PROTECTIE SI SECURITATE IN MUNCA Norme sanitare antiepidemice in sistemul de sanatate Infectia intraspitali osocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte unitati sanitare si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi recunoscute clinic sau microbiologic, care afecteaza boinavul, datorita internari ll in spital sau ingrifirilor primite, fie ca Pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita actviteti sale, indiferent daca simptomele aper, sau nu, In timp ce persoana respectiva se afia in spital. * Definitia infectie! nosocomiale se bazeaza pe date clinice, date de laborator $1 alte teste de diagnostic. Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analisa informatiilor din foaia de observatie a pacientului, si alt evidente din salon sau unitate. « Pentru ca 0 infectie sa fie dovedita nosocomiala, trebuie sa nu existe dovada ca infectia era prezenta sau in incubatie, in momentulinternari in spital. Trebuie considerate ca nosocomisie si infectiile dobandite in spital dar dignosticate dupa externare, ~ Nu se considera infectie nosocomial, infectia asociata cu 0 complicatie sau o extindera a unei infecti prezente la interare daca nu s-a schimbat agentul patogen, sau daca semnele nu arata o noua infectie, Fiecare caz de infectie nosocomiala trebuie dovedit ca se datoreaza spitalizarii sau ingrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitatile sanitare. Prevenirea infectilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregi activitat a spitalului, si se realizeaza in principal prin: 1, Masuri de igiena spitaliceasca ~ conditii de cazare + microciimat - alimentatie ~ aprovizionare cu apa ~ indepartarea reziduurilor ~ sterilizare ~ _curatenie si dezinfectie 2. Alegerea procedurilor de tratament cu rise minim de infectie 3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor antiseptice si utiizarea judicioasa a antibioticelor Asepsia este 0 metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare Antisepsia este o metode curativa care lupta impotrivainfectilor, prin utilize de antiseptice. 4. Aplicarea exacta si prompta a potentialului infectios si receptivitati bolnavilor, prin aplicarea masurilor de izolare a surselor si de protectie a receptivilor. 5. Supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectlor nosocomiale si a celorlalte bol infectioase, supravegherea satari de sanatate a personalului, apicarea masurllor de control, asigurarea informani epidemiologice, a inregistrarii analizei si a raportarii cazurilor, 6. Asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal a spitalului. Scopul principal al activitaii de prevenire si control a infectillor nosocomiale este diminuarea {ransmiterii parenterale, pe cale sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucniri epidemiilor el reducerea Mortalitatii prin aceste infectii, Un loc important in activitatea asistentului medical trebuie sa-! ocupe prevenirea si controlul infectilor nosocomiale, mai ales in sectiile de copii, care au rezistenta minima,06.10.09 nie ilor intraspitalicesti Infectiile intraspitalicesti sunt de natura infectioasa si se impart in 2 mari categori AA. Boli transmisibile contactate in spital si determinate de germeni patogeni B. Infectia cu germeni conditionat patogeni, care apar la grupuri cu rezistenta scazuta la infecti (nou nascuti, varstnici, boinavi cronici sau cu defecte imune) Pentru prevenirea infectilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa, gravitate si particularitati clinico-epidemiologice. Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verig. Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale. Masuri ce determina intreruy M 1. Respectarea regulamentului privind circuitele functionale al spitalului. Circitul functional reprezinta sensul de circulatie in interiorul unitatilor sanitare a persoanelor, materialelor, alimentelor, lenjeriei si instrumentelor. a. Circitul septic — Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor patogeni, generatori de infecti in interiorul unitatilor sanitare. b. Circuitul aseptic ~ este sensul de circulatie care asigura conditil de protectie impotriva infectillor in interiorul unitatilor sanitare Circitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului se impune respectaea urmatoarelor circuite functionale: = circuitul de intrare si iesire a personalului = circuitul de primire a bolnavului in spital ~ circuitul lenjeriei - circuitul alimentelor si veselei - circuitul instrumentelor si materialelor = circuitul vizitatorilor 2. Curatenia reprezinta indepartarea totala a prafului si produselor straine de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea produsilor si a substantelor organice care sunt suport nutritiv pentru microbi. ‘Aceasta etapa se aplica inaintea metodelor de dezinfectie si steriizare, in intretinerea generala a incaperilor. Curatenia se face zilnic si consta din: cuaratarea patului, saltelei, pernei, mobilierului, peretilor si chiuvetel. Materialele folosite sunt carpe, detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe intotdeauna cu spatile curate, se face zilnic si ori de cate ori este necesara. Curatenia pacientului consta in bala facuta in mod regulat cu apa si sapun, spalarea parului si schimbatul lenjeriei. Curatenia personalului sanitar presupune spalarea mainilor, curatirea echipamentului de protectie si respectarea metodelor de asepsie si antisepsie. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra microorganismelor.tode de curatenie 1. SPALAREA ~ Antrenarea prin udare si indepartarea pulberilor si substantelor organice, puterea de spalare depinzand de capacitatea de udare. Se realizeaza prin folosirea de apa calda si substante tensioactive. Apa calda la 35-40° are o putere de spalare superioara, iar inmuierea cu apa fierbinte la peste 55°C ingreuneaza spalarea deoarece precipita proteinele si le fixeaza pe suportul de tratat. In functie de obiectul tratari la apa calda se adauga in concentratie de 1-2% carbonat de sodiu sau sapun si detergenti, Conditii de eficacitate: Utlizarea de apa calda cu caltati chimice corespunzatoare si putere de udare cat mai mare, prin adaosul in cantitati optime de agenti tensioactivi. = Asocierea spalarii cu metode mecanice (agitare, periere, frecare) ~ Respectarea timpilor de inmuiere si spalare, urmata de clatire abundenta, 2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR - se utilizeaza pentru intretinerea curateniel intre doua spalari. Conditii de eficacitate: ~ _Utiizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie sau detergent proaspat > Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere ~ _ Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de curatenie 3. ASPIRAREA ~ Curatenia prin aspirare se recomanda numai cu aspiratoare umede, cu 0 Constructie care sa permita a fi curatate, dezinfectate si mentinute uscat dupa utilizare. 4. METODE COMBINATE PENTRU CURATENIA CABINETELOR SI MOCHETELOR — - Pot fi utilizate aparate care realizeaza spalarea si aspirarea umeda. In anumite cazuri se pot recomanda maturatul sau periatul umed, dar este o metoda eficacitate redusa. Nu se recomanda maturatul scat sau scuturatul in locuri circulate sau aglomerate. Curatenia in incaperi trebuie asociata intotdeauna cu aerisirea, * Ustensilele si materialele de curatenie se depoziteaza in conditi iglenice. ‘Curatenia este utlizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica in unele boli transmisibile si este singura metoda in focare. DEZINFECTIA Q metoda de decontaminare prin care se urmareste distrugerea in proportie de 99-99,99% in mediul fizic inconjurator a formelor vegetative ale microorganismelor, in scopul preveniri infectiei si @ bolilor transmisibile, find 0 punte de legatura intre asepsie si antisepsie. Dezinfectantul - Substanta chimica care poate distruge unele microorganisme patogene. Solutia dezinfectanta este un amestec de lichid bactericid, constituit din doua substante: una dizolvata si una dizolvanta. Dezinfectantul se aplica in cazurile in care curatenia nu elimina riscul de raspandire @ infectiei iar sterilizarea nu este necesara. In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se aplice metode de protectie a munci, pentru a Preveni accidentele si intoxicatiile. Dezinfectia se poate realiza prin metode fizice si chimice Metode fizice 1, Prin caldura uscata ~ flambarea si incinerarea 2. Prin caldura umeda ~ pasteurizarea si fierberea 3. Cu raze ultravioleteFlambarea- Utilizata in laboratoare pentru anse, interzisa pentru instrumentarul chirurgical, fiind ineficace. Incineararea - Utilizata pentruobiecte contaminate, fara valoare si reziduuri septice de la sali de operatie si tratament, piese anatomice rezultate din interventii chirurgicale, cadavre si cadavre de animale din laboratoarele de cercetare. De asemnenea in cuptoare speciale se incinereaza si obiecte de unica folosinta (seringi, ace, perfuzii, manusi) Pasteurizarea - O metoda de dezinfectie a lichidelor la temperaturi cuprinse intre 35-95°C, la 0 durata de expunere variabila cu rezistenta germenilor. Prin pasteurizare sunt distruse 90-95% din microorganismele patogene. Dezinfectarea prin spalare - La temperaturi de 60-95°C este un proces complex la care pe langa actiunea caldurii umede se adauga si actiunea detergentilor sau a altor substante, cat actiunea mecanica de spalare. Acest procedeu se foloseste la spalarea si dezinfectarea lenjeriei, veselei, sticlariei de alborator si instrumentaruitui. berea — in apa la temperatura de 100°C, sau utilizarea aburului de 100°C realizeaza distrugerea in interval de 10-20 minute, a formelor vegetative de microorganisme patogene, precum si a unor forme sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate. Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma fiarta, racita si aerata. In absenta masinilor de spalat cu ciclu de dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata pentru dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei. Fierberea la temperaturi de peste 100°C se poate obtine prin adaosul unor substante care ridica punctul de fierbere. Dezinfectia cu fierul de calcat — se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este umezita uniform. Dezinfectia cu ultraviolete - se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice. Se utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile. Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie perfect curat, temperatura mediului sa fie intre 15-30°C, iar umiditatea de maxim 60%. Numarul lampilor necesare se calculeaza in functie de debitul de aer dezinfectat de fiecare aparat. Nu este permisa expunerea persoanelor la radiatia directa a lampilor cu ultraviolete. Dezinfectia prin mijloace chimice — au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere a bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care conditioneaza eficienta lor: + factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice + criterile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utlizare @ lor Criteriile de alegere sunt: = spectrul si = numarul - natura suportului, temperatur, concentratia, volumul, Ph-ul, timpul, eficacitatea, usurinta de preparare, economicitatea Regulile generale de utlizare: - _dezinfectia profilactica copleteaza curatenia dar nu o suplineste si nu poate inlocui sterilizarea - eficienta dezinfectiei este conditionata de o curatenie riguroasa prealabila = dezinfectia chimica se aplica numai in cazurile in care nu se poate practica dezinfectia prin caldura umeda - = in dezinfectia chimica se utilizeaza un numar redus de dezinfectante cu spectru larg bactericid si virulicid~ _ in preparea si utilizarea dezinfectantelor sunt necesare Cunoasterea exacta a concentratiei in substanta activa, folosirea de recipiente curate si utilizarea solutillor in ziua respectiva ~ pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune asupra agentului specific ~ _utilizarea dezinfectantelor se face in conditii de protectie a muncii care sa previna accidentele si intoxicatiile Cloramina B ~ contine 20-25% clor activ si este 0 pulbere crstalina alba sau foarte slab galbule Cu miros de clor, gust amar si neplacut. Este solubila in alcool, licerina si aps. Incalzita se descompune cu explozie. fe efect bactrcid si virulicid, indicata in dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru pavimente, lenjeriei de corp si de pat, jucari si obiecte de sticla, vesela si termometre, Solutia de cloraming se schimba la 12h. Se poate mai folosi ca antiseptic pentru dezinfectia mainilor. Tinctura de iod si betadina — soluti ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid Formolul — o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie cu apa si alcoolul. Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid. ‘Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h, Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la 0 temperatura de sub 10°C, Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxica im le intoxi Initatia mucoaselar, tulburari de vedere, migrene, senzatia de constrictie toracica, palpitatii, edem sau spasm glotic, Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea Pulverizarea — 0 metoda usor de aplicat dar slab eficienta. Pentru a realiza 0 pulverizare corespunzatoare, trebuie respectate urmatoarele masuri: Etanselzarea incaperilor, incalzirea lor la 22°C, umiditatea de 80-90% iar cantitatea de solutie sa fie de 40-60m\/m2 Vaporizarea — se efectueaza cu un aparat de formolizare si se impun urmatoarele masuri: Stabilirea volumului incaperi, etanseizarea usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor, protejarea aparatelor electronice, asezarea saltelelor si pernelor suspendate sau obli Pregatirea aparatelor se face in exterior iar teava de iesire a vaporilor se introduce prin orificiul cheli. Aparatul se mentine in functiune pana se evapora cantitatea de formol necesera, Incaperea ramane inchisa 6-24h, iar dupa acest interval se deschid usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h, ‘Dezinfectia prin inmuiere ~ solutia de formol poate fi folosita sila dezinfectia prin inmuiere, insa in mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol, NITRAT DE ARGINT ~ Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia de hitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrate este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic. ACIDUL BORIC ~ Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mal ales pentrucombaterea infectilor cu bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o au compresele imbibate cu puroi.DEZINFECTIA TEGUMENTULUI Este 0 etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injecti, puncti, si interventii chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3. TIP 1 — se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica, subcutanata, intravenoasa si in recoltarile de sange. Tehnica — se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec. TIP 2 se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor in vederea perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura. Tehnica — se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril, efectuandu- se inca odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec. TIP 3 - se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si punctii, Tehnica ~ se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantul de 2 ori la interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute, Persoana care executa dezinfectia de tip 3 poarta manusi sterile. CURATENIA GENERALA SI DEZINFECTIA CICLICA A SALOANELOR consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor, mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode care evita impurificarea aerului. ‘Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie. Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului @ carpelor si recipientelor intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si se dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin prin spalare cu apa si detergent. CURATENIA SI DEZINFECTIA BLOCURILOR OPERATORII SI A SALILOR DE NASTERE La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se sterge cu o panza inmuiata in dezinfectant. Salile de operatie si salle de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a sali prin formolizare sau cu alte dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar orice piesa care suporta sterilizarea se sterilizeaza. In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in interval de 10-15 zile. Dezinsectia ~ reprezinta totalitatea procedeelor de prevenire si distrugere a inmultiril insectelor care au rol in transmiterea bolilor infectioase (muste, gandaci, tintari) Dezinsectia profilactica consta in masurile igienico-sanitare a beciurilor, subsolurilor si in masuri individuale ale personalului pentru a impiedica dezvoltarea insectelor. Dezinsectia se face prin metode fizice, chimice, si biologice.Procedee fizice ~ constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare. Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de Patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandaclor. Pastrarea alimentelor se face in dulapur si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite. Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor. ‘Miloace-chimice ~ se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutl aerosol, gaze cu cefect imediat seu prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor. Deratizarea — Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor folosite pentru prevenirea si distrugerea rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor infectioase. Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca din constructia clat patrunderea rozatoarelor. Deratizarea de combatere consta in folosirea de mijioace mecnico-chimice sau biologice. Procedee mecanice: Folosirea de capcane de diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand rozatoarele. Milloace chimice: Folosirea de substante raticide care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie. lor, pentru a preveni GESTIONAREA SI INDEPARTAREA REZIDUURILOR SI DESEURILOR Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu diferite Culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate. Reziduurilelichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele. containerele colectoare se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale, CODUL DE CULORI PENTRU CONTAINERE 1. GALBEN ~ Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie), 2. VERDE ~ folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica- ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsil, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. 3. ROSU ~ pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete, ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat in contact cu material infectat. 4. NEGRU - pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor menajere.Protectia muncii este un sistem de mdsuri si mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic-curative, care actioneazé in baza actelor legislative si normative si care asigurd securitatea angajatului, pastrarea sdnatétii sia capacitdtii de munca a acestuia in procesul de munca, Scopul protectiei muncii este de a reduce la minimum, probabilitatea afectirii sau imbolndvirii angajatului cu crearea concomitenté a conditiilor confortabile de munca la o productivitate maximala a acesteia. Securitatea muncii in activitatea de productie se asigura pe urmatoarele cai: - instruirea in materie de protectia muncii a tuturor angajatilor si a altor persoane la toate nivelurile de educatie si pregatire profesional’; - instructarea prealabild si periodica a tuturor angajatilor; ~ pregiitirea special’ angajatilor care deservesc masini, mecanisme gi utilaje fat de care sint inaintate cerinte sporite de securitate; - verificarea periodicd a cunostintelor personalului tehnic ingineresc a materiei in protectia muncii(nu mai rar decit o data in trei luni). Directii principale ale politicii de stat in domeniul protectiei muncii: - asigurarea prioritatii ale politicii de stat in domeniul protectiei muncii - emiterea si aplicarea actelor normative privind protectia muncii; - coordonarea activitatilor in domeniul protectiei muncii si al mediului; = supravegherea si controlul de stat asupra respectarii actelor normative in domeniul protectiei muncii; - cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale; - apararea intereselor legitime ale salariatilor care au avut de suferit in urma accidentelor de munca si a bolilor profesionale; - stabilirea compensatiilor pentru munca in conditii grele, vatimatoare sau periculoase ce nu pot fi inlaturate in conditiile nivelului tehnic actual;- participarea autoritatilor publice la realizarea mésurilor de protectie si al organizarii muncii; - pregatirea si reciclarea specialistilor in domeniul protectiei muncii; - organizarea evidentei statistice de stat privind conditiile de munca, accidentele de munca, bolile profesionale si consecintele materiale ale acestora; - colaborarea international in domeniul protectiei muncii; - contribuirea la crearea conditiilor nepericuloase de munca, la elaborarea si utilizarea tehnicii si tehnologiilor nepericuloase, la producerea mijloacelor de protectie individuala si colectiva a salariatilor; - reglementarea asigurarii salariatilor cu echipament de protectie individual si colectiva cu incdperi si instalatii sanitar-social, cu mijloace curativ profilactice din contul angajatului Ministerul Muncii si Protectiei Sociale exercita coordonarea activitatii de protectie a muncii in Republica Moldova. Normele de protectie a muncii si normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si de Ministerul Sanatatii dup’ consultarea patronatelor si sindicatelor.[10] Pentru realizarea lucrului metodoorganizatoric de protectie a muncii la intreprinderea de sticli este fondat cabinetul de protectie a muncii. Instructajul introductiv se petrece cu toti cei cae intra la intreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandatii la intreprinderele pentru indeplinerea lucrarilor de la alte organizatii, cu practicantii care-si petrec practica la intreprindere, admise pe teritoriul intreprinderii sau in sectiile de producere pentru indeplinirea lucrarilor. Instructajul introductiv i] petrece inginerul de protectie a muncii si tehnica i in cabinetul de protectie a muncii, iar cu muncitorii inginero - tehnici, cu 2specialistii tineri si cu elevii institutiilor de invatamint — inginerul sef al intreprinderii, Instructajul introductiv se inregistreaza in Registrul de inregistrare a instructajului introductiv de protectie a muncii, sanitarie de producere, securitate antiincendiara si acordarea primului ajutor care se pastreazi la inginerul de protectia a muncii si tehnica securitatii. Instructajul primar se petrece nemijlocit la locul de lucru inainte de admitere la lucru cu toti muncitorii intrati la intreprindere, dupa petrecerera instructajului introductiv deasemnea cu muncitorii transferati la alt lucru. La instructajul primar muncitorului ii sunt aratate toate locurile periculoase Ia utilaj si la locul de lucru, metodele de organizare corecti si asigurea locului de lucru, deasemenea i se dau indicatii de interzicere de a folosi metode periculoase in lucrul sau alte actiuni, care pot duce la traumatism sau imbolnavire. Instructajul secundar cu scopul controlarii si perfectionarii nivelului de protectie a muncii se petrece nemijlocit la locul de lucru cu toti muncitorii indiferent de calificarea lor, specialitatea si stagiul de lucru. Instructajele primar si secundar se inregistreaza in Registrul de inregistrare a instructajelor primar si secundar de protectie a muncii, tehnica securitatii si securitatea anincendiara, care se pastreazi la conducatorul lucrarilor, in subordonarea cAruia se gasesc muncitorii.[10] Analiza conditiilor de munca - evidentierea starii reale a conditiilor de munca la obiectul de baza; - analiza misurilor tehnice si organizatorice spre preintampinarea actiunii negative asupra muncitorilor a factorilor nocivi de producere. Analiza conditiilor de munc& se infiptuieste in perioada practicii de diploma sau de producere si se incepe cu aprecierea vizuala a locurilor de munca(categoriei de lucrari) din punct de vedere a conditiilor reale de munca folosind indexatia ,normal”(n), .,periculos (p). Datele se inscriu in tabela de mai jos. Tabelul 1. Caracteristica conditiilor igieno-sanitare a factorilor periculogi si daunatori de productie Factorii periculo: junatori__| Aprecierea conditiilor de munca de productie | Vizwala | Dupa proiect T | 2. | 3 1 Factorii sanitaro-igienici Per, rece _| Per. Calda Microclimatul temperatura ,° C n 17-19 20-22 umeditatea relativa a aerului,% n 40-60 40-60 viteza miscarii aerului , m/s n 02 0.3 Tuminatul natural lateral,% + 0,9 artificial comun, Ix + 200 Ventilatia aeratia naturala.k , 2 2 infiltrarea naturala,k ,, 3 3 2.Caracteristica incaperilor 2.1 zona sanitara de protectie IV Iv 2.2 categoria industriei dupa | pericolul exploziv si incendiar G | G 2.3 gradul de rezistenta la foc a | cladirii | 1 | I 3 factorii periculosi si nocivi de | producere 3.1 Electrici genul curentului Alternativ Alternativ tensiunea , V 220/380 220/380 fregventa Hz 50 503.2 Mecanici vbratie,Hz(mm/sec,dB) + 93 zomotul ,4B + miscarea partilor masinilor si mecanismelor + + 3.3Termica detalii incalzite,"C + + 3.4 Paf (pulbere) neorganic + CMA ) 10 mg/m® 4. Posibilitatea _ izbuenirii incendiului sau a exploziei gazul inflamabil + + surse de aprindere tigardscinteie_| tigara,scinteie Sanitaria industriala. 1. Mijloace de protectie in cazul prafurilor. Un sir de productie tehnologica in constructia, industria materialelor de constructie gi in alte domenii ale industriei sint insotite de formarea si raspindirea in mediul de productie a prafului, care influenteazA negativ asupra organismului uman si in indeosebit asupra organelor respiratorii, Praful de productie influenteaz& negativ nu numai asupra organismului uman, adesca el inrdutateste mediul de productie in limitele zonei de lucru, duce la uzarea rapid a pieselor si agregarea supuse frecarii. Afara de aceasta, praful poate fi sursa de electricitate static’. Praful se formeaza in timpul maruntirii, macinarii, fractionarii diferitor materiale, la transportarea, incdrcarea si descdrcarea materialelor pulverulente; la pregitirea suprafetelor constructiilor pentru izolare si finisare; in timpul executirii Iucrarilor de terasamente; la demolarea constrcutiilor si instalatiilor etc. Gradul de influenta a prafului asupra organismuli uman depinde de proprietitile lui fizico — chimice, toxicitate, dispersitate si concentratic. in cazul, cind metodele de desprafuire a aerului zonei de munca nu asigura micgorarea concentratiei prafului pina la valoarea admisibila sau curatareamediului aerian este imposibild sau neefectiva pentru protectia vremelnic’ a organelor omului sunt folosite haine speciale si mijloace individuale de protectie. Echipamentul de protectie antipraf se alege in conformitate cu normele existente ,,imbracdminte, incaltiminte speciala si echipament de protectie” elaborat de Institutul Central de Cercetare in Domeniul Protectia Muncii. Pentru protectia organelor de respiratie, de prafurile de var, de ciment, ipsos, azbest sunt folosite respiratoare de tipul RN-19. Pentru protectia ochilor se folosesc ochelarii speciali antipraf. Pentru protectia corpului sunt folosite costume si combinizoane contra prafului confectionate dintr-o fesaturd speciala, care se curata usor prin scuturare. [7] 2. Metode de combatere a zgomotului. Pot fi folosite urmatoare metode si mijloace: 1)metode tehnic-organizatorice - folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus; = perfectionarea tehnologiilor de deservire si reparatie a masinilor si utilajelor; - folosirea mijloacelor si utilajul cu zgomot redus. 2) metode arhitectural-planificatoare -amplasarea rationala, din punct de vedere acustic, a intreprinderilor, incaperilor cladirilor si instalatiilor; - amplasarea rational a zonelor de munca. 3) mijloace acustice = imprejmuiri fonoizolatoare a cladirilor, fatuieli fonoabsorbante, sprijine vibroizolante in cazul solutionarii problemei protectiei contra zgomotului se porneste de la cele doua forme sub care apar acestea: Iforma obiectiva(micsorarea oscilatorie a corpurilor elastice );2)forma subiectiva(senzatie pe care o percepe organul auditiv). Temperatura de asemenea trebuie luata in considerare, deoarece, influentand proprietatile materialelor_fonoizolante, poate sa afecteze performantele acustice, cit si gradul de confort. Protectia individuala a personalului contra zgomotului se realizeaza prin utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate in imediata apropiere a receptorului. Cerinte care trebuie s4 le respecte un antifon sunt urmitoarele: si asigure o izolare cit mai bund a zgomotului; si asigure un grad de confort mai ridicat; si nu produca iritatii ale pielii; s4 se manipuleze usor. in practic se utilizeaza doua tipuri de antifoane: de tip extern(sub forma de casca) si de tip intern(sub forma de dop). Astfel dacd este necesara o atenuare acusticd mare, in special la frecvente inalte si pentru un interval scurt de timp, se va utiliza antifonul de tip extern gi in cazul contrar se va utiliza cel intern. [7] 3. Cerinte sanitaro-igienice fata de sisteme de ventilare. 1. sisteme de ventilatie trebuie s& fie calculate corect. Volumul de aer trebuie si fie suficient pentru eliminarea surplusurilor de caldura, umezeal si a substantelor nocive; 2. Volumul de aer aspirat L, in incdipere trebuie si corespunda volumului de aer eliminat La. 3. sisteme de ventilare trebuie si fie plasate in asa mod ca eliminare si fie executata din locuri cu degajari sporite, iar aspirarea aerului curat - in locuri cu concentratii minime. Dac& aceasta se refera la surplusuri de caldura, atunci aspirare sa se execute la podea, iar eliminarea de sub tavanul incdperii. 4. sisteme de ventilare nu trebuie si provoace supraracirea sau supraincalzirea angajatilor;5. Sisteme de ventilatie trebuie si asigure electrosecuritatea de incendiu si de explozie. [7] 4. Cerinte fata de iluminatul de productie. 1, Huminatul la locuri de munca trebuie si corespunda lucrului vizual, care este determinat de urmatorii parametri: obiectul de distingere; fondul valorile caruia se afla intre limite 0,02..0,95. 2. Este necesard asigurarea unei_uniformi indestulatoare a luminatiei pe suprafata de lucru, precum si in limitele spatiului inconjurator. 3. re suprafata de lucru nu se admit umbre puternice. 4. Valoarea iluminarii trebuie sa fie constanta in timp. 5. E necesar de a alege directia optima a fluxului de lumina. 6. Enecesar de a alege componenta spectral a luminii. 7. Toate elementele instalatiilor de iluminat trebuie sa fie asigurate prin legarea la pamént sau la firul nul, limitarea tensiuni alimentarea instalatiilor trebuie sa fie pind la 42, 36, 24 si 12V. Tluminatul natural in incaperi este reglementat de normele NRC (SNiP)II-4- 79 ,luminatul artificial gi natural”. [7] 5. Cerinte ergonomice fatd de organizarea si constructia locurilor de munca, Locul de munca trebuie si fie acomodat pentru o munca conereta si pentru muncitori de o anumitd calificare cu considerarea particularitatilor antropometrice, fizice si psihice ale lor. La construirea locurilor de munca se vor respecta urmatoarele conditii de baz: prezenta spatiuluisuficient pentru executarea migedrilor de lucru laexecutarea muncii, conducerea sau deservirea masini; asigurarea suficienta a legaturilor fizice, vizuale gi auditive dintre muncitor gi utilaj. La organizarea, construirea si amplasarea locurilor de munci trebuie previzute masuri care preintampina sau reduc oboseala precoce a muncitorului, De asemenea este necesar de prevazut la locuri de munca: alegerea pozei rationale de lucru, amplasarea rationala a panourilor indicatoare si a organelor de dirijare; asigurarea campului de vedere optim a elementelor locului de muncé. La amplasarea elemetelor locului de munci si determinarea dimensiunii lor se va tin cont de indicii antropometrici, statici si dinamici si de posibilitatea reglirii a lor in dependent de diferite grupe de populatie pentru care locul de munci este destinat. [7] Tehnica securita: | Totdeauna a pastra curdenie si reguld la locul de lucru si in hala industrials. 2A se adresa la sef direct pentru explicarea in cazul lipsei de informatie sau aparitiei indoielei la executerea lucrului. 3.A fi atent in timpul executarii lucrului, a nu se distrage cu convorbire sau lucru strain, 4.A se folosi numai de insrumente spacializate intr-o stare buna de functionare. De anu folosi instrumente ocazitionale. 5.Lucririle cu grad de pericol redicat se executa numai dupa primirea permisului si ascultarea instructiulor adaugatoare. 6.La timp executarea lucririlor de reparatie cu. materiale refractorii a fisurilor aprute la cuptorul de sticla. 7.A executa lucrarile de reparatie a unor noduri separate a cuptorului numai cu permisiunea sefului de schimb.8.Despre inceperea lucrarilor de reparatie a unor elemente ale cuptorului preventiv se informeaza fierbator de sticla de serviciu, 9.Examenarea boltei cuptorului se executd numai de pe platformele specializate. 10. Examenarea fundului baiei se executi de pe platforma permanent si in prezenta a ined unui lucrator. 11. Demontarea cuptorului totdeauna se incepe numai de sus. 12. Carimida demontara dupa racire se amplaseaz’ intr-un loc special. 13. in timpul licvidarii avariei e obligatorie aflarea din partea vintului. 14. La transportarea materialelor refractorii fierbinti spre locul executarii reparatiei, de a le izola cu capac termic. 15. La executarea lucrarilor in zonele cu temperaturi redicate obligatoriu de a se folosi de paravan termoizolant si alte obiecte de protectie. 16. in timpul executarii lucrarilor fierbinti de a nu iesi la curent sau folosi curenti de aer reci pentru racirea corpului. 17. Examenarea stiri in interiorul cuptorului se face numai prin ferestruici de observare, folosind ochelarii de protectie. 18. Folosirea insrumentelor numai dupa racirea lor. 19. De anu [asa instrumentul la locul de lucru sau treceri, 20. De a nu permite prezenta persoanelor strdine sub baia cuptorului, la generatoere, conducta de gaz, camere de incarcare. 21. A cunoaste si a respecta normele redicarii si transportarii_greutatilor. 22. La folosirea masinelor pentru ridicarea si transportarea greutatilor de a nu depasi capacitatea lor maximal. 23. De a nu lua si transmite obiecte deasupra conveerilor sau a altor utilage. 24, De anu ridica obiectele cazute acolo unde este riscul de a fi prins& haina sau 0 parte a corpului de mecanizmeme in miscare sau riscul de a fi lovit de curent. in acest caz utilajul se opreste.25. La executarea lucrarilor la o indltime mai mare de de 1,1 m de a se folosi de scari si suporturi, stabilitatea rezistenta cdrora preventiv se verific’. 26. Curatenia sargei si ramasitelor de sticla nu se executi manual si numai cu instrumente specializate. 27. A nu lucra la insatlatii cu ingradire deschisa. 28. De anu bara trecerea spre locurile de munca sau instrumentele antiincendiare. 29. De urmirit stare de functionare a utilajului. in cazul lucrului incorect a se adresa imediat maistrului de schimb. 30. in cazul simtirei curentului electric la atingerea utilajului sau unei constructii metalice de a preintimpina oamenii din jur si maistrul de schimb. 31, La executarea lucririlor de extragerea masei de sticli toate persoanele ce nu au atitudine direct la lucrarile date se evacuiaz de la cuptor li zona situarii gropii de evacuare, 32. La evacuarea sticlei topite se interzice prezenta ling’ groapa de evacuare. 33. La observarea scurgerii neplanificate a masei de sticli din cuptor imediat de informat maistrul de schimb. Dupa posibilitate de a opri scurgerea prin folosirea de aer condensat sau a solutiei reftactorii, Se interzice pentru racirea cdrdmizei de a uda blocul scurgerii cu apa. 34, Permanent de a verifeca Permanent de a verifica introducerea sargei si a cioburilor in bunchere. 35. Periodic de a verifica curatenia platformei de incrcare. 36. Se interzice examinarea buncherilor prin gura inferioara. 37. Regulat de verificat temperatura apei din frigiderele de racire. in caz de stopare a livrarilor de apa se informeazi managerul de schimb. Masuri privind profilaxia antiincendiara "Securitatea obiectului impotriva incendiului se asigura prin: printr-un sisitem de preintimpinare a incendiului printr-un sistem de protectie impotriva incendiului care costa din dulapuri antiincendiare unde se afla nisip, o lopata si o caldare cu fundul ascutit ; prin masuri tehnico-organizatorice adicd toti sunt instruiti cum sase comporte si ce s& facd in caz de incediu Factorii periculosi a incendiului care influienteaza asupra oamenilor sunt urmatorii : focul deschis si scinteile temperatura inalt4 a mediului inconjurator fumul concentratia scizuta de oxigen prabusirea partilor cladiri, instalafiilor , ete. Preintimpinarea incendiilor se asigura prin: prevenirea formarii mediului combustibilului prevenirea formarii sau includerii in mediul de combustibil a surselor de aprindere Pentru a nu forma mediul combustibil trebuie: de folosit la maxim materialele greu combustibil si necombustibile de a limita utilizarea substantei inflamabile si utiliza cele mai nepericuloase procedee de amplasare gi pastrare de aizala mediul combustibil ; de a mentine mediul de vapori si gaze in afara zonei deaprindere de a automatiza si mecaniza la maximum procesele tehnologice ce tin de folosirea substantei combustibile ; de a instala utilajul cu pericol de incendui in inbcdperi izolate sua pe tem deschis ;— dea utiliza ambalaje ermetice pentru substante combustibile — de afolosi dispozitive de protectie la utilajul de producti in care se manipuleaza substantele combustibile pentru cazurile de defectiri sau avaris — folosirea incdperilor si cabinelor bine izolate de mediul inconjurator. Prevenirea formarii in mediu combustibil a surselor de aprindere trebuie sa se asigure prin: — folosirea masinilor si mecanismelor la exploatarea carora nu se formeaza surse de aprindere; — folosirea utilajului electric in corespundere cu ceritele regulilor de constructie a instalatiilor electrice; — folosirea in constructie a mijloacelor cu actiune rapid’ de deconectare a posibilelor surse de aprindere ; — amenajarea protectiei contra fuljerului a clidirilor , instalatiilor gi utilajului — executarea regulilor stabilite privind securitatae incendiilor Fata de sistemul de protectie impotriva incendiilor sint inaintate uramatoarele cerinte: — folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor si tipurilor de tehnicd impotriva incendiilor respective; — folosirea instalatiilor automate de semnalizare a incendiilor; = instalatii si dispozitive ce asigura limitarea propagarii incendiilor; folosirea sistemelor de protectie antifum Sistemul de protectie antifum trebuie si aigure protectia cdilor de evacuare de fum,temperaturile inalte si produsele toxice ale arderii atita timp, cit este necesar pentru evacuarea sau protectia colectiva a oamenilor . in timpul functionarii intreprinderii tofi colaboratorii sint instruiti referitor regulilor de securitate impiotriva incendiilor, se folosec mijloce demonstrative de agitatie privind asiguraca securitatii impotriva incendiilor. BResponsabilitatea pentru decuritatea impotriva incendiilor a obiectului o poart seful obiectului sau alte persoane oficile, numite prin ordin de catre conducerea unitatii. Aceste persoane sunt obligate: ~ s cunoasca proprietatile incendiare a materialelor si substantelor care se folosesc sau se pastrreazd pe sectorul incredintat ,si nu admita incalcarea regulelor de pastrare; - sa urmareasca starea de functionare a tuturor sistemelor ti instalatiilor , s§ ia masuri de inlaturare a neajunsurilor depistate; - sa explice angajatilor instructiunile gi regulile securitatii impotriva incendiilor care sint in vigoare la obiectivul dat . Vaporii tuturor lichidelor inflamabile sint mai grei ca aerul si se acumulezi, de regula, in zonele de jos ale incaperilor.Viteza de ardere a lichidelor este 0 miarime instabila si depinde de tempereatura de fierbere si aprindere a lichidului.Prafurile prezinta un pericol de incendiu sporit , deoarece poseda toate proprietatile incendiare ale materiallelor solide. Valorile limitelor concentratiilor explozive ale amestecurilor praf-aer depind nu numai de componenta chimica , dar si de umeditate si dipersitate. [8] Masuri de protectie a mediului ambiant. Pentru aprecierea calitatii componentelor mediului -aerul, apa ,solul- sunt folositi indicii starii lor normative.Cei mai raspinditi indici normativi sint CMA ale substantelor daunatoare in mediile numite , eleborate in deosebi pentru oameni. Masurile de baza pentru protectia si folosirea ratianala a resurselor de apa includ: ~ controlul calit&tii apelor de suprafata si subterane;= respectarea normelor sanitare la crearea $i exploatarea punctelor de captare a apei . in constructie apa este folosité in scopuri diferite .Ea se cunsuma pentru pregitirea betoanelor si mortarelor, umezirea suprfetei betonului proaspat tumat , pregitire suprafetei, spalare , vopsire, varuire. Cantitati enorme de api se consumi la multe procese gi lucrari de finisare a podelelor umede , este necesar de a sepera apa utilizati in apa tehnicd si apa potabili menajer’ .Procesele tehnologice si alimentarea cu api a instalatiilor care necesita cantititi mari de apa , trebuie nsf fie trecute la alimentarea in ciclu inchis sau repetat .Pe santierul de constructie se vor lua masuri de micgorare a volumului de apa consumata si poloarea ei , prevenirea cazurilor de poluare a bazinelor acvatice cu ape neepurate , deseurile de constructie.[30] Apele reziduale tehnologice si gospiodaresti-comunale ale industrie de constructie veor fi revarsate in sistemul de canalizare sau permanente,sau vremelnice. Pentru pastrarea resurselor se apa in activitaea de constructie este necesar de efectua masuri ce previn eroziunea , spalarea si transportarea particulelor de sol in bazinele acvatice,provocind poluarea si namolirea acestora, porecum gi mésuri de prevenire a infiltrarii si evaporarii apei Protectia aerului atmosferi in activitatea de constructie exercita o influenta mare de a exclude poluoarea IuiLucrarile de constructie-montaj actioneaz negativ asupra mediului ambiant .Acesta este poluat puternic in procesul pregati materialelor izolante, pregatirea betonului asfaltic arderea degeurilor Pentru a exclude poluarea la efectuarea acestor lucrarii si pricese este necesar de folosit mai pe larg incdilzilrea electric’ a materialelor prin inductie.Una din directile principale a misuriloe de protectie a naturii este prevenirea poluarii 1smediului ambiant la exploatarea masinulor de construzctie si a unititilor de transport.Acest scop pote fi atns pe umatoarele c: = micsoraea concentratie substantelor toxice in gaze de esapament a masinelor de constructie, prin reglarea minutiosi a sistemului de alimentare cu conbustibil a motoarelor cu adere interna; - excluderea compacti a degajarilor toxice in atmosferi prin trecerea masinilor de constructie la actiunea electric’ gaz natural.[30] Cei mai efectivi poluanti atmosferici in activitatea de constructie sint substantele liante neorganice (cimentul, var,ipsos) Nivelul zgomotului in localitati la locurile de munca si incaperi este reglementat de acte normative GOST 12.1.003-76 ,,SSBT.$um. Obscie trebovania bezopasnosti”. Influenta negativa a zgomotului asupra organismului uman duce la un disconfort si cel mai mult este apreciati de oamenii ce locuiesc in case cu multe nivele , ce poseda fonoconductibilitate sporita. [9] 16