LUCRAREA NR. 2.

,IEIINICA I'{ASURARI I DIMENSIUNILOR INTERIOARE

Cons i dera i i teoretice. Sco ul lucrEr i i

Dimensiunile interioare a1e pieselor, subansamblurilor gi ansamblurilor sunt

dimensiunile dintre suprafelele cuprinzitoare (alezaj).
Pozitia suprafegelor cuprinzitoare cdtre interiorul- materialeJ.or, respect,iv a1
subansamblurilor gi ansamblurilorr presripune utllizarea unor insbrumente gi aparate
de misurd adecvate misuririi dimensiunil"or interioare, cu el"emenLe de palpire cores-
punzitoare ludrii de contact cu suprafe|ele de misurat.
Pentru mXsurarea dimensiunilor lnterioare in lucrare se vor utiliza urm5toare-
le lnstrumente gi aparate de mdsurab: calele plan-paralele, calele lamelare, gublere-
le pentru interior gi pentru adincime, trusele pent.ru alezaje cu utilizarea compara-
toarelor cu cadran circular.
Principiile constructive, func!ionale gi de mlsurare ale insLrumentelor gi
aparabelor utilizate in lucrare 1a mdsurarea dimensiunilor interioare sunb aceleagi
celor corespunzitoare pentru misurarea dimensiunilor exterioare gi au fost prezentabe
in lucrarea nr.1 la puncLul 1.1.
Scopul lucrdrit constl in atingerea urmdtoarelor obi.ective principale:
- cunoagberea constructivE gi funcgionald a principalelor instrumente gi apa-
rate de mesurat pentru dimensiuni interioare: ubilizarea calelor plan-paralele, cal"e-
le lamelare (pentru interstigli), $ublerul de interior, $ublerul de adAncime, micro-
metrul de interlor, micrometrul de adincime gi comparatorul de inLerior;
- cunoaE;terea schemelor de mlsurare pentru dimensiunile interioare-sl a modu-
lui de utilizare, specifice fiecdrui mijtoc de misurare prezentat;
- mSeurXri practice cu fiecare mijloc de misurare din dotare;
- analiza gi lnterprebarea datel-or practice.

C calele plan-paralele utilizate in Lucrare au acelea$i caracteristici construc-

tive gi funcTlonale prezentate in lucrarea nr.l.
Pentru mErirea posibilitEfilor de ub,ilizare a calelor, se folosesc diferite
accesoril care se livreazX in truse. O trusi a fost prezenlati in lucrarea nr.1 in fi-
gura 1.4. Astfel in figura L.4,a este prezentat, un dispozitlv tip rdmi-suporb care
poate fi utitizat pentru mEsurarea eau verifiqarea dimensiunilor int,erioare.
Dispozittvul- rami-suport poate fi ut,illzat pentru mSsurarea dimensiunilor in-
lerioare, conform figurii 2.1. In trusa de cale pl"an-paralele se afli in componenlE
doui virfuri plane cu o porliune clLindricd la unul din calete (de 1o mm), care dau
posibilitatea formSrii unui dispozitiv simplu, d$d cum este prezentat in figura 2.1.
a calele lamelare sunt utilizate pentru mHsurarea jocurilor gi golurilor in-
tre suprafetele a doud elemente care formeazd sau nu ajustaje. De aceea ele se mai
numesc calibre pentru intersti!ii, sonde sau spioni.
Aceste cale au formd de lame robunjite la capete, cu lungimea de loo mrn (fig.
2.2)' sunt executate in doui precizii gi se l"ivreazd in truse sub form5 de garniturS.
Dimensiunea carac!€risticE a fiec5rei caLe este grnsimea care poate avea valori cu-
A
t--'
f
,6
 ) 'l';'d';';
';J1€
H
,,

,/'
Fig .2.L. Oispozitiv ramX-suport ".2 Cale lamelare
penbru cale plan-paralele
{

prinse Inbre oro3 .gi I iilrrlr cu trepte de orol mnl

'tf'/'

o r 25 mrn. Pe f iecare lameld este in-

scripFionatX grosimea ei.
Calele "larnelare pot fi ubiL:-zate individual sau in grup a clror grosime total5
corespunde g ros imi i de mdsurat (verificab).
O Sublerul de interior este parte componentd a gubLerelor de exterior gi inbe-
rior qi a fost prezenbaL in lucrarea nr.1 (fig.f.S). PenLru mdsurarea dimenslunilor
inberioare se ubilizeazd ciocurile 2 qi 4 (fig.1.B,a,b qi c) in mod diferengiat; $u-
blerele din figurile 1.Bra gi b pob mdsura dimensluni mai mari de lo mm, deoarece
grosimea ciocurilor nu permite accesul in interiorul unor alezaje mai mici; $ublerul
din figura 1.8,c are previzute doui ciocuri inverse care pot p5lrunde gi in alezaje
mai mlci de lo mm. In resb construclia gi funcgionarea este identic5 celor penbru ex-
ter ior
I Sublerul de adAncime (tig.2.3) se compune din urmdtoarele element.e: rigla
gradatd I' cu diviziuni la 1 tlm. este tegitd 1a capit pentru a obline suprafaba de
misurare a riglei 2; cursorul cu vernier 3, are capdtul 4 sub formi de talpi, cu su-
prafelele de mXsurare 5;, cursorul suplimentar 6 este dotat cu mecanismul de avans
fin 7, penbru rn5surdri de preciziei cursoarele 3 gi 6 pot fi blocate pe pozigie cu

0123t,5 67 B9 t

Fig .2.3. Subler de adencime:

1 riq la gradat5; 2 suprafa Fa de mdsurare a riglei' 3 cursor cu
vernier; 4 balpd de m5surarei 5 supraf aba de mlsurare a t,5lpi i;
6 cursor supl irnentar , 7 rnecani sm avans f in , B ,9 $uruburi de
blclcare.
 ajuborul Suruburilor 8 gi 9..
Sublerele de addncime se executd cu limibe superioare de misurare de 125, l50,
,,oo, ZSTrSoo gi 5oo mm. Precizia de citire este de o,1 gi o,o2 mm (pdnE la 2oo mm).
.!.o,l@seexecutdinnaimu1tevarianteconstructivedintre
caie iY'lucrare se vor utiliza: micromet,rul t,i-p vergea $i micrometrul cu f 5lci.
Micrometrul de inberior tip vergea (Eig.Z.4ra) este utilizab pentru misurarea
alezajelor. constructia sa se compune din gurubul micrometric 1, prelungit la un ca-
pit cu un umlr cllindric 3 gi o t,iji scurtS, al c6rui cap5t are form5 sfericd gi con-
stituie o suprafagi de m5surare.'lamburul gradat 2 este montat pe umirul cilindric 3

|| lllll|||||ut||tl

o.

ru
c. d.

Fi9.2.4. Micrometre de inberlor:

a - micrometru bip vergeat b - micrometru cu fdlcii c: schema de prin-
cipiu; d - prelungitor,
1 - gurubul micrometric; 2 - tambur gradab t 3 - capit gurub micrometric;
4 - bampon cu suprafagi de mdsurarer 5 - tijE fixi cu suprafa!5 de m5-
surare; 6 - piulitd, 7 - bucgi filetat5; 8 - mecanism de blocare;
9 - piulitd de proLectie.
gi strins cu plulila 6. In buc$a filetatE 7 ta un capEt se ingurubeazi gurubul micro-
mebric l-. lar la cel.5lalt capdt se afIA montat5 tija fixi 5, cu suprafafi frontali
sferic5 gi care eonstltuie cee de a doua suprafagi de m5surare. Tot pe bucqa file-
tat5 7 se afl; montat mecanismul de bLocare 8. SurubuL micrometric are pasul de or5
mm gi o cursi de 13 mm. Acesbe micrometre se construiesc cu limita inferioard de
misurare de 4o mm gi 5o mm. Citirea indicagiilor se face in mod identic ca la micro-
metrele de exterior.
Pentru mArirea limltelor de misurare, micronetrul- de interlor tip vergea este
prev5zut cu filet exterlor pe care se in$urubeaz5 prelungitorul din figura 2.4rdt in
locul plulilei de probecfie 9 (fi9.2.4,a). cu mai multe prelungitoare in$urubabe
unul intr-altut se pot mlsura dimensiuni de peste Looo mm.
Micrometrul de interior cu f51ci (fi9.2.4,b) are prev5zute doud filci, dintre
/'care una este solidard cu corpul-bucAi, iar a doua este mobi16 gi se deplaseqzd odati
cu tija gurubului micrornetric. FSlcile au grosimea de 5 mm pentru limitele de m5su-
rare 5 - 3o mm gi de lo mm penbru limitele de mdsurare 25 - 5o mm gi 3o - 55 mm. Ca-
racterist'ic acestui micrometru sunt cele douE scf,ri gradate 1a care grada!iile sunt
 inverse decAt 1a tipurile prezentate anterior.
-'j
vr'Micromebrul de ad&ncime ( f i9.2.5) se cornpune din traversa talpE Lr solidarX
() de corpul bucgd 2. Suprafa 9a pland
inferioarX a braversei este o supra-
fagd de mXsurare gi ea vine in con-
tact cu suprafaga piesei mf,surate.
Tija 3, solidarl gi ln continuarea
Surubului micrometric, se deplaseazi
in di rect ie perpendicularX pe supra-
fapa traversei gi atinge fundul ca-
vL tdPi i a cdrei edancirne se mdsoard.
Tija poate fi blocabS cu un mecanism
cu excentric 6. La tij a 3 se poL
adduga prin infiteLare bij e prelungi-
toare care acoperS rlomeniul o-1oo filtn.
Ln-
<*=
O* ' Y t Comparatorul de iqlerior (rig.
*
{.n
c\J- 2.6 ) se compune dintr-o carcasX L,
continuabX sol idar de corpul tubular
2 gi careasa de protecFie 3. Corpul
tubular esbe protej af la exterior de
mfrnerul termoi zaLant 4. In carcasa I
se af15 monLabe Lija schimbabil5 5
gi tij a mobil5 6 care vine in contact
prin bila 7 cu pfirghia B, care se
poate roti in arficulagia 9. Pf,rghia
I
este in cont,act cu ti j a 1o gi cu ti j a
i
T palpatoare a comparatorului cu cadran
circular 11 montat in carcasa de pro-
tec I ie 3. Contactul dintre tij ele 5
g i 6 g i suprafa Fa de misurare se fa-

ce cu ajutorul punlii mobile L2, cu

arcur i .
FiE .2.5. l,licromebrul de adancime: Pentru m5surarea ale zaj elor cu
1 traversfi t,alpd; 2 corp bucSS; 3 ti j
diarnetre mici se uti Ltzeazd comf)ara-
Surub micrometric; 4 tambur gradat;
5 prelungibor; 6 meeanism blocare tij5. torul de inberior cu bucge extensibi-
le. Bucgele sunt monbate prin infile...
tare in corpul tubular 2 (fL9.2.6) in locul carcasei 1. Pentru fiecare dimensiune no-
mina15 existi cite o bucsS extensibili, in cadrul unor truse.

2.3. ['{odul de lucru

a Calele plan-paralele sunt utillzate in principal la verificarea gi etalona-

rea diferitelor aparate de misurare, la reglarea maginilor-unelte, la misurdri ne-
mijlocite, La lucrXri de trasare etc.
La verificarea gi etalonarea aparatelor de mSsurat se utilizeaz5 cale cu pre-
cizle mai mare. La mAsurEri nemijtocite sau la lucriri de trasare sunt folosite caLe
de precizie mai micd.
Modul de ut,ilizare a1 calelor pLan-paralele la controlul dimensiunilor inte-
\f rioare a fost prezentat in flgura 2.1: Utirlzarea calelor in dispozitiv pentru regla-
rea gi eLalonarea aparatelor comparatoare de interior va fi prezentat in continuarea
lucririi de fatrn.
 Lq

\ \

\
I
Fi9.2.6. Comparator de interior:
'1 - carcasd; 2 - corp tubular;3 - carcasi de probectie;4 - miner
termoizolant; 5 - tiji schimbabild; 6 - tijd mobilir T - bili;
B - p5rghie;9 - articulagie; to - tijd;11 - comparator cu ca-
dran circular, LZ - punte mobild cu arc.
I Sublerul 4e interior se ubilizeazE in conformitabe cu prescrip!iife generale
de mXsurare cu gublerul gi prezenbate in lucrarea nr.1.
PoziLia eiocurilor gublerului gi a fegelir lor de misurare sunt prezenbate in
figura 2.7. Important este ca fefele de mdsurare ale clocurilor gublerelor si fie
paralele cu fegele pieselor de mlsurat gi in cont,act strins cu acestea.
Misurarea cu gublerul se efectueazd la o pozigie de suprafa!d a dirnensiunilor
interioare. Pentru dimensiuni situabe mai in inleriorul materialului mdsurarea cu
gublerul nu mai este posibilS ca urmare a mirimii reduse a ciocurilor penbru interior.

e Sublgrul de aclSggimer prezentab

{ penbru mlsurarea adencimi i unor caviteFi , a
Fi9.2.7. PaziIia ciocurilor de
surare a dimensiuni lor interioa
constructiv in fiEura 2.3r €ste ubiLtzaL
unor canale t a unor gHuri infundate , ete.
In procesul de m5 surare ( f i tJ .2. B )
Sublerul se a$az5 cu t,alpa 4, respectiv su-
prafa ta de mdsurare a tilpi i 5, pe suprafa !a
fronbalX exterioar; a eavitAgii2 3 eanalului
sau a glurii piesei p, iar rigla gradatS 1
esbe impins5 gi alunec5 in cursorr pind la
rea L:-zarea conb_r. dctului intre supraf a Fa de
rnx- m5surare 2 €i suprafa$a de fund a piesei. {.^
f€r
 Fiq.2.fJ. Scl-rema de mdsurare cu $uble-
rul Ce ad5ncime:
I rigla gradabS; 2 supra f a Fa de
mlsurare a riglei; 3 cursor cu ver-
nier; 4 talpd de mdsurarei 5 su-
prafafa de mdsurare a, t5lpi i; 6 cur-
sor suplimentar i 7 \!

mecani sm avans
fin; 8,9 $uruburi de blocare.

0123&5678910

Este important eontactul coreet dintre suprafa 9a exterioart a adf,ncimi i piesei gi tat-
pa de misurare 4, in vederea elimin5rii unor erori de pozilionare a elementelor de m5-
surare. DupA blocarea cursorului,3 cu a j utorul Surubului' de blocare B , Fublerul poa be
fi scos din adf,nci bura mdsurat5 gi a$ez at intr-o paziIie convenabilS efectudrii cibirii
pe rigld gi vernier a valori i dimensiun i i mffsurate.
Cu gublerul de adAncime pot fi efectuate m5surXri numai dac5 rigla gradatt
i are acces in cavibatea mJsuratX.
G t{icr_o$etr\r! de__inberior ti p verqea Fe utiLtzeaz5 in funclie de mdrimea a-
j
Ieza ului de rnisurat. Se aleEe urr instr ument corespunz5tor sau tn cazul diamet,reror
mari se monteazt prelungitorul respecbi V.
t'lontarea prelunqi borului se face conforrn figurii 2.4ra pe bucga '7, prin de-
monbarea piulitei de proteclie 9 gi irg urubarea in locul ei a prelungi torului din figu-
'ra 2.4rd.
F Schema cle misurare este prez entatd in f igura 2.9. Misurarea proprir.rzisi se
rea Lizeazd prin int,roducerea rnicrometru lui in alezaJ, 1n dreptul secFiunii de mEsurar€.
VSrf ul de misurare sf eric 5 ( f i g.2.4 rd) este tinub in cont,act cu pieser. prin rotirea
barnburului grada b 2, se aduce in conbact eu piesa bamponul 4 , eu suprafa gA de misurare
'
* rifericd .
Prin incercirl se cautd in acelagi plan dimensiunea maximd (fis.z.9,a)

b.
o.
F{qr -}.b .*i;.-...
.

Fig.2.9. Scherna de nrSsurare cu micrometrul de inberior tip vergea:

a vedere in plan frontal; b vedere tn secFiune.
 -26-
prin peldularea bijei rnicrometrice pe verticald, virful de mdsurare 5
(fiS.2.4ra) fiind ginut in contacb cu piesa gi rotirea Lamburului gradaL 2, se cautd
dimensiunea minimS. Se obgine in acest fel distanfa mlnim5 dintre doui generafoare,
sibuate intr-un plan care trece prin centrul piesei (fiS.2.9rb). Se citegte valoarea
diametrului in sec!iunea I dupi direc$ia I (fiS.2.91. Se repeLi aceas!5 operatie in
sec!iunile 2.3,4 gi 5 dupX directia I.
In mod similar se mdsoari dimensiuniLe sec!iunilor Lr2'3,4 Si 5 dupl fie-
care direc!ie II, III 9i IV.
Mlcrometrul de inberior cu f5lci (fiS.2.4,b) se utilizeazd pentru misura-
rea dimensiunilor inberioare in acelagi mod prezentat la mEsurarea cu gublerul de
lnberior. Citirea valorilor m;surate se face la fel ca la orice micrometru.
I l.ticrometrul de adSncime prezentat in f igura 2.5 se utilizeazri in acelagi
mpd , ca gl gublerul" de adAncine. Precizla de misurare este aceeagi ca gi la
microme-
trele de exterior, iar moduL de citire este cel cunoscut pentru aparatele micromebri-
ce gi orezentab -)
in lucrarea nr.1.
,\A Q'' Comparatqtul de inlericr prezerlbat irr f igura 2.6 serveste 1a mSsurarea
ab
u bor ul unu i bloe
d iinens i unf or prin compara f ie . fleglarea acestui aparat se face cu aj
cle cale sau cu aj utorul unui calibru inel.
fn funclie de mir.imea diametrului de mdsurat se monteazi in corpul aparatu-
lui tija schimbabifX 5 (fLg.Z.6) corespunzdtoare utilizSrii aparatului 1a dimensiunea
respectivS.
se formeazi un bloc clin maxim patru cale (tLg.2.1o) de dimensiune egalx cu
climensiunea nominali a piesei verificate gi se introduce intr-un suport 4. La extre-
mibatea blocului de caLe ? se fixeazS doui viirfuri speciale 2 qL 3. Se stringe in a-
ceastl pozigie piulila striatd 5, lar in final se strange blocul de cale gi cele doul
virfuri cu ajutorul gurubului de fixare 6.
Se igtroduce comparatoruL de interior I (fig.2.1o) intre cele dou5 vArfuri
2 gi 3 ale suportului 4, se rotegte comparatorul in planul vArfurltor (conform fig'
2.1o) gi in jurul axei sale, pdn; se ob$ine o dimensiune minimi.
se pozigioneazE cadranul comparaborulul la zero gi se fixeazd limitele de
variagie a 4imensiunii (cimpul de toleranli) cu ajutorul indicilor regl'abili ai apa-
ratului (vezi lucrarea nr.1).
Mdsurarea propriuaisi se realizeazd prln introducerea comparaborului in
atezajul de mEsurat. astfel incSt vdrful fix 5 (fiS.2-6) Si palpatorul mobil 6 sd se
giseasc5 pe diametrul alezajului iar puntea mobili cu arcuri 12 si se ageze pe cir-
cumferiniS.
Schernele deprincipiu gi de mdsurare ale comparatoareLor de interior de di-
ferite tipuri sunt prezentate in figura 2.11. AstfeL in figura 2.LL'a este prezentat
in pozi!ie de mdsurare comparatorul de interior cu tije. In figura 2.LL,b compara-
torul de interior cu plunjere autocentranbe, iar in figura 2'LLtc comparatorul de in-
lerior cu buc$d extensibilS. Ulbimul tip de comparabor 6e utilizeazi la mdsurarea
alezajelor cu diamebre mici, pentru care existE in truse seturi de bucAe exbensibi-
le ataSabile corpului, de dlferite dimensiuni nominale'
In figura 2.12 este prezentab5 schema de mdsurare cu comparator de inbe-
rior. In vederea mlsur!rii se roLegte ugor comparatorul in planul vArfurilorr astfel
inc6u si se obgind o distanli miniml gi in jurul puncbului de conbacb al vArfului
fix cu piesa de misurat pinl se obSine un maxim. fndicalia aparatului faEd de zero,
reglat5 anberior (fis.2.1o)1 reprezint5 abaterea in pLus sau in minus fa15 de cota
de reglare. Abaterile efective sunb determinate in mai mulbe secfiuni gi mai rnulte
direc!ii. pentru schema din figura 2.I2r s-au previzut cinci sec!iuni qi patru direc-
!ii de m.isurare 'a aleza jului .
 f.t

Fig.2.1o. Schema de reglare

a comparatorului de interior:
I comparatorul de interior i
2 ei 3 vfirfuri speciale de
reglare; 4 suport cale de
reqlare; 5 piuliFS striatd
de s brdngere; 6 gurub de
f ixare i 7 cale pfqn-paralele.

I
alv

Piesq de
c ontrotot

Piesq de
controtat
Piesq de
control,at

n
\. b. c.
Fig. 2,11. Scheme de nrisurare ale comparatclarelor de interior !
a eomparator de interior cu pf,rghie; b compara bor de inte-
.
 2B

1. {. - Rezgl bate exPerimentale

In cadrul lucrdr i i se vor mlsura d imens i u-

nile interioare ale pieselor din laborabot r cu
aj utorul instrumenLelor gi aparatelor prezenta-
te anteriofr conform modului de lucru prezenta-
be in lucrare.
La m5surare se tor utiliza schemele de
rndsurare prezentabe in lucfElg.€r pentru fiecare
tip de piest in parte.
Fiecare misurare se repebd de cel putin
brei ori t tezulbaful f iind media aritmeticd a
valorilor citite de fiecare dati -
t.'ltsurile ef ecbua te se inreg istreazd pentru
f iecare piesd in parbe, pe baza unei sctti Fe
elaborabe la fala locului din care sd reias5:
fornna piesei gi dimensiunile mdsurabe;
instrumerrtul sau aparatui utiLl-zat;
precizia de misurare a mij loacelor de
m5surare ubi Ltza be;
observa!ii gi concluzii ProPrii.

,F

Fig .2.L2. Scirema de mdsurare

cu comparatorul de int,erior.

/*j

'J'
Jt