Colegiul Tehnic "Domnul Tudor"

Drobeta Turnu Severin, judeul Mehedini

Strada I. C Brtianu Nr 7
Tel/fax 0252/313745; ldltudor@yahoo.com
Suport de curs
Curriculum la decizia colii Texte funcionale i utilitare
Clasa a IX-a A
Prof. Colonelu Luciana
Aa cum sculptura folosete ca material piatra, lemnul, bronzul etc., aa cum muzica este
o arta a sunetelor sau pictura se folosete de culori si pnza, literatura este o arta a cuvntului.
La origine, text nsemn estur" (lat. textus), structura, mbinare, reea de semne.
Elemente ale situaiei de comunicare
Situaia de comunicare cuprinde mai muli factori, inventariai de ctre lingvistul si
teoreticianul literar de origine rusa Roman Jakobson. Orice situaie de comunicare presupune
urmtoarele instane ale comunicrii:
Transmitorul sau emitorul, cel care emite discursul, care adreseaz un mesaj;
Destinatarul sau receptorul, cel care primete, recepioneaz discursul; cei doi poli ai
comunicrii, Emitorul si Receptorul, cel care emite mesajul poate fi apoi receptor si invers,
exact ca intr-un dialog in care cel ce ntreab poate fi la rndul lui ntrebat;
Mesajul- obiectul comunicrii, ceea ce are de spus, de transmis Emitorul -idei,
sentimente,
sfaturi,
aprecieri,
coninuturi
tiinifice
sau
literare
etc;
Contextul sau referentul la care trimite emitorul, realitatea despre care vorbete discursul aceasta poate fi concreta, o realitate obiectiva, imediata sau una abstracta ori ndeprtata in
timp/spaiu;
Codul- comun emitorului si destinatarului, pentru ca acetia sa poat coda si decoda
mesajul. Poate fi un cod verbal - limba comuna: romana, franceza, engleza s.a. - sau un cod
nonverbal - sisteme de comunicare precum alfabetul Morse, semnele de circula ie, gesturile
celor care nu pot vorbi, lumina unui far care semnalizeaz cale libera" etc);
Canalul -legatura, conducta materiala sau psihologica dintre emitator si receptor, care
face posibila comunicarea - poate fi reprezentat de: distanta dintre doi sau mai multi vorbitori,
legatura telefonica, reteaua de Internet s.a.). Comunicarea poate fi directa, atunci cand
emitatorul si receptorul se afla fata in fata, sau indirecta, atunci cand se efectueaza la distanta,
de regula in scris sau prin mijloace audio-video. intr-o posibila schema. Fiecare dintre ei
determina o anume functie a comunicarii, care poate fi dominanta la un moment dat, intr-o
situatie de comunicare specifica.
Astfel, pot fi stabilite urmatoarele funcii:
Functia emotiva, (sau expresiva) este centrata pe Emitator si are scopul de a transmite
informatii despre acesta, de a evidentia starile sale afective sau reactiile sufletesti. Se exprima
prin: interjectii, tonalitate, mijloace stilistice ca epitetele, anumite expresii etc. Exemplul pe
care il da Roman Jakobson este al unui actor rus care a reusit sa redea aproape 40 de situatii
emotionale
prin
simpla
rostire
diferita
a
sintagmei
asta-seara".
Functia conativa, (sau persuasiva sau retorica) este centrata pe Receptor si isi gaseste
exprimarea indeosebi prin vocativ si imperativ. In exemplul: Matei, inchide usa! accentul cade
pe
Receptor,
care
trebuie
sa
raspunda
la
rugaminte/porunca.
Functia referentiala este axata pe Context (ReferenT). Aceste trei prime functii pot fi
usor raportate la cele trei persoane ale pronumelui: persoana intai, care vorbeste, eu
(EmitatoruL), persoana a ll-a, care asculta, tu (ReceptoruL) si persoana a lll-a, despre care se
vorbeste - el/ea (Referentul).
Functia fatica, pune in evidenta canalul de transmisie, Contactul si poate fi
identificata in cazurile in care Emitatorul verifica, de exemplu, stabilirea legaturii telefonice:
Alo, alo!Ma auzi?". Uneori, aceasta functie este indeplinita de gesturi, de mentinerea

contactului vizual cu interlocutorul sau de raspunsul your message has been sent" din contul de
e-mail.
Functia metalinguala, se exercita asupra Codului si este vizibila mai ales in enunturi
de tipul Amerge este un verb la modul infinitiv" sau Ce inseamna incomprehensibila". Este
utilizata frecvent in lingvistica, gramatica, istoria limbii.
Functia poetica, se axeaza pe Mesaj, mai exact pe forma acestuia. Atentie!
Functia poetica nu trebuie confundata cu poezia, ea se regaseste in toate actele de limbaj, cu
precadere in literatura, dar este evidenta in poezie. Mecanismul enuntului obisnuit presupune
existenta a doua axe: una orizontala, a selectiei, unde se gasesc paradigmele (clasele de
termenI) - de exemplu, paradigma tanar" cuprinde adolescent, copil, copilandru, flacau, pusti",
si alta verticala, a combinarii. Selectia se realizeaza pe baza unor principii de echivalenta
(sinonimie, antonimie s.a.), iar combinarea se bazeaza pe contiguitate (alaturare).
Functia poetica, asa cum arata Jakobson, instituie echivalenta ca principiu constitutiv al
secventei: un vers dintr-o poezie ar fi, asadar, o succesiune (secventa) de unitati metrice
echivalente. Tot astfel devin posibile metaforele, de genul copilul-floare" sau figurile fonetice,
cum ar fi aliteratia.
Si literatura este un mod de a comunica, inseamna comunicare. Instantele comunicarii se
regasesc si in cazul unui text epic, cu unele deosebiri. Astfel, in planul realitatii, autor =
Emitator, cititor = Receptor, cu observatia ca rolurile nu mai sunt intersanjabile, adica cel care
citeste n-are cum sa se confunde cu autorul sau sa preia din atributiile acestuia. In interiorul
textului fictional, aceasta relatie se stabileste intre narator si ascultator [naratorul regasit in
formule de genul: si acum, dragi cititori").
In lirica subiectiva domina functia emotiva, pentru ca se transmit informatii despre
Emitator, stari afective ale subiectului care spune eu", marcat textual prin forme ale eului liric".
In proza realista domina functia referenfiala, prin care se ofera informatii despre o
intreaga lume, despre contextul" social-istoric al unei epoci, al unui univers fictional.
Textul literar si textul non-literar
Comunicarea literara se realizeaza, de fapt, prin intermediul textului. Literatura (in forma
ei scrisa) este, deci, intotdeauna text. Nu insa si invers. Adica un prospect de medicamente este
doar un text, nu si un text literar: functia lui este aceea de a informa si el nu are valoare estetica,
singura care defineste textul literar. Textul literar inseamna text + valoare estetica.
Esteticul este deci valoarea fundamentala a literaturii si cea care ii confera autonomie.
Exista si opere care pot fi analizate si din punct de vedere al valorii lor morale, etice sau
documentare, asa cum sunt jurnalele intelectualilor detinuti politic in perioada comunista in
Romania (jurnalul fericirii de N. Steinhardt), in care doar valoarea artistica, estetica, nu da
seama de intreaga lor importanta.
Esteticul este, de fapt, o relatie intre elementele din compozitia operei, in functie de
gen si specie: conflicte, structura, constructia personajelor, figuri de stil, incadrarea motivelor
etc. Scopul este de a placea cititorului, de a emotiona, de a starni emotia estetica.
Literatura este o lume a textelor si a fapturilor ficfionale, a personajelor. La limita, tot
ceea ce este literatura este fictiune, adica inventie, fabulatie, lumi posibile". Exista insa grade
diferite de fictionalitate: un roman SF sau o nuvela fantastica au un grad sporit de fictionalitate,
pe cand poezia lirica se apropie de gradul zero de fictionalitate.
Stilurile funcionale
Stilurile funcionale sunt forme particulare ale limbii literare, specializate n a asigura
comunicarea n condiii specifice.
n limba romn, exist cinci mari stiluri funcionale: oficial(juridicoadministrativ), tiinific, jurnalistic (publicistic), beletristic (artistic sau literar) i colocvial.
Stilul tehnico - stiintific - indeplineste functia de comunicare in domeniul stiintei si
tehnicii . Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in lucrari si documente stiintifice
si tehnice ) , monologul oral ( in prelegeri , ex puneri , sau comunicari ) , dialogul oral ( in
cadrul colocviilor , seminariilor si dezbaterilor stiintifice ) . 23633smk72vch4j
Caracteristici :
- corectitudinea : in comunicare sunt preferate variantele literare ale sistemelor limbii ;

-obiectivitatea : comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva ; accentul cade pe

comunicare de notiuni , cunostinte , idei etc. , astfel ca functia limbajului este cognitiva ; dintrun text stiintific lipseste cu desavarsire afectivitatea ; autorul , cel care transmite un asemenea
mesaj , nu se implica in comunicare , prezinta un adevar stiintific de necontestat , iar receptarea
se face obiectiv , pentru ca se adreseaza intelectului , gandirii abstracte , logice .
- accesibilitatea:comunicarile se disting prin claritate , prin precizie si proprietate ;
formularile , frazele sunt clare , precise iar topica frazei este fireasca fara inversiuni ; ele sunt
insotite adesea de mijloace auxiliare extralingvistice- tabele , diagrame , schite fotografii harti
etc. ;
- terminologia : fiecarui domeniu ii este proprie o anumita terminologie ( limbaje
stiintifice ) .
Termenii utilizati sunt monosemantici . Lexicul stiintific include numeroase
neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si pseudoprefixe ( antebrat , contraofensiva ) sau
compuse cu sufixoide si prefixoide ( biolog , geografie etc. ) Acestora li se adauga utilizarea
unor abrevieri , simboluri , semne conventionale , formule stereotipe .
Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim :
- analiza stiintifica ( filozofica , economica , politica , botanica etc. ) ;
- studiul stiintific ;
- comunicarea stiintifica ;
- referatul stiintific ; eseul stiintific .
B. Stilul oficial ( administrativ ) indeplineste functia de comunicare in sfera relatiilor
oficial. In ordinea frecventei si a importantei apar urmatoarele madalitati de comunicare :
monologul scris ( in documente si acte oficiale ), monologul oral ( cuvantari in ocazii oficiale,
dialogul scris ( corespondenta oficiala ), dialogul oral ( in relatiile oficiale dintre institutii si
public ). La nivel morfologic predomina: verbele impersonale si verbe personale folosite
impersonal (Se anunta prin prezenta"), verbele la diateza reflexiv-pasivo [Este oprit sa se
casatoreasca alienatul mintal"), verbele la timpul viitor cu valoare imperativa (Casatoria nu se
va incheia daca"), verbele la modul infinitiv cu valoare imperativa [A nu se apleca in afara.),
substantivele provenite din infinitive lungi [incuviintare, cerere, prevedere, instiintare etc),
adverbele si locutiunile adverbiale [in mod obligatoriu, in mod necesar), prepozitiile si
locutiunile prepozitionale [in scopul, in vederea, referitor / in conformitate cu etc.)
La nivel sintactic se folosesc grupuri predicative cu verbele a trebui si a putea
(incuviintarea se poate da de catre)
La nivel stilistic sunt frecvente cliseele lingvistice specifice (va rog sa binevoiti a
aproba, va anuntam prin prezenta, Drept care am incheiat prezentul proces-verbal etC),
coordonarea in fraza ca principala modalitate de organizare a discursului (Barbatul se poate
casatori numai daca a implinit varsta de optsprezece ani, / iar femeia numai daca a implinit
saisprezece ani"), elipsa predicatului/verbului copulativ [parcarea interzisa), respectarea unor
reguli de prezentare grafica (vezi cererea, procesul-verbal, curriculum vitae etc.)
La nivel lexical este utilizata o terminologie specifica: cerere, certificat, adeverinta,
proces-verbal, declaratie, instiintare, referat etc.
Caracteristici :
- stricta respectare a normelor limbii literare : corectitudinea fonetica , gramaticala ,
ortografica , lexicala si grafica ;
- caracter obiectiv , impersonal ; comunicarile ( scrise sau orale ) sunt neutre expresiv ,
lipsite de incarcatura afectiva ;
- accesibilitatea , claritatea si precizia : comunicarile oficiale nu permit decat o singura
interpretare ;
- absenta oricarei nuante afective , prezenta formalismului , a exprimarii rigide ; lipsesc
lexicul afectiv , mijloacele de expresie figurata , epitetele apreciative .
- specificitatea acestui stil o da utilizarea unor clisee lingvistice de tipul :
,,Subsemnatul ..... ; ,, In conformitate ...,, ;,, Conform hotararii ...,, etc.
- predomina : formele verbale impersonale , verbele la viitor , diateza reflexiva ,, se vor
lua masuri,, ; ,, se aduce la cunostinta ,, etc.
Compuneri cu destinatie oficiala
- DAREA DE SEAMA ;

- PROCESUL - VERBAL ;
- PLANUL DE MUNCA ;
- NOTA INFORMATIVA;
- RAPORTUL ;
- DECLARATIA ;
- REFERATUL ;
- MEMORIUL DE ACTIVITATE ;
- AUTOBIOGRAFIA ; CEREREA ;
C. Stilul beletristic , care are un domeniu propriu de manifestare : domeniul esteticului .
El se opune celorlalate stiluri functionale , in care esentialul il constituie transmiterea de
informatii . In stilul artistic transmiterea informatiei este corelata cu efectul produs de o
anumita forma de transmitere a informatiei asupra destinatarului . Prin urmare , forma devine
element esential si modelator in transmiterea informatiei ; forma , ca epresie a unui continut
determinat , este unica si irepetabila .
CARACTERISTICI
- Conventionalitatea : in timp ce toate celelalte stiluri comunicarea urmareste sa redea
realul sau ceea ce este considerat ca real ( in cazul unui fals , destinatarul reactioneaza mai
devreme sa mai tarziu ) , in stilul artistic comunicarea este expresia unei alte realitati imaginate
de autor ; destinatarul nu-si pune problema falsului , el stie ca e vorba de fictiune , de conventie
; textul literar scoate in evidenta functia poetica a limbajului deoarece scriitorul este foarte atent
nu numai la,, ceea ce spune,, , ci si la ,, cum spune ,, ;
- Deschiderea spre toate mijloacele de expresie , indiferent carui stil functional ar
apartine ; se apeleaza la toate sferele vocabularului , astfel incat in opera literara apar
deopotriva : regionalisme , elemente de jargon si de argou , arhaisme si neologisme ;
- dintre modalitatile de comunicare : monologul scris ( literatura culta ) , monologul oral (
, ultima fiind insotita si de mijloace extralingvistice de expresie ( melodica , gestica , dans si
mimica ) ;
- in naratiuni predomina timpul trecut ( perfectul compus in alternanta cu perfectul simplu
) , pe cand in descriere , poezie , proza poetica , predomina prezentul .
Compuneri pe baza de texte literare
- ANALIZA LITERARA ;
- COMENTARIUL LITERAR ;
- CARACTERIZAREA ;
- PARALELA ;
- SINTEZA TEMATICA ; - RECENZIA ;
- COMUNICAREA STIINTIFICA SAU DE SPECIALITATE etc .
D. Stilul publicistic este stilul prin care publicul este informat , influentat si mobilizat
intr-o anumita directie in legatura cu evenimentele sociale si politice , economice , artistice etc.
Modalitatile de comunicare sunt : monologul scris ( in presa si publicatii ) , monologul oral ( la
radio si televiziune ) , dialogul oral ( dezbaterile publice ) , dialogul scris ( interviuri
consemnate scris ) .
Caracteristici :
- contopirea celor 2 componente - intelectuala si afectiva , tranzitiva ( obiectiva ,
informativa ) si reflexiva ( subiectiva , afectiva ) , in vederea indeplinirii sarcinilor de informare
si formare de convingeri ;
- caracterul eterogen si mobil deoarece se situeaza in mijlocul realitatii cotidiene ;
- apeleaza la elemente specifice celorlalte stiluri , datorita ariei tematice foarte mare si
largi pe care o cuprinde mass-media ;
- dintre trasaturile proprii beletristicii , amintim : receptivitatea la termenii ce denumesc
notiuni noi ( neologisme ) , preocuparea pentru inovatia lingvistica ( creatii lexicale proprii ) ,
utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea cititorilor ; titluri eliptice , adeseori formate
dintr-un singur cuvant , constructii retorice ( repetitii , interogatii , enumeratii , exclamatii etc. ),

utilizarea larga a sinonimelor ; tendintele de aglomerare sintactica ; tendinta eliminarii

conjunctiilor copulative.
Compuneri
- ARTICOLUL ;
- CRONICA ;
- REPORTAJUL ;
- FOILETONUL ;
- INTERVIUL ;
- MASA - ROTUNDA ;
- STIREA ;
- ANUNTUL PUBLICITAR etc .
F. Stilul colocvial ( familiar , cotidian - practic , vorbit , oral ) este stilul comunicarii
obisnuite dintre oameni , intr-un anumit mediu socio-profesional . Modalitatile de comunicare
sunt : dialogul oral ( cea mai frecventa), dialogul scris ( schimb de scrisori ) , monologul scris
( notite , jurnal intim ) , monologul oral ( relatari si anecdotica , urari , felicitari si toasturi ) .
Intrebuintarea acestui stil este generala , este singurul stil ,, stapanit,, de toti vorbitorii si
insusit treptat inca din primii ani de viata . Este unicul stil in care este posibila si se realizeaza
dezvoltarea spontana , neintentionata a limbii.
Caracteristici :
- naturaletea , relaxarea , degajarea in exprimare : comunicarea nu se supune unor,,
reguli,, - factori de constrangere si control in alte stiluri ale limbii ;
- continua oscilare intre economie si abundenta in exprimare . Economia se manifesta
prin intrebuintarea cliseelor lingvistice , a abrevierilor de tot felul , dar mai ales prin elipsa , ca
urmare a vorbirii dialogate , precum si prin mijloace extralingvistice ( mimica , gestica ) care
permit intreruperea comunicarii , restul fiind sugerat . Abundenta in exprimare este
materializata prin repetitie , prin utilizarea zicalelor , proverbelor , locutiunilor si expresiilor ,
prin evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze .
- incarcatura emotionala : comunicarile sunt pe de o parte expresia directa a starilor
emotionale , pe de alta parte ele urmaresc sa impresioneze pe destinatar . Lingvistic , aceasta
trasatura este concretizata prin intrebuintarea diminutivelor si augmentativelor , a cuvintelor
peiorative , a superlativelor populare si a unor sintagme afective etc.
- inclinatie spre satira si umor , exprimata printr-o varietate de procedee : porecle ,
contaminari ( ,, Bine-ai venit nepurcele ! ,, ) , calambur ( ,, Ai iesit la vanatoare de lei ? ,, )
unitati neologice ( Curat murdar ! ,, ) .
Calitatile generale ale stilului:
Claritatea - exprimarea limpede, coerenta a gandurilor si sentimentelor. Claritatea
vorbirii este determinata de logica gandirii
Proprietatea - corelarea perfecta dintre intentiile vorbitorului, contextul comunicarii,
continutul si forma discursului (ex. Este respectata proprietatea stilului in propozitia ATrenul
stationeaza.A, dar este incalcata in propozitia ACeasul a stationat.A pentru ca verbele a
stationa si a sta nu sunt sinonime in toate contextele comunicafionale)
Corectitudinea - respectarea normelor gramaticale, ortografice, ortoepice si de punctuatie in
organizarea comunicarii.
Precizia - economia mijloacelor lingvistice in exprimarea ideilor si sentimentelor
(evitarea
abaterilor
de
Ia
subiect,
a
relurilor,
repetiiilor
inutile)
Puritatea - utilizarea doar mijloacelor lingvistice admise de norma literara (nu se folosesc
arhaisme,
regionalisme,
elemente
de
argou,
jargon
etc.)
Alte stiluri amintite n lucrrile de specialitate (tratate n tabelul de mai sus n
cadrul stilului oficial sau colocvial):
1.stilul oratoriccuprinde compuneri destinate pentru a fi rostite n faa unei
adunri; sunt folosite procedeele specifice tehnicii vorbirii libere, n public pentru convingerea
auditoriului; poate fi oficial sau neoficial; tipuri de texte: alocuiunea, toastul, cuvntarea sau
discursul.

2.stilul epistolar (-scrisoare-)ilustreaz trsturile specifice necesare

redactrii unei scrisori. Stilul epistolar familiar conine coresponden privat: scrisori
familiale, de dragoste, de mulumire, de condoleane, telegrame, bilete, felicitri, e-mailuri.
Stilul epistolar oficial conine coresponden de interes administrative i juridic: scrisori de
afaceri, oferte de serviciu, buletine de expediie, cereri, reclamaii, curriculum vitae etc.;
Observaii!
Corespondena literar const n schimbul de scrisori dintre dou personaliti
culturale. Uneori, aceste ultime tipuri de scrisori pot fi adresate unor persoane fictive, cu scopul
de a expune prerile proprii ale expeditorului asupra unor probleme cu caracter general legate
de moravurile sociale, momente istorice sau politice mai importante, de art sau de idei literare.
Dei scrisorile literare sunt destinate sau redactate de ctre personaliti, expeditorii au n
vedere i posibilitatea publicrii acestora, ntruct adesea conin referiri la actul creaiei. Ele se
situeaz undeva la confluena stilului beletristic cu stilul epistolar familiar i cu cel epistolar
oficial.
Epistola a devenit i o specie pur literar. Corespondenii pot fi, n acest caz, fie reali
(de pild, n secolul al XIX-lea, scrisorile lui Ion Ghica ctre prietenul su Vasile Alecsandri,
care sunt un pretext pentru memorialistica celui dinti), fie fictivi. Destinatarul este n acest caz
colectiv, cci textul se adreseaz publicului. Secolul al XVIII-lea impune romanul epistolar, al
crui conflict se contureaz numai din ce i comunic n scrisori mai multe personaje.
Epistola este o specie literar care aparine n general poeziei didactice, n care se
trateaz, sub forma unei scrisori, o tem filosofic, moral, artistic etc. Au scris epistole
Voltaire, Boileau, Grigore Alexandrescu, Montesquieu (Scrisorile persane, genul epic), Mihai
Eminescu (Scrisoarea I etc. innd de genul liric).
Memorialistica este o specie literar de grani. Cuprinde consemnarea
retrospectiv a unor mprejurri i evenimente crora autorul le-a fost martor (sau evenimente
la care autorul a fost actant, le-a trit) n cursul vieii sale. Definindu-se ca preocupare la
frontiera dintre literatura confesiv i istorie, memorialistica prezint n primul rnd un interes
documentar, care apare cteodat dublat i de unul artistic, n funcie de talentul de evocare al
naratorului. Accentual nu cade pe persoana autorului, ca n autobiografie, ci pe faptele i
evenimentele de care acesta a avut prilej s ia cunotin direct, la un moment dat. O form
particular a memoriilor este constituit din nsemnrile de cltorie.
Memorialistica poate fi citit i ca relatare factual (adevrat sau fals), dar i ca text
ficional (nici adevrat, nici fals). Ea devine lectur literar din momentul n care adevrul celor
relatate nu l mai intereseaz dect n mic msur pe cititor. Totodat, memoriile pot constitui
o important surs documentar. n acest caz, cititorul se preocup s restituie imaginea corect
a evenimentelor relatate.
Dintre textele memorialistice se detaeaz jurnalul i memoriile. Acestea utilizeaz
tehnici specifice: introspecia, analiza, confesiunea (jurnalul), evocarea, retrospectiva,
retrospecia, exclamaiile i interogaiile retorice, decupajul (memoriile),
povestirea,
descrierea, monologul, dialogul. Apare exprimarea la persoana I, subiectivitatea (exprimarea
propriilor impresii, opinii, viziune asupra existenei).
Memorii lucrare beletristic cu caracter evocator, coninnd nsemnri asupra
evenimentelor petrecute n timpul vieii autorului, i la care a luat parte (ex. Lumea prin care
am trecut de Ioan Slavici, Hronicul i cntecul vrstelor de Lucian Blaga.) Utiliznd evocarea,
retrospectiva, retrospecia, memoriile nu se supun, n mod obligatoriu, unei cronologii. Autorul
poate extrage din evenimentele trite ntmplrile, strile, sentimentele semnificative care i-au
marcat existena.
Jurnal caiet n care o persoan i noteaz regulat refleciile sale asupra
evenimentelor crora le este martor, asupra aciunilor sale. Astfel de texte au fost publicate n
msura n care aparineau unor personalitii ale vieii culturale, tiinifice. Jurnalul se mai
caracterizeaz prin prezena clieelor de limbaj (indicarea zilei, lunii, anului, uneori a orei, la
care s-a fcut consemnarea), prezentarea unor evenimente semnificative sau banale din viaa
autorului, n mod cronologic, situaia inedit n care autorul este n acelai timp i narator i
personaj, frecvena (uneori zilnic) a consemnrilor, ceea ce are drept consecin, n general, un
interval foarte scurt ntre timpul narrii, al consemnrii evenimentelor, strilor i timpul narat,
al desfurrii lor efective.

Au scris pagini memorabile de jurnal: Stendhal, Tolstoi, Andre Gide, Titu

Maiorescu. n secolul al XX-lea, jurnalul intim a fost mult cultivat, datorit gustului pentru
autenticitatea documentului, pentru comunicarea neliterarizat a experienelor subiective de
cunoatere. Mircea Eliade, Mihail Sebastian i Camil Petrescu, autori ai unei proze de natur
confesiv, bazat pe autenticitatea tririlor personale, i in un jurnal al existenei cotidiene.
Modele de texte funcionale
SCRISOAREA este o comunicare scris trimis cuiva prin pot sau prin intermediul
unei persoane.
I. SCRISOAREA FAMILIAL: se trimite rudelor, comunicndu-se informaii din
viaa de familie.
O scrisoare are urmtoarea structur:
Exemplu de scrisoare
Data i locul

Iai, 3 ianuarie 2000

Formula de adresare

Dragi prini,

Coninutul lucrrii
ateptat

Noi am cltorit bine cu trenul. n gar ne-au

Ionu i Sergiu. Ce bucuroi am fost cnd am ajuns

cu toii n casa
bunicilor! Ne-a ntmpinat Lbu care ne-a
recunoscut imediat i
s-a bucurat nespus de sosirea noastr.
Aici ne simim foarte bine. A nins din belug i
totul e
acoperit de un vl argintiu. Am fcut n grdin un
om de zpad.
Ne-am jucat mult, mergem des la derdelu, de Anul
Nou am
mpodobit un frumos brdu.
ntr-o zi bunicul ne-a dus n pdure, unde am
poposit la
casa pdurarului.
Bunica mi-a druit o carte care mi place foarte
mult.
V iubim mult! Sosim pe 4 ianuarie.
4. Formula de ncheiere i
semntura
Data i locul se trec n dreapta sus.
Scrisorile se ncheie cu formule
specifice: Cu drag, Cu respect, Cu dragoste,
Din toat inima, Salutri, V salut etc.
Alte formule de nceput: Iubite prieten,
Drag mam, Stimate domn, Domnule, Iubite
bunic, Stimate domnule profesor etc.
Limbajul unei scrisori trebuie s fie clar,
corect, concis.
Scrisul trebuie s fie frumos iar aranjarea
n pagin s fie corect.

Cu drag,
Mihai i Alexandru

II. SCRISOAREA DE FELICITARE cuprinde cuvinte frumoase adresate unei anumite

persoane sau instituii cu ocazia unui eveniment deosebit.
12 noiembrie 2000, Tg. Neam
Iubit prieten,
Nu am fost surprins cnd am aflat c ai luat examenul de capacitate cu note foarte
mari. tiu c ai avut un an greu, c ai nvat mult i c merii din plin rezultatele obinute. Te
felicit din toat inima, i transmit mult sntate, vacan plcut, mult fericire i succese n
continuare!
A ta prieten,
Valentina
INVITAIA este textul n care se transmite ntr-un stil protocolar, rugmintea de a
participa la o serbare, banchet, aniversare, adunare etc.
n redactarea unei invitaii se urmrete:
Avem plcerea s v
alegarea formulei de adresare i a frazei introductive;
informm c pe data de
adoptarea tonului i stilului neutru;
evitare formulelor stereotipe;
21 mai 2003 Colegiul
evitarea informaiilor inutile;
Tehnic Ion Creang va
evitarea greelilor;
srbtori
aezarea textului n pagin.
141 de ani de existen.

Invitaiile oficiale au o structur diferit:

- antetul
- formula de adresare
- formula introductiv
- coninutul invitaiei
au plcerea de a v

Colegiul Tehnic Ion Creang Tg. Neam

Domnului Primar al oraului Tg. Neam
Stimate Domnule Primar,
Elevii Colegiului Tehnic Ion Creang Tg. Neam
invita la srbtorirea a 141 de ani de existen a colii

noastre. Manifestrile
vor avea loc n ziua de 21 mai 200, ncepnd cu orele
10oo n curtea colii.
Sperm s ne onorai cu prezena dumneavoastr.
Cu respect, .
Localitatea Tg. Neam, 5 mai 2001
CEREREA este o compunere prin care cineva se adreseaz unei persoane cu atribuii
oficiale, solicitnd rezolvarea unei probleme de interes personal.

Se ntocmete astfel:
Formula de adresare
Numele, prenumele,
statutul social (adresa)
Tehnic Ion Creang Tg.

Domnule Director,
Subsemnatul Ionescu Tudor, elev al Colegiului
Neam, solicit aprobarea de a frecventa cursurile de

calculatoate desfsurate
solicitantului:

n acest an n coala noastr.

Locul i data ntocmirii

cererii:
Semntura solicitantului
Oglinzi,

Tudor

Ionescu
25 noiembrie 2000
Cui se adreseaz cererea
preciznd funcia celui
solicitat i instituia pe care o
Creang Tg. Neam
conduce.

Domnului Director al Colegiului Tehnic Ion

TELEGRAMA este o compunere foarte scurt cu ajutorul creia se transmit tiri

urgente, ntmplri mportante, evenimente sau se mprtesc gnduri i sentimente.
Coninutul ei se formuleaz concis i clar, renunndu-se uneori la cuvintele de legtur.
TAXA
__________________________
Cuvinte ______
Lei _______
______________
Primitor_____________________
Din_____
Ora ______

No. ____

ctg. _______

Transmis
Data __________

Transmitor____________________
cuv. _________

Data ___________

(indicaii speciale: urgent, fulger)

Adresa
Popescu Vasile
Strada Mihai Eminescu, Bl. M. 14, Sibiu
Sosesc mine cu rapidul de 15 30
Ionu
(Adresa expeditorului) : Ionu Popescu
Strada Ion Creang, nr. 65, Cluj

PROCES -VERBAL

Ora

ncheiat astzi 17. 03. 2010., n cadrul edinei cu prinii elevilor clasei a v-a B.
La edin sunt prezeni 10 prini din totalul de 17, un numr de 5 prini lipsind
motivat , iar restul de2 prini, nemotivat .
Pe ordinea de zi se afl :
disciplina elevilor
rezultatele la nvtur pe semestrul I
organizarea excursiei de 1 iunie
Prinii au luat la cunotin problemele de disciplin i rezultatele de la nvtur de pe
semestrul I, i au propus ca bunurile deteriorate s fie achitate de printii copiilor care se fac
vinovai de distrugeri.
n ceea ce privete nvtura au hotrt ca s supravegheze mai ateni copii acas i s-i
trimit la pregtirile suplimentare organizate de profesorii de limba romn i matematic, n
incinta colii.
Excursia de 1 iunie va fi sponsorizat n parte de prini i n parte de firma de transport
SC. Transport. n excursie ca nsoitori vor participa: dirigintele clasei Matei Carmen i prinii
Ionescu Ioan i Popescu Adela.
Drept care s-a ncheiat prezentul proces -verbal .
ntocmit de,
Georgescu Elena

Participani

PROCES -VERBAL
ncheiat azi 17.03.2010 de ctre elevul de serviciu pe coal, Constantinescu Mihai,
din clasa a X-a.
Am constatat c n clasa a IX-a, la ora 10.00, elevul Mitic Marius a distrus voit, ntr-un
acces de furie, o banc, n care a dat cu piciorul.
Martori la acest eveniment au fost colegii si de clas Maria Tudorescu i Ionel Tnase,
care l-au recunoscut drept fpta, declard c, elevul Mitic Marius, s-a enervat pe colega lor
Maria Tudorescu, pentru c acesta nu a vrut s-l lase s copieze tema la matematic.
Pentru rezolvarea situaiei am chemat profesorul de serviciu care l-a certat pe elevul
Mitic Marius i l-a dus n faa Consiliului profesoral.
Drept pentru care am ncheiat prezentul proces-verbal.
SEMNTURA
Constantinescu Mihai

Bibliografie:
BACIU GOT, Mioria-LUNGU, Rodica, Limba i literatura romn. Bacalaureat 2008
i admitere n nvmntul superior, Bucureti, Editura Corint, 2007.
ENE, Alina, Limba i literatura romn. Bacalaureat. 30 de variante pentru proba oral
dup modelul MEN, Bucureti, Editura Niculescu, 2014
PUCA, Felicia, Comunicarea. Limba i literatura romn: subiecte, teorie,
exemplificri, aplicaii, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2004.