etnic lugoslavia sa prSbusit la seurt timp dupa aceea.me MS eG Cel mai mare inamic al lui Stalin, dictatorul Germaniei naziste Adolf Hitler (1889-1945) {in zis de 22 iunie 1961, Hitler a invadat tritoriul sovitic cu 5.500.000 de soldati germani firé da un ultimatum in préalabil, Acest atac surpriaS a fost botezat Operatiunes Barbarossa, preluat de la numele unui Implrat german din Evul Mediu. Pierderile suferite de partea soviticd din cauza acestel operatinui au fost formidabile Totusi, Stalin nu a pBrut s8anticipeze probabiltate invazei, conténd pe Pactul Molotoy-Ribbentrap semnat in 1999. Pentru Stalin, scopul ‘ascuns al acestelintelegeri era slabireanatiunlor occidentale si Germaniei naziste prin réabo, la care el ar fi trebuit s fie spectator, dar obiectivul lui Hiller era si-L deposedeze pe Stalin de Ucraina, consideraté grénarul Uniuni Sovietice, dup ce ar fi reusit i subjuge Europa Résériteand, La semnarea pactului cu Stalin, dup ce se spune, Hitler a jubilat, plangnd de bucurie, considerdnd c¥ In acel moment avea ‘omenirea n propriul buzunar. Winston Churchill, premierul britanc la aertizat pe Stalin de mai multe ori tn leg&tur8 cu planurie de invazie ale li Hitler asupra Rusiei cu toate acestea, Stalin nu a finut seama de avertismente, considerdnd cB era la mijloc o conspatie menits si induc un rézboi germano-sovietic. Chiar dup ce stirile despre invazie au ajuns la el, i-avenit greu s8 cread8, facénd comentarii de genul aceasta trebule 8 fe 0 provocare @armatel germane” sau Hitler sigur nu ste despre aceast8invaze". Desi in final, cind a acceptatreali- tatea, ainceput 8 pléngd .C3t e de dusminos! Se comport ca un banslt! ups deschiderea estilittilor cu Germania, armata lui Stalin a opus o rezistentl feroce si a stopat trupele germane chiar la portile Moscovei. Anul urmétor Armata Rosie a intors soarta r3zboiulul avdnd sprijinul gerului nSprasnic al iro rusestigii-ainfrdnt pe germani la Stalingrad. Hitler nu s-a dat btu sa insstats& upte pentru a mentine ocupatia asupra Rusiei, Mai trzi, si-a acceptatgregeala gia infeles repercursiunile infringeri de la Stalingrad, Infrangerea a adus o slabie a fortelor germane din URSS, iar dictatorul nazsta fot bruit de tulrosu”, Cand Stalin a aflat despre meartea lui Hitler, a inceput 8X strige Tilosul e mort in sargit! Secretarul General al Partidului Comunist care a rupt barierele si l-a criticat pe Marele Tatuc” al Rusiei Nichita Hrusciov (1894-1971) La scurt timp dupa moartea lui Stalin tn 1953, Hrugciov @ devenit prim-secretar al Partiului CComunist sl Uniunil Sovietice, in timp ce af lideri detineau posi mult mai influente: Viacestav Molotor si Climent Voroslor, presedinte al Prezidului Sovietului Suprem. Dup cdderea si executa rea lui Beria ca anti-revolutionar, Heusciov a preluat friele puri 1n 1956, dupa ce l-a ndepartat pe Malencov de le putere, Hrusciovatinutcelebruldiscurs cunas: cut ca Raportl lui Hruscior si intitulat _Despre cultul personalitai gi consecinfele sale” tn cadrul lune sesiuni cu usilenchise, in ultima zi a Congresului al 1%-Lea gi care 2 fost primit cu mare uimire de catre membci partiduui. In acest discurs bazat pe raportul unei comisii speciale de investigaie a partidului, Hrusciov a dezvSluit si criticatrepresiunea brutal sub regimul lui Stalin, care fusese idolatrizat de najiune, find comparat cu un zeu. Cu aceasta expunere a regimuluistainist, Hrusciov a reusit i elimine rival, Molotov si Vorosilo si s-a concentrat pe acapararea puteritn propile maini Undele de soc cauzate de discurs s-au rispandit rapid pe mapamond, ducénd la eliberarea unui numér uriag de prizonier politic din lagirele de concentrare sla reabilitarescelar care eSzuserS victime ale epurSrilorstaliniste. Hrusciov a continua rlul greu pe care gi asumase pe scena politic Est-Vest, eusind sB dizolve Cominform-ul ss reconciliee relatia cu. Josip Broz Tito al lugoslavil, pracum si e&reconstrulasc¥ relaile de cooperare cu Statele Unite. Cu toate acestea, a fost acuzat de cBtre Partidut Comunist c& a fScut o seri intreagé de ero paltice semniticative, ‘cum ar fis declangarea in 1962 a Crizei Rachetelor Cubaneze, ruptura chino-sovetcS,construirea Zidului Berlinulu si dezorganizarea economiei sovitice, in special a sectorului agriculturi. Aceste critic au condus ta demisia sa din unctia de premier al Uniuni Sovietice n octombrie 1984. DDupa ce @ demisiona, a locuit intr-o pensiune pan’ la sfrsitlzilelor, murind fn urma unui infarct in 1971. fost negljat fn perioada li Brejnev, dara fost reconsiderat si apreciat ca un pionier in reconstruciastatulu atunci cénd Goracav a iniiat perestrika,Cea mai importanta figura a literaturii ruse de la inceputul secolului al XX-lea de care se temea chiar dictatorul Maxim Gorki (1868-1936) cu piesa de mare succes .Dinadncuri" seu remanele . Mama” si Copii soarelu’, Maxim Gorkis intemeist realism socialist in literatur’ XXlea. Pierzdndu-sipBrini la varsta de 10 ani, mai tarziu a calatorit ea lungul Rusie prestind diverse meseri, A fost martorul existenfei precare si mizeril oamenilor din straturiledejos ale societi, tend chiar tn mijlocut lor. Aceasts exparienSs-a doveditvaloroas& pentru actvitatea sa iterard de mai tSaiu sia devenit un reprezentant de seams al lteraturii ruse a secolului al Din adneur a fos ura din ize detain care Gore a descr ps de pera in vin cord cu propria sa experie rit,Aceasts rar fost ps8 in sean peru prima dala Tatru Arist in Mosca gia bucuratdeun svc international uri find uct pe toate Sceele uml. Pes, care expunes adevirata na poporul nis de in, fost nti de olf tat spetaclle programa nRusi autos nat, Dup acest nde, Gori ann pe Lenni fost termina se ature igri rvlutonare In perioada Prime’ Revolt Ruse dn 1905, cris test care erica quvrnarea imperalé find incispntry ‘period in 1904 a Btortn Saal Unite pena singe londur pentru reoltonar. Dus revolt, in nul 19202 petrecutstiva an in Europa lecuind inva sa dep insula Cap cin ali apoia mers in stale germane si eh lund eae pei tubercuiogs conc de care sferea In 1991, orks reintrs in Rasa ntti lu Stalin a deve purttorl de cunt pentru cura

You might also like

• 101 Problems in Algebra

  

  Document160 pages

  101 Problems in Algebra

  Trishaii Cuaresma

  96% (28)
• Business Startup Guides-Preparing Yourself Ver 2

  

  Document4 pages

  Business Startup Guides-Preparing Yourself Ver 2

  Minh Huỳnh

  100% (1)
• Flow Design Formulas For Calculation - Exported From (HTM - 02 - 01 - Part - A)

  

  Document8 pages

  Flow Design Formulas For Calculation - Exported From (HTM - 02 - 01 - Part - A)

  wesam allabadi

  50% (2)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Calculus Cheat Sheet Derivatives

  

  Document4 pages

  Calculus Cheat Sheet Derivatives

  Rajat

  No ratings yet
• All The Things You Are

  

  Document1 page

  All The Things You Are

  Peppe Liotta

  No ratings yet
• Music To Watch Girls by MJ

  

  Document3 pages

  Music To Watch Girls by MJ

  Marvin Jong

  No ratings yet
• Aural Ritmo

  

  Document1 page

  Aural Ritmo

  fabio

  No ratings yet
• Excercise in F

  

  Document2 pages

  Excercise in F

  Paz Villahoz

  100% (2)
• GM Relés y Fusibles Corsa PDF

  

  Document1 page

  GM Relés y Fusibles Corsa PDF

  corylin

  No ratings yet
• Lev Tolstoi / 100 de Personalitati

  

  Document32 pages

  Lev Tolstoi / 100 de Personalitati

  lantofi

  100% (1)
• Bucurestii-Ion Licherdopol 1889

  

  Document187 pages

  Bucurestii-Ion Licherdopol 1889

  enacherenato

  No ratings yet
• Jurnalul SF nr.32

  

  Document16 pages

  Jurnalul SF nr.32

  costiopran950

  No ratings yet
• Taita Salasaca - Conga Drums 2

  

  Document2 pages

  Taita Salasaca - Conga Drums 2

  Carlos Xavier

  No ratings yet
• 5

  

  Document2 pages

  5

  Abel Salazar Piano

  No ratings yet
• Renault Inyección Electrónica Clio 1.4 Ac Delco Monopoint P PDF

  

  Document2 pages

  Renault Inyección Electrónica Clio 1.4 Ac Delco Monopoint P PDF

  Good Car

  No ratings yet
• Book Review - The Assassination at St. Helena Revisited

  

  Document4 pages

  Book Review - The Assassination at St. Helena Revisited

  John Tarttelin

  No ratings yet
• Renault Inyección Electrónica Kangoo RL-RN 1.6 1999 Siemens Sirius 32b PDF

  

  Document2 pages

  Renault Inyección Electrónica Kangoo RL-RN 1.6 1999 Siemens Sirius 32b PDF

  Osvaldo López

  No ratings yet
• Companion Cookbook

  

  Document128 pages

  Companion Cookbook

  Richard

  No ratings yet
• 046 - Charles Lindbergh

  

  Document32 pages

  046 - Charles Lindbergh

  jet_propelled

  No ratings yet
• Mitologie Romana Vol.2 Ed.2 - Antoaneta Olteanu

  

  Document16 pages

  Mitologie Romana Vol.2 Ed.2 - Antoaneta Olteanu

  Elena Pascaniuc

  No ratings yet
• Diplome Maramuresene

  

  Document18 pages

  Diplome Maramuresene

  Pop-Coman Simion

  0% (1)
• 100 Personal It A Ti Care Au Schimbat Destinul Lumii Shakespeare

  

  Document32 pages

  100 Personal It A Ti Care Au Schimbat Destinul Lumii Shakespeare

  vallyella

  No ratings yet
• 60 - Abraham Lincoln

  

  Document32 pages

  60 - Abraham Lincoln

  Vîzdoagă Daniel

  100% (1)
• Terry Pratchett Lumea Disc Zei Marunti

  

  Document348 pages

  Terry Pratchett Lumea Disc Zei Marunti

  Nitu Iulian

  No ratings yet
• Pavel Smolioni

  

  Document43 pages

  Pavel Smolioni

  carti_crestine

  No ratings yet
• DMir - 1912 - 04 - 15 - 001-Family Head

  

  Document16 pages

  DMir - 1912 - 04 - 15 - 001-Family Head

  Titanicware

  No ratings yet
• Greenwashing Nas Empresas

  

  Document37 pages

  Greenwashing Nas Empresas

  Lara Gago

  No ratings yet
• Elvis

  

  Document1 page

  Elvis

  maui3

  No ratings yet
• 113-SEW Brake Details

  

  Document10 pages

  113-SEW Brake Details

  Tarak Nath Rakshit

  No ratings yet
• 388 1006 1 PB

  

  Document20 pages

  388 1006 1 PB

  Gabriel Evangelista dos Santos

  No ratings yet
• Charles D Ghilani - Paul R Wolf - Elementary Surveying - An Introduction To Geomatics-Pearson Prentice Hall (2012) - Extracto

  

  Document19 pages

  Charles D Ghilani - Paul R Wolf - Elementary Surveying - An Introduction To Geomatics-Pearson Prentice Hall (2012) - Extracto

  Rodrigo DelBarrio

  No ratings yet
• 5756867

  

  Document1,027 pages

  5756867

  Sách Việt Nam

  50% (2)
• 6periostitis

  

  Document10 pages

  6periostitis

  Antonio

  No ratings yet
• Hecho Del Píncipe

  

  Document11 pages

  Hecho Del Píncipe

  Edisson Morales

  No ratings yet
• Escort 18 16 Zetec

  

  Document2 pages

  Escort 18 16 Zetec

  Osvaldo López

  No ratings yet
• PDF Parts Catalog Tvs Rockz - Compress

  

  Document104 pages

  PDF Parts Catalog Tvs Rockz - Compress

  asparete

  No ratings yet
• El Pastor - Vihuela

  

  Document1 page

  El Pastor - Vihuela

  Damian Guardia Salazar

  No ratings yet
• Xsara 18 - Berlingo 18 - 18 Xu7jb PDF

  

  Document2 pages

  Xsara 18 - Berlingo 18 - 18 Xu7jb PDF

  Jorge Daniel Diaz

  No ratings yet
• Cicuta Tibia - Tuba

  

  Document2 pages

  Cicuta Tibia - Tuba

  Yohan Octavio Vera Delgado

  No ratings yet
• Ibfc 142 Engenheiro Mecanico

  

  Document16 pages

  Ibfc 142 Engenheiro Mecanico

  José Maria junior

  100% (2)
• Trompeta 2

  

  Document2 pages

  Trompeta 2

  Mauricio Torres

  No ratings yet
• What A Wonderful World Eb - Bass Trombone PDF

  

  Document1 page

  What A Wonderful World Eb - Bass Trombone PDF

  Jose Herrero

  No ratings yet
• Detail (1-1) To R.C. Strip Footing (Sf1) : A B E F H J K

  

  Document1 page

  Detail (1-1) To R.C. Strip Footing (Sf1) : A B E F H J K

  Thomas Garcia

  0% (1)
• Paradise Violín II

  

  Document2 pages

  Paradise Violín II

  Javier Rubio Pérez

  No ratings yet
• 01 - Lista de Parametros Simplificada

  

  Document8 pages

  01 - Lista de Parametros Simplificada

  Luis Felipe Vidigal

  No ratings yet
• Mix Serpiente - Banda

  

  Document53 pages

  Mix Serpiente - Banda

  John Carlos Vilca Veliz

  No ratings yet
• Elec 4 Black

  

  Document1 page

  Elec 4 Black

  yudo08

  No ratings yet
• Lagenda Violin PDF

  

  Document2 pages

  Lagenda Violin PDF

  Marvin Jong

  0% (1)
• Trompeta 1

  

  Document2 pages

  Trompeta 1

  Mauricio Torres

  No ratings yet
• Extracto Destinos-Elementos-para-la-gestión-de-destinos-turisticos

  

  Document76 pages

  Extracto Destinos-Elementos-para-la-gestión-de-destinos-turisticos

  Enzo Navarrete Ulloa

  No ratings yet
• Enfermeiro Ebsrh 2015

  

  Document10 pages

  Enfermeiro Ebsrh 2015

  Neila Reis da Silva

  No ratings yet
• Indian Express 19 August

  

  Document20 pages

  Indian Express 19 August

  Tension Dene ka

  No ratings yet
• Como Quien Pierde Una Estrella Voz

  

  Document2 pages

  Como Quien Pierde Una Estrella Voz

  Gerardo

  100% (2)
• Tema 6. CULTURA

  

  Document7 pages

  Tema 6. CULTURA

  Marina

  No ratings yet
• Planes API

  

  Document10 pages

  Planes API

  Manuel Figueroa

  No ratings yet
• Fiat Coupe

  

  Document1 page

  Fiat Coupe

  Julio Fanin

  No ratings yet
• All Art Is Propaganda PDF

  

  Document2,708 pages

  All Art Is Propaganda PDF

  Pau_Brand_2550

  0% (2)
• Building Act

  

  Document136 pages

  Building Act

  Veronika Raušová

  No ratings yet
• Tu Me Gustas Trompeta 1

  

  Document2 pages

  Tu Me Gustas Trompeta 1

  Jonathan

  No ratings yet
• Mix Trompeta Chilombiano

  

  Document1 page

  Mix Trompeta Chilombiano

  Denise Alvarado

  No ratings yet