Biletul NR 1 de Personalitate, Semiologia personalititii ea mai important manieri de studiu a personalititii este cea tipologicd. De la Hipocrate in rezent, au fost ficute diverse tipuri umane, utilizandu-se diverse criterii-biologice + psihologice. Tipuri biologice. 1. Hipoerate- sunt 2 tipuri , descri tale) + structura ftizica(TBC). Galen- aplic& teoria umorilor + coreleaza caracteristicile fiziologice cu trasdturi psihologice > Temperament Sangvinic- singe > Temperamentul Coleric- bila galbena > Temperamentul melancolic- bila neagra > Temperamentul limfatic- limfa Viola- tipul brevilin + longilin + normotipul Pende- modifica ce a zis Viola gi coreleaza cu un nivel endocrin > Longilin stenic- hipertiroidian + hiperpituitar(tahipsii + tasikinezie) > Longilin astenic- hiposuprarenal + hipogenital(tahipsie + labilitate + fatigabilitate) > Brevilin stenic- hipersuprarenal + hipergenital(euforie + expansivitate) > Brevilin astenic- hipotiroidian + hipopituitar(depresie + inertic) Sigaud ~ tip respirator + tipul muscular + tipul digestiv + tipul cerebral Tipuri Biopsihologice. Kretchmer face 0 tipologie morfopsihologic’ cu corelatii psihopatologice: tipul picnic- predomin& @ transversale temperament ciclotim- predispus la psihozd afectiva pe baza criteriilor morfologice si anume structura apopletica(crize a 4, 1 2. tipul leptosom- longitudianale — temperament skizotim- predispus la skizofrenie 3. tipul atletic vascos- temperament vascos- predispus la epilepsie 4. tipul displastic- la fel Sheldon coreleaza tipurile somatice cu dimensiunea psihologica: 1. tipul endomorf- predomina @ bazinului fata ce cel al centurii scapulo-humerale-VISCEROTONIA tipul mezomorf- dezvoltarea puternic& a S. Osteo-Art, predomina extremitatile fay de trunchi si de centura Scap-H-SOMATOTONIA tipul ectomorf- dezvoltarea membrelor in rap cu trunchiul + craniu in rap cu masivul facial- CEREBROTONIA Tipuri psihanalitice. 1. Sigmund Freud > Tipul oral-pasivitate, dependent, nevoia de afectiune + protectie + siguranta > Tipul anal- zgarcenie, corectitudine + ordine + simetrie + incdpatanare > Tipul uretral- orgaliu, ambitie > Tipul falic- siguranya > Tipul genital- calitati ideale de personalitate Horney- face o clasificare in functie de relatia omului cu ambianta Tipul complezant- tendinja de a se dirija spre oameni Tipul agresiv — tendinja de a se dirija impotriva oamenilor Tipul detasat- tendinta de a se departa de oameni Fromm- face descrieri in functie de orientarea sociala © Orientare receptiva Orientare de acumulare PYVVP > Orientarea comerciala Orientarea productiva 4. A. Roback © Caracter superior- intuitiaCaracter inalt- principii etico-logice, estetice, religioase Caracter mijlociu- mijloace sociale + juridice Para caracter-mijloace fizice E. Sprangler — tipul practic, teoretic, estetic, religios, dominator, social Jung- bazat pe fenomenul contradictiei bipolare, avem: tipul extravertit(predomina relatiile cu ceilalti), tipul introvertit(predomina viata interioara) 7. RoschHack — in functie de rezonanta afectiva: extratensiv, introtensiv, coarctat, ambiegal. 24000 SEMIOLOGIA PERSONALITATI. Depersonalizarea. Este impresia de schimbare pe care bolnavul 0 percepe $i 0 traieste. Poate fi © impresie de schimbare psihicd, sau una de schimbare somatica. Bolnavul traieste sentimentul anxiogen al modifie&rii propriului EU, descriind aceasta stare ca si cum nu ar fi sigur de propria identitate, Depersonalizarea este descrisi de bolnay prin sentimentul de vid interior, de incetinire a cursului vietii, de devalorizare + diminuare, pani la disparitia fortei de rezonant& afectiva , chiar prin sentimentul de dedublare(bolnavul asisté k un spectator la derularea propriei vieti). Efortul bolnavului in scopul regisirii de sine conduce la o permanent verificare introspectiva , care le accentueaza interiorizarea + ti indeparteaza de real. O forma particulara o reprezinté Sindromul de Automatism Mintal, constituit din trairi complexe de influenta exterioard(furtul + ghicitul gandurilor). Apare in skizofrenie. Derealizarea. Reprezinti impresia de instrdinare, de nefamilialitate a realitatii traite, care apare bolnavului k iluzorie, ireala, stranie, cu semnificatii misterioase. Hipocondria este 0 forma a desomatizarii, reprezentind niste schimbéri corporale, de la preocupari excesive de boala la forme delirante. in formele minord(nevroticd), poate avea forme obsesive, fobice, sau isterice si se referd la diverse boli, fara suport real, dar traite intens de pacienti in forma majora(deliranta) este in contradictie flagranta cu realitatea(sindromul Cotard) , format din idei de negatie + transformare a propiilor organe. Apare in psihoze depresive grave. O formé rara este cea din skizofrenie si este Delirul Metabolic, pacientul traieste o transformare a intregului corp(se consider caine, pisica), Dizarmonia de personalitate manifestati prin dezechilibru + instabilitate, caracterizeaza personalitatile anormale(psihopatii + starile psihopatoide). Aceste personalitati se caracterizeaza prin incapacitatea de adaptare la condifii sociale obisnuite in prezenta unei dezvoltiri normale a proceselor cognitive. Psihogeniile-generalitati, psihopatologie, clasificare Grup polimorf de tulburari psihotice + nevrotice cu determinism psihogen in contexul unei vulnerabilitati biologice, cognitive si sociale crescute. Psihicul uman in dinamica sa structural, poate interfera cu evenimente psihotraumatice reactiondnd intr-o maniera personala , dependent’ de nivelul individual al vulnerabilitatii si de valoarea simbolicd a acestor evenimente in contextul existential de la un moment dat. CLASIFICARE © Psihoze reactive 1, delirul senzitiy de relatie 2. psihozele hipocondriace de dezvoltare 3. dezvoltarile prevalente prin izolare social © Dezyoltirile patologice reactive © NevrozeleBilet NR2 Constiinta —tulburari cantitative, neurofiziologi Neurofiziologie. Constiinta integritatea structurilor de receptie a informatiilor de transport, filtrare + prelucrare a informatiei. Orice agresiune traumatica, toxicd, infectioasa, biochimicd asupra unei din secventele procesului constiinfei duce la tulburari ale acesteia. Un rol important il joaca sistemul reticulat activator ascendent SRAA, care produce trezirea cortexului, Formatiunea reticulata este alcdtuita din mase de neuroni si dintr-un sistem de fibre care parésesc ele sau eferentele la nivelul trunchiului cerebral , intrand in relatie cu masele neuronale ascendente + afe descendente. Nucleii talamici nespecifici impreund cu cei ai hipotalamusului posterior + lateral fac parte din formatiunea reticulata , formand capatul cel mai rostral al acesteia. Formatiunea reticulata reprezint& un nod de intalnire a cailor activatoare nespecifice, car emerg spre cortex si a celor care coboara de la el. sistemul multineuronal reticulat ascendent este capabil si moduleze impulsurile ascendente , contribuind la realizarea procesului de perceptie cortical , deeaia s-a numit SRAA. Tulburari Cantitative. 1. obtuzia- diminuarea permeabilitajii + receptiei prin ridicarea pragurilor senzoriale cu dificultati asociative sau pierderea supletii adiative. Subiectiv este definiti k o dificultate in precizarea + formularea ideilor. 2. hebetudinea- dezinsertia pacientului din realitate, in care acesta nu poate stipéni situatia in care se afla, situatia i se pare straina. 3. torpoarea- este o dezorientare cu scéiderea tonusului afectiv volitional, hipokinezie, apatie. 4. obnubilarea- scdderea tonusului intregului psihism prin ridicarea marcata a pragurilor senzoriale. i + inadecvatd, apar dificultati asociative si de evocare mnestic’, dezorientare Receptia este intarzi temporo-spatiala , bradikinezie. 5. stuporul- tulburare accentuata + particulara a constiinfei cu inertie motorie totala. Bolnavul nu mai reactioneaza decat la excitantii foarte puternici , cu un comportament total rupt de realitate. soporul- agravare a starii de obnubilare, manifestata prin somnolenti accentuatd , reactiile la stimuli sunt foarte diminuare. 7. coma- este o stare de apsihie 8. suspendarile pasagere ale constientei (lipotimia, sincopa, crize epileptice) P: i im ptomatologie, diagnosti : ~ Sunt declansate de evenimente psihotraumatice intense , receptate intr-o maniera afectiva extrem de puternica, care duce la eliberarea unor mecanisme de aparare elementare , primitive + lipsite de elaborare. ‘- Tulburarea psihoticd se instaleazd brusc, imediat dupa receptarea psihotraumei. Clinic acestea cuprind urmatoarele aspecte : bcs ‘© stupoarea reactiva- bolnavul este obnubilat, inhibat, impietrit de durere © agitajie paihomotorie reactiva-exacerbarea activitatii psihomotorii , tendinje hetero + autoagresive, acte colerice, impulsive, anxietate : © confuzia mentala reactiva- stare confuzo- onirica.PSIHOZE REACTIVE SUBACUTE, Apar la oarecare distanta de evenimentul psihotraumatic: 1 ™ depresia reactivit- modelul tipic este reactia de doliu, La pierderea unei fiinfe ay Subiectul reactioneaz& initial armonic, dar aceasta tristefe persist si devine Patologici(depresie). Poate imbrica aspecte clinice Variate-depresii inhibate, depre anxioase, depresii de epuizare. Se instaleaza insidios sau brutal Printr-un act autoagresiv- pacientul se sinucide. Feactia paranoida — se instaleazai mai aproape de evenimentul postraumati , se desfasoara Pe un fond anxios intens , poate fi insotita de tulburari ale claritatii cémpului constiinga, ivcile delirante sunt polimorfe $i sustinute de halucinatii auditive + viguale. Por constitu debutul unor psihoze endogene, reactiile isterice Q sidr, Ganser se caracterizeaza prin rispunsuri gresite la intrebai foarte simple. ‘G Pseudodementa isteric& se caracterizeaza prin instalarea brused a unei stiri de Pseudodeficit congnitiv + elemente de regresie de tip isteric cu dezorientare temporo- spatial’. Q Puerilismul isteric se instaleazi in condi comport ca un copil prescolar sau de 1-2 ani 9 Starea crepusculara istericd — reprezint& o ingustare a cdmpului constiinjei cu detasarea completa de ambianta, psihotraumatice , in care pacientul seConstiinta- tulburari calitative + psihofiziologie tarea de constient& este sinonima cu VIGILITATEA gi se bazeaz pe integritatea functiilor elementare biologice + psihologice. Are urmatoarele caracteristici: luciditate, claritate, control rational. Pe aza aceasta, individul poate intra in contact(dialog) cu lumea reala, ‘A fi constient, reprezint& prezenta obligatorie la spectacolul lumii , dar férd a garanta implicarea personal in acest spectacol. Antonimul , se referd la situatia de imposibilitatea de a nu fi prezent in mediu. Starea de Constient& este individuala + informativa , nu reflexiva. Tulburari Calitative. Starea confuzionali- obnubilarea constiinfei , dezorientare temporo-spatial, tulburari mnezice, a dificultati logico-operationale. Aceasta conduce la dezorganizarea vietii psihice, proceselor cognitive + de sinteza. 3 Starea confuzo-onirici(onirismul)- stare helucinatorie extrem de bogata, cu halucinatii predominant psiho-senzoriale, vizuale paranoice, auditive complexe , cu continut dezagreabil, terifiant, Bolnavul participa activ, este un actor in scenariul oniric. Aceste tulburari se intalnese in psihoza alcoolica acuta, psihoze infectioase, intoxicatii exogene. 4 Oneirodia- reprezinté visarea patologicd in care pacientul in stare de perplexitate, asisti la derularea pe un ecran virtual a unui scenariu de vis. a Starea crepusculard- este o stare oneiroida prelungiti , sau 0 ingustare marcata + paroxistica a constientei cu derularea unor activitati motorii automate , insotite sau nu de fenomene halucinatorii Dupai ce isi revine, pacientul pastreaza partial amintirea experimentelor halucinatorii din timpul starii crepusculare. © ingustarea cimpului constiintei- slbirea relatiilor cu realitatea , pacientul reactioneaza in virtutea unui continut psihic limitat. Apare in psihopatii, stiri patologice, psihoze reactive + isterie. Nevroze- generalitati, psihopatologie, clasificare Este un grup de suferinte psihiatrice de origine psihogend, exprimate clinic prin: tulburari psihice centrate pe insuficienta EU-lui si anxietate ,cu tulburairi somatice de conversie. Caractere generale: Constientizarea bolii Bolnavul lupta pentru a depasi impasul nevrotic Tulburarile somatice sunt lipsite de suportul organic Determinism psihogen cu dezvoltarea conflictului intrapsihic Diminuare de mica amplitudine a integrarii sociale, profesionale + familiare Clasificare: Neuro-astenia(nevroza astenica) Nevroza obsesivo-fobica Nevroza isteric& Nevrozele mixte(motorii) o ooo o ooo oBilet NR4 ihologice + semiologie Cuprinde tulburdrile de comportament expresiv + tulburarile ale activitatii motorii generale. Tulburarile de Comportament Expresiv. Cuprinde limbajul corporal al pacientului, 1. MIMICA- este o expresie nonverbala, involuntard + refelxa, 2 Hipermimia- mimicd exagerati care apare in accesul maniacal 2 Hipomimia — sciderea mimicii , care apare la depresivi, skizofreni, dementi 3 Paramimia- discordanta mimicii fati de continutul afectiv-skizofrenie 2 Ecomimia- mimica in ecou 2 Amimia- imobilitatea mimic ESTICA- este 0 exagerare a expresiei gestuale 2 Negativismul- rezistenta activa / pasiva fafa de orice stimul extern sau fat de realizarea nevoilor fiziologice. Poate fi pasiv atunci cand bolnavul nu réspunde la solicitari sau activ atunci cénd bolnavul se opune executirii unei actiuni 3. Parakineziile —pierderea sensului + continutului miscatilor. “ Manierismul- supraincircarea conduitelor + gesturilor simple, acestea devenind artificiale, puerile, caricaturale(mers dansant) ¥ Bizareria- pierderea a continutului logic al actiunilor comportamentale ¥ _Stereotipiile — repetarea intr-o manierd identic& a unei anumite migcdti © Ecopraxia ~ imitarea gesturilor examinatorului 3. TINUTA + VESTIMENTATIA- exprima legatura esteticd a individului cu ambianta 2 Dezordine vestimentara- apare in stiri confuuzionale 2. GI o 2 Rafinamentul vestimentar exagerat- apare la persoanele psihopatice 2 Excentricititile vestimentare- apare in stirile de excitatie maniacal 3. Travestitismul-utilizarea vestimentatiei de sex opus . Cisvestitismul — utilizarea vestimentatiei corespunzatoare sexului dar necorespunzatoare varstei 4 TULBURARILE SIMBOLICE ALE COMPORTAMENTULUI EXPRESIV a Ticurile 9 Tulburarile motorii de tip conversiy Tulburarile activitatii motorii generale 1. EXAGERAREA ACTIVITATH MOTORI- poartd numele de HIPERKINEZIE. Agitatia psihomotorie- tul burare de ansamblu a conduitelor motorii ee traduce © stare de excitatie psihicd. Ea exprima pierdetea controluluivoluntar asupra Propriilor actiuni. Tabloul clinic al acestei agitatii se exprima prin: > Agitatie reactiva > Agitatia din psihozele delir: > Agitatia din accesul maniacal > Agitatia in psihopatii > Agitatia in demente 2. DIMINUAREA ACTIVIT ‘AT I MOTORII- aceasta are mai multe aspecte: t halucinatorii 6© HIPOKINEZIA- inhibitie psihomotorie, exprimati prin bradikinezie, lentoare general a miscirilor a AKINEZIA- inhibitie psihomotorie extrema, caracterizata prin: 1. baraj _ motor-intreruperea brusci. + —intdmpltoare a _—_oricarei migcari(skinzofrenie) 2. fading-ul _motor- diminuarea treptati pana la disparitia a unei actiuni(skizofrenie, depresii) 3. starea stuporoasi- siderarea tuturor functiilor psihice(stupoare melancolicé, stupoare catatonica, stupoare reactiva, stupoarea confuzionala) Catatonia- ansamblu de tulburiri psihomotorii ce se desfigoara pe fondul inertici si catalepsiei(catatonie lucida + catatonie onirica). Nevroza obsesivo-fobici---simptomatologie + diagnostic Suferin{& nevrotica cu tablou clinic axat pe anxietate + sindrom obsesivo-fobic. La baza acestor tulburari este situat’ anxietatea, care poate fi trait’ in maniere diferite si care poate genera tulburari de ‘comportament nevrotic sub 3 forme: 1. NEVROZA ANXIOASA- este dati de anxietate permanenti + atacuri de panica(anxietate paroxistica), Anxietatea permanent prezinti mai multe aspecte precum: fricé, neliniste, sentimente de inferioritate, pesimism. Anxietatea paroxistic& se manifest& prin teama de mare intensitate, care se exprima prin: tulburdri CV(palpitati, tahicardie), tulburdri Resp(dispnee, tuse), tulburdri Dig(dureri, greaja, varsaturi, diaree, senzatie de foame), tulburdri Genito-U(poliurie, polakiurie). 2. NEVROZA FOBICA- deplas area anxietatii de la propria persoand pe anumite fiinte, obiecte. Simptomatologia este data de FOBIE : a fobii fati de situatii _personale-AGORAFOBIA-teama de —_locuri_deskise, CLAUSTROFOBIA- teama de spatii inchise 2 fobii sociale- teama de a nu rosii in public 2 fobii fafa de fiinte sau obiecte-animale, insecte, obiecte ascutite Simptomatologie asociat , izolarea, depresie, tulburiri sexuale, astenie 3. NEVROZA OBSESIVO-COMPULSIVA- este forma cea mai organizata si este manifestata prin Q Amintiri obsesive a Obsesii impulsive DIAGNOSTICUL se bazeazA pe criteriile generale pt nevrozd la care se adaugé semnele specifice ale sindromului obsesivo-fobic. Acestea trebuie sa evolueze afara oricirei boli somatice sau organice cerebrale , precum si in lipsa antecedentelor pozitive pt alti tulburare psihici. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL- se face cu celelalte tipuri de nevroze + psiastenia.Bilet NR5 Vointa —aspecte psihologice + semiologice Voina reprezinta activitatea psihicd orientati spre atingerea unor scopuri propuse constient, Reprezinti o functie de reglaj a exprimarii comportamentale constiente. Are la baz procesul decizional gi in realizarea scopului propus trebuie depaisite toate dificultatile de ordin subiectiv + obiectiv , interne sau externe , ce actioneazai contrar scopului. Decizia traverseaz mai multe faze: a2 Formularea scopului 2 Lupta motivelor 2 Adoptarea hotararii- care stabileste clar obiectivul In cadrul voinjei se distinge 0 component activatoare(vointa activa) + una inhibitoare(vointa pasiva). Prima mobilizeaza forfele in realizarea scopurilor , iar in a doua reprima acfiunile sau pulsiunile care pot compromite aceste scopuri Vointa reprezinta functia psihicd prin care se realizeaz trecerea constienti de la o idee / rationament la o activitate sau inhibitia unei activitati. Tulburarile Vointe Sunt denumite si DISBULII, si sunt consecutive unei deficiente motivationale, tulburari cognitive sau afective. TULBURARI CANTITATIVE: 2 Hiperbulia- exagerarea fortei volitionale 2 Hipobulia- sctiderea fortei volitionale---Disparitie(abulia)-scéiderea in diverse grade a capacitatii de a lua decizii 2 Abulia- reprezinta imposibilitatea oricarui efort volitional-skizofrenie catatonic& + depresii grave. TULBURARI CALITATIVE. Disabulia- dificultatea de a trece la o actiune sau de a depasi o actiune inceputa Parabulia- insuficienta volitionala Impulsivitatea- insuficienta vointei pasive , inhibitorii determinnd comportamentul impulsiv. Poate apare la temperamentele colerice + la nevrotici anxiosi. oo o Alcoolismul cronic- psihopatologie, simptomatologie, diagnostic a Facies alcoolic @ Dezordine vestimentara a Halend alcoolica TULBURARI SUBIECTIVE- disconfort somatic digestiv + cardiovascular + tulburari de vedere. Simptomatologie a dependente psihice- insomnie, anxietate, amnezie lacunard. Pacientul prezinté o perturbare a relafiei interpersonale- pierderea statutului , prabusirea economica, pierderea capacitatii de adaptare.Bilet NR6 Tulburirile calitative ale afectivitatii ; Reprezints grupul manifestarilor afective , caracterizate prin inadecvan(a, alurd stranie, bizard, aberanta. Aceste tulburdri sunt specifice in skizofrenie. 2 Inversiunea afectivi-ostilitatea sau ura manifestata de pacient , fata de persoanele pe care anterior imbolnavirii, le-a iubit(in special membrii ai familiei)—-apare in skizofrenie, parafrenie, delit de gelozie. PUAtsislentetstecthis extol iren simuliand a 2 stil afective diametral opuse(dragoste/ ura, simpatie/ antipatie)---skizofrenie. 2 Investifia afectivi inadecvata(bizara)- in care pacientul se leagi afectiv intens de persoane, animale, obiecte, scopuri cu semnificatie bizara. 2 Discordanta afectiva- trairea afectiva aberanté, a confinuturilor psihice —~reprezinta discordanta general a vietii psihice din skizofrenie. & Triirea afectivi paradoxald- este specifica skizofteniei, si se caracterizeaza prin faptul k pacientul sau trairea unui eveniment intens psihotraumatizant, dramatic, raspunde prin Euforie. mixte(motorii Sunt mi ente in copilitie + adolescenfa , in care manifestarile somatice + neurologice evidente se bazeazai pe tulburari neurastenice + obsesivo-fobice. FORME CLINICE 1. Nevroza Ticurilor Ticurile sunt miscari repetitive care apar brusc , lipsite de control volitional. K exemplu avem ticuri de GESTICA( clipit, deglutitie, onicofagie), COMPARTIMENT VERBAL(epetarea anumitor cuvinte) 2. Logonevrozele- sunt tulburari ale sinergiei aparatului functional fonator care conduc Ia instalarea balbismului tonic sau clonic. 3. crampele profesionale- sunt contracturi musculare ~semne de protest fata de o activitate nedorita 4. enurezisul nocturn nevrotic- mictiune involuntara survenita in timpul somnului 5. encomprezisul nocturn nevrotic- pierderea involuntara de materii fecale 6. Pavorul nocturn nevrotic + automatismul ambulator nocturn nevrotic Parvorul nocturn nevrotic-trezirea bruscd, fizionomie anxiaosd, terorozati de spaima, plans Dureazéi cdteva minute , dupa care copilul readoarme si nu mai stie nimic de criza. Automatismul ambulatoriu nocturn nevrotic- pacientul se ridic& bruse in timpul somnului, executd actiuni cu caracter automat si inconstient(merge, vorbeste) crizelor in contexte Diagnosticul + existenta elementelor psihotraumatizante, reaparit psihotraumatice identice.Bilet NR Ideea obsesivi-definitie + aspecte clinice o sue Asediaza gndirea impundndu-se constiintei , desi este in dezacord cu personalitatea individului Clinic , boala este numita boala indoielii, deoarece subiectul este intr-un continu dubiu, intrebandu-se si analizand eventualele Pposibilitati. . i Amintiri + reprezentari obsesive- rememorarea unor evenimente neplicute. Obsesii fobice- temeri nejustificate cu obiect real. Obsesii impulsive- teama de a nu comite acte ritualului obsesive. Psihopatii- definitie, aspecte clinice Tulburari permanente de personalitate, situate k intensitate intre nevroze + psihoze, cu difioultati de adaptare + integrare, cu conduite antisociale , rd sentimente de culpabilitate, CARACTERE GENERALE Incapabilitate de integrare armonic& la conditiile obisnuite de viatd, claritatea cémpului de de path ty cncalterarea intelectului,absenta recunoasterii proprilor defecte structurale, nemuljurites fata de pozitia in societate familie, profesie, + absenta semnelor + simptomelor de leziune organica cerebrala. CLASIFICARE 2 Excitabliritabil, asteni, psihastenie, isteric, paranoic, impulsiv, pervers sexual 2 Tulburari ale personalitati- schizoida, disociata, anxioasa, dependenta emotional labilA, anxioasé 2 Tulburati de obiceiuri + impulsuri-piromanie + cleptomanie Tulburari de identitate sexuala- transexual, trvestiti Tulburari de preferinta sexuala- pedofilie, sado-masokism, fetisism, impulsive. Actiuni obsesive- conduite de evitare, oa 10Bilet NR8 Tulburarile Cantitative ale Afectiviti : ; ‘Afectivitatea este procesul psihic cel mai legat de personalitate, exprimand subiectivitatea + culoarea fiintei psihice proprii si determindnd caracterul original, unic , irepetabil al fiecarei existente. Tulburirile cantitative. Pe en 1. Hipertimia- reprezinti o crestere a tonalitatii + intensitatii afective, de fapt o exacerbare patologica a dispozitiei spre polul pozitiv (euforia) sau spre polul negativ (depresia).. EUFORIA este numiti veselia patologica sau dispozitia expansiva. Ea se caracterizeaza prin exaltare dispozitionala, stare de foarte bine si de satisfactie, optimism exagerat, supraestimare, megalomanie, dezinhibitie instinctuald + volitionala., Apare in episoadele maniacale din boiala afectiva, intoxicatii exogene, iatrogenii(cotizon), pe fond organic cerebral. DEPRESIA este dat de tristete profunda , desgust de viata, trairea unui prezent chinuitor, lipsit de speranti si la care se poate adauga un comportament suicidar. Depresia severd este insotita si de alte tulburari precum: Y Pierderea stimei de sine Y Tristete vital Y Durere morala 2. Anxietatea + INSOMNIA (insomnia de trezire) insofese deseori DEPRESIA. Depresia apare in debutul skizofreniei, dar si la sfarsit si pe parcursul ei, in sindroame pshihoorganice deteriorative , tumori cerebrale, encefalopatie 3. Hipotimia- scdderea capacitatii de rezonanta afectiva , care este specificd skizofreniei. 4. Atimi ferenta cvasitotala fat’ de ambianté , apare in skizofrenie + sindroamele deficitare grave. Athymhormia — dezinteres + inafectivitate, Apatia- lipsa de tonalitate afectiva cu sc&derea concomitenté a vointei. jevroza iste! ptomatologie , diagnostic Este 0 suferin{a psihogend ce exprima conflictul intrapsihic intr-o maniera corporala si psihica foarte diversi a cdrei esenta consta in nevoia exageratii de valoare de la cei in jur. Clinic este mai frecventa la femei, prezintd sugestibilitate + egocentrism , tendinta la demonstrabilitate, hiperexpresivitate emotional , dramatizarea realititii, inconsitenta EU-Iui(nevoia de a se pune in valoare), tendinte depresive, investitii exagerate, cognitive + afective in imaginar. Simptomele majore paroxistice sunt date de marea crizA isterica ce mimeaza atacul de epilepsie, psihomotorie, comportament hetero + auto an criza de nervi cu ingustarea campului constiinfei, agita agresiv, criza de sincopa isterica , de scurt& durata. nTDiagnosticul pozitiv se pune pe satisfacerea criteriilor de nevrozé din anamnezA , cu traséturile Permanente de tip isteric. Declansarea in context psihogen, absenta semnelor organice cerebrale / somatice, teatralism, Diagnostic diferential se face cu alte nevroze, skizofrenie, Bilet NR9 Ideea deliranta-de' ie + aspecte psihopatologice Rationamente + judecaiti ce reflecta eronat realitatea. Caracteristici: judecata eronata, impenetrabila la contra-argumente, si inabordab confruntare, incompatibila cu existenta atitudinii critice. {deca deliranta este specifica tulburdrilor psihice de intensitate psihologicd realizand delirul. Continutul delirulu- idei delirante , expansive, depresive, de persecutie, mixte. Organizarea delirului. este sistematizat(un nucleu de idei delirante stabile, exprimate coerent-delir paranoic), sau este nesistematizat( ideile delirante, se succed fara legatura , nu au stabilitate in timp). Wolumul delirulul poate fi boga, sirac sau rezidual. Modalititile de aparitie delir primar specific skizofreniei(dispozitie deliranta, perceptie delirant, intuijie delirantd, automatiem mental), secundar- prin Prelucrarea delirului primar, mecanism halucinator, mecanism interpretativ. prin Psihoza alcoolici- clasificare + probleme de diagnostic Psihoza aleoolie& acuti- delirul alcoolic acut- delirum tremens~ sindrom somato-psihic cu alterarea grav a homeostaziei 5 integritati psihice(urgents neuro-psihiatrica). Faza prodromala — simptom de fond al alcoolismului cr-acceptarea insomniei, fenomene halucinatorii nocturne vizuale + auditive Faza acuta- este declansata de sevrajul alcoolic. X simptomatologie avem alterarea extrema a stirii generale cu hipertermie, deshidratare, afectarea functiei renale, hepatice, tremor, dezorientare temporo-spatiald, halucinatii vizuale + auditive, Sistative, ofactive. In absenta tratamentului este fatala intr-o s&ptimand Delirul alcoolic subacut-reprezinté o miniatura a forme acute, cu tremor, deshidratare + Subfebriitate, fra tratament se instaleazd faza acuta a delirului Tulburarile delirante- halucinoza alcoolicd + ideea fix Postonirica ~idee deliranta persistent.Bilet NR 10 Ideea Prevalenta-definitie + aspecte psihopatice tate sunt inglobate k argumente in sprijinul unei idei Mod de gandire in care elementele din re: i Relatiile cu realitatea sunt deformate sub o logica proprie subiectiva denumita Mec-interpretativ. ‘Are tendinfa la dezvoltare si potential psihopatologic delirant. Apare in psihoze reactive, maniaco-depresive, stiri predelirante, stari hipondriace. Delirium Tremens Este delirul alcoolic acut-alterarea homeostaziei + integritatii psihice. Faza prodromal — simptom de fond al alcoolismului cr-acceptarea insomniei, fenomene halucinatorii nocturne vizuale + auditive. Faza acuti- este declansati de sevrajul alcoolic. K simptomatologie avem alterarea extrema a stiri generale cu hipertermie, deshidratare, afectarea functici renale, hepatice, tremor, dezorientare temporo-spatiala, halucinatii vizuale + auditive, gustative, olfactive. In absenta tratamentului este fatala intr-o sAptimana. Tratamentul se face in ATI Y Combaterea agitatiei ¥ Reechilibrare homeostazicd-vit B1 Diazepam- 40-60 mg/24h / MEPOBRAMAT fiol de 400-160-2400 mg/24h. Clormetiazolul da rezultate bune in utilizarea iv Haloperidol — indicat pentru combaterea agitatiei psihomotorii + fenomenelor confuzional onirice. MA vBilet NR 11 Tulburarile de forma ale Gandirii ‘Tulburdri de flux(ritm) ideativ + coerenta. ro es 1. Tahipsia- este o accelerare a fluxului ideativ + accelerare a vietii psihice. Apare in sindromul maniacal, skizofrenie hebeftenica, intoxicati ; : 2. Mentismul- desfisurarea rapidi + incoercibila a reprezentirilor + ideilor. Apare in stari de tensiune emotional’, oboseala, intoxicatii cu excitante, sindromul obsesiv. 3. Bradipsihia- incetinirea ritmului ideativ + incetinirea globala a vietii psihice. Apare in stari de epuizare, sindrom depresiv, skizofrenie 4. Vascozitatea psihica + adezivitatea- forme specifice de lentoare ideativa in epilepsie. 5. Fadingul mintal- incetinire treptat4(epuizare) a fluxului ideativ pana la epuizare. 6. Barajul ideativ- oprirea brusca a fluxului ideativ , deci a discursului.....apare in skizofrenie 7. Sciderea productivitatii ideilor ~ sdracie ideativa --stereotipia tematic4(monoideatie). Aapre in surmenaj, skizofrenie, stiri depresive. 8. Anideatia- disparitia in totalitate a fluxului ideativ si nu poate fi acceptatd decdt in starile comatoase profunde. 9. Tulburarea legiturilor asociative- sciderea sau pierderea caracterului logic al asociatiilor. 10. Incoerenta ~ tulburare in care continuturile gandirii tsi pierd legaturile logice in diverse grade de Ja nivel ideativ la cel notional. SKIZOFAZIA este o forma extrema a incoerentei in care gandirea devine un amalgam de nofiuni. Se exprima prin salata de cuvinte. ia Generali- definitie, simptomatolog Este o psihozat infectioasa care apare in meningoencefalita cronica difuza Iuetic& cu evolutie spre sau in tabes , meningo-radiculonevrita luetica Debutul apare cu: deteriorare progresiva, deficit mnezic, modificari comportamentale, Perioada de stare apare cu: ¥ Sindrom psihiatric- simptomatologie afectivi sau paranoicd cu deteriorare progresivi a persoanlitatii ¥ Forma maniacali- euforie, idei de grandoare, logoree ¥ Sindromul neurologic- hiperreflectivitate OT, spasme, disparax reflex FM abolit ¥ Sindromul umoral- Treponema Pallidum este evidentiata in singe, LCR Diagnosticul se pune pe deficitul intelectual progresiv cu episoade psihotice, semne modificari de LCR + probe serologice + in singe + LCR. __Tratament- Penicilina —doze mici, Cortizon-10-20 mg/24h, _ simptomatic-sedative, tranchilizante, psihotone. mimicd imobili, mers nesigur, neurologiBilet NR 12 Gindirea- generalitati + aspecte psihopatologice Proces central al vifiipsihice ce realizeaz& o reflectare mijloct& + generalizaté a relia cu evidentierea esentialului si abstractului pe baza prelucrarii informatie Operatiile gandirii: Analiza- despartirea obiectelor in parti componente Sinteza- reuniune a partilor componente intr-un tot unitar Comparatia- se stabilesc aseménari sau deosebiri intre obiecte, fenomene Generalizarea — gruparea pe baza caracterelor comune Individualizarea, abstractizarea, concretizarea Lanivel logic, gandirea opereaza cu notiunea, judecata, rationamente(inductiv, deductiv ) 44444 Tulburari Psihice in ASC- simptomatologie, diagnosti 1, Tulburari marginale ¥ Tulburari nevrotiforme-sindromul psuedo-neuro-astenic- scade capacitatea fizica ~ intelectual, cefalee, amejeli, iritabilitate + fenomene neurologice de tip piramidal + extrapiramidal Y Tulburdri aterosclerotice sistemice- cardiopatie ischemicd, arterit, tulburdei de itm cardiac, HTA ¥ Tulburdri de tip psihopatoid- pierderea partials a functiilor psihice, comportament inadecvat, labilitate emotional 2. Tulburari psihotice ¥ Sindrom depresiv- depresii anxioase, neliniste Y Sindrom maniacal ¥ Sindroame confuzionale tranzitorii- pot apare crize epileptice , rise de acte antisociale, tendinte impulsive-agresive ¥ Sindrom delirant halucinatorii- halucinatii auditive, olfactive, gustative 3 Dementa arteriosclerotica- are debut brusc, precedat de un atac ischemic sau lent de aspect neuroasteniform, Perioada de stare avem dezorientare, tulburari de memorie, episoade confuzive, iritabilitate, caracter neomogen, lacunar al dementei, cu semne neurologice + sistemice + Diagnosticul + -. pemie, lipidograma, ex demonstrarea suportului psihoorganic al ASC prin examen paraclinic- colesterol, FO, CT (atrofii, corticale, cu hipertrofie ventricular&, infarctizare cerebralA). 16Bilet NR 13 Tulburarile calitative ale MEMORIEI Se mai numese si DISPMNEZII. Sunt amintiri deformate, neconforme cu realitatea. 1. Criptomnezia- evocarea unor continuturi netraite de pacient, acesta fiind convins k ii apartin 2. {nstrdinarea amintirilor — pacientul nu recunoaste apartenenta unor experienfe trdite considerand a fi auzite sau citite 3. Falsa recunoastere mnezica- (deja vu)- pacientul recunoaste persoane + situatii pe care nu le-a cunoscut sau trait. Fenomenul opus —falsa nerecunoastere(jamais vu) 4, Paramnezia- dedublarea evenimentelor traite , cu senzatia k s-a aflat in situatii asemAndtoare dar nu identice 5. Pseudoreminiscenfele- falsificare a ordinii cronologice, adi evenimente reale din trecut 6. Confabulatia- pacientul umple goluri din memorie cu evenimente netraite sau total gresit plasate intimp 7. Eemnezia- pacientul confunda trecutul cu prezentul 8. Anecforia — posibilitatea evocarii unor evenimente pe care subiectul le credea uitate, trairea in prezent a unor > de soc- malarioterapia, soc insulinic, electrosoc > nemochirurgicale > ‘terapie psihotropa (neuroleptice, antidepresive, hipnotice, tranchilizante, psihotone) 2. terapii psihosociale- psihoterapia / socioterapia 18Bilet NR 14 Tulburarile cantitative ale Memorici 1 Hipomneria- reprezint® scAderea in diferite grade a functilor mnezice (stati confuzionale, sindroame deficitare usoare) 2, Amnezia- reprezint& prabusirea functiei mnezice(sindroame deficitare + stiri confuzionale grave). Poate fi > Anterograda —de fixare cu alterarea fixarii + conservarea evocarii > Antero-retrograda ~ amnezie progresiva ce altereaza ata fixarea cat si evocarea } Lacunari- ce delimiteaz o perioada in care fixarea nu s-a efectuat (goluri de memorie) } Electiva(tematica)-reprezenténd uitarea unor evenimente sau persoane in relatie cu 0 puternica incarcatura afectiva 3, Hipermneziile- reprezinté exagerarea evocirilor (sindromul maniacal + paranoia) Probleme terapeutice in Psihoze Reactive 1. izolarea pacientului — indepartarea de factorii de mediu care intretin psihotrauma. 2, psihoterapia- are k scop rationalizarea psihotraumei si gisirea solutiilor de iesire din impas. 3. chimioterapi > jin faza acuta- -neuroleptice(haloperidol) in scop anxiolitic + bezodiazepine(diazepam injectabil) > dupa remisiunea fenomenelor acute tratamentul se adreseaza sindromului tin +> reactia paranoida- cura neurolepticd de scurti durata +> stupoarea reactionali- neuroleptice + antidepresive ++ depresia reactiva — neuroleptice + antidepresive + sedative Psihozele isterice -sedare initial’ de buna calitate cu reducerea anxietitii , apoi abordare psihoterapeutic’ 19Bilet NR 15 Tulburarile Atentiei Se numese DISPROSEXII. 1. Hiperprosexia- poate avea 2 varinate: 4 Globala sau nespecificd- apare in stiri maniacale, psihoze delirante ‘+ Hipervigilitate -apare in melancolie, paranoia, nevroza obsesivo-fobicd 2. Hipoprosexia- deficit de filtraj al informariilor + dificultati de selectare a réspunsurilor. Apare in tulburari ale cmpului constiinfei, nedezvoltarile sau deteriordrile de intelect + personalitate, skizoftenie, nevroze, surmenaj 3. Aprosexia- apare in stari confuzionale grave, stiri comatoase Psihoterapiile- generalitati, indicatii, exemple Reprezintd terapia ce se bazeazi pe cuvént, comunicare, influentare psihologica. Obiectivele: % imediate sunt orientate asupra anxietatii — reducerea simptomelor specifice , clarificarea conflictului, rezolvarea unor probleme de viata * de perspectiva- reducerea intensitatii comflictului, intirirea capacitafii integrative, reorganizarea structurilor defensive, ameliorarea comportamentului Pentru a intra intr-o metod& de psihoterapie, pacientul trebuie sa prezinte motivatie clara, dorinta puternica de schimbare, dezvoltare congnitiva cel putin acceptabila, Indicatii: % dificultati de adaptare si relationare “ personalitati fragile * alcoolims, toxicomani tulburari nevrotice, tulburari de cuplu ® tulburari psihosomatice Clasificare: > individuale 2 suportiva 2 comportamentalé @ cognitiva a sugestiva 2 psihoanalitica 2 de relaxare *% colective a de grup Q familiale a psihodramaBilet NR 16 Tuziile + Halucinatiile Tluziile. Sunt perceptii deformate cu obiect real. Ele pot fiz 2 Fiziologice- subiectul igi corecteaza greseala 2 Patologice — nu igi corecteaza Unele iluzii se bazeaza pe interpretarea senzoriala : L._ prezise- prin perceptie eronati ce se refera strict la analizatorul vizual @ comune > dismegalopsii- modificari de dimensiuni > metamorfopsii- modificari de formei > porropsii- modificari de distanta fata de obiectul perceput a particulare V pareidolia- bolnavul interpreteaz& desene dp covor sau dp_perete, k fiind animale fantastice , ochi, ete V- falsele recunoasteri- identificarea gresita a persoanei 2. senzoriale 2 vizuale- iluzia sosiilor © auditive- sunete sau zgomote cu semnificatie particulara a viscerale Halucinatiile. Sunt perceptii fara obiect de perceput. Sunt de 3 feluri: 1. psihosenzoriale- proiesctie spatiala- bolnavul are convingerea k acestea chiar exist. Ele pot fi auditive, vizuale, olfactive, intermitente sau continue. Au rezonanta afectiva. 2. psihice- nu au proiectie spatiald, ele se intémpla in mintea bolnavului, Ele pot fi auditive, vizuale, tactile, gustative, kinestezice. 3. halucinoze- halucinatii a cdror natura patologic& este recunoscuta de bolnav ~ infectii, intoxicatii, stari toxice. OBIECTIVE: 2 sciderea simptomatologiei productive 2 diminuarea simptomelor negative @ recuperarea socio-profesionala a prevenirea recaderilor participarea bolnavului la terapie Pentru primele 2 obiective, tratamentul const in administrarea de neuroleptice: SEDATIVE- Clorpromazina, Levomepromazina, INCISIVE- Haloperidol 5-20mg/zi, care se asociazi cu bezodiazepine (Diazepam) si antiparkinsoniene- la nevoie. fin formele inhibate catatonice se administreazi neuroleptice dezinhibitorii(Sulpirid) + antidepresive activatoare (Clomipramin). CURA NEUROLEPTICA a faza de atac- sau de crestere a dozelor 3-8 zile a faza de mentinere in platou- 6-8 zile- scade efectele hipnoinductoare 3 faza terapeuticd- 3 -6 siptimani, sciderea treptati, se stabilesc dozele minime eficace pentru obfinerea remisiunii a faza de intretinere- se face ambulatoriu, se face profilaxia recdderilor, mentinerea bolnavului la un nivel integru socio-profesional acceptabil o 21Bilet NR 17 Comportamentul Sexual- aspecte psihopatologice + semiologice coooo o ooo0 Tulburari cantitative, Exagerarea conduitei sexuale-la B este Donjuanism, la F este Ninfomanism Diminuarea conduitei _sexuale- impotenti, ejaculare precoce / intérziatd, vaginism, dispareunia(durerea la contact sexual in afara cauzelor ginecologice), comportamentul sexual evitant, tulburdri orgasmice, diminuarea interesului sexual Tulburarile calitative. Masturbarea- oligofrenie Homosexualitatea Pedofilia, zoofilia Necrofilia- persoanele psihopate Necrofilia , pigmalionismul(pt statui) Deviatii ale actului sexual Voyeorismul- obtinerea satisfactiei sexuale privind la un act sexual executat de alte persoane Sadismul-chinuirea partenerului Masochismul Fetisismul Tulburari ale scopului actului sexual- travestiti, transexual. Problemele Terapeutice in tulburarile psihice din ASC co D.o0c0 Tratament profi Prevenirea instalarii ASC Oprirea evolutiei acesteia Reducerea factorilor de risc — stress, hipercoleterolemie, DZ, HTA, fumat, sedentarism Tratamentul patogenic- combaterea fenomenelor de ATS cu Vasodilatatoare + hipolipeminte. Tratamentul Psihiatric Medicatie inotropa + psihotropa (piracetam) Antidepresive tetraciclice- mianserina Neuroleptice- haloperidol Anxiolitice + CarbamezepinaTulburari Cantitative. Exagerarea instinctului alimentar, r "i si de a manca. rfagia—sbulimia- nevoia imperioast ett ; ‘a Hae eee TDIIREN EERIE linea pierdcen apediail alimentar(anorexia)- apare in infecti, boli psihice, depresii Tulburari Calitative. ‘ 2 Pica gravidelor ~inghitire de materiale necomestibile 2 Bizarerii alimentare cu utilizarea excesiva de alimente exotoxice sau refete proprii bizare 9. Pervertirea conduitei alimentare- coprofagia, necrofagia, canibalism Antidepresive- indicatii + clasificare ' 2 TIMOLEPTICE- antidepresive triciclice, tetracclice, non-tricilice non-tetracelice non IMAO Q TIMOANALEPTICE- IMAO Q TIMOREGLATOARE Indicatii : Timoleptice triciclice- suferinte depresive endogene, episoade depresive skizofreno-afective, depresii(nevrotice, reactive), sindroame anxioase. 2. Timoreglatoare- sindrom maniacal, prevenirea rec&derilor din boala afectiva bipolara , skizofrenia + agitatie psihomotorie, tulburari de comportament ale adolescentului, aleoolism afectiv, Bilet NR 19 2 Impulsiunea- nevoia efectuarii unui act motor irational, bruse, cu caracter agre 2 Raptusul- succesiune de manifestari impulsive paroxistice Compulsiunea- teama de nu a comite un act impulsiv Gesturile + actiunile suicide Violenta fizied -infanticid, pruncucidere, crima altruist, crima sadic& Fuga- abandon impulsiv cu parisirea domiciliului, loculai de munca Explozivitatea intermitenta- episoade intermitente de pierdere a controlul explosiv- impulsive. ooo + descareari Psihoza Post-Partum- robleme terapeutice 2. Tulburéri marginale-tranchilizante, psihoterapie 2 Psihozele post-partum-indepirtarea copilului, chiuretaj uterin, ablactarea cu aspirin sau cu meclofenoxat Medical simptomatic- in functie de forma clinica(confuzivé, afectiva, deliranta) (Haloperidol), sedative(Clorpromazina), ranchilizante, pshihotone. neurolepticeBilet NR 20 Principalele Sindroame Psihiatrice idroame nevrotice -sindroame psihopatice -sindroame psihotice ¥ afectiv-depresiv si manical ¥ delirante, acute si cronice paranoid, paranoiac, parafrenic, de automatism mental ¥ hipocondriace (catatonic, confuzional) - sindroame deficitare (amnestic, detriorativ-demential), Encefalotrope- indicatii_+ exemple Sunt psihotone delergale metab, sunt indicate in : Y suferinte nevrotiforme cu substrat lezional ¥ stari psiho-patoide ¥ suferintele varstei inaintate. Ex. CENTOFENOXINA (MECOLFENOXAT) epr 100mg, regleaz& formatiunea reticulatd si sist. Hipotalamo-hipofizar. Indicatii incefalopatie traumatica -ASC, oligofrenie, HIC enuresis, ablactare PIRITINOL: stari astenice, dificultati de invatare, efortul intellectual sustinut. AC GLUTAMIC: in sindroame organice cerebrale deficitare, alcoholism. EXTRATE CEREB: CEREBROLYSINE fiole Im, actiune trofica cerebral. PIRACETAM: cpr 400-800 mg, in hipoxii cerebrale, sindrom psiho-organic cerebrale toxice, traumatisem vasculare, astenii, stari depressive. 24Bilet NR 21 Epidemiologia P: tricd- generalitati, ramuri, importanta ste de mai multe feluri: deseriptiva, analitici, culturali, Studiaza boala psihica in colectivitatile umane. Principalele contributii sunt: - definirea bolii psihice - elaborare bazei de date pt organizarea asistentei psihiatrice - descoperirea factorilor de rise pt suferinte psihiatrice = descoperirea particularitatii stulburarilor psihice in diverse culturi Psihiatria sociala studiaza relatiile dintre societate si tulburarile mentale, contribuind la rea bolnavilor psihici.. Psihiatria experimentala: incearca sa descifreze mecanismul etiopatogenic al tulburarilor psihice si sa descopere noi posibilitati de tratament psihiatric, Psihiatria de legatura: se ocupa cu propagarea cunostintelor psihiatrice in scopu! umanizari technologie! medicale si a ameliorarii asistentei pacientilor cu suferinta de granita sau cu boli psihice si somatice concomitent resociali: Urgente psihiatrice general exemple 1. delirum tremens : alterarea extrema a starii generale cu hipertermie, deshidratare, alterarea fe renale si hepatice, acidoza; stare confuzo-onirica, cu dezorientare termporo-spatiala, false recunoasteri, halucinatii. 2. sindrim depresiv: hipertermie negative, depresie, tristete, durere morala, bolnavul nu mai este integrat in prezent; inhibitie psihomotorie, mimica hipomobila, privire stinsa, comisuri bucale lasate, gestica redusa, bradipsihie, bradilalie, 3. accesul maniacal: dispozitie expansiva: euforie, optimism, supraestimarea propriei persoane, dezinhibitie psiho-motorie, agitatie psihomotorie, excitabilitate instinctuala, ideatie expansiva, logoree, fuga de ideei 4. psihopatii: incapacitatea de intergare la conditii obisnuite de viata, conduita antisociala, fara sentimnt de culpabilitate. nevroza isterii : psudourgenta 25Bilet NR 22 Contine in esenta un delir halucinator nesistematizat, ipsit de coerenta, cu polimorfism tematic de persecutie si de grandoare. DPDY psihopatologic poate fi: pic pt skizofrenia paranoida - primar, consecutiv experientei delirante primare, ~ _secundar (consecutiv unei experiente halucinatorii, in psihozele alcoolice, dismetabolice, psihozele paranoide organice) In sindroamele paranoide secundare momentul initial poate fi o stare confuzo-onirca sau experienta negativa. Trankilizante- indicatii + exemple Medicamente psiholeptice, care reduc starea de tensiune psihica, scad anxietatea, producand linistirea pacientului nevrotic. Indicafii -stari de anxietate nevrotica -neliniste psihomotorie -ca tratament complementare in cura neuroleptica sau antidepresiva -epilepsie, psihoze alcoolice si alcoolism cronic. Reprezentanfi ~ A.benzodiazepine: actioneaza pe receptorilor gabal (anxiolitic) si gaba2(sedativ). Actiuni: ~ _anxiolitice (diazepam, medazepam) - Hipno-induct (nitrazepam); ~ _anticonvulsivante (nitrazepam, diazepam), ~ _antidepresive (alprazolam=xanax), - miorelaxant (diazepam), - _ Inductoare anestezice (midazolam), ~ sedative (clorazepam dipotasic). ~ B.beta blocante: proprietai anxiolitice indirecte: propranolol 20-40 mg/zi. ~ Cantihistaminice si spasmolitice: hidroxizina, in nevroza are efect anxiolitic. ~ D.dervati ai aleoolilor alifatici: meprobamat(procalmadiol), tratamentul alcoolismului cronic si psihoze alcoolice acute. 26Bilet 23 Sindromul Korsakov (© amnezie organica persistenta, se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie: amne: de fixare, dezorientare temporo-spatiala, confabulatii, false recunoasteri, consecutiv unei carente tiamninice(vitB1), la alcoolici si subnutriti Variante nozologice: alcoolismm cronic; tumori cerebrale; leziuni ischemice; anevrism de aorta; traumatisme. Expertiza Med-Legala Este necesara in situatia comiterii unei infractiuni de catre un bolnav psihic. Trebuie sa precizez: -daca acuzatul prezinta sau nu tulburare psihica si formularea diagnosticului clinic; -daca momentul infractiunii tulburarea a fost prezenta si exista un raport de cauzalitate intre boala si infractiune; -daca tulburarea a condus la alterarea discernamantului Se pot intalni 3 variante: ~-discernamant pastrat — responsabilitate penala, ~-discernamant iminuat — responsabiltate penala diminuata, jiscernamant pierdut — lipsa de responsabilitate. Echipa de expertiza: 2psihatrii + 1 legist, obligatoriu in infractiuni grave (omor, tentatia de crima, viol), 27Bilet NR 24 Psihoze Endogene- generalititi + clasificare ~ psihoza manico-depresiva (boala afectiva) cu incarcatura geneticaa ridicata, caracterizata prin Tepetarea alternanta sau suprapunerea manifestarilor manicale si depresive. Caracteristici: tulburari hipertimice expansive (episod manical) sau depresive (episod melancolic), evolutie ciclica, prezinta factori ereditatr, skizofrenia evolutie cronica sau in puseu ce poate sa se opreasca sau sa retrocedeze in orice stadiu dar nu permite restitutio ad integrum. Se caracterizeaza prin alterarea gandirii, afectivitatii si relatiilor sociale. paranoia: psihoza cronica axata pe delirum sistematizat, nehalucinator. arafrenia are ca mecanism psihopatologic de baza productivitatea halucinatorie si forma automatismului mental Probleme Terapeutice in Nevroze Neurastenia; ~ _ameliorarea depresiei cu antidepresive, ~ combate anxictatea cu bezodiazepine, - reducerea diconfortuli cu neuroleptice aginativa sub Nevroza obsesiv-fobica: ~ _sustinerea psiho-terapi - atatitudine calma - _bezodiazepine sau neurolepice ~ apoi tratament de fond: benzodiazepina, hipnotic si antidepresiv axiolit Nevroza fobica: psihoterapia + anxiolitice, antidepresive, Nevroza obsesiv-convulsiva: psihoterapie + antidepresive si anx lolitice, in forme grave neuroleptice. Nevroza istericea: cura psihanalitica + psihoterapie +anxiolotic, antidepresiy.Bilet NR 25 but in Skizofrenie 7 cane Gal pan ibe dobteaca alte G25 ea 1.forme progresive si insidioase: Y forma preskizofrenica, 5 ; : ¥ forma pseudo-nevrotica (in aceasta perioadi apare fisurarea propriului EU, scindarea personalitati), Trasturi comune: tulburari ale atitudinii fata de sine si cei din jur, modificare constintei propriului eu, senzatie traiii penibile, modificarea semmnificatei lumii exserfoms, 2,forme psihotic acute: -crize delirant-halucinatorii acute, -stari de excitatie manieala, -star depresive atipice, -stari confuzionale. 3.forme ciclice: apar pusee acute cu evolutie sigura spre skizoffenie dupa minim 3 erize 4forme monosimptomatice: acte agresive de o mare cruzime comise asupra anturajului si a propriei perssoane (acte nemotivate). In servici de terapie intensiva: combaterea agitatie si reechilibrare homeostazica (1 diazepam 40-60 mg/24h, sau mepobramat fiole 400-1 600-2400 mg/24 h. Clormetizolul da rezultate bune in utilizarea intravenoasa. Haloperidolul indicat pentru combaterea agitatiei psihomotorii si a fenomenlor confuzional onirice. is Bilet NR 26 dri de Gandire in Skizofrenii Afecteaza forma si continutul: - tulburarile de forma: incoerenta ideativa, rezulta skizofrenie = alterare proceselor ascociative; flux ideativ poate fi crescut in mentism dar si incetinit pana la fading si baraj ideativ, - tulburarile de continut: 1. “delirum primar cu mai multe forme: dispozitia deliranta = stare difuza de tensiune psihica; Perceptia deliranta = stabilirea unor semnificatii aberante pentru perceptii reale: intuitia deliranta = ideei aparute brusc cu careacter de revelatie; *dclirum secundar: contine ideei de urmarire, persecutie, influenta, grandoare. Delinul skizofren culmineaza cu desprinderea totala de realitate cu izolarea intr-o lume interioara = fenomen de autism, in Alcoolism Cr ratament de fond. © anticarential, © tratament pt deficiente cognitive — priacetam, ° ° Psihoterapie de grup, Pe ae reabilitare si reintegrare prin psihoterapli de grup familiale si procedece psihosociterapeutice de tip comunitar.Bilet NR 27 Tulburarile de Afect in skizofrenie - _ indiferenta afectiva, = incapacitate de modulare afectiva, - pustiire afectiva, Pe fondul hipotimiei se instaleaza tulburarea calitativa: inversiunea afectiva (ura fata de familie), ambivalenta afectiva (ura si iubirea simultana fata de aceeasi persoana), Neuroleptice Deposit Substante neuroeptice: - _ fenotizine (FLUFENAZINA), - tioxantene (FLUPENTIXOL), - _ butirofenone (HALOPERIDOL), - difenil-butil-piperidine (PIMOZID), care prin esterificare au ca rezultat substante cu absorbtie lenta, Avantaje: > cresterea compliantei al tratament, ~ _ administrare corecta, eficeninta controlata, comodo, economica, efecte secundare reduse Cura neruoleptica: -faza de atac sau cresterea dozelor: -faza de mentinere in platou; ~ _ faza terapeutica, in care se stabilesc dozele minime eficiente; ~ _ = tratament de intretinere cu neuroleptice in doze mici, 30Bilet NR 28 Skizofrenia — forme clinice : 1. forma simpla = saracire a intregii vieti psihice, indiferneta si aplatizare afectiva, lipsa vointei si initiativei, abesenta fenomenelor productive (delir+halucinatie) 2. forma paranoida = preznta sindromului paranoid (simptome pozitive), delir, halucinatii. Debut acut insidios. Idecile delirante sunt nesistematizate sustinute de halucinatii. Simptomatologia apare pe fond de claritate a constiintei, iar trairile sunt incongruente cu delirul => ataxie intrapsihica. 3. forma hebefrenica = debut la pubertate, insidios, pseudonevrotic, cu manifestari precoce a disocierii, cu tulburari afective, comportament puieril, antisocial, preocupari bizare, hipocondiratice, filozofice 4. forma catatonica = sindrom catatonic + tulburari vegetative (hipersudoratie hipersalivatie), tulburari de somn, hiperkinezi sau akinezie. 5. Alte forme clinice: cenestezica, afectiva, grefata, tardiva, latenta, reziduala. Probleme Terapeutice in accesul maniacal = internare in clinica de specialitate, - izolare, = reechilibrare HE; = = cura neuroleptica (antimanicale + sedative + bzd), Neuroleptice incisive: haloperidol filoe 5 mg, doza initiala 10-20 mg/24h ; neuroleptice sedative: clorpromazina fiole de 35-50 mg, doza de 100-200 mg/24h; Beznzodiazepine: diazepam f 10 mg, doza 30-60 mg/24h. Se pot asocia saruri de litiu, ttoare ~ carbamazepina, - antiparkinsoniene. aiBilet NR 29 Accesul Maniaca diagnostic triada : © dispozitie expansiva(cuforie, optimism exagerat, supraestimarea persoanei propr © deinhibitie psihomotorie si instinctiva (agitat psihomotor, excitabilitarce instinctului_ sexual, manifestari coleroase); © ideatie expansiva (logoree, impt, Dia; fuga de ideci, ideei delirante, expansive, megalomanie), Alte tulburari: hipernezie, heprosexie, Somatice: insomnie, deshidratare, tulb cardiace, hipertermine, oligurie, foame, sete exagerate, Diagnostic: triada euforie, dezinhibitie psihomotorie si instictiva,idecare expansiva, ial: skizofrenia afectiva, hebeftenia, parafrenia expansiva, sindromat maniac produs de Perceptie superficiala, imagini exaltata, simptome substante psihoactive, etc. ¢ in Accesul Depre: nat linistitt, reechilibrare Exista 3 simptoame: © forma inhibata: AD activatoare (clomipramina) + neuroleptice sedative (levomepromazina) + bzd (diazepam). forma anxioasa: AD tricilei forma deliranta: AD tetraci HE, antidepresive + neuroleptice + bdz, ° ice anxiolitice + AD tetraciclice + NL sedative, iclice + NL depozit sau NL standard. ° 32Bilet NR 30 . x" Accesul drepresiv- simptomatolgie + dia; ’ Debut insidios ~ aspecte pseudonevrotic, anxios, fobic, cu fenomene de conversie. Perioada de latenata 1-2 luni. i Debut brusc, rar sau atipic, cu depresie marcata, Stare: -dispozitie depresiva intenasa, bradispsihie cu inhibitie psihomotorie, insomnie, diminuarea apetitului ,tulburari ale continutului gandiri, stare anhedonica, sentiment de insuficienta izica mentala. Diagnostic pozitiv: -triada depresie, bradipshie cu inhibitie psihomotorie si ideei delirant depresive. Diagnostic diferential: depresia psihogena, skizofrenia afectiva, nevroza depresiva, Neurolej ficare © tari de agitatie din psihoze afective (acces manical, depresiv), stari delirante halucinatorii din skizofrenie, parafrenie; 0000 crize paroxistice de anxietate, agresivitate, rise suicidal. Clasificarea clinica: sedative incisive/polivalente/dezinhibitorii. Clasificarea chimica: A fenotiazine si _azofenotiazine: _-fenotiazine _alifatice + (CLOPROMAZINA, PROMETAZINA,LEVOMEPROMAZINA), piperidinice (TIORIDAZINA); _piperazinice (PROCLORPERAZINA); azofenotiazine (OXIPENDIL) B. Tioxantene:. FLUPENTIXOL, C. —_Butirfenone:. - HALOPERIDOL, TRIFLUPERIDOL, BENPERIDOL, D. Difenilbutipiperidine: PIMOZID, E, Dibenzazepine: CLOZAPINA, F. Indoli: OXIPERTINA, G. Benzamide : SULPIRID, TIAPIRID 33Bilet NR 31 Socioterapia Grup de metode terapeutice necesare pentru Tecuperarea si reinsertia sociala a bolnavului psihic, Variante: Oe 2 ergorerapia (terapia prin muca, creerea une microsocietati Teecreeaza, se odihnesc), © terapia ocupationala (activtati creative ~ desen, 34 Pt pacientii in care acestia Iucreaza se Pictura, muzica, Ind. Skizofrenia)