CUPRINS DIODE (continuare din nr. treeut) pag. 1-2 DEFECT LA TVC FUNAT sasiu MK6 pag. 3 DEPANARE DECODOR PAL/SECAM CU KP1021XA4 si KP102XA3 pag. 4 SCHEMA DECODOR PAL/SECAM CU KP1021XA4 si KP102XA3 pag. 5 RESETAREA PAROLEI LA TVC HERMES, pag. 6 DEPANARE BLOC ALIMENTARE GOLDSTAR CKT-2135 pag.7 DEPANARE TVC GOLDSATAR CK-20B70X pag: 8-9 SCHEMA BLOC COMENZI $I ALIMENTARE GOLDSTAR CK-20B70X pag. 10-11 BLOC DE COMENZI CU SAA 1293 $I MDA 2062 pag. 12 SCHEMA BLOC COMENZI GOLDSTAR CKT-2135 pag. 13 STK 0030, STK 0039 pag. 16 DEFECTE, DEFECTE.... pag. 17 " SCHEMA RADIOCASETOFON FISHER PH-W804RLO pag. 18-19 RUBRICA PATITULUL pag. 20 SCHEMA RADIOCASETOFON AUTOSOUND coperta 3 SCHEMA BLOC ALIMENTARE TVC ANITECH coperta 4 SCHEMA TVC PHOENIX 8555 STE/TXT/HYP plang atasatii Datorita faptului cA nu am reusit inca sa gi gasim distribuitori seriogi in cteva din marile orase ale farii si cu atat mai putini in orasele mici, invitzim pe cei care doresc sa fie siguri ca vor primi toate numerele viitoare ale revistei depanatorul si se aboneze la aceasta revista. Deoarece revista nu are inc& o aparitie periodica, nu trebuie sa achitati in avans pre{ul revistei, este suficient sa ne trimiteti o carte postala pe adresa de mai jos, in care si specificati 4 doriti sa primiti revista cu plata ramburs incepnd cu numérul dorit, numarul de buciti si adresa dumneavoastra cat mai citet pentru a evita greselile. Puteti de asemenea si comandati si setul 1 si 2 de schema electronice ty. Adresa noastra este: S.C. LEDY S.R.L. Str. ARNSBERG NR.38, BL.39, AP. 23, ALBA JULIA COD 2500 JUD. ALBA TEL(FAX - 058/823 194 (numai intre orele 9.00 - 17.00) Redactor VASILE BADILA 34 eR a 34DEPANATORUL NR. 5 DIODE Proprietatea jonctiunilor p-n de a prezenta capacitati diferite in functie de tensiunea de polarizare a fost pentru prima data utilizata in schimbatoare de frecventa de citre fizicianul sovietic Bakanovski. Primele diode varicap, cu germaniu, utilizate in acordul circuitelor de unde ultrascurte au fost realizate de L.J. GIACOLETTO gi J.O. CONNELL (1956), cercetitori care aut conferit i numele noului component: VARICAP-VARIable CAPacitor. Capacitatea jonctiunii unei diode varicap este invers proportional cu tensiunea inversa de polarizare aplicata la bornele ei. Tensiunea de polarizare aplicata diodelor varicap este cuprins& intre o valoare minima (pentru ca semnalul de radiofrecven{i din montaj si nu depageasca tensiunea de polarizare in vederea eliminarii riscului ca semnalul de inalt& freeventa st fie deformat sau redresat) si una maxima (determinata de tensiunea de stripungere a diodei) si reprezinta domeniul lor de utilizare. Tipurile cele mai cunoscute de diode varicap sunt: BB 109, BB 139, BB 105, BB 125 ete. Aparitia diodelor varicap, a diodelor de comutatie si desigur a tranzistoarelor a avut un rol decisiv in realizarea selectoarelor de canale utilizate in televizoarele color moderne (amintiti-va cum ariita un selector de canale utilizat in TV MIRAJ 2 si cum arata unul utilizat in televizorul Goldstar). Diodele Zener sunt dispozitive semiconductoare, a cdror caracteristics I se caracterizeazi prin aceea cA, Ja polarizare inversa, prezinta un domeniu in care variatiilor mici de tensiune corespund variatii mari de curent, zoni cu rezisten{a (continuare din nr. trecut) dinamica mica, domeniu ce se numeste de “stabilizare”. Aceasta comportare se datoreaza efectului ZENER, denumit dupa dr. ing. C. ZENER, cercetatorul care a elucidat aspectele teoretice a diodelor stabilizatoare cu tensiuni de pana la 5,5 V. La diodele cu tensiune mai mare de 5,5 V efectul se datoreaza multiplicarii prin avalansa, deci denumirea de diode ZENER este improprie. Diodele stabilizatoare se realizeaza din siliciu deoarece acesta prezinta o serie de avantaje fata de germaniu, ca: curentul invers inainte de intrarea in regiunea de strapungere mult mai mic, intrarea in strapungere se face bruse, incepand de la valori mici ale curentului, caracteristica invers este aproape vertical, rezista la temperaturi mai inalte. DEPISTAREA SI INLOCUIREA DIODELOR DEFECTE fn exemplele ce urmeaza s-a folosit pentru msuratori un instrument de tip MAVO-35 si diode de tip BA 159. Masuratorile s-au efectuat instrumentul pe scara de X1K. * cazul 1 - rezistent& zero in ambele sensuri, dioda este in scurt. * cazul 2 - rezisten{a infinita in ambele sensuri, dioda este intrerupta. * cazul 3 - rezistenja 6 kQ in polarizare direoti (adicX cu plusul marcat al instrumentului pe catod si cu minusul pe anod) si rezistenti de ordinul zecilor sau sutelor de kO in polarizare inversa, dar diferita de infinit, diod& cu rezisten{a inversd micsorata. * cazul 4 - rezistenta 6 kQ in polarizare directa gi rezistenta infinit’ in polarizare invers&, In acest cazaceste masuritori nu sunt suficiente pentru a fi siguri cd dioda este buna’. cuPentru aceasta se va comuta instrumentul de misura pe scara XI si se va maisura rezistenta diodei in polarizare directa. Daca instrumentul va indica o valoare de 20 ohmi sau foarte apropiata dioda este buna. Daca instrumentul va indica o valoare de 40 ohmi sau mult mai mare, dioda are rezistenta dinamic& marita si deci este defecta. Datoriti faptului ci masuratoarea se face pe scara X1, verificarea diodei se poate face fara a o deconecta din montaj in cele mai multe cazuri. Un exemplu de dioda cu rezistenta dinamica marita pe care am intalnit-o destul de des este dioda D 510 din TVC ANITECH, XT-5103P/S (vezi schema pe coperta 4 a acestei reviste). Defectarea acestei diode se manifesta prin faptul ca sursa de alimentare debiteaza in secundar tensiunea de 50-80 V in loc de +115 V. © alta situatie este aceea in care pe catodul unei diode conectate in secundarul unui trafo chopper sau al unui trafo de lini, tensiunea care trebuie si se obfina la bornele condensorului de filtraj este mult mai mica decdt prevede schema: Depanatorul de cele mai multe ori binuieste un consum marit pe bara respectivai sau condensatorul de filtraj uscat, dar cauza in cele mai multe cazuri o constituie dioda care si-a mirit rezistenta dinami Verificarea diodelor ZENER se face casi in cazul diodelor normale. Atentie insd la diodele ZENER cu tensiunea de stabilizare mai mica de 5 V. Acestea in cazul masurdrii rezistentei in polarizare inversa vor indica 0 rezisten{a cu atét mai mic& cu cat tensiunea de stabilizare este mai mica si deci mai apropiat de tensiunea de alimentare a aparatului de masura. Este indicat ca fiecare depanator si fact masuritori pe diode noi cu propriul aparat de misura pentru a sti cum trebuic si masoare 0 dioda pe instrumentul sau. DEPANATORUL NR. 5 Dupa depistarea unei diode defecte si inlaturarea eventualelor cauze care au dus la defectarea acesteia se trece la inlocuirea ei. Situatia ideala este cand depanatorul dispune exact de acelasi tip de dioda. in cazul in care nu se dispune de tipul de dioda respectiv dar se cunose caracteristicile diodei respective se va inlocui cu o alta diodd cu parametrii cel putin egal, Cazul cel mai dificil este cel in care nu se cunose parametrii diodei originale. in acest caz depanatorul trebuie si de- termine singur parametrii diodei, tensiune, curent, timp de comutatie. Spre exemplu: tensiunea poate fi aflata citind valoarea tensiunii de pe condensatorul de filtraj sau vazand ce alimenteaza bara respectiva. Curentul poate fi aflat aproximand consumul etajelor pe care le alimenteazi bara respectiva prin aproximare. ‘Timpul de comutatie va fi stabilit dupa etajul in care lucreaza dioda. Daca este in redresorul de retea timpul de comutatie este mare. Daca este in blocul de alimentare in comutafie sau in zona trafo linii timpul de comutafie este mic. Montarea unei diode normale in locul unei diode rapide poate crea surprize. Spre exemplu: un depanator se chinuie cateva ore ca s& repare un defect de corectie est- vest la un televizor Cromatic. Trecand intamplator prin atelierul lui ma intreaba oare de ce nu functioneaza, deoarece a verificat de céiteva ori toate piesele si nu mai exist nici una defect, intrebindu-l daca a gisit vreo piesii defecta initial, acesta imi spune c it o dioda defect in modulatorul cu diode pe care a inlocuit-o cu o dioda recuperati de pe o placa de TV Grundig, Dioda pe care 0 montase era din seria SKS fiind o dioda normala, diodele rapide folosite in Grundig au in general seria SKE. A fost suficient pentru a inlocui aceasta dioda cu o diod&’ BY 299 pentru ca etajul de corectie est-vest sa functioneze normal.DEPANATORUL NR. 5 DEFECT LA TVC FUNAI sasiu MK6 MANIFESTARE: Defectul se manifest’ prin scurt- circuitarea repetata a diodei D245 - R2M si se produce numai in perioada in care televizorul se afla in "stand by" la un inter- val de 15 minute pana la 2-3 ore de la trecerea televizorului in aceasta stare. La fiecare depistare a diodei D245 in scurt se masoara toate piesele gi se verificd eventualele lipituri imperfecte la terminale dar nu se depisteaza nimic. De fiecare data dupa inlocuirea diodei, sursa functioneazi normal, tensiunea de iesire este fixa chiar si in "stand by" si se poate regla din VR205 in limitele normale, dar dupa un anumit timp dioda D245 se defecteaza din nou. Logic, defectarea diodei se poate produce numai dac& Ja un moment dat tensiunea de 110 V creste brusc spre o valoare mai mare de 150 Ve hh acel moment dioda se scurtcircuiteazi iar sursa functioneaz& in regim de supra- sarcin’ fird a se distruge alte piese. Faptul ca defectarea diodei se produce numai la functionarea televizorului in "stand by" si ci sursa functioneaza corect in regim de suprasarcinii n-a cut s& imi indrept atentia spre circuitul prin care se realizeaza stabilizarea tensiunilor de iesire, avind ca elemente principale tranzistoarele Q235, Q504 si optocuplorul Q505. La o verificare atent a tranzistorului Q 504 cu ohmetrul pe scara X1 s-a observat cd una din jonctiunile acestuia prezintd rezisten{a dinamic& maritd (jonctiune cu contact imperfect). La trecerea televizorului in regimul de "stand by" tensiunea de 110¥V tinde sa creasc& datorité reducerii consumului, cea ce are ca efect, marirea curentului prin tranzistorul Q 504 care avand o jonctiune cu contact imperfect la un moment dat nu * mai functioneazi corect ducdnd la cresterea brusca a tensiunii de 110 V. inlocuirea tranzistorului Q 504 a dus la disparitia defectului.DEPANATORUL NR. 5 DEPANARE DECODOR PAL/SECAM CU KP1021XA4 SI Multi depanatori intampina dificultati in localizarea defectului la televizoarele rusesti echipate cu decodor ca cel din fig. 2 Defectarea modulului de SECAM are de foarte multe ori consecinfe in functionarea corecta a decodorului de PAL sia matricei RGB. Metoda ce v-o propun are scopul de a stabili daca defectul se afla pe modulul de SECAM sau se afla in exteriorulsiu, Pentru aceasta se procedeaza in modul urmator: - se deconecteaza modulul de SECAM din soclu; - pe placa de baza se vor face 5 punti, acestea sunt prevazute de catre producator, care vor uni urmatoarele puncte numerotate pe schema; - puntea | intre punctele 12 si 13 respectiv intre pinii 1 si 9 ai modulului de SECAM; ~ puntea 2 intre punctele 14 si 15 respectiv intre pinii 7 i 9 ai modulului; - puntea 3 intre punctele 16 si 17 respectiv intre pinul 12 al modulului si punctul comun al rezistentelor R18 si R19; - puntea 4 intre punctele 18 gi 19 respectiv intre pinii 3 gi 6 ai modulului. puntea 5 intre punctele 20 si 21 respectiv intre pinii 11 si 4 ai modulului Dupa efectuarea celor 5 punti se porneste televizorul cu modulul de SECAM seos din soclu, Daca televizorul functioneazi corect pe programele emise in PAL si alb negru pe cele emise in SECAM, inseamna ca defectul se afl pe modulul de SECAM si se va trece la gasirea defectului pe acesta Circuitul integrat KP1021XA3 este echivalent cu circuitul TDA3591. Daca in zona respectiva nu se receptioneaza emi- siuni in SECAM sau clientul doreste sa re- nunte la acestea pentru a scidea pretul de cost al reparatici, televizorul poate functiona si fir modulul de SECAM cu puntile respective efectuate KP1021XA3 Daca dupa anularea modulului de SECAM defectul initial persista, se va trece la depistarea lui in celelalte etaje Functionarea necorespunzatoare a etajelor decodoare, matrice sau finale video se resfrding asupra imaginii de pe ecranul televizorului. Dupa modul de manifestare pe ecranul televizorului defectele pot fi clasificate brut in doua tipuri: defecte care provoaca lipsa rastrului si defeete in care exista rastru dar nu exista imagine sau culoare. in cazul defectului, lipsi rostru, dupa ce ne-am asigurat ca exist tensiunile de FIT, UG? gi filament se trece la masurarea tensiunilor pe cei trei catozi care vom constata ci sunt de cirea 180-200 votti Aceasta inseamna ca tranzistaorelor VT4, VTS gi VT6 sunt blocate. Blocarea acestor tranzistoare se poate produce fie in cazul in care potentialul emitorului urca, spre exemplu in cazul scurtcircuitarii tran- zistorului VT3, fie in cazul in care potentialul bazelor scade. Cauze posibile sunt: defectarea circuitului integrat KP 1021XA4 care este echivalent cu TDA 3562A, lipsa alimentarii lui sau lipsa impulsului de sandcastle generat de modulul sincroprocesor care se aplica la terminalul 7 al circuitului KP1021XA4. Rastru alb mat cu cursa de intoarcere cadre vizibila, reglajele de lumina sau con- trast nu au nici un efect Defectul se datoreaza de cele mai multe ori lipsei impulsurilor de stingere pe vertical furnizate de etajul de baleiaj ver- tical si aplicate impreuna cu impulsul de sandcastle pe pinul 7 al circuitului KP1021XA4. In cazul acestui defect este necesara mai intai verificarea tensiunii de alimentare a modulului final video Exist imagine dar pe un fond puternic de rosu, verde sau albastru. Unul din condensatoarele de axare conectate la pinii 10, 20 sau 21 ai KP1021XA4 este defect, rezistent4 micgoraté sau chiar in scurt—————__ DEPANATORUL NR. 5 M CU KP1021XA4 SI KP1021XA3 3 = = 5 8 = 3 8 2 5 $ 2 CUBMOAUN UBETHOCTH cHU-uiEDEPANATORUL NR. 5 RESETAREA PAROLEI LA TVC HERMES Televizorul color HERMES a apirut pe piati in trei variante constructive. Doua dintre aceste variante sunt prevazute cu posibilitatea de blocare cu parola a programelor selectate. Blocarea cu parol a unora din programele selectate este utili pentru a impiedica copiii si vizioneze anumite programe care nu sunt indicate pentru ei. Aceasti facilitate a fost insi rapid folosita de copii. Daca pirintii nu au introdus o parol, acest lucru I-au facut in foarte multe cazuri copiii, care au introdus parola uneori din joack fird sd retina cifrele respective, alteori cu buna stiinf4 pentru a-i sicana pe parinti sau pe fra{ii mai mari. Astfel ca parinfii s-au trezit c& nu mai pot viziona unul sau mai multe programe ty selectate. in acest numar prezentim modul de resetare a parolei la TVC HERMES echipat cu microprocesor de tip SDA 20563-A512 memorie SDA 2586 gi selector de canale cu sintezi de frecventa. Acest televizor este prevazut cu posibilitatea blocdrii prin parol ascuns& compusi din trei cifre (care nu vor apirea pe ecran) a unu pana la patru programe sau a tuturor programelor selectate. Atunei cand este introdus’ parola, nu se mai pot selecta programe si/sau ecranul este de culoare rosie. Pentru a verifica daca tv are unul sau mai multe programe blocate cu parol, se apasa pe tasta bordata cu verde de pe telecomanda. Daca pe ecranul tv apare XXX PR ... pe fond rogu, inseamna c& a fost folosit’ functia de blocare cu parol. Pentru a reseta parola in eventualitatea cA se doreste schimbarea ei sau daca nu se mai cunoaste parola, se procedeaza in modul urmiator: = se opreste tv din butonul POWER de pe tv; = se apasa simultan pe tastele UP si DOWN de pe panoul frontal al tv si in acelasi moment se porneste tv cu butonul POWER; ~ se asteapta un timp (3 sec.) pana apare imaginea; = se opreste tv cu butonul POWER; - se porneste tv cu butonul POWER. in acest moment, tv nu are nici un pro- gram blocat cu parola si functioneaza nor- mal, Al doilea tip de televizor HERMES este echipat cu microprocesorul ST6385BB1. Pentru resetarea parolei la acest tip de televizor, este necesara demontarea capacului telecomenzii echipati cu circuitul GMS 30150 gi lipirea a doua fire, unul pe pinul 4 si celalalt pe pinul 17 al integratului. Cu televizorul pornit se vor atinge cele doua ~ fire conectate la telecomandi si parola va fi resetati. . Schema acestui televizor este ase- manitoare cu cea a televizorului RADI- OTONE TV 511 publicata in setul de scheme electronice nr.2 editat de catre revista “DEPANATORUL”. in ultimii ani au inceput s& apara tot mai multe tipuri de televizoare la care gurubelnifa este necesara doar pentru a demonta capacul televizorului. Dupi demontarea —_ capacului depanatorul constat& ci nu exista nici un semireglabil pentru a putea regla, RAA, CAF, dimensiunea, liniaritatea, pozitionarea pe verticala, faza pe orizontala, amplificarea celor trei semnale de culoare si altele. Toate aceste reglaje se fac din telecomanda dupi ce televizorul este trecut in meniul de ser- vice. Pentru a avea acces la meniul de ser- vice, depanatorul are nevoie de informatii referitoare la acest lucru. in numerele viitoare vom incerca si dam si astfel de informatii in limitele in care dispunem la momentul respectiv. Rugim de asemenea pe toti cei care detin astfel de informatii si doresc sa le publice in revista *Depanatorul”, gratuit sau contracost si ne contacteze prin telefon sau in scris.DEPANATORUL NR. 5 DEPANARE BLOC ALIMENTARE GOLDSTAR CKT-2135 Blocul de alimentare in comutatie cu TDA 4601 (fig. 3) este intalnit in multe televizoare. Comportarea acestui tip de bloc de alimentare in comutatie este foarte buna si faptul cd utilizeaza piese destul de pusine face ca depanarea si se efectueze rapid, far’ a utiliza o aparatura sofisticata. Din practica de zi cu zi am constatat c& defectarea circuitului integrat TDA 4601 este foarte vara. Defecte intalnite freovent: * Siguranja F 851 de pe alimentare este arsi. Cauza arderii sigurantei o poate constitui un defectin redresorul de refea, 0 diods sau dowd din punte ‘in scurt, sau chiar condensatorul de filtraj. De cele mai multe ori ins cauza o constituie scurteircuitarea tranzistorului BU 508 DF. Tranzistorul BUSOSDF nu este un tranzistor simplu, Dupa cum se observa si din schema, in capsula ssase mai giseste 0 dioda conectat& antiparalel colector- emitor. Deci tranzistorul m&surat cu ohmetrul intre colector $i emitor pe scara de X1K va conduce intr-un sens datorit& diodei. De asemenea in paralel pe jonctiunea baz emitor tranzistorul mai are conectat& intern o rezistengi de circa 30'- 40 ohmi. Masurand aceasta joncfiune cu ohmetrul pe scara de X1K multi depanatori considera c’ joncfiunea respectiva este in scurt. Tot din practic’ am constatat ci nu toate tipurile de BUSO8D sau BUSO8DF au conectatd rezistenta interna, aceasta depinde de fabricantul tranzistorului. Daca tranzistorul nou pe care il montam nu are conectatii rezistenta intern, trebuie si conectati aceasti rezistenf& extern, in caz contrar putefi avea surpriza c& vw xen tranzistorul se ambaleaz4 termic fird a sti care este cauza. Acest tip de tranzistor este utilizat destul de frecvent sica tranzistor final de lini. El este echivalent cu tranzistorul D15SS. In cazul defectarii acestui tranzistor se vor verifica in primul rnd condensatoarele €812, C806 gi C807. Atentie la C807 care pe schema este polarizat gresit, el este conectat cu plusul la masa corect deoarece pe el avem in funcfionare o tensiune negativa de cirea 25 volfi. Dac nu dispunefi de un capacimetru va recomand sa le inlocui Se vor verifica de asemenea rezistenjele intre pinii circuitului integrat comparativ cu unul nou, * Siguranja F851 este bun’, televizorul nu porneste, nu se aprinde nici ledul de “stand by”. Se va verifica in primul rind existenta unui seurtcircuit pe barele de alimentare din secundarul trafului chopper. ‘Apoi se va verifica prezenfa tensiunii de +300 volfi pe colectorul tranzistorului BU 508 DF si prezenta tensiunii de start pe pinul 9 al circuitului integrat TDA 4601. Cele mai multe defecte de acest gen sunt provocate de pierderea capacititii condensatoarelor C 813 si C 812. Revin inca o dat cu observatia ci dact nu dispunefi de un capacimetru va recomand s& inlocuiti aceste condensatoare cu altele noi, verificarea lor cu ohmetrul nu este concludenti. Circuitul de start realizat la acest televizor cu Q 801 si piesele aférente poate fi intalnit in alte scheme cu TDA 4601 inlocuit cu o dioda si o rezistenfi serie sau cu un termistor de tip PTC $i o rezistenfd serie. Daca in circuitul primar al trafo chopper nu gitsifi nici © piesa defect, verificafi rezistentele FR 802 si FR 803 din circuitul secundar, intreruperea acestora face ‘sursa s& functioneze in regim de mers in gol. ‘ cose i.DEPANATORUL NR. 5 DEPANARE TVC GOLDSTAR CK-20B70X Blocul de alimentare al acestui televizor are ca piese principale circuitu! integrat TDA 4605 si tranzistorul BUZ 90A (fig. 4). Defecte intainite: * Televizorul nu porneste, siguranta F 801 este bun’, tensiunea pe pinul 3 al circuitului TDA 4605 este zero, Cauza: intreruperea rezistentei R802- 680K. Aceasta rezistenta nu poate fi depistata decat dacd este masurata cu un ter- minal in aer. * Televizorul nu porneste, siguranta F801 este arsa. Cauze posibile: 0 dioda din puntea redresoare este in scurt, condensatorul de filtraj C805 este in scurt_sau tranzistorul BUZ 90A este in scurt. In cazul in care tranzistorul BUZ 90A este in scurt, acesta nu se va inlocui inainte de a face 0 verificare a celorlalte piese din jurul sau in special a rezistentelor R821-150K si R806-120K a ciror intrerupere provoaca defectarea tranzistorului BUZ 90A. Nu se va misura tensiunea pe pinul 5 al TDA 4605 in timpul functionarii sursei deoarece se distruge tranzistorul BUZ 90A. Pentru a infelege unele din defectele pe care le prezentam in continuare este necesar si infelegem etapele esentiale in pornirea televizorului, La actionarea intrerupatorului de retea blocul de alimentare intra in functiune si in prima faza livreaza tensiunile continue de +25 volti si +12 volti. Din tensiunea de +12 volti prin R 401, R409, ZD 403, C 431, C 432 si C 435 se alimenteaza pinul 36 al IC 501 - TDA 8362 cu tensiunea de 8 volti, tensiune care pune in functiune oscilatorul de linii pe orizontala, La pinul 37, IC 501 livreaz& impulsuri de comand linii care sunt aplicate etajului driver linii. in aceasta faza etajul driver si etajul final linii nu functioneazi deoarece nu au tensiunea de alimentare de +112 voli care se obfine numai dupa ce cupleaza releul RL 801 Din tensiunea de +12 volti prin R 818 se alimenteaza IC04 care la iesire furnizeaza tensiunca Stabilizata de +5 volti cu care se alimenteaza blocul de comenzi. Microproceso;ul de tip-GS 8434 - 01B se alimenteaz cu +5 voli pe pinul 64 Resetarea microprocesorului se face cu IC03 pe pinul 36. La actionarea butonului de refea se inchide pentru scurt timp si contactul de “stand by” ceea ce face ca tranzistorul Q02 sa intre in conductie, tensiunea pe colectorul sau devenind “z Acest lucru face ca tranzistoarele QO1 $i Q03 s se blocheze gi pinul 24 al micro- procesorului si treaca fortat in starea logica zero (tensiunea misurati este de 0,2 volfi) stare care pastrandu-se in continuare, mentine blocate tranzistoarele QO1 si Q03 chiar i dup ce Q02 se blocheaza deoarece prin deschiderea contactului si apoi des- carcarea lui C27 ii dispare tensiunea de polarizare a bazei. Blocarea tranzistorului Q01 face ca ledul de “stand by” sa igi reduca intensitatea luminoasa, Blocarea tranzistorului Q03 are ca efect aparitia tensiunii la bornele rezistentei R 95 gi incircarea condensatorului C 82-100 uF prin jonctiunea bazi-emitor a tranzistorului Q99 care va intra in conductie, ficdnd releul RL 801 sa isi inchida contactul. La intrarea in functionare normala a etajului final de linii si a celorlalte blocuri care se alimenteazi cu tensiuni ce se obtin prin redresare de pe infisurarile trafo lini, tensiunea in punctul dintre R96 si R98 va urca la 1,8 volti ceea ce face ca Q99 sa se menina in conductie si dupa terminarea fi circirii condensatorului C82 Cel mai tipic defect pentru acest tip de televizor se manifesta astfel: la actionarea intrerupatorului de rejea releul cupleaza dar dupa circa o secunda decupleaza. Practic masurdnd tensiunea pe pinul 24 (ON/OFF) al microprocesorului avem doua cazuri: “fis* Cazul 1 La acfionarea intrerupiitorului de retea tensiunea pe pinul 24 devine 0,2 voli si se mentine la aceasta valoare chiar si dupa ce decupleaza releul, de asemenea ledul de “stand-by” lumineazé cu intensitate mi Decuplarea releului se datoreaza faptului ci tensiunea in punctul comun rezistentelor R96 si R98 nu a crescut la yaloarea de 1,8 vol{i inainte de terminarea inearcarii lui C82 si tranzistorul Q99 nu a mai avut tensiunea necesara de polarizare a bazei (practic aceasta este doar de 0,5 volti). Aceasta ne indicd ci un bloc din televizor nu function: De exemplu: lipsa tensiunii de ali- mentare a baleiajului vertical face ca D302 ii nu se blocheze si tensiunea pe catodul sau i fie doar 0,7volti. Acelasi lucru se intimpla si daca exist un scurt pe bara de 12 volti de dupa IC401 prin intrarea in conductie a diodei D406, sau prin scurteircuitarea diodei ZD402 prin intrarea in conductie a diodei D411 sau un scurt pe bara de 8 volti prin intrarea in conductie a diodei D407. Nu este neaparat necesar ca sii existe un scurt pe barele respective, este suficient sd nu existe tensiune, Pentru depistarea defectului se poate proceda in felul urmator: - se conecteazi voltmetru pentru a masura tensiunea UG2 pe grila 2 a tubului cinescop si se porneste televizorul. Daca tensiunea UG2 apare pentru o secunda inseamnii ca defectul trebuie cautat, misurdnd celelaite tensiuni ce se obtin din trafo lini, Daca tensiunea UG2 nu apare se va verifica alimentarea cu 8 volti la pinul 36 al TDA8362, prezenta impulsurilor de comanda pe baza tranzistorului driver, prezenta tensiuni de alimentare a ctajulu driver si a ctajului final linii (doar in timpul {in care releul este cuplat) incercarea unor depanatori de a repara blocul de alimentare prin intreruperea bobinei L801 si conectarea unei sarcini artificiale la bornele condesatorului C828 are acelagi efect. DEPANATORUL NR. 5 Becul se aprinde pentu 0 secunda apoi se stinge deoarece releul decupleaza. * Pentru a verifica blocul de alimetare pe © sarcini artificial trebuie suntat contactul releului. * Cazul 2 La actionarea intrerupatorului de retea, tensiunéa pe pinul 24 devine 0,2 volti apoi urea imediat spre Svolti, releul decupleaza, ledul de “stand by” lumineazi cu intensitate mare. Daca se fine apisat mai mult timp butonul de retea, tensiunea pe pinul 24 uroa la valoarea de 0,8volti, releul nu ma decupleazi si se observa cd blocul de baleiaj orizontal functioneaz& (se poate mari putin tensiunea UG2 pentru a observa acest lucru). Aceasta ne indica ca televizorul nu este de- fect dar a fost activata functia LOCK ON/ OFF din meniul 2. in aceasta situatie, televizorul nu poate fi pornit decat din telecomanda. La act- ionarea unei taste de la 0-9 de pe tele- comanda televizorul porneste si pe ecran apare afisat LOCK ON. De asemenea in aceasta fazi dacd apisati orice buton de pe panoul de control, indicatorul LOCK ON va aparea in partea stanga a ecranului. Pentru a dezactiva aceasta functie din meniul 2 selectati LOCK ON si apoi apasati tasta volum + pe ecran va apare LOCK OFF Celor care nu defin schema acestui tip de televizor le recomandam sii-gi procure schema televizorului HANSEATIC CTV- 2082VT apiruta in setul 1 de scheme electronice TV editat de cétre S.C. LEDY S.R.L. Televizoarele Goldstar aparute in ultimii ani sunt echipate cu microprocesoare de tip GS8334 si GS8434, intre acestea exist diferente in primul rand ca numar de pin, si apoi desigur ca functionare. De asemenea exista o varianté mai veche de Goldstar care este echipat cu microprocesorul GS8014. Aceste micro- procesoare sunt mai greu de procurat in momentu! de fa{&, dar s& sperim cd timpul va rezolva si aceasta problema,<> = hoDEPANATORUL NR. 5 BLOC DE COMENZI CU SAA 1293 SI MDA 2062 Schema acestui tip de bloc de comenzi prezentata in fig.5 este a televizorului GOLDSTAR CKT-2135 si toate problemele prezentate in acest articol se refera la acest tip de televizor. Prima problemi in depanarea unui televizor consti in localizarea blocului defect. Exemplu ce urmeaza este edificator in acest sens. Un depanator primeste la reparat un astfel de televizor. La actionarea butonului de retea releul cupleaza si apoi decupleazai, ledul de "stand by" se aprinde. La pornirea de pe telecomanda acelasi fenomen, releul cupleazi si imediat decuplea Depanatorul verifict existenta unui scurt circuit pe bara de alimentare a etajului fi- nal de linii, verificd tranzistorul final de lini sau existenta unui scurt in jurul trafo linii dar nu depisteaza nimic. Apoi intrerupe alimentarea spre etajul final linii si probeaza functionarea sursei prin conectarea unei sarcini artificiale pe tensiunea de alimentare a finalului de linii. Cu sarcina artificiala releul cupleaz dar nu mai decupleaza, sursa functioneaza corect. Depanatorul da diagnosticul "trafo linii defect". Dupa schimbarea trafo linii constati insi ci fenomenul este acelasi, releul cupleaza si apoi decupleaza. Un defect in trafo linii duce la un consum marit pe bata de alimentare a etajului de linii ceea ce face ca tensiunile din secundarul chopperului si scada, fenomen care in cazul de fat4 nu se intampla. In starea de "stand by" micropro- cesorul este alimentat cu +5 volti pe pinul 27. Aceasti tensiune se obtine din blocul de alimentare si este stabilizaté cu QUI, ZD7, R61, R62, C48 si C50. Cu aceasta tensiune se alimenteazi numai o parte din interiorul microprocesorului. La actionarea butonului de refea se inchide pentru scurt timp si contactul de “stand by" care este conectat intre pinii 1 si 2 ai conectorului P7. Tranzistorul Q10 intra in conductie ceea ce face ca $i Q9 si conduca si si comande tranzistorul care va actiona releul prin care se alimenteazi cu tensiune etajul final de lini. La intrarea in functiune a etajului final de linii se formeaza tensiunea de +12 volti din care prin stabilizare cu Q11, ZD9, R100, R56 si CS1 se alimenteazi cu +5 volti microprocesorul la pinul 2. Microprocesorul avand tensiunea de alimentare pe pinul 2 si tensiunea de reset pe pinul 4 va mentine in continuare pinul 5 la nivel logic zero, ceea ce face ca releul si rimana in continuare actionat. Lipsa tensiunii de +Syolti pe pinul 2 al micro- procesorului datorataé unui defect pe stabilizatorul de +5 yolti sau defectarii in- terne a microprocesorului face ca pinul S sA revina in starea logica 1 si releul va decupla. [n cazul prezentat, defect era chiar microprocesorul SAA1293 care avea scurt intern pe pinul 2. Acest defect poate fi depistat destul de usor. Se va actiona intrerupatorul de retea sise va fine apasat cAteva secunde urmarind aprinderea filamentului la tubul cinescop. Atata timp cat butonul de retea se tine apiisat, contactul de "stand by" va fi inchi si releul trebuie sa stea cuplat. Aprinderea filamentului si in unele cazuri aparitia rastrului pe ecran ne va indica ca trafo linii nu este defect, in continuare se va face un strap pe contactul de stand by sau pe coniactele releului si apoi se va masvra tensiunea pe pinul 2 al microprocesorului. Da tensiunea pe pinul 2 este cuprinsa intre 0 gi 2-3 volfi se va masura tensiunea in punctul comun al rezistentelor R100 si RS6. Daca in acest punct tensiunea este de +12 vol{i si pe celalalt capat al rezistentei R100 tensiunea este de 2-3 volti inseamna ci avem un consum mirit care se datoreaz’ fic defectarii tranzistorului Q1i gia diodei ZD9, fie defectarii microprocesorului la pinul 2. -12-DEPANATORUL NR. 5 SCHEMA BLOC COMENZI GOLDSTAR CKT-2135 tayin cazul defectrii microprocesorului dupa inlocuirea acestuia, televizorul va functiona normal, Dacd dupa inlocuirea micro- procesorului teleyizorul nu raspunde la comenzi sau afigajul va indica eronat se va verifica tensiunea de reset pe pinul 4 al microprocesorului Resetarea microprocesorului pe pinul 4 sia memorici pe pinul 12 este necesari pentru o functionare corect& si acest lucru se face printr-o tensiune crescitoare de la 0 la 5 voli aplicata la pinul 4 respectiv 12 numai dupi ce tensiunea de alimentare a - microprocesorului a atins 80% din tensiunea normala de alimentare. La alimentarea microprocesorului cu +5 volti, tranzistorul Q13 intra in conductie si va sunta condensatorul C33 conectat intre pinul 4 de reset si masa. La aparifia tensiunii . de +12 volti dioda ZD8 se va deschide gi tranzistorul Q12 intra in conductie, tranzistorul Q13 se va bloca si con- densatorul C33 se va incarea prin rezisten{a R32, cu o anumita intarziere pana ce tensiunea pe el si respectiv pe pinul 4 va ajunge la valoarea tensiunii de alimentare a microprocesorului ducénd la resetarea acestuia si a memoriei. in cazul in care tensiunea de +12 volti are o valoare mai mica, spre exemplu +8,5 volti micro- procesorul poate avea tensiunea de +5 volti dar tensiunea de resetare su exist& datorita faptului ci dioda ZD8-nu va conduce si deci Q13 care conduce va pune pinul 4 la masa. Un caz mai deosebit de cuplare si decuplare imediata a releului |-am intalnit la un televizor rusesc echipat cu microprocesorul KP1853 BG1-03 si memoria KP1628PP2 echivalente cu SAA1293A-03 si MDA2062. fn acest caz pinul 27 al micro- procesorului se alimenta cu +5 volti dintr- un stabilizator separat alimentat cu 0 tensiune de circa 7,5 vol{i dintr-un trafo DEPANATORUL NR. 5 alimentat direct de la refea, trafo din care se obfine printr-o infagurare separata si tensiunea de +24 volti pentru alimentarea releului. Datorita faptului ca acest trafo s-a defectat, el a fost rebobinat si depanatorul care la conectat, a ficut 0 greseali, in loc s4 conecteze minusul sursei care debita tensiunea de +24 volti la masa la conectat pe plusul sursei de 5 volfi insumand cele dou’ tensiuni, tensiunea de alimentare a releului urcdnd la +29 volti. Numai ca daca. in lipsa cuplarii releului tensiunea de +5 volti care alimenteaza pinul 27 era stabil, in momentul in care cupla releul aceasta tensiune sciidea sub 4 volti datorita faptului c& cei doi curenti se insumau si micro- procesorul neavand tensiunea de +5 volti pe pinul 27 decupla releul. Dupa conectarea minusului sursei de +24 volti la masa defectul a disparut. Unalt caz mai rar intalnit se manifesta prin faptul ci desi microprocesorul are tensiunile normale pe pinii 27,2 si 4 nu executi alte comenzi, Dupa inlocuirea lui cu alt microprocesor nou, situatia este aceeasi. Trebuie retinut faptul cd un microprocesor nu poate executa doua comenzi simultan date de pe panou sau de pe telecomanda. Acest lucru se intémpla cand unul dintre butoanele de pe panou este actionat tot timpul si deci actiondnd un alt buton microprocesorul primeste dou comenzi. Faptul ca unul dintre butoanele de comenzi este actionat tot timpul se poate datora fie blocirii lui mecanice, de exemplu un buton se blocheaza datorita faptului cx nu a fost introdus corect in gaurd in momentul in care a fost impinsi placa de bazi fie poate fi conturnat contactul sau traseul spre microprocesor datorita patrunderii unui lichid in televizor in zona respectiva. In cazul conturnarii este suficienti formarea unei rezistente paralele de 10-20 kohmi pentru ca microprocesorul sii sesizeze comanda respectiva. -14-Pentru depistarea acestui defect se vor deconecta pe rand pinii microprocesorului conectafi la panoul de comenzi, incercdnd de fiecare data functionarea micro- procesorului prin actionarea tastelor de pe telecomada. . Un alt defect se manifesta prin faptul c& microprocesorul desi raspunde la comenzi nu se poate prinde nici un post pe ecran. Pentru prinderea postului tv microprocesorul trebuie si genereze impulsuri pentru a obtine tensiunea de varicap, variabila de la 0 la 28,5 volfi aplicata pe selector la pinul notat TU si sa comute benzile prin aplicarea tensiunii de +12 volti pe rand pe cei trei pini ai selectorului notati cu LB, HB si UB. Pentru aceasta se va verifica existenta tensiunii de +33 volti pe capatul rezistentei R46 si apoi se va verifica daca tensiunea pe colector variaza de la 0 la 28,5 volti la actionarea tastei de acord. Pentru verificarea comutarii benzilor se vor masura tensiunile pe pinii 29 si 30 ai microprocesorului. Pentru comutarea pe banda LB tensiunea pe pinul 29 va fi 2,1 volti iar pe pinul 30 va fi de 11,8 volti. Tranzistorul Q8 va intra in conductie, colectorul sau urcand la 11,8 volti. Tranzistorul Q7 va fi blocat deoarece baza sa se afla la potentialul emitorului, de asemenea tranzistorul Q6 va fi blocat deoarece tensiunea din colectorul tranzistorului Q8 transmisa prin dioda DS va bloca diodele D2, D3 ducand la blocarea lui. Acelasi lucru se intampl si la comutarea pe banda HB. Pinul 29 va avea tensiunea de 11,8 volti blocind pe Q8, pinul 30 va avea tensiunea de 2,1 vol{i deschizind pe Q7 care prin D6 va bloca pe Q6. La comutarea pe banda UB tensiunile pe pinii 29 si 30 vor fi de 11,8 volti ceea ce face ca tranzistoarele Q7 si Q8 si fie blocate, DEPANATORUL NR. 5 diodele D5 si D6 de asemenea blocate, vor conduce diodele D2, D3 care vor polariza baza lui Q6 acesta intrnd in conductie. * Comutarea televizorului pe AV se face printr-o tensiune aplicat pe pinul 9 al integratului TEA 1014. Aceasta tensiune se regaseste pe pinul 32 al microprocesorului. Daca aceasta tensiune are valoarea de 12 yolti televizorul este comutat pe AV, dact aceasta tensiune are valoare zero televizorul este comutat pe TV. Daca aceasta tensiune este tot timpul de 12 volfi chiar si dupa actionarea tastei de comutare pe TV se va intra in modul ser- vice de programare a memoriei si se va verifica programarea corecta a acesteia (vezi articolul "Programarea memoriei MDA 2062" publicat in numarul | al revistei Depanatorul). Stergerea unor date din memorie se intampla in cazul in care se produc descarcari pe partea de inalta tensiune, in special in interiorul tubului cinescop. Memoria MDA 2062 este utilizata in blocuri de comenzi echipate si cu alte microprocesoare. Inscrierea datelor in memorie este diferiti in functie de tipul micro- procesorului. . Memoria MDA 2062 este echivalenta cu memoria KP1628PP2 care insa are 16 pini fafa de 14 cat are MDA2062. Pinii 8 si 9 mu se vor conecta. Existaé cazuri cand depanatorul se ‘intreaba daca oscilatorul de 4 MHz realizat cu cristalul X2 conectat la pinul 1 al microprocesorului, oscileaza. Verificarea oscilatiilor cu un osciloscop sau frecven{metru ar duce la atenuarea lor. Acest lucru se poate face prim conectarea osciloscopului la pinul 9 al mi- croprocesorului unde se poate vizualiza semnalul de CLOCK trimis de mi- croprocesor spre memorie, semnal care are frecventa de IKHz. L1Si=Power amplifier 30 W Vocmer 240V imax 4A + Iegpmax S0mA Vecte :205V lecot 40m Gain au ro We HD ore Rie 24°C Case HOT wy [joo y & Vee eT YO srosue fe ts 2a sspsos % snore | ata DEPANATORUL NR. 5 STK0030 “Vee 220 ov 28n008 | wr] 20h] focasczerd a 2sa008 v 56 sl ——s Power amplifier 35 W Vecmax +45V imax 5A Iecomax 80 ma Vectp +31V — Iccotyp 40mA Gain. 40.40 Po WORLD TH 01% Rie 20°CW Case HOD i 190 (1 © [Jeo 11 atop Wee aosiaat “ozas.s Feat 2sAse4) 6) 100000) Boy thDEPANATORUL NR. 5 DEFECTE, DEFECTE ..... * Defect la TV M 2035 Defectul se manifesta prin reducerea dimensivnii pe orizontala si vertical si intoarcerea in partea de sus cu intermitente. Masurand tensiunea de alimentare a etajului final de linii care trebuie si fie de +103 volti se observa ci aceasta tensiune variazd intre 80 gi 103 volti. Defectul este provocat de defectarea condensatorului C815 -11F/160V prin care se transmit impulsurile de intoarcere pozitive, culese din terminalul 10 al trafo linii. Aceste impulsuri se aplic’ in terminalul 2 al circuitului integrat STR 50103A prin C815, R806, D808 si R805. Cu toate c& acest condensator masurat pe capacimetru indica bun, defectul a disparut numai dupa inlocuirea hui. JAVISION DMQ - * Defect la TV DAEWOO DMQ 2066 me Defectul se manifesta prin lipsa afist pe ecran a numérului de program si meniului. Actiondnd butoanele de pe teleco- manda se observa prin clipirea rastrului c& televizorul raspunde fa comenzi dar nu le afiseazai. Acest defect apare de regula dup un soc de tensiune pe refea care provoaca si alte defecte in televizor. Blocul de comenzi al acestui tip de televizor este echipat cu microprocesorul DW-167MNOI. Pentru afigarea comenzilor microprocesorul trebuie 1 primeasca impulsurile V.SYNC. si HLSYNC 1a pinii 38 si respectiv 37. Acest impulsuci preluate de la blocutile de balei vertical si orizontal se aplici micro- procesorului prin tranzistoarele QVI6 si QVIS. Defectarea unuia sau ambelor tranzistoare provoaci lipsa afisajului. * Defect la TV SAMSUNG CK-5012Z Defectul se manifest prin faptul ci la actionarea tastei de ciutare, televizorul cautit trecdind din post in post dar nu se opreste pe nici un semnal ty. Pentru oprirea pe post microprocesorul are nevoie de dowd tensiuni. Tensiunea de IDENT pe pinul 29, la aparitia careia microprocesorul reduce viteza de cdutare si tensiunea de AFT pe pinul 9 la aparitia caireia microprocesorul de tip PCA84C640P030 da comanda de oprire pe post Ia o anumita tensiune de AFT (CAF). Tensiunea de AF Tlivrata de TDA8305A. Ja pinul 18 in momentul acordarii corecte pe post se transmite printr-o rezistenta de 120 KQ spre pinul 9 al microprocesorului si printr-o alti rezistenti spre pinul AFT al selectorului de canale. fntreruperea rezistentei de 120 KQ face ca microprocesorul sa nu primeascd tensiunea de AFT si si nu dea comanda de oprite pe post. Televizorul se poate acorda prin acordul fin pe post dar se observa ca postul fuge din frecventa de acord. Accasta rezistenta de 120 KQ este plasat in zona cai comune si pentru verificarea ei este necesara dezlipirea unui picior din montaj. * Defecte de memorare la TV echipate cu memoriile MS8655P si MN1220T. Cele mai multe defecte in care nu se poate memora un program se datoreazii faptului ci memoria respectiva nu are tensiunea de alimentare necesar’ memoritii. Spre exemplu memoria M58655P are nevoie de tensiunea de -30 volti_pe pinul 2. iar memoria MN1220T are nevoie de ten- siunea de -30 volli pe pinul 9. Aceste tensiuni se obtin in cele mai multe cazuri din trafo linii prin redresarea unor impulsuri negative cu un circuit format de regula dintr-o rezistenta de limitare, 0 dioda rapida si un condensator de filtrare conectat cu plusul la masa. Arderea rezistentei datorati de cele mai multe ori defectarii diodei face ca tensiunea de memorare si nu existe si deci memorarea postului nu se poate face : ‘Aceste memorii nu trebuie inseripfionate ‘inainte de montare deoarece ele contin numai date referitoare la numarul de program, banda selectat si Valoarea tensiunii de varicap care se inscriu automat de ciitre microprocesor in momentul memorarii postului. AgsDEPANATORUL NR. 5 SCHEMA RADIOCASETOFON FISHER PH-W804RLO=== DEPANATORUL NR.5 9-DEPANATORUL NR. 5 RUBRICA PATITULUI * Tensiunea de alimentare a etajelor finale video este de obicei de 180 voli sau maxim 200 volfi. La un televizor GOLD- STAR CKT-2135, masurand aceasta tensiune, instrumentul de tip MAVO-35 imi indica valoarea de 320 volti Primul gand care mi-a trecut prin cap. a fost ci mi s-a defectat instrumentul de miasuri. Masor din nou tensiunea cu un alt instrument analogic, care imi indica tot 320 volti, Fac aceeasi masuratoare cu un instru- ment digital si rezultatul este acelasi. ‘Aceasti tensiune se obfine din trafo linii prin insumarea unor impulsuri cu tensiunea de alimentare a ctajului final de linii, Aceste impulsuri sunt redresate cu dioda D406 si filtrate cu C422-10uF/250 volti. Cu toate ci tensiunea pe condensator era mult mai mare decat tensiunea lui nominal& acesta nu s-a strapuns. Am schimbat condensatorul C422, dioda D406 si in final chiar si trafo linii dar nu s-a modificat nimic. Am lipit 0 rezistenta de 33 kQ-9W pentru a mari pufin consumul pe etajele fi- nale video si tensiunea scade la 240 volti. Dezlipesc aceasti rezistent gi tensiunea rimane in continuare de 240 volti fird si mai creasca la 320 volti. Dupi mai multe masuratori cu osciloscopul, am conectat osciloscopul si pe tensiuinea de alimentare a etajului final de linii. Aici am depistat cf componenta alternativa suprapusa peste tensiunea continua este nepermis de mare. Verificdnd condensatoarele de filtraj de pe aceasia tensiune, unul de 47 uF si celalait de 10uF/ 160 voli am constatat ci cel de 10uF/160 yolti era uscat (C820) Dupa inlocuirea acestui condensator, tensiunca de alimentare a etajelor finale video, a coborat la valoarea normala de +180 volti. * Am primit la reparat v RECOR adus de client dupa ce fi la alt depanator care nu a reusit blocul de alimentare. La primele mi televizor se cu el -i repare ratori nu am gisit nici o piesi defect. Pornese televizorul si constat ci blocul de ali. mentare furniza tensiunea de doar 50 voltt in loc de 115 volti. Masor tranzistoarele gi toate eran bune, fnlocuiesc atat diodele zener cat si cele normale cu altele noi dar degeaba Inlocuiese pe rand toate con- densatoarele atét din partea de primar cat si cea din secundar dar tensiunea se incdpitana sa rimand la +50 volti. Misor cu atentie valoarea fiecarei rezistente in parte, toate erau bune. Fac o pauzi in care fumez o {igara si apoi mi apuc din nou sa verific foarte atent fiecare piesa si fiecare traseu. In final am descoperit cauza, de- panatorul celalalt a inlocuit tranzistoarele BCS547 si BC369 dar le-a montat unul in locul celuilalt. BC547 este NPN cu configuratie terminale EBC iar BC 369 este PNP cu configuratie BCE. Lata ce poti pati cfnd lucrezi dupa altul. in final vi mai prezint inci un caz de defect provocat tot de neatentia unui depanator. * Un client imi aduce Ja reparat un televizor YOKO color, de tip sport cumparat de la "second hand" ‘Televizorul functiona destul de bine, dar la aparifia serisului acesta era foarte zim{at neputand fi citit. Pentru a localiza mai rapid defectul, dintr-un generator de semnal i-am injectat prin mufa de AV semnal de bare orizontale si verticale. Defectul persist in continuare si este dependent de pozitia butoanelor de contrast si lumina. Conenctez osciloscopul pe toate tensiunile de climentare ale blocurilor in cauza dar nu depistez nimic. In final dupa o verificare aten' depistez, faptul ca tresa metalic de fa tubul cinescop nu este conectati la masa televizorului, tubal cinescop nu avea filtraj pe tensiunea de FIT. Firul care trebuia facd legdtura intre masa modulului final video a fost legat de depantor fa masa sasiului. Dupa conectarea acestui fir la tresa metalic’ a tubului cinescop defectul a disparat. -20- a camacaamcaaamaaamaaaaaaalllANH. woIBoig SRoWaYoS annosoinyTDALINY DAL GIVINGMITY DOTS ee aA M UA eA & 5 3) < a Fy Zz Et EDITAT de S.C. LEDY S.R.L.