© LUNGA TRADITIE Seudivl partidelor politice a eonscituit pentna gtiingele polite un object structurant. Se poate considera ef, impreund cu sociologin electors, partidele constroie ‘materi esnonice beneficind de cea mai lungh tndie de studiu, Primele Ivers cre inaugureazi aceast teadiie an fost publicate la sfigpital secolulut al XEXea si ineeputal secolulii at XX-lea, Unit paring) fondatod ca James Bryee, parlamentar si universtar brian, sunt azi ita, cel pagn in Franga. Majovitatea manualelor amin- tese, ina, ceea ce datoreaat studiul patidelos eelor wel piting: fondscori Moisei Ostogocshi, Roberto Michels si Max Weber Pieingiifonduost Moin OxingrsAi, personalitate us apie, care a ‘ormat la Psis cursurile sco liber de singe police sia fect mai muke cilstori de seudiu in Saele Unie si jn Anglia, publics ia 1902 Dowooatia # axgararca par dior pois’. Dorind se inspize dia Tocqueville si Montesquiet, ucrarea este in alas imp politologies si nosmativa, Ea sublinized foarte bioe legiurle incre ‘fa pacideloe si dezvoltarea democrage in Anglia sia Seatele Unite, Extinderea dkeptuli de vor impune efor- fur de mobilizare a alegitorilor, pe care partidele le vor (ft ta ic inion a pei”uu Pierre Bréehon realiza inte-o manierieafional, Ble creeazl deci, in mod progres, .masinasit electorle” sf folovese din ee in ce ‘mai des proFesionigti ai politi, aed inaugureaza socio logis partidelor poltce, Ostrogorski rimane tom ~ ex ‘multi ginditosi ai secolului al XIS-lea — un seformator social. Adept al unei filozofi iberale, regeett efectele perverse pe cave lear provoca prrtidele police: mani- hheisrmol dezbatesi police, ineolarea partizand, inispries anificili a confictelor politice de citre paste. El pledenai pentru 0 reforms care si inlocuiased partidele acmule omnibus” cu partde ,ad-hoc", Prime, aumite womnsibus” pentes ei, propundnd un progeam de aeyiune pentru toate chestunle desbateri politice, nu pot fi ecit simplifieatoace, maniheiste si rigide. Din conti, tun partid aildae, case ou cautd decit si mobilizere penis o problemi specifies, pink cind aceasta va rezolvatd, va 6 penteu aderengi mult mai puyin constrin= tor, acesca putind militn in mai multe paride, tn conformitate cu opyianile scctoriale pe care Te spit ‘Acest tip de oxgunizayie ar forma si cetijeni’ mai pujin pasivi care si-ar da Ia Recare alegere vorul candidatulut ‘are incacneszi cel mai bine proprile opyiuni asupra problemei sau problemelor eare li se par fundamentale jn acel moment. Propuncrea poate patea naivi in echii ‘unui poltelog contemporan, care stie ef oniee grup, politic sectoral inde si se petmanentizeze si sti Lir- geste programul de acfiune. De asemenes, stie ch simplificatea dezbateri este o condite a aefiuni police, iar corelarea cererilor formulate de grapusile de presiune ete 0 funetic geeu asumabild de citre guvernany in afara ‘ecient realisate de eftze pactdele police. Dovinga de lineare « partidelor doar la rola de prupusi de presiune, cae wsllzeaz’ mecanismele eleetorale, poate st pack ‘topics. Dar st recuncastem 8 problema rdieati de Parte police 15 Osiogorsi cu prvi ln fete perverse le parideor police, a fost des desbth de la inept seo SS vide chin extrem de ati. fn Pana, aceasta se manifest, in ulimit ani, indeosebi prin apara elec Toni a ecologists, a exndideloe formation Van toate, Pesci Nath i Tina” sau i Unio pens Siptimiag de Iucre de petn ve Fxplovin seri 8 fet police, ma pan ena de mare pane e fliidacotespande une creer mistnlorsetoriae ove nd de ali sie lingeaset for de interven Rolerie Miche face parte, de asemenea, dlntre inaintasii mvarcang. Fl se inspirt din teora elielor sustinuts de Mosea $i Pasero. Public in 1911, in Gesrnae fia, o lucrare despre tendingele olgarhice ale partidelor police, plecind de Ix analiza sociologict « funeyontsi social-democragici germane. El arati corect cf aceasta nt ‘este done un organism de cucerire a puter ci o micro= societate alternauvS, cu multe asociapi-saelit care farni- neal servieli pentru membril lor. Ca si Ostrogorski, insist anupra contradicjilor si desvelor funeyjonidlor panizane. Ficute si fie instrmente ale democrajci Competitive, paridele sunt inevitabil sediul unei derive oligathice, Be mAsurl ee se profesionalizeszs, funcyio- eazi din ce in ee mai mult doar in folosul condu- citorilor inamovibili si atotputerici. El aratt cosect ci texigentele competigi democratice duc la centralizara fi bioeratizasca partidelor, care trebuie 84 Ge capable sia decizi rapide, Buea partdului este progeesiv deposedati de orice putere. Organizayia nascuti din popor scapa ccontrolulséaeestuit, Michels propune, ca modalitae de vitae a derive oligathice, impaiea responsebiltiglor Sirona insttuyjonalizaté'a mandatelor. Lucratea poate fi ujor criceatd: este construtt doar pe analiza social- dempcratiei germane, de szemenea, amestecjudeciyi de16 Piecre Bréchon vvaloate si analizd politologici, Dar en straye atengia supra tinel probleme recurente: efile organiza emocrajci, ambiguitigle osiisei democragi repre- rentative. Acessta problema ii preocupA inet foarte des pe militingi partidelor poltice sctuale. Orgonizarea inet a migeidllor Verzilor, de exemplu, a incereat des si evite ~ cu mat mule saa mai pufin succes ~ derivele oligathice cu sjutozal miloacelor propuse de Michels. Max Weber este $e adesen considerat drept woul inte pioniedii abordiil poltologice a paridelor po- lice. Dar probabil et datoreaal acest stat faimei sale in domeniul sociologie. in fapt, mu a reaizat 0 socio- logie 4 partidelor comparabili eu sociologia sa econo- tmict sau sligioasf, $i este mule mai fecund, ca potitolog, in stadil starlui decie in col al partidelor politice. In ‘vasta sa operi, nu abordenza problema parddelor decét jn eiteva pagini din Econo socetate sh inte-0 confe- fing’, ,.Meseria si vocayia omulul polite”? (1919). St refinem indeosebi insiseenge sa asupea prfsonaligint politic in epoca modem. Politica devine 0 activate principali pentru ua aumde din ce in ce mai mare de persoane, in timp ce altidati privea nowbilicty care exerci gi alte aetvitfl, Aeeastt profesionalizare se Sivliseste in interioral unor vestaile ,inceprinderi police” — partdele~, definite ea organizagi cu adeziune Tiberf care cautt si propulseze conducttosi Ia putere i care permit mibtanjlor apfrarea nei cauze san dobgincrea uaor avantaje personale prin fielitatea lor fay de lider, Deci partdele se dezvole in cussul secolula a XIXle1 pe modelul Jegtiiagi’ legal-ayionale: inere- prinderea poliict este din ce in ce mal omanizact si Pade patie fa Diroerntizat, dupa cegulé precise, din cauza exigentelor competi’ electorale. Ceea ec nu impiedici esxistenja concomitenté a intreprinderloe police bazate pe domi- nagiechatismatica (purt devoyiune fap de sf) sau trad fionala (a avea ineredere in cei mai prestigios si in notability), Dat dominaga noubiliglor poltce este din ce in ce mai mule conewsaué de organizarea modern a partidelor care constituie veritabile .maginttit” Atestei sti idee, a dominayct notabilitiglor si {pecial a paslamentatlor, ise opyn ia zilele nonstre, in ‘modal cel mai radical, vetura si orgunizarea moderna 2 pattidelor. Aceste oi formayuni sunt odrasle ale democratici, ale sufragiului universal, ale necesitigii de recrutae si organizare a maser, ale evolaiei partidelor spre unificarea dia ce in ce mai sgt le vitt si spre disciplina cen mai severi la diferte esaloane” (p. 140- “14), inednim aici, in germene, dstnesa mole mai tiie dlintee paridele de cade si partiele de mase. {tse anii°50 gi anit 70: 0 mare inflorire acd tradiia stucenlpasidelor poitice dateaz din primi ani ai secolulu al XXclea,int-un eontest de prim bilang critic al accesuluigirlor occidentale In democrata, cde masi, va treba si asteptim pin dupa eel deal doilea Sizboi mondial peated apzriia unor noi sinieze teoretice,Printreautodi esi mai importangi ai cele de-a ova perioade, tcbuie citat in primul ‘ind Manric Durer, care publica in 1951 Partidel polite? Iocrare Meo wid i mde i Ir Osrssi18 Pierce Beéchon oluminonss,adesca eee de atu! Renuoyt Ie sre ier ae pel, cate xe itecesay [2 aoe eninel ce 2 nese pe mei oe. Se TGRT ae anaete arsine car aces ep de oa ane) sole = poieloc # asupa ia oe ant pe ene acexea expat, Urmind see Oatoger 9 Mishel, 2 pas aceeatal pe wee es prune actuele pare edeinse oa iia program seu pa eas adereglor Pons bret organi ie un paid es 9 wee cpeideo sucatt spies” (p20) Dupa cea com nen parlor (padamentare 52 STAR ane eo incmape o Spologie a derentlr lor de dae ak seep, earl), le diexeniacd ae oe ey pues desta seta os Selo cesar, or uns eka areal Jupelogch dine pardele de cade 5 ere de med, Parcel de eadre exe on cb aor iuente, at doin pooadel cso oe egsea de nota ine implant Hetege mobilizeazt in special pein clitatea mombrilor si lejilor sti Paridele de masi, in schimb, se sprint pe Aeron lox. Acesteaincearct sii tag in sume cit vent mace ia jurul uni ideologl sal unui program sisi tuuce pentru face din i relee de opine. Activites lor cee deer peemanenti, Diferengind partidele dopé ‘Greunizarea lor, Duverger se gulbeste si evidentieze Tegituc nice organiza, Keologe si bse social Pat- thdele burgheze, de deeapts, sunt Upice paride de exc, fh timp ce parle eocalste nt paride de mask ears var cnued deeit ksi eontroleze aderenyl in domenial Tiny do dr lin 7981, to bs he oe aia i is ein a el foe sh! pupae Prt pattie » polit, Purtidele comunise si fasciste find partde de ‘nasi toraltae (toa viaga adesentalui este mareath prin fpartenenga s2). A doua parte a cSeisinteste sistemele de partide, Avtorul insist aici asupra influenei mo- {dutlor de scrutin: serutioul majritar cu un singur tur ar favorien aparitia bipasidismului, serutinul majortar ea oui waresi ar da nagtcre in special unui sistem de pastide multiple $i suple, In mp ee serutinul propor- fional ac produce partide muldple si rgide. Suwine si ‘areterul nara al duslismului poztlor poitice, expli- ‘eind yanomala” multipactidisolsi prin_-ne-suprapu- ‘nerea dualsmelor. _ar foe ml et a Wd conge Lx, Ca Las, Kenneth Janda, Joseph Lt PSguRaeS"Nyen Wenn Jem Chae) 1 se prow im spacial modal in cate injlgen ones Puildoe pce, an evoluoni sublacent (nual Parle ae masta evolu inven toi), creer Ps split sl oploge! mare pen pote ten Pood adecva porte rel fn pres ml tcerpi prvnd agile tenenie ea lng modu de Seoth Asem paras Toal dominant confit Stes orginal pens» ile scle pete police ere nejoneazl toa in ere Réel lo. Baveret v2 poe coot sod de amie etic setae a Upleg eee ce dus lo comple cane “Tipologia pantie de cadre~partde de mest pind in ce in ce mai pujin adapts, Oxo Kinbleimer * pena sri infongel mgcloe de sean aspen eter pole rcomndia cies Sauer cetole ji module de Fess Pane Nasin, ed” Monona Ofc, 199%, Cole ‘Comes Barpene 0s).20 Prose Bs iventcat now’ categorie, acca de catch al pares” mrtide prindctot? Pspresia a avut mare sucees, fied a foc clea 9 n coral tod. Parle Sor eenunpy, in ce in ce mas ml fo cadres Teomures iiitngior, pancipala Toe preocupare find [ingerea eit mai tutor alegiton en ocazi fect Seitiiaa deswoale, Pentru a sda soul, t= tule ai se revendice dela ideoloat prea strucorate Conoeny lato ac face, a mal eu npn, ct toate partdle of devin’ paride de aiune elector tn hud ctor valor consensale. Dorind scarce Fotae gully Jon ‘Chol uae categorie fa onchieaner Tnegpand cin 1962, UNR ma mal pone onsen un pated de care, deoarece cat 8 2858 Shumerogtadeenj i creunet 0 maging oli pea Jan Fonsi ca pid de cadre, dire oats obiecinee seeming” pritordallmobiiaren elector Prin Gime, nace o ideologe poternie stvcrrst, Ali ‘Espo de cadre” ye yparéde de msg ext Geet paride de slit Deosebiren dint Riche eict iJean Chasiot se bereeet pe conesppa supe Tonal lo’ timp ce penru prin ot al pr ese 2 thodel fa cues de generar, pentru cise pale notcane eepresint exemple cel mai un in sil Gemocmi cet mai svanete, cel de-al dole aprecass hin societarea modem, cle wi vps de paride Sonu st eet. Paridele de cadres parle de tran nu sunt pine forme police dps. nora les pais ape out (03) Nee PANEREANCD, Masel lt parte: onions © poke a pa policy 1 Alain 198? fein agit Poel FRSC. Selanandi sid Pomc, Canine Usrty Pres, 188) Pa eed ner tlw ki an ied eons as Tie nt trl pei pot" ‘Tino parte de rasemblement (02) Dae Maurice Duverger & parut consttui un punct de refeingt pens trdipa snudilor, acest Iueru Se va inimpla, cincioprezece ani mai titziu, eu Sicin Ron ‘Acest compasitist norwegian propune o esplicaje ge- netics a panidelos police. Acestea din urma sunt ex- presia conflicelor centrale ale unei societaqi si con- tribuie la pacificares lor progresivi. Pauw conflicte Goze stat si Bisries, intre centra si pesfetie, inte patroni si muncitod, ine st si oras) rezuma storia ‘izelor sociale ncepind en secplal al XVI-ea. El deose- beste deci partidele nu in pri rind dupa organizarea Jor interna, i dupé tial de conflicce gi de clivaje pe cae Te reptezined,Fieeare part actual ar fi mostenitorul unei Jung: istor. Luceteile Iai Rokkan au devenit 0 referingt de neocalt, Ele av fose dezvoltate in special de Dani ‘Lowi Sil: Conform acestsi autos, fecare confit social Fundamental dt nagtere la doua fama de paride. Dar din cele opt famili potengial existent, una ma fost conere- tizath, deonrece clivajul ucban-riral mo a dat nagtere ppattidelor de apicace urbana. Exiset deci sapte fami tat: partilele burgheze si partidele muncitoresti (con Tietal parroai-mmuncitog), partidele centraliste 3 parti- dele auxonomiste (conflictal centr-perifere), partidele emoerat-eresine si partidele amtclricale (conflictal Biserici-sta), partdele ageiene. Putem eduta, tn ‘compozigia partidelor gi in legéturile pe care le intrejin cu grupurile de interese, daverile empirice care 84 permita identificarea gadevaratel lor naturi". ‘Astfl, CDU-ul german este considerse ca un partd bur ghee $i nu unl democraterestin, in mp ce guulissmul teste un parti centeaist, Aich se af slabiciunea ipo- logieastfel sable, Dupt ce sau idenificat © mule tine de conficte fondameatale care generenzit partie police, nu se uiizesz’ decit uoul pentra a Je situa in2 Pierre Bréchon matticen tipologict. Reluind o intuifie datorati, Tui Niauries Duverget, privind explicarea plaralismului pas tasn in Franga, prin aesuprapunesea elivajelor dualiste, Jean Chaclot caractrizeari partdele pein alegeres Pr fare o reprezinti cu privite Ia fecare conflict soci ‘hstfel, paridele democratcrestine sunt centraliste rele ‘ioase, burgheze, specialize, Cit despre partidele sociae liste, cle pot f idenifieate drept centralise, lace, popu lave si speciaizare. Se deosebese de partidele eomuniste pain uldmal ested, Un pardd toratar, precum fscis real sau comunisiul, vrea si domneasct asupra ine society!