Dr. ROSS CAMPBELL este un reputat psihia tru si consilier familial. Este fondator Southeastern Counseling Center din Chattanoog: Tennessee, unde a fost director pina in 1996, In 1997, a fost numie de guvernatorul,statului ‘Tennessee in consiliul de conducere al Trustees of Mocasin Bend Mental Health Institute, Este profesor asociat la eatedra de pediatrie si psihia- trie a Colegivlui de Medicina din cadral Univer sitigii Tennessee ‘A absolvit Academia Navalé gi a facut studii de smedicind la Universitatea Florida. Este autorul cirgii de mare succes How to Really Love Your Child (Cum potisa-tt iubesti cx ade~ ‘varat copilul), vinduré in peste un milion de exemplare in toata lumea. Dintre cdrtile publicate, mai amintim: How to Really Love Your Teen= ager (Cum poi siti iubesti cu adevavat adoles- ‘entul), Kids i Danger (Copii in primejdie) si Getting a Clue in a Clueless World (Gaserte in- dic intro lume fart indie). Principala sa pre~ ‘ocupare este educarea copilului si armonizarea relatilor dintre paring si copii. Edicura Curcea Veche a publicat anul trecut o alta lucrare a sa, Cele cincilimbaje de iubire ale copilor (coautor Gary Chapman), iar anul acesta Copitt nostri si ddrogurile, o ema de mare interes pentru paring Dr. ROSS CAMPBELL Educatia prin IUBIRE Traclucere de IRINA-MARGARETA NISTORDescrierea CIP a Bibliotesii Nationale Canmett, Ross Educatia prin iubire/ Ross Campbell tradi: Irina-Margareta Nistor Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2001 248 p.; 20 em (Familia la Curtea Veche; 8) Tit orig-(eng.): Relations! Parenting ISBN 973-8120-92-6 1. Nistor, Irina Margareta (tad) sors Coperea caletiei de DAN STANCIU ROSS CAMPRETT RELATIONAL PARENTING Copyright © 2000 by Ross Campbell Srudy Guide © by James 5, Bel Je Published by arrangements with Moody Press © Cartes Veche Publishing, 2001 pentru prezenta versiane in limba romin ISBN 973-8120-92-6 Primele cuvinte din partea lui Ross... ninca o carte despre cum si fii parinte? Avem deja vreo. cinci! Aga agi gindit cind agi vizut acest titlu? Da, intr-adevir este inci o carte despre educatia copilului, dar ea poate fi cu totul altfel decit cele pe care le aveti deja in bibliotecd. De fapt ea vi oferi o optiune irezistibila si foarte limpede asupra felului in care puteti crea o relatie interactiva cu copiii vostri ‘Aceasti carte se adreseazii acclora dintre voi care conside- 8 ci felul in care au abordat educatia de-a lungul anilor pur sisimplu nu a adus roadele sperate. Ceva n-a fost in regula s hhabar n-aveti ce anume, avind in vedere ci aceia care v-au prescris metoda de pind acum nu v-au explicat $i motivul pentru care nea functionat. De asemenea, aceasti carte se adreseaz parintilor cu copii mici care spera si evite diverse probleme pe care le-au remareat in alte familii Avind in vedere ca am inceput un nou secol — si un now mileniu — aceasté lume intr-o continua si rapida miscare contribuie la crearea a cot mai multe probleme cu care se pot confrunta copiii nostri. Mulgi dintre acesti copii provin din cele mai bune familii . din minunati pirinti crestini. $i to- tusi, acesti paringi nu ingeleg ce s-a intimplat cu familie lor care erau cindva fara cusur. Sa va dau citeva limuriri tn legitura cu ce poate si se fitn- timplat — gi pe care le vom cerceta mai in aminunt pe par- cursul acestei cArgi, Copilul vostru este 0 personalitate com-6 Educatia prin iubire plexa si nu doar o ingiruire de comportamente. A fi parinte ‘nu inseamna un simplu control asupra comportamentului, ci sin mijloc de atingere a scopului final: ajutarea copilului in vederea asumariiin final a raspunderii pentru comportamen- tul personal. Din pricina acestui scop pe termen lung al edu- cafiei, reactia ta la anumite comportamente va afecta parerea personala a copilului, relatile sale, cit si stabilitatea sa sufle- teascd. Aceasta inseamna ca voi, ca parinti, trebuie s& antici- paji nigte hxeruri gi nu doar sa reactionayi, ‘Educatia bazata mai ales pe reactii in raport cu anumite comportamente nu reugeste s& find seama de importanya $1 potentialul intregii personaliati a copilului, copil ce a fost ereatidupa chipul si aseminarea lui Dumnezeu. In aceasta carte sper si descoperigi acea raspundere sfinta care le revine piringilor si anume sa prejuiti trecurul, prezencul si viitorul vietii copilului vostru. Daca nu veti reusi asta, se va ajunge la ‘mari neajunsuri in privinga copilului gi la tulburéri grave in camin, Stiu ca vrei ca totul si va iasa bine inca de prima da- ta. Educagia prin iubire va va indrepta pagii spre © educare pozitiva a unor copii buni si puternici intr-o lume tulbure. Parintii iubitori care anticipeaza si care isi fac un plan concret pe masura ce igi eresc copilul vor reusi sa sil trans forme intr-un prieten pe viafa. Sint convins ca asta doriti gi voi. Chiar daca deocamdat’ aveti impresia ci va aflayi intr-o mare incurcatura, exista solugii Cititi mai departe. DR. ROSS CAMPBELL 7 Chattanooga, Tennessee Tulie 1999 ha my CAPEFOLUL Cele doua metode de educatie Asemeni valuilor uronic se abate plnd beand, socetatea are nui gaseste Inia bintuie fa vont in edutavea adevruluic Famille, copii neniscai ined, sabiltates, paces sito, toate sn in primejdie x prezene JOSEPH STOWELL _»Mary era un copil atit de minunat si de bine crescut", mi-a spus indureraté mama sa Beth, atunci cind a venit im- preund cut sogul ei Dan la mine ca si ma consulte, ,Era un co- pil atit de vesel si rareori ne-a facut probleme. Prietenii nos- tri spuneau c& este un copil ideal, Am incercat si-i imparta- sim toate lucrurile bune pe care le triisem la rindul nostru — am familiatizat-o cu biserica, muzica si sporturile. Un timp, Dama fost chiar gi la karate cu ea. , Mai avea niste mici conflicte cu sora gi cu fratele ei din ind in cind“, a continuat mama ei. ,Dar acum sint foarte apropiati. ‘Uneori parea foarte abaituta si perioade intregi nu voia sa impartageasci nimnui nimic din ceea ce i se intimpla. $i ne-am gindit ci aga e ea. in majoritatea cazurilor parea muljumité. Mary intotdeauna a avut mulfi prieteni Nu era necuviincioasi, desi era foarte voluntara. Era inst foarte disciplinati — a avut Dan grijé de asta. Cum e cu pu- tinga ca un copil céruia j s-a oferit tovul si care pirea atit de isciplinat sé ajunga in halul asta? Nu ne-am gindit nicioda~ t& cd s-ar putea apuca de droguri. Sintem total dezorientati in privinga eelor cu care s-a inhaitat de cind a terminat faculta- tea. $i cind te gindesti ci am ales un colegiu cre pentru a preveni asemenea situay in tocmai, ! Acum vrea si se marite8 Educatia prin iubire cu un imigrant ilegal — cel care binuim de altfel cd a lisat-o gravida. Torul e un adevarat cosmar!*: »Cind agi observat prima schimbare la Mary ? am intre- bat. ,Atunci cind am fost Ia ea la facultate inca din primul an“, mi-a raspuns Dan. ,,Nu s-a bucurat atit de tare pe cit nne-am asteptat si ne vadi acolo, dar n-am dat préa mare im- portangé, pentru ci notele erau bune gi am avut impresia ci s-a adaptat foarte bine in mediul universitar. Cind notele ei au inceput si devind ingrijorator de prosste si tot-schimba specialitatea, ne-am dat seama ci e vorba de o problema gra- va. In final a absolvit, dar si-a ales facultatea care o solicita cel mai putin," »V-a povestit cumva Mary cum isi petrecea timpul li- ber? sTocmai asta ne-a deranjat cel mai tare, Desi ne povestea mereu de tot felul de lucruri in care pérea implicaté, n-am stiut niciodata cu adevarat ce se intimpla in viata ei social gi spitituali, Am crezut ci s-a inscris intr-o organizatie cresti- ni din campusul universitar si c& duce o viagi obignuita pen- tru o studenti, Habar n-aveam e& lua droguri sau cd s-a in- curcat cu David. Oare unde am gresit, dr. Campbell? Cum am putea s-0 ajutim acum? O iubim si am vrea si facem parte din existen- ta ei, dar este atit de rece cu noi, N-ag putea spune cd e chiar ostila, dar este distanté. Nu ne vine a crede ci ¢ aceeasi fata pe care am trimis-o la facultate acum citiva ani, Ce am putea face?" POVESTEA LUI MARY Cind am contactat-o pe Mary si am intrebat-o daci vrea si stim de vorb3, Ia inceput m-a refuzat. Torusi un preot al tinerilor care reusise si se apropie de ea a convins-o in final si vind la mine. Cum stitea ea asa Ia mine in cabinet, am consta~ tat ci este o tindr’ atragitoare de 22 de ani, dar care parea CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 9 trista si destul de neglijenta. Se vedea c¥ este insircinati, se deplasa cu multé dificultate, pe chip nu i se citeau nici un fel de sentimente si parea foarte retrasa. Dupa citeva minute de discutii diverse despre facultate, familie si prieteni, Mary a inceput si-mi spund o poveste foarte trista »Nici nu stiu prea bine de unde si incep, dr. Campbell. Imi iubese piringii si familia si am avut o copilirie frumoasi. ‘Nu mi s-a intimplat nimic ingrozitor, aga cum a fost cazul cu multi dintre prietenii mei. Ca si spun drept, nici nu inyeleg de fapt de ce torul s-a facurcat fntr-o asemenea misurd. Am veut si devin specialist in biologie marina, dar n-am fost in stare si ma adun. Cind nam mai obtinut notele necesare, mi-am pierdut orice fel de interes. Desi am avut prieteni gro- zavi si multe sanse la facultate, pur si simplu n-am fost feri- cita. Profesorii mei au incercat s4 ma ajute in toate felurile, dar nimic n-a mers.“ Dar cum te descureai in relatile cu ceilalyi inainte de fa- cultate si cum te-ai descurcat dupa accea?" am intrebat eu. ln liceu am avut niste iubiti — in misura in care mi-am_ dorit asta, N-am facut sex, dac& asta era intrebarea, dar au cexistat niste baieyi, La facultate a fost cam la fel. Pind la Da- vid, nu m-am culeat cu nimeni altcineva, L-am cunoscut cind ma angajasem chelnerits in timpul liber ca s& cistig ceva bani, Elera picolo — nu are “nc drept de munca. Familia hui vrea sa vind si ea in Statele Unite, iar David spera si-i ajute, dar mai intii trebuie si-si clrifice propria situatie." Mary, mai povesteste-mi despre David", am rugat-o eu. »Ei bine, este 0 persoana minunati care tine cu adevirat Ja mine. Nu este foarte eredincios, dar este atit de intelegator. fi pas de oameni si vrea s-si ajute familia. El spune c& ma iubeste cu adevarat sic ma va ajuta si scap de problema dro- gurilor. In privinta asta n-o duc prea bine — am urmat un tratament de dezintoxicare vreme de sase luni, dar nu pot spune c& m-am lisat definitiv. Un timp rezist destul de bine, apoio iau de la capit. M-ai putea ajuta, doctore?*ducatia prin iubire Povestea lui Mary nu este neobignuita. Ea este sensibila, are suflet bun si n-are incengii rele. Numai cd are probleme in privinga hotatirilor pe care ar trebui sé le ia. Pentru ct se la- s4 usor convinsi, adesea persoanele mai puternice si mai egoiste profita de ea, Mary este prototipul acestui model re~ cent de neadaptare a copiilor deveniti adulgi — categorie ra- reori intilnieé pind in perioada ultimilor ani, Acesti copii mi- nnunati si aparent normali, proveniti din familii bune, ai céror paringi s-au straduit din rasputeri, sint implicagi in adevarate crize sentimentale inci din primii ani de dupa majorat. Pen- tru cei care au cunoscut-o, Mary nu parea o candidata la pro- bleme grave sau care ar putea chiar si-i distruga viaga. Ca, de altfel, nenumarati alti copii care se trezesc in situati similare, ‘Cum ajung acesti copii si adolescenti s-o apuce pe drumuri gtesite? Avem impresia c& putem explica asemenea situatii ind tinerii provin din familii sarace, unde sint maltratagi, sau. din camine dezorganizate, in urma divorqurilor, dar nu pen- tru copiii crescui in familiile crestine, iubitoare gi echilibrate. ©" " DOUA METODE DE EDUCATIE Putem explica oate faptul cé tot mai mulyi copii sfirgesc prost, inclusiv cei proveniti din familii bune? Da. Exist nis- te rispunsuri clare care explica de ce atit de multi copii pre~ ‘cum gi piringii lor au arit de multe probleme fara precedent pina acum, Aceste rspunsuri nu sint simple, desi multe din- tre probleme igi au originea la nivel educational: felul in care « reactiondm in raport cu nevoile copiilor nostri. Exista dou’ formulari care rezuma felul in care parintii rezolva nevoile copiilor lor, Unii paringi practica metoda educatiei prin reac- fie. Alyii aplicd 0 metoda proactivd la nivelul educatiei. Dif renta-cheie in privinga rezultatelor acestor atitudini la nivel educational este urmatoarea: Educatia prin reactie urmareste in special ceea ce fac copiii. CELE DOUA Mi ‘ODE DE EDUCATIE u Educatia proactiva urmareste in special de ce au nevoie copiii. ~ Metoda prin reactie presupune o educatie care are la baza tun sistem de pedepse. Metoda proactiva anticipeaza si in- cearca si satisfac nevoile elementare ale copiilor. Aceasta metoda pozitiva, proactiva, este cea mai eficienta in privinta educatiei copilului. CHEIA EDU SA TIE EFICIENTE, Exprimarea conseeventa a iubiri fay’ de copil sta la baza educatiei eficiente. Nu conteazi daca ea vatiaza ca forma de exprimare in functie de timp si spayiu. Cea ce canteaza cu adevirat este ca parinyii si satisfaci nevoile copilului si ca acesta sd se simtd iubit cu adevarat, Nevoile esentiale ale copiilor nu se modific3. Sigur ct existi factori care se schimba — contextul, factorii externi si modalitatea de exprimare in functie de societatea respectiva — iar modificarile pe care le-am constatat in ultimele decenii ii indreptatese pe paringi s& se ingrijoreze, complicindu-le foarte mult delicata misiune de a-si ereste copiii. Adesea, so- cietatea pare ci face front comun impotriva a ceea ce incer~ cim noi si realizim acasi. $i totusi, in ciuda acestei realititi, trebuie sf nu witim: nevoile fundamentale ale copiilor ramin aceleasi. Cea mai importanta nevoie const in faptul cé ei vor si s¢'simtiubigi. _Majoritatea pirintilor isi iubesc copii, dar nu toti igi ex- prima afectiunea astfel incit si se faca ingelesi sau sa satisfacd intru totul nevoile copilului, Dacé mediul cultural sau comu- nitatea din jur corespunde suficient valorilor familiei, parin- sii pot adesea si fie ceva mai putin eficiengi in educatie, avind in vedere ci altcineva le va prelua aceasté misiune. Dar atunci vind copii se dezvolta intr-un media cultural total diferit ‘ati de ceea ce cred si prequiese paringii, sarcina de a satisface12 Educagia prin iubire nevoile copiilor rimtne exclusiv asupra lor. Actualmente, aproape cd nu ne mai putem permite greseli. Ca paringi care doresc si aiba copii responsabili, cu un &a- racter solid, aga cum se cuvine la acest inceput de secol, vi dati seama de amploarea misiunii care va revine. in general, tau vi putegi baza pe scoli, pe vecini sau pe comunitii care si va ajute in mod semnificativ. Adesea, nu puteti avea increde- re nici in propriile rude sau in biserici pentru a reintari ceea ce fi invatati gi le dagi ca model copiilor acasi. Si categoric cA hnu puteti aves incredere in mijloacele de informare de masé avind in vedere mesajele pe care se bazeaz’. im ints-o societate care adesea este pur si simplu im- potriva copiilor. $4 analizém pugin ce se tntimpla: * Nevoile copiilor nu mai sint in general prioritare, Ping si delincventii fnraiti sint mai ocrotiti decit multi dintre copiii nostri, * Multe scoli au devenit un adevarat haos si nu refugial in care copii si poati invita, Centrele de monitor maladiilor cu sediul in Atlanta au inclus violenga in scol ca Brincipala preocupare in domeniul sinatagii publice la nivelul intregii Americi * Cei din publicitate exploateaza slabiciunile si doringele arzatoare ale tinerilor. * Avorturile lihere fac ca aparitia unui copil-s§ fie nu nu- mai ceva optional, dar chiar ceva de care ne putem lipsi. Cind adulgii nu dorese un copil, il pot scoate din pinte- ce ,pentru a proteja drepturile femeii", ignorindu-le pe cele ale copilului + Maltratarea copiilor rimine 0 mare nenorocire a socie- 1atii acestui inceput de secol XT! ‘ Fragmente adaprate din cartes lui Ross Campbell, Kids in Danger (Copt in prinejdie), Colorado Springs: Chariot Victor, 1993 pp. 21-22, CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 13 ‘Toate acestea inseamni cA voi, ca pring, trebuie mai mult ca niciodata sé ingelegeti nevoile copiilor, atic cele prezente cit si in perspectiva viitorului, pentru a actiona consecvent spre satisfacerea lor, in relativ puginii ani in care ii aveti pe cei dragi la voi in casa. IN CE ,EXPERTI“ VA PUTETI INCREDE fn ultimele decenii, patingii au fost asaltari cu sfaturi in ceea ce priveste educatia copiilor. Avest potop de lucrari in domeniu reprezintd o inovatie relativ recenti care a inceput lent in anit °70 $i sa accelerat treptat in urmitoarele dous de- cenii, Sfaturile in privinta educicii copiilor au devenit 0 ade- virati industrie in care existi editori si organizagii care con- cureaza in privinta influentei pe care o pot avea prin interme- diul informatiilor respec:ive, Dispunind de atitea sfaturi, pe cine s4 credeti mai intti? Nu coti acesti ,experti" au cizut de acord asupra felului in care trebuie tratati copiil. Chiar siin aceasti adevaratd indus- trie a editurilor care pub ica tot mai multe lucrari cu conota- sie_teligioas veti gisi diferenye semnificative in privinga (eabordarii educatici pe care 0 pot da paringii. E greu de stiut cum si evaluezi tot ceca ce auzi si citesti, mai ales daca esti un pirinte constiincios, care incerci si faci tot ce-ti sti fn puting’. Si cirgile mele por fi ineluse in acest potop de informati, desi au fost altfel decit marea majoritate, In 1976,am seris pri- ma carte pentru piringi, How to Really Love Your Child (Cum poti sa iubesti ex adevarat copilul), pentru cd trebuia si ofer ceva piringilor micilor mei pacienti, Aceasti carte gi cele care au urmat s-au bazat pe zeci de ani de experient’ cli- nicd in care am fost psihiatru de copii, dar si pe experienta ‘mea de tata implicat trup si suflet. Ele pornese de la studii aprofundate si se inspiré din experienta multor altor paring, mame si tatiiubitori, si evident isi au ridacinile in adeviruri-4 le din Sfinta Scriptura, Principiile au fost probate in nenumi- rate cimine si situagii din lumea intreaga Dupa ce am scris How to Really Love Your Child (Cum poti sa-ti inbesti cu adevarat copilul), pastorul meu, Ben Ha- den, m-a prezentat editurii Victor Books care a publicat car~ tea pentru o piayd destul de larga. Am fost uluit si constat cd ca a devenit un best-seller si ulterior a fost tradusa in peste 30 de limbi si distribuita in multe fari.? Am mii de scrisori de la paring care igi manifesta recunostinga in urma aplicarii prin ipiilor sugerate de mine in cazul educarii copiilor lor. Cind am scris aceasta prima carte, copiii nostri aveau 3, 7 si 15 ani, Acum sint mari gila casele lor. Pind in prezent, ne-au adus in dar o nepoati si sperim si alti nepori. In fiecare zi ii ‘mulyuimim hui Dumnezeu ci ne-a dat acasti copii. Ei au deve- nit adulyi la care am sperat si pentru care ne-am rugat. Pentru ca filozofia mea in privinja educatiei copiilor a fost in contradictie cu cea a altor experti foarte populati, as vrea sa indic incd de la inceputul acestei Arti tipul meu de abordare, Eu cred c& avem de facut o alegere in privinta sfa- turilor despre educatie. Pe de o parte parinii trebuie sa facd fay4 copiilor, rispunzind in special comportamentelor speci- fice, iat pe de alta parte impreund cu alti experti in domeniu le sugerim paringilor s& indeplineascd aceasta misiune sfinta alor de a intelege nevoile de viagé ale copiilor lor gi de a ac- fiona in aga fel incit si le poatd satisface aceste nevoi. Prima cale o numese si cea a ,reactiei fara de comportamente". ‘Aceasta este 0 metoda de educatie care presupune o reactie $i care de obicei nu funcyioneaza prea bine. © metoda mai efi- cienti in privinga educariei se bazeazi pe o ,anticipare a ne~ + voilor", Aceasta este 0 educatie proactiva, Educatia eficienta, bazata pe o relatie pling de iubire, este cea cu adevirat proac- tiva. "De atunci, peste 14 milioane de exemplare s-au vindut in Statele Unite sin stedinatate. | { | CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 15 CELE PATRU PIETRE DE TEMELIE ALE UNEI EDUCATII EFICIENTE Cred c4 nevoile copiilor vostri pot fi grupate in patru ca- tegorii, fiecare reprezentind 0 solugie pentru o educatie efi- sient. Pe acestea eu le mai numesc si pietrele de temelie ale ceucayii eficiente. In aceasti carte vom analiza modalitiyile in care aceste nevoi de cele mai multe ori nu sin satisfacut, dar si felul in care voi ea pavinti, putetiactiona alieuri de co” pili vostri pentru a pune aceste pietre de temelie in vederea binelui sia fericitii lor prezente gi vitoare \ Exprimarea consecventa a tubiri trebuie sa capete o for- rma precisi, care si se adapteze virstl i nivelului de dezvol- tare a personalitiii copilului vostra, Aceasta exprimare care sti la baza unei educati eficiente consta in patru picire de te- melie: * Satisfacerea nevoilor emotionale si de iu! Iai vostru ale copilu- * Asigurarea unei pregititi pline de iubire, dar gi forma- rea unci discipline a copilului z * * Asigurarea unei protectifizice si emotionale pentru copil ‘+ Explicarea si exemplificarea controluluit mini copil \ pentru E Pe masura ce veti incerca si satisfaceti aceste nevoi ale co- piilor inca de cind sint foarte mici— indiferent ca au 2 sau 10 sau 12 ani — tebuie sa fiti permanent cu ochii pe scopul fi- al. Obiectivul absolut este educarea copiilor in asa fel incié sifie pregatiti pentru a duce o existenta responsabila, fericita si plina de reusite, Asta inseamné cd veti anticipa niste situa- tii precise pentru copiii vostri, avind in vedere ca ei nu o pot face singuri, Daca doar vefi reactiona in raport cu anumite comportamente si veti incerca sa-i indrumati exclusiv cind s-auintimplat deja niste nenorociri, va veti simgi mereu frus- tuagi in privinga educatiei lor, pentru ca nu veti mai reusi nici-16 Edueatia prin iubire CELE DOUA METODE DE EDUCATIE v7 odati sa ii ajungeti din urma. In schimb asta fi va face pe co- piii vostri si se simti la rindul lor frustrati atit in cea ce-i priveste cit si in ceea ce va priveste, pentru ci faptele lor lip- site de maturitate ajung si stea la baza tuturor actiunilor lor. Ei au nevoie si fie condusi, sa li se explice dinainte nigte lu- cruri $i si fie formati in aceasta directie, nu doar si reactionati in raport cu comportamentul lor. “ Daca le veti furniza copiilor ceea ce au nevoie cu adevarat in cele patru directii amintite, veti putea ca treprat si le dati mina liberi, bazindu-va pe o incredere justificata c4 pot lua singuri hotiritile cele.mai intelepte’si care fi vor ajuta si aiba 6 viatd de adult fericita gi foarte productiv: MARY SI PIETRELE DE TEMELIE Sa revenim la Mary si la familia ei, din punctul de vedere al celor patru nevoi pe care le au toyi copi Nevoile emotionale/de iubire O implinire adecvata a nevoilor emoyionale este piatra de temelie a unci educagi eficiente. Pentru ca acesti copii si ai- bio parere buna despre sine i si fie capabili si se adapteze ituatillor tensionate si stresante din viayi, ei trebuie si simta 4 parinti lor ii ubesc si cf le pask de ei, $i totusi, multi co- pii si adulti au probleme de anxietate, depresie, ajungindu-se la acel sentiment de inferioritate, Acest lucru fi impiedicd s4 functionéze la intregul potential in aceasta societate dificil gi competitiva in care triim, astfel incit multi o apuck pe un drum care pare mult mai accesibil — cel al comportamente- lor distrugitoare. Mary mi-a marturisit ci n-a simfit niciodata c& paring ei ar iubi-o cu adevirat, Stia ci au avut grija de ea cind era mi- 4, dar nu s-a simfit niciodata cu adevarat iubité, Recunoas- terea acestui sentiment a luat-o oarecum prin surprindere, pentru c& ea a erescut intr-o familie frumoast in care nevoile | | | | sale fizice erau satisfacute chiar cu multi generozitate. De fapr, adesea se simgea chiar foarte dezorientata si vinovata de aceasta relate nereusita pe care o avea eu paringi ei. iubea, nu‘a fost niciodeta in stare si-si exprime dragostea. Aceasta incapacitate a ficut-o si se intrebe daca nia cumva e ceva in neregula cu ea, Ca urmare, s-a izolat de paringi ei ri-a mai reusit si comunice eu ei asa cum ar fi trebuit Discutind si cu parinti lui Mary, m-am convins ¢& eto iu- beau chiar foarte tare. Doar ci erav ingrijoragi ca fica lor sé inv devina prea yrisfiatt*, Acensta insemna ct principala cale de legituri cu ea avea Ia baza diversele forme de pedeap- si — sau de amenintare cu pedeapsa. Daca ar fi fost in stare |. Siisi dea seama cum se purtau de fapt cu Mary, ar fi inteles (de cé-ea nu se simtea iubitd. Ei se concentrau in special pe comportamentul sau § eactionaw prin pedepse, inloc si se concentzeze pe nevoile emorionale ale lui Mary. Un copil ‘este mult mai ugor de disciplinat cind se simte mai inti iubit. Dac’ pirintii lui Mary i-ar fi satisfacut nevoile profunde de iubire si de afectiune si ar fi pastrat rezervorul emotional plin, probabil ca ea ar fi scapat de acest sentiment negati legitura cu ea insigi si cu ideea de autoritate pe care i-au in- sullat-o si care o stinghoreste intr-atita acum.' Ar fi fost mai puternica in privinta stabilirii priorititilor si in privinta re- zistentei pe care ar fi putut-o manifesta in raport cu presiu- nile din jur. Ar fi putut si obtina ceea ce igi dorise cu adeva- rat gi nu si se lase pradé wnor motivatii subcongtiente nega- tive, cum ar fi acest sentiment de minie transformati in r vweitire sau in acest comportament distructiv. Chiar daci pentru un observator cu experienti este evi- dent ci Mary nu a fos: niciodata inconjurati cu suficienta alectiune, ei mu fi este deloc clar acest lucru. Starea de confu- zie la care a ajuns din acest motiv, impreuna cu lipsa de sigu- ' Conceptul de fezervor emotional al copilului sau nevoi emotiona~ le este analizat aminuntit in Capitolul 2, In plus, vezi Gary Chapman siRoss Campbell, Cele cine limbaje de inbire ale copilor ~ aparuta la tditura Curtea Veehe, 2001, pp. {5-2118 Educagia prin iubire rangi emotionala de care avea nevoie au impiedicat-o si-si foloseasca intregul potengial la faculcate ori in relatiile inter- umane ca adult, Ea simjea névoia si fie cu adevarat iubita de piringi si aceasta lipsi a fost motivul principal al marii ei ne- fevicii. Nevoile de formare/disciplina Majoritarea paringilor sint prost sfatuiti sé foloseasca teh nici de formare total nefaste. Aceste tehnici continua si fie recomandate de oameni care le vor binele, dar care nu reu- sesc si aba o privire de ansamblu. O abordare prin care se reactioneazé la ceea ce se intimpla poate parea ca are efect la “copii mici, astfel incit paringii cred c& acest sistem este efi- cient. Cind insa p&ringii continua cu aceste metode care pre- supun o simpla reactie fata de ceea ce se intimpls, in final acest tip de educatie aduce neajunsuri ati copiilor cit si fami- lei, Tar atunci cind copiii o apucd pe cai gresite, parintii sint uuimigi. fn cazul familiei lui Mary existau dovezi clare ca ac- cencul s-2 pus pe pedepse. Nevoile de protectie fizica/emoionala Fiecare copil are nevoie de un parinte care si-l protejeze de orice neajuns fizic si emotional, Este surprinzator faptul cé mai e nevoie si le atragem atentia paringilor din ziua de azi 4 trebuie sisi protejeze aga cunt se cuvine copiti; mai ales Gnd se stie cit de multe influente negative exista in societatex noastré. © parce dintre aceste ameningari nemarturisite cu care se confrunta copii nostri apar pe ascuns, pentru ci exis- 1a persoane lipsite de scrupule care profita de pe urma copi- ilor nostri, actionind fara stirea paringilor Stim ea exist o discrepanta incre cea ce parintii presu- pun ca fac copiii lor si cea ce fac ei de fapt. Acest lucru de- vine evident sin cazul rezultatelor din cadrul diverselor son- daje in care tinerii igi recunose comportamentul, iar parintii ne explica de lapt ce anume cred ei ca fac copiii lor CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 19 Mulyumim lui Dumnezeu cd din fericire mai exista si in- fluente minunate, total pozitive si mobilizatoare la nivelul societatii noastre si trebuie sé ne luptim ca ele si supraviewu- iascd. Dar trebuie totodata sa fim constienti de numarul tot mai mare de factori negativi si déunatori care ne pot influen- ta copii De exemplu, Mary mi-a spus 4 ea nu a fost niciodata protejata de influengele nefaste pe care le reprezinta mass-media $i Internetul. Cum nu putea sa discearna singu- 1 91 adesea se lasa luata de val in prezenta prietenilor mai pu- ternici, n-a stiut sd faca fata ispitelor pe care le-a intilnit in ca- Je atunci cind n-a mai stat cu piingi Desi Mary a fost crescuta intr-o casa de cregtini si mergea la biserica, ar fi fost benetis si fie mai bine provejaré impotti- va influentelor diunatoare ale societitii noastre. Paringii gri- julii trebuie s& actioneze impreuna pentru a gasi cai prin care copiii si aiba o ocupatie sinatoas4, eventual una de natura sportiva. Altfel ci vor fi tentati si se implice in situayii nedo- si distructive, Avem nevoie de ajutorul celor de la biserica, dar si de profesori si de liderii comunita sim aceleagi valori. intii cu adevarat responsabili trebuie sa se simta ca in- e staré de rizboi, caci chiar asa stau lucrurile. Din picate in societatea noastra existi mult prea multe persoane ingro- itoare care se folosesc de copii ca si cistige bani sau si-gi sa~ tisfacd alte pliceri. La stiri aflam tot mai mult despre diverse forme de maktratare a copiilor pe Internet. Pornografia cu minozi este o afacere foarte binoasa, Din pacate guvernul nu a fost foarte activ in a-i penaliza pe cei care ne ameninga co- pili. Ca paring trebuie sa ne asumam responsabilitatea majo- Fi de a le furniza copiilor un mediu sinatos. $i mai ales ni- meni nu trebuie sa treaca singur prin aceasta situatie. Trebuie s-0 socotim o sansa enormé de a lucra cot la cot ea bun cres- tini pentru imparagia Domnului cu care imparta-20 Educagia prin iubire Nevoile de explicare si exemplificare acontrolului miniei Partea cea mai gresit inteleasa in privinta formarii copilu- lui se refera lasmomentele de furie. De fapt eu cred c4 pentru paringi cel mai dificil este si-si invete copii si-si stapineasca in mod matur minia. Pugini paringi stiu si isi stipineasea pro- pria minie, pentru ci majoritatea nu au fost educati astfel-Si putini paringi sine constiengi ci lor le revine rispunderea de * a-si pregiti copii in aceasta directie. (Am constatat 0 grava escaladare a conflictelo® prin afiga~ rea in public a momentelor de minie, mai ales in ultimii ani, i faptul ci nu ne mai putem bizui pe majoritatea institutiilor societitii noastre care ne-ar putea ajuta si ne pregitim copiii in aceasta directie. Ca paringi aceasta este misiunea noastri esentiali, si-i invatim si-si stapineascé minia; si totusi, ma- joritatea nu sintem constienti de ceca ce ar trebui si facem. “ra o pregatire din partea parintilor se va ajunge la o abordare tot mai primitiva si mai imatur a momentelor de minie, Acest lucru este evident pretutindeni — violenga indi- viduala, lipsa de respect fats de autoritate si manifestarea ati- tudinilor foarte ostile. In Capitolul 6 vom aprofunda acest subiect de o importanta capital Mary mi-a mirturisit c& atunci cind era mai mica si locuia cu paringii ei, de multe ori a avut parte de momente de minie, Parinti ei se certau foarte des, ceea ce creea o atmosferi ten sionata si neplicuta, mai ales pentru copii. Mary se temea adesea de minia piringilor, in special de cea a tatalui, Acest Iucru 0 impiedica sé le vorbeasca deschis parintilor si a deter- minat-o si le poarte pici. Adesea simyea nevoia si ii facd si sufere sau sé fi supere pentru ca acestia si se enerveze, sa se minie, Aceasta atitudine plina de ranchiuna se transforma uneori in sfidare, desi rareori se confrunta direct cu paringi. Lui Mary i-a fost foarte gre si-mi spund toate acestea, pentru ca ea isi jubea sincer parinti si stia cA ei ar fi suferit profund daca ar fi auzic aga ceva, Ca urmare a faptelor parin- filor ei, Mary si-a stapinit foarte greu propria minie, pentru | | CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 2a ca nua fost fnvatatd niciodatd cum si procedeze. Parintii nau fost pentru ea nist2 modele de urmat, tot aga cum n-au fost nici pentru fratii ei SCHIMBAREA METODEI NOASTRE EDUCATIONALE Daca sinteti paringi si citind aceste rinduri, ginditi a bine, am facut i en greyelt si nu stiv dacd nu cumva este prea tirzin sau nu stiu de unde s-o auc", inseammna c& ati prins cu- 13), Daca copilul mai locuiesce cu voi sivreti si va schimbagi stilul de abordare, puteti inc’ si jucati un rol foarte eficient Jn formarea sa pentra atingerea scopului absolut: presitires pentru viaga de adule. 5 (ce! ais ae7 ‘Aninc! Gnd mi gindese la schimbare, ma gindes: sila Shanna si la Mike, pirintii uawi copil pe nume Jim, Cind Jim avea 15 ani, m-a sunat Shanaa, ,Jim este un copil cu o fire veselt si este foarte constiincios", mi-a explicat ea, adaugind 4 dintotdeauna a fost asor de stapinit si de disciplinat, mai ales la 0 virsti foarte frageda. ,Se intelegea bine cu alti copii si participa la programele organizate pentru cei de virsta sa la biserica. Sopul meu si cu mine nu am avut probleme serioase ex Jim pind ce n-a implinit 12 ani sia inceput si se izoleze tot mai tare, Vorbea tot mai putin cu noi gi cu ceilalyi. Ne-am gindit cd este tipic pentru aceasti perioad’ premergitoare adolescentei. fntre timp insi, notele au inceput si scada gi ne-a anunfat ci n-ar mai vrea s4 facd sport gi nici si meargi la biseric’. De asta te-am sunat." Cind ne-am intilnit ulterior, am descoperit 4 paring lui Jim exau foarte iubitori si buni erestini, preocupati serios de fiul lor, Ceea ce insi nu-si dadusera seama era ci baiatul fi- cuse o depresie) iar metada lor educationala accentua proble- mele lui, Dintotdeauna au presupus ¢& o disciplini de fier ar fi principala cale de comunicare cu baiatul lor. Ei s-au dove- +> dit foarte aspri ca paring, Astfel Shanna si Mike au reactio~2 Educagia prin iubire CELE DOUA METODE DE EDUCATIE 23 nat in raport cu comportamentul lui Jim, in loc si se concen- treze asupra felului in care ar fi putut sa ti ofere mai multa afectiune de care avea atita nevoie. Ei s-au lisat puternic in- Fluentati de cartile de educatie erestina care pun accentul pe adiscipliis, fara a asigura afectiunes atit de necesar unui copil. , _ Decife ori Jim facea cite o isprava, nu era cuminte sau igi nenmaljumnea ia vreun fel parinti, acestia reactionau negativ 4 Asta pregupunea inclusiv reacti foarte aspre, dar gi un limbaj | dur, insotit de multe ori de pedepse fizie. Sigur oi minia f&- cea parte din reactia lor, chiar daci Shanna si Mikke nu erat constiengi de asta aga cum ar fi trebuig, tot aga cum mu-si di- dau seama nici de tensiunea pe care o creaw in viaa ku Jim, Ei erau convingi ci-ioferd educatia ycorecti" sugerata deatit, de multi sexpert. Pe migurd ce am discutat despre felut in care functiona fa- milia lor, Shanna si Mike si-au dat repede seamna ca trebuie si fie mai ingelegitori in privinga nevoilor esensiale ale copiilor. {in cele din urma, au reusit si se concentreze nu asupra unci react’ imediate, ci asupra satisfacerii nevoilor emotional ale lui Jim, Pe masura ce au ficut-o tot mai des, Jim a incepu s8 iasa din starea de depresie in care cizuse. ‘Acum, dupa un an, Shanna gi Mike continua si isi concen- treze energia pirinteased asupta satisfacerii nevoilor seni Teale lui Jim. Acest lucru I-a facut pe Jim si redevind fericie si producti, Aceasté poveste a avut un final minunat, pentru {a Shanna gi Mike au favaqat sa fie paringi, asummindu-yirolul , | care presupune déruives une wide aleegte, Ke- tualmente, ei anticipeazd nevoile ui Jim si nu mai reactionea~ zi doar Ia comportamentul sau PRIVIND SPRE VITOR Indiférent daci avem copii de 5 sau 15 ani, cu togii ne gin- dim la zina in care vor fi pe picioarele lor. [ntr-un fel, ntrea- ga noastra activitate de paringi se concentreaza asupra acestui moment, pe misurd ce incercim si ne pregatim copiii sa-si asume raspunderea in final si si poata trai cit mai bine in lu- mez adultilor. Aceasta pregitire se face inte cetal cu incetul. ‘Actualmente, acest ritm este tot mai incet, avind in vede~ re ci dureaz tot mai mult caun copil si devina independent. Aczasta prelungire a duratei are anumite implicagii emotio- nale, fizice si financiare. Ca parinti trebuie sa fim constienti de acest fenomen recent pentru a incerca alaturi de copiii nostri sd gasim o solutie pozitiva. Intr-un mediu adesea ame- nintitor si confuz pentru copiii nostri, trebuie sa fi pregatim ‘mai bine pentru viitor. Parintilor lui Mary le-a fost foarte greu si 0 pregiteasct itm Lei pentru viitor in mod sandtos, pentru ci nu-i satisficuserd ne- voile in raport cu cele patru pietre de temelie pe care le-am mengionat anterior in acest capitol. $i torusi, asa cum aveau sa descopere, nu ¢ niciodata prea tirziu si mai faci niste rec- tific si aut ajutoral divin pentru familia tm Dumnezeu: ‘ingrozivor in ceva minunat, pitty bhipa yh Suton etnies Mee. uae seapl aep carirQuur Cum am ajuns aici? Cat an surpat coea ce ai asezat; dar dreptul cea facut?! PSALMI 10,3 Cind ma gindese la copilaria mea, fmi amintese doar ci nu era altceva decit o perioada pling de simplitate atit pentru c: pii cit si pentru parinti, Cu tot stiam ce se agteapta de la noi §ide obicei eram de acord cu acest lucru, Lumea inconjurr toare era ca un fel de scoicé in care ne dezvoltam — previzi- bila si prietenoasi. Cel de-al doilea rizboi mondial abia se terminage gi oamenii se simfeau scApati de griji si plini de en- 1 tuziasm fata de ceea ce ar fi putut face. Tinerele cupluri pu- neau bazele unor noi familii care aveatt sa aduci pe lume o ‘mulgime de copii incepind cu jumatatea anilor '40 si pind la inceputul anilor ’60. Rata criminalicatii era scazuta si cam toate strazile erau sigure. Singurul drog care presupunea mo~ tive de ingrijorare era aleoolul, Toata lumea avea cam aceleasi valori pe eare punea pret — cel putin oficial. Era un fel de in- telegere comuni a ceea ce este bine si rau. PERIOADA DE AUR A ANILOR ’50 Arunci cind ne contemplim istoria, intotdeauna sintem ispitit si ne amintim doar ceea ce e mai bun gi si witam ca fie~ "in aceasté carte, citatele biblice sint prefuate din Biblia sav Sfinta Seripnera publicats de Editura Institutul Biblic si de Misiune Orto- doxi al BOR, Bucuresti, 1982. (N. ed.) CUM AM AJUNS AICI 25 care generatie in parte « avuct problemele sale. Adesea, aceste probleme au afectat intregi grupuri rasiale gi clase sociale gi nu neaparat familiile si prietenii. Acest lucru era valabil in timpul anilor ’50, perioada_,familiei traditionale* cu mai multi copii, cu 0 rati scizuti a divorturilor gi cu 9 inflatie si mai scizuta. Sigur ca si arunci erav probleme. Americanii puteau consta- ta numeroase forme de rasism, sexism si discriminari sociale. $i totusi chiar avind in vedere toate aceste nedreptati, exista ‘© anumiti stabilitate ca-e presupunea nigte familiiiubitoare, in acele vremuti sigure ji pline de ingelegere in care triiau in cartea lor The War Against Parents (Rézboiul impotri va parintilor), Sylvia Ann Hewlett,.o femeie de rasi alba, Cornel West, un barbat negru, au analizat aceasta perioada a anilor’50, Ei nu au scosin evidenta dificultatile acestui dece- ni, ci au subliniat paryile pozitive, West sustinea ci prezen- {@ unei familii intregi si foarte muncitoare, precum $i reteaua de institutit care si vind in ajutorul familiilor, cum ar fi bise- ricile, i-au furnizat stabilitatea necesara pentru a putea depasi momentele grele chiar si in perioadele de segregatie.! Imi amintese cind masinile aveau aripioare, cind televiziu- nea nu deyinea controlul absolut asupra timpului celor mai multi copii si aproape nu se auzise de acte de violent’ impo- triva minorilor. Viata era mult mai previzibili. De obicei, profesorii intireau valorile insuflate de pirinti, iar paringiiin- curajau un respect cit se poate de sanatos fata de profesori si de orice forma de autoritate. Majoritatea tinerilor terminay liceul si fie mergeau la facultete, fie igi luau o slujba. Tori bar- bawii faceau armata gase ani, dintre care cel pusin doi ani de armati activa. Se gisea de fucru pentru tinerii dispusi sa munceasca. Era perioada de inflorire economics de dupa raz- Mary Stewart Van Leeuwen, ,Parenting and Politics; Giving New Shape to « Family Values =" (oEducai plies: 0 nou forms 1 « salorilor familiei ="), Constia Century (Secale! eregtin), 29 iulie 1998, p. 719.2%6 Educagia prin iubire boi, drept pentru care era puyin somaj. Chiar daca viaga mu era fericita pentru toata lumea, macar era o existenta stabild »Stresul* si yepuizarea” erau niste nofiuni necunoscute inca. AGITATIL ANI '60 {In primii ani de Razboi Rece, noi, americanii, ne-am gasit un dusman comun in Uniunea Sovietica. Am inceput ani ’60 uunifi ca nagiune pentru a Tupta impotriva comunismului de stil sovietic. Tensiunile au crescut in 1962, odata cu criza ra~ chetelor din Cuba, cind premierul sovietic Nikita Hrusciov 4 reusit sa introduca rachete balistice eu raza medie de acyiu- ne la numai 140 de kilometri de malusile americane. Ca tin ofiger de marina mi-am dat seama ci as fi putut si fiu cel ca~ re va da ordinul de deschidere a focului de pe distrugétorul pe care-| escortam atunci cind am intors din drum o nava so- vietica pe care se aflau rachete nucleare cu destinagia Cuba. ‘Rusii si premierul Hruseiov, in urma blocadei navale a Statelor Unite, au fost nevoiti s& se intoarca din drum, dar lunga bitalie cu URSS-ul avea sa continue. fn aceasta perioa~ a, cu tolit ne apiram impotriva.,imperiului riului*. Da, noi eram american si eram extrem de mindri de asta. Salvasem Jumea de Hitler $i acum o salvam de URSS. ‘Apoi a venit Vietnamul si anticultura tineretului, Viole tele si protestele au inceput si se ynd lant in campusurile w versitare unde au fost asediate cladirile administratiei, arse centrele ofiterilor in rezerva si au avut loc batai cu politia. Multi tineri av condamnat deciziile militare luate la Washington, piretile lor radicale s-au concentrat asupra institujillor pe ca~ re nu le-au mai recunoscut gi au degenerat in abuzuri sexu le side droguri Stilul de viaté pe care il credeam sigur era d rect pus sub amenintare. Citiva misionari pe care fi cunos- team se stabiliser in America de Sud la sfirsitul anilor 760 si aflasera vestile mai ales din reviste cum ar fi Time sau New week, Urmau sa se intoarca in Statele Unite in 1970 gi erau | CUM AM AJUNS AICI 7 foarte speriati la ideea a ceea ce ar putea gisi acolo, dupa ani intregi in care nu vazusera decit fotografii si reportaje despre manifestari de strada, bombe si incendieri. Se intrebau daca ‘nu cumva intreaga fari era total scapata de sub control, fintr-un documentar de televiziune realizat in 1999 despre anii ’60, telespectatorii au retrait momentele tulburi ale ace- 4 lei perioade, fiindu-le prezentata asa-aumita revolutie sexua- 2 18, carea dus ulterior la legalizarea avorturilor (in 1973), pre~~ cunt 4 intrgile politce care au culminat cu cazul Watergate sicu o lume intreaga profund deziluzionaiX Hipioyii s-au | adunat la San Francisco si ulterior laWoodstocpentru a” sirbatori noua Tor glibertate* adolescentiné-— ANIL’70 SI MANIPULAREA ‘ COMPORTAMENTULUI ia vreme ce revolusia generatiei tinere se petrecea in pling stradi, se mai intimpla ceva in timpul anilor °60. O migcare mult mai putin cunoscuta avea si ia amploare mai intii in centce universitare gi laboratoare. Era vorba despre popula- rizarea unui sistem de gindire care se numeste behaviorism | rezultavul a zeci de ani de experience pe comports al ani- malelor, Aplicarea ac: Copii gi tineri s-a mai numit 1 modificare comportamentald. inceputurile sale din anii °60 aveau si ajungi intr-o perioada de plina inflorire in anii’70, pe masuri ce cistiga o extraordinara influenta asupra educa- tiei copiilor americani, atit in familiile credincioase cit sin ce- | le haze. Acest sistem ii obignuia pe copii sa se comporte in modul dorit, folosindu-se acea decerminare pozitivd (introducerea uunui element pozitiv in mediul copilului respectiv), determi- nare negativa (retragerea unui posibil element pozitiv din mediul copilului), precum si pedeapsa (introducerea unui clement negativ in mediul copilului). Un exemplu de determi- “hare pozitiva este rasplatirea copilului pentru un comporta-28 Educasia prin iubire ment convenabil, oferindu-i-se in acest caz o bomboand sau un fruct, De inarea negativa ar fi interzicerea de a se uita la televizor, tocmai pentru ca s-a comportat incorect. Pe- deapsa, care se mai numeste si tehnica neplicuta ar putea fi ciupirea copilului pe muschiul trapezius — ceea ce produce 0 durere ascuyité in partea de sus a umirului — gest care siin- soteasci orice comportament inadecvat. Modificarea comportamentala sau Mod. C) aga cum fi spun unii, a devenit aproape un | masura ce educatorii au demonstrat ce se poate obtine prin tehnicile lor la nivelul dresérii animalelor. mi amintese ci am vizut un porumbel care fusese invaat si danseze dupa un _ stm scotia. Dac fntr-adevar comportamental animal putea | deveni atit de previzibil, vA dati seama ce se putea obtine in cazul copiilor! Modificarea comportamentali a devenit tendinta domi nanti a gindiri Ja nivelal programelor de pregitire psiholo- gic, mai ales ci a cistigat un accept atit de larg incit a deve~ nit principala metoda psihologica in privinta educirii si dis- ciplinavii copilului. Implicatile sale in.educagia copilului din picate insi aveau si fie extrem de negative) Mod. C. se con- centreaz4 in special asupra comportamentului, negnind de- opilului. Este o distan- i énormi intre cobaii de laborator nexperti* au uitatc& de fapt copii gi cobaii sine aleaeuigi toral diferit. In anit urmitori, modificarea comportamentali « ‘ajuns prineipalul sistem de educagie in SUA, chiar daci mu a ‘Fost etichetat ca atare. Atunci cind copii cial prin Mod. C., aga cum din picate sine mulyi copii, acest lucru are efecte puternice care se manifesté de-a lungul intregii cexistente, Aceasta se poate observa in atitudinea adolescenti- |or care au fost formati astfel. Cind li se cere s@ facd un anu- mit hucru, in loc sA reactioneze intr-un mod cit mai produe- 4, (fivsipozitiv, cel mai adesea se exprima prin » {aleg?") CUM AM AJUNS AICI 29 La sfirsitul anilor ’60, cind tinerevul american a reactionat Ja Razboiul din Vietnam, reactie ce faicea parte din revolutia anticulturala, mulgi psihologi au dat vina pe prea marea ,to- leranta cu care au fost invigati acasa. Si torusi, aceasta era 0 presupunere incorecti — educarea copiilor avea putin de-a face cu aceste miscari, Eu sint intru totul de acord cu riposa- tul mare filozof cregtir Francis Schaeffer care declara ci aceasti migcare anticulturalé se datora epocii, statutului gi maturitagii culturii noastre, total fiind precipitat de Razboiul din Vietnam si nu de parinti, Psihologii specialisti in com- portament si sociologii de buna credinya aveau si sustin’ ca piringii prea ingiduitori au contribuit la o anticulturd care refuza orice forma de institutie oficial. Acest punct de vede- rea fost in mare misurd acceptat, iar filozofia disciplinei prin modificarea comportamentului a citigat teren. Acest lucru a permis Mod. C. si inflo-eascé la maximum in anii'70._ MODIFICAREA COMPORTAMENTALA 1 AN ZILELE NOASTRE joi Accasti atitudine care nu reugeste si satisfacd mai ntti ne- voile emotionale ale copilului, ci doar si ail a comportamentul’copilului, este insisi esenga behavioris- miului, © mare problerrd la ora actuala este ca behavioristii au un cuvint greu de spus in filozofille educationale, acest lu- cru find si mai evident in ca: crestine, Ca urma- x6, 6-2 ajuns la.o, mare confuzie si la un adevarat conflict re~ feritor la modul in care ar trebui educati copiii. Recunose c4 modificarex comportamentald este uneor!eficienta si adecva~ 1, dar niciodata nu poate fi principals modalitate de aborda- rea copilului. “Majoritatea behavioristilor, inclusiv cei crestini, nu afirma deschis c& de fapt sint pentru modificarea comportamentala. Stilul de hucru al acestora este unul foarte convingator. Prin intermediul cdrtilor si programelor lor i-au convins pe parin- 0 slabs reactie ef30 Edueagia prin iubire tii interesati sa utilizeze metodele comportamentale — fara si mirturiseasca faptul e4 ei sint behavioristi, pentru ca aceasta situagie nu ar fi fost acceptata in majoricatea cercurilor reli- __gioase. Unul dintre behavioristii pe care fi respect este dr. (Ruch Peters} autoarea cirtii Don’t Be Afraid to Discipline ~—fiNie uf temeti de disciplind). Ea este unul dintre pusinii be- havioristi sinceri care-si recunoaste pun tea sa.! Dr. Peters vorbeste astfel despre iubire? [A iubi inseamna a fi dispus si asumi riscuri pentru a-ti | ajuta copiii si-si dezvolte standardele si comportamente- le cu care si te mindsesti atic tu cit giei. Aceasta este esen- ya.unei bune pareri despre sine. Fara capacitatea de a dis- eno ae | ) parerea copilului despre sine este ia mate primejdie. $4 fubesti inseamna sa fii dispus sa stabi- lesti anumite limite care ar putea supira sau dezamagi co- pilul in momentul de fara, dar care I-ar putea ajuta sé se | { { | | |, dezvolte lun nivel mai inal in privinga moral care va insoyi de-a lungul virstei adultel” Peters are dreptate avunci cind spune cé este extrem de important si te simgi iubit pentru aavea o buna parere despre Si iubesti un copil presupune sa fii format in acest sens Tnainte insi ca pregitirea necesari si si funcgioneze, astfel in- copiul si se dezvolte la cote maxime, el trebuie sé se sim- fata de copil bire emotionala. ideite gr sfaturle in privings tehnicilor referitoare la explica- rea consecintelor unlii-comportament, dar nu a principala solugie de stabilirea une legituri cu copilul respectiv. Atunci cind¢parinin ingelep se-concentreaza pe o relatie pliné de / skectiune cu copilul, el va reactiona mult mai bine la ceea ce J iy (abe CReath Peters; Don't Be Afraid to Discpline, New York: Golden 1 Pooks, 1997p. 2 bid, p. 189 : Fe dude CUM AM AJUNS AIC é 31 se numeste un control comportamental. Behaviorismul se concentreazd aproape in exclusivitate asupra comportamen- tului si presupane cd respectivul copil se va simpi inbit pur gi simpli peneru cf parintele inceared sa ii covecteze comporta- mentul. Aceasta presupunere este total gresit’. {In scrierile (behaviorist am gasit aumeroase exemple \\ dlespre felul in care si pedepfesti copilul’si sai oferi o imagi- he a gonsecinetor COmporamentuli stu, dar aproape mal nimic despre felul{a care pordtransmice tubirea sufleteasc dele pirinwole copil. Peters ridica fn slivi alte caryi cu mesa- je-vintilare celoi“din lucrarea sa, De exemplu, ea defineste drept o ,carte clasica* The New Dare to Discipline (Noyl.cuz——J rent indritznet in privinta discipline) de\James Dobson sTra- giceste fapcul ci mulee cary care se ocupa de edcafia copii- lorsint behavioriste, dar nu o marturisesc. Ca urmare, pitin- tii crestini. presupun ci respectivele scrieri sine profund setestine” in continut, pentru cé au un limbajreligios si pe trucd autorii sintcrestini. Cele usta l cute ¢ CE NU A FUNCTIONAT? ind in anii °70 au inceput sa fie publicate cérti behavio- riste despre educatia copiilor, multi dintre cei care s-au im- plicat trup si suflet si au dorit sa cunoasca bine problema in privinga familiei gi copiilor au fost de-a dreptul gocati. Nu le venea si cread ci adevirayi profesioniti se putenu transfor- ma in adepyii tehnicilor cae ig i dezvoltatea copiilor, Ei chiar $1 ei Foarte credinciosi sau preocupati de ceea ce fac, ar fi adoptat acest sistem Mod. C. deghizat, ar fi pucut si afec- tezz generajii de copii care si aiba probleme emotionale si comportamentale, ajungindu-se astfel la o deteriorare a so- ciettii, Ei preziceau cé aceste probleme aveau si devind vizi- bile cam in 14 ani,rent jbune“ wv ¢ lu 2 Educatia prin iubiee Din pacate ei au avut dreptate. Cu totii am fost martorii problemelor cu care s-aut confruntat tinerii din familii apa- Paringii lor avuseserd aspiratii inalte pentru Acesti capil si nu se asteptasera si ajungi in situatile pe care aveau si le tr 5 miti ,experti“, erau total dezorientati, neintelegind ce s-a in- timplat, unde au gresit. z siseeiatunci cind mare parte din comunitatea cresting Cacceptase 0 filozofie educationala bazati pe modificarea™ ")comportamentali, Aceastafilozofie este cea la care m-am re ferit in Capitolul 1, in care piringii au reactionat mai degraba a comportamentul copilului si nu au anticipat nevoile sale, Daca principala grijé a pirintelui este si modifice un com- portament, el nu se va mai gindi prea mult Ia nevoile copilu- lui de 3, 10 sau 15 ani, Milioane de piringi bine intengiona au urmat acest sistem care presupune risplati si pedeapst, ria satisface nevoile emotionale ale copiilor lok In 1994, in cartea Right from Wrong (Binele de rd), Josh MeDowell si Bob Hostetler au adus date precise prin care au explicit ce mu a functionat in atit de multe famili, Cartea s-a bazat pe un studiu condus de Grupul de cercetare Barna ca- se s-a.mai numit gi ,Sondajul asupra tineretului eredincios, (4994""In acest studiu 3 700 de tineri din 13 confesiuni evan- ghelice au fost analizati in amanunt, pistrindw-se confiden- fialitatea, Tinerii erau foarte implicati in viaga ecumenica si considerau cA parintii lor sint foarte jubitori, iar experienta din familie este una pozitiva. $i totusi sondajul a aritat c& acesti adolescenti teiiau Ia limita moralitiqi, aflindu-se in pragul dezastrului ‘mult mai rau decit ar fi putut cineva si- imagineze. Rezultatele studiului au aratat nu doar cum erau participantii din punct de vedere al comportamentului, dar i gi fratii lor mai mici fi vor ajunge din urma in doar citiva ani. Mare parte din tineretul nostru — majoritatea celor care declara c& au jurat creding’ lui Isus Cristos — sine implicati in jasc, Pentru cé urmasera sfaturile unor aga-nu- 5 dnp ves CUM AM AJUNS AICI Bahr een | acte inadecvate, imorale, chiar ilegale, Sondajul a mai aritat Sf doar tl fant dinainea studio: y * Doi din trei (66 %) dintre copiii nostri fntre 11 si 18 ani au marcurisit c& si-au mingit un périnte, un profesor sau altadult. * Sase din zece (59 %) sist mint colegi stu prieteni + Aproape jumatate (45 %) s-a A MTY cel putin o data pe siptimina. * Unul din trei (36 %) a copiat la un examen, * Aproape unul din patra (25 %) a fu folosit alt produs care contine tutu. ' * Unul din now (12%) s | * Aproape unul din zece (8 %) a luat droguri ilegale, deci i care nu erau incluse intr-o reteta medical. % Datele arata cX tineri din familii bune, crestine, cad prada presiunilor societitii aoastre. Pind si implineasca 18 ani, peste jumatate (55,%) deja au pipait sini, organe genitale Jumatare (50 %) diatre i nostri sustin ef sint stresafi.! Cind comparim aces date cu cle ale celorlalti adotes- centi, constatim c& tinerii credinciosi stau mai bine decit cei care nu merg la biserica. $i totusi un numar coplesitor dintre ei a mintit, copiat, firrat, sea drogat, i-a chinuit pe alfii sau a fost implicat in diverse forme de activieati sexuale, Hr Josh McDowell a declarat: ,Sintem una dintre putinele ~ ¢ societati din lume incapabilé de a transmite spiritul moral\de la o generatie la alta." Acest luéFi ar trebit si ne preocupe~ foarte tare, pentru ci daci nu reusim si predim stafeta cre- dingei sia rispunderii copiilor nostri, viata lor nu va fin dati aga cum am sperat si impactul acestei realitati va fi ex- trem de grav asupra societitii noastre, " Josh MeDowell gi Bob Hostetler, Right from Wrong, Dillas: Word, 199, pp. 8-9.