NURSING IN NEUROLOGIE Bolnavii dela secile de neurologic sunt oameni cu suferinte majore, cu deficite , adesea cu tulburiri de vorbire si de alimentaie, retenjie sau incontinenjé urinard si fecalA sau cu dure insuportabile, care ii duce pnd la pragulsinucideril. Din acest motiv, bolnavit cu sufernfe neurologce. pe ling’ 0 ingrijie atent,constiincioasa de inalt nivel profesional, reclama o atitudine infelegitoare. profund umanitara si din parteaasistentei. Semne si simptome prezente in neurologie: -attudini particule, -tulburari de mers, -mobilitateredusa, -forta muscularascazut, -pareze, “paral, “hemiplegic, -paraplegi, -tetrapegie, -hipertonie, f “ame, ~Aale cork dat -convulsi, -tremuratur, - -atrofie musculara, izarie, -afoni, “= yv\e - —_ oe a a er oe Ja congtiintf, Gravitatea stiri bolnavului este in funetie tril, cu 0 atentie deosebité la ciderea protezelor dentare in trahee, 9SE RBI si. -va indepica secre traheo-brongice cu tampoane sau prin aspirate. Le nevoie, va sigur adminisrarea ge "pact in cursul convulsilor se instaleazA o stare cent eva combate prin pact) rmecamente tems so an r Tiel de un, se pat nsala o reef urinar in casl aeceselor prelungie, cee oe See in np 9 evaua sunt insofte de adevirate psihoze, ste! maniacale-depresive care, in cele din urma, duc la cesti bolnavi nu parte din cazuistica secfiei de neurol de psikiatie. . INGRIJIREA BOLNAVILOR CU SCLEROZA IN PLACI Scleroza tn plici este 0 boalt a sistemului nervos central caracterizatt prin aparitia de focare multiple, sleroase, SKeaminats do-a lungul integului nevrax sub forma de plici. Focarce fiind diseminate tn intregul sistem nervos central, si simpromatologia boli prezinta o diversitate foarte mare: ‘+ pareze spastice cu hiperreflectivitate, : teh + Mdirestart vestbulare (verti, amefeli,nistagmus), fenomene cerebeloase (voce sacadatf, tremor intentional) C nomen cereb ‘desea este insoit i de: seers hhipersensi anietate, sau din cor fo stare inexplicabila de euforie, pana Ia puerilism. ‘Boala evolueaza progresiv, dar in puseuri cu remisiuni de lung durati, Sette de ng sun in func peroada in care se gle olnavul, ream de localizarea plcilor seleroase. z Sarcinile de ingrijire n perioada acuti a boli: In timpul puseelor acute, bolnavul va p ‘Repausul fizie trebuie asociat cu repausul psihic, ffindea “arte emofionale pot nu numai declanga, dar si agrava puseurile acute ale boli, Bolnavii din eauza parezelor spastice i a imprevizi ue proesului acu, rebue ein la pat i atunci,dacd et mal pstreaz o arecare recoil si dorese SX plriseasc& pat. Schimbérile de pozitc,fejunilealcoolice,intretinerea bolnavulu tn stare ‘Cura si useald sunt sarin’ elementare de inriir, care previn si formareaescarelr de decubit ‘Daca bolnavul ie urinara cu seu ft lschiurie paradoxald, sau. din contr, incontinent®_urinar eventual on lipsasenzaiel eesti de miciuns, ebuie aplicatésonda vezicalé permanent, In condi perfect serie Shale febrile parte in acest cazur, dup toate probabil, se datorese infer urinae, cea ce se eric prin Z 10‘analizelg de laborator ale i. In vederea ev uprainfecilor cu geaziarecoltirilor pentru uroculturd,recoltarea eT Fecal ‘xa fac prin punctionarea sondel uretae in condi sterile, za ae: Hicolul aspirate! bolului alimentar in eile respirator, Alimentele ot {ie de consistenta pastoas, iar alimentatia ‘Ace fet ma paso oe Ale espn tuba de resprate, tebe chematimesit media fa cine sess mec, se va fe respira arial, das ele reotheishe sa ne au au fost liberate de asistent® prin indepartarea alimentul _ 7 i pete de Tocaizarea focarlorsleroase,boinvil pot pezenta tulburdri de degluttie,ceea ce este insoyit a. jfona membrelorebue expt Ind fn acess periods ri pasive si apoi dupa metodele cunoscute, insogite de psihoterapie, Fngririte i pertoada remisiunitor. Asistenta participa la tratamentul bolnavului, umnd indicatile medical Dintre tratamentele preconizate: ‘ Ralul-asistentei_se_concentreazi Cae mstea La alten pe * Paralizate, il antinfectios, ivi, roboranta $i anabolizanta, mior .cazla caz, urmind ca asistenta si se conte lege pe care doreste si-l “pin proceded foterapi se va tine cont dé “riembrele » ir a cele ntetioare,flexiunea. Conracturs deer invers8 regiunilor ei tonite exagerat, atel Iusehilor se face in di artculatile cotului, mini = tebuie i_usoare, ast ‘exiune, ir cele de la membreleinferiore, In extensune, eben ului $i exercitilor de gimnastca = in contracturi. musculare, se poate aplicazilnic pe o perioada de céteva sn wederea cedasiicontractuglor, wn Or Pot fi fixate In extensi pe aceeaiperioadd cu ajutorlatleor or mined deosebitd dust cu mul tact insistent, Inrucdt uni bolnsvi numa la in pli Se demoralizeza,ceea ce duce adesea In jdeea snucideri, Convuiears Haci precum si prognosticul bolnavulu este sarina exclosivd a mecrsiny INGRIJIREA BOLNAVILOR CU MANIFESTARI TARDIVE ALE ENCEFALITELOR Encefalitele acute de trateaza la seofiile sau spitalele de bol infetioase, (corte, ates faze acute a acestor, bolnaviadeseardmdn cu uncle manifest sechelae mai soar: » Somn neregula), inst ‘manifestarile sechelare se pot I ence ae ri grave, lzarea funcfilorauitive si viuale i manifest psikion Unele encefaite ale adultului adesea sunt urmate + -bradipsibie, steemuraime d care dipar la migeari voluntare. Parkinsonismul evolueaza lent, in mulfiani spre agravare, f rkinsonism trebue si fie complex. Prezentind tulburr de e fac fracturi, motiv pent care: ~Yorf fotdenuna iso tales, la examindr paractnice su a tratamente)- of Ise saa alt sine tle, dal nc ce or pint linens de conte oa ez aes al i lib, et cad wjor din cauza tremuriturilge my Inglobate in alimente(datorta + bolnavilor si nu deranjeazt pe -Bolnavii cu parkinsonism prez © reste seAzut fat de infécti,ceea ce trebuie lat in considerate la + amplasarea lor. -Bradiinimia 5 bradipsihia fac pe acest bolnavi greu sociabili In integrarea bolnavului printre restul ‘+ bolnavilor din salon, asistenta are un tol hotiriton, “Se vor svprvep Mediu eventual fete secndare ale eis iar ri de como, tenet mosis -Bolnai nu tebuie mobil l patina imobilzai la patintrucat aceasta agraveaza cc imnastica ugureazA rigiditatea si asigurd cxercitilefizice - invaate in spital- si dupa extemare, al cArui volum tet )tate a muschilor. i ‘0 importanja deosebita in ameliorarea acestor bolnavi. Asistenta trebuie s& colaboreze cu ‘medicul a aplicarea metodelor de psihoterapie. S-a constatat c& sub influenta emofiilor puternice, rigiditatea +i bradikinezia dispar temporar, uncori pe o perioad8 apreciabift, 2