1. SUPRAVEGHEREA SANITARO-IGIENICA A CAZARMII SI A LOCALITATILOR DE DISLOCARE A UNITATILOR MILITARE | IN CONDITIT DE CAMPANIE (SUPRAVEGHEREA. SANITARA PREVENTIVA SI SUPRAVEGHEREA SANITARA CURENTA) Obiective: de a capita cunostinfe in organizarea supravegherii sanitaro- | igienice a spatiilor caztirmii si a celor de dislocare in conditii de cam- panie; = de ari invate e studenti metodele de expertiza general a pro- ii ale cazirmilor (inspectia cazrmii) si de a pre- zenta propuneri de ameliorare in amplasarea militarilor; de a determina si aprecia conditiile de trai in cazarmi, schim- ile starii functionale si capacitatea de munca a persoanelor care se gasese in adapost. intrebari de control 1. Obiectul si conjinutul igienei mifitare. 2. Rolul masurilor igienice in sistemul general de asigurare me- 18 a unitafilor militare, 3. Amplasarea militarilor in cazirmi. Spatiile principale ale ca- zarmii si exigentele igienice faya de ele. 4. Cerinfele igienice referitoare la iluminarea naturala si artifici- al a inciperilor caztirmii. Indicii caracteristici ai nivelului de ilumi- nare naturala si artificial. Metodele de determinare a lor. 5. Cerintele igienice referitoare la microclimatul ineaperilor ca irmii, Metodele de cercetare a factorilor de microclimat. 6. Cerintele referitoare la veni de apreciere a eficacitajii ventilatiei. 7. Amplasarea unittjilor militare in conditii de campanie. Cerin- igienice8. Tipurile de cazare a ostasilor in conditii de campanie. Caracte- ristica igienica, Particularitiile amplasdirii trupelor militare in condi- tii de campanie. 9. Caracteristica igienica a constructiilor folosite la amplasarea trupelor militare in conditie de campanie. 10. Adsposturite militare; tipurile, caracteristica igienica. LI, Modificarea conditiilor habituale in adaposturi si actiunea lor asupra starii functionale si capacitatii de munca a militarilor. 12. Supravegherea sanitaro igienici in ogtiris formele ei. 13. Supravegherea sanitar& preventiva in ostiri; etapele ei. 14, Supravegherea sanitara curenta in ostiri; scopul, sarcinile ei. 15. Nofiuni generale despre proiectul de constructie. Elementele principale. Informatia prezentatd de nota explicativa, planul situatis nal, planul general. Lucrul de sine stititor Pe parcursul lucrarii, studentii trebuie s& efectueze: 1. expertiza proiectelor cazirmii (conform schemei I.1): = s& tragi concluzii si si dea recomandairi referitoare Ia proiec- tele cazirmitor, = sh determine si si aprecieze conditiile habituale (temperatu- ra, umiditatea, viteza curentilor de aer, concentratia CO.) in adipos- turi inainte (conform schemei 1.3) si dupa ce au fost populate; = s& determine modificarile functionale ale organismului persoa- nelor pana si dupa aflare in adapost (temperatura corpului, freeven- {a pulsului, freeventa respiratiei, tensiunea arteriala, debitul cardiac, presiunea pulsului, perioada latent a reacfiei videomotorii gi acus- ticomotorii, memoria operativa, concentrarea atentiei, tremometria) (conform schemei 1.3); = s& rezolve probleme de calcul al ventilatiet in adaposturi; 2. inspectia sanitard curent& a cazairmii (conform schemet 1.2) Deprinderi practice: sti examineze proiectul cazirmii (a inspecta cazarma); = sii determine gi si aprecieze condifiile habituale in adpost; = 8% poata determina si aprecia modificarile functionale si capa- citatea de munca a persoanelor care se afl in adapost. =Schema 11 Expertiza proiectelor cazirmi 1. Denumirea obiectului. 2. Examinarea teritoriului din jurul cazirmii: relieful, solul, re- zervoarele de apa, plantatiile verzi, starea drumurilor, sursele posibile de impurificare a solului, apei, aerului, depirtarea surselor de la blo- curile cazarmii, roza vanturilor. 3. Orientarea blocurilor eazirmi 4. Numirul de ctaje ale blocurilor, materialele din care sunt con- struiti peretii blocurilor, acoperisul. 5. Incaperile principale si auxiliare. 6. Suprafata si volumul de aer pentru o persoandi in dormitor. 7. Ventilatia natural: numarul de ferestruici (oberlihturi), rapor- tul dintre suprafata lor gi a podelei. 8. Ventilatia artificiala: sistemul de ventilatie. 9. incalzirea: sistemul de incailzire. 10. Tluminatul natural: coeficientul de luminozitate, coeficientul de adéncire. 11. Sistemnl de aprovizionare eu apa si canalizatia: numarul mi- litarilor care se folosesc de un robinet, de un loc in WC, pisoar, de 0 cada de spalat picioarele, de un dus. 12. Useatoris 13. Camera de deservire. 14, Concluzii la expertiza proiectului 15, Propuneri privind ameliorarea proiectului cazairmii. Schema 1.2 Supravegherea sanitaro-igienicd curenti a cuziirmii Controlul sanitaro-igienic al condifiilor de dislocare a ostasilor in cazrmi trebuie sa se infaptuiased incepand cu studierea pasaportului tehnic si proiectului cazarmii, Ele se afla la seful serviciului de ex- ploatare a spatiului locativ al unitaii militare. 1, Denumirea obiectului. 2. Locul amplasirii in perimetrul oraigelutui militar, zonarea te- ritoriufui, amenajarea si inverzirea I aoe fe3. Imaginea exterioara: numarul de etaje, materialul de construc tie, acoperigul, starea tehnica a sistemelor de colectare si evacuare a apelor atmosferice, prezenta si starea mijloacelor de curiare a ineal- faminte 4. Aprecierea igienica a incdperilor principale si auxiliare ale ca- zirmii. Corespunderea lor statutului. 5. Starea perefilor, tavanului, podelelor, acoperirea peretilor in incaperile auxiliare, prezenfa sau lipsa umezelii, mucegaiului, miro- sului neplacut ete. 6. Suprafata si volumul de aer in dormitorul cazirmi uunei persone. 7. Ventilatia natural, numarul de ferestruici, modul si regimul de aerisire. 8. Ventita 14 (pentru incaperile ce necesita in mod obli- gatoriu ventilatie artificiala). Sistemul, locul amplasirii mecanismelor de aspiratie. Regimul de fuer. Volumul real de ventilajie. Multiplul schimbului de aer in dife- rite incaperi. Eficacitatea ventilatiei.. 9, Sistemul de incalzire. Tipul, temperatura caloriferelor, decala- jul temperaturii pe orizontala gi vertical. Controlul obligator al pre- zentei termometrului in dormitor. Umiditatea gi viteza migcarii aeru- lui se determina o singurd data, in centrul incdperii, la indlfimea de 15m, 10, Tluminatul natural: coeficientul de luminozitate, coeficientul de adancire, unghiul de incident, unghiul de deschidere, coeficientul de iluminare naturals (CIN). Se admite numai determinarea CIN. 11, Tuminatul artificial: tipul corpurilor de iluminat, corectitudi- nea amplasarii lor, luxmetria, iluminatul dupa coeficientul ,e”, meto- da ,,Watt”. 12, Regimul sonor. (Se determina in dormitoare gi in elasele de instruire.) Se determina in 3 puncte, la o distangi de 1,2 m de la pere- tele-ecran. Daca sursa de zgomot se afld in ineapere, ferestrele trebuie sii fie inchise, iar daca ea se aflé in afara incaperii — ferestrele se deschid. 13. Aprovizionarea cu apa. Sistemul de aprovizionare. Prezenja ionarea canalizatiei. ce fi revin 1014, Blocul sanitar. Numarul total de robinete, c&zi pentru spalatul picioarelor, numarul de locuri si numarul de persoane la 0 unitate, 15. Sala pentru autodeservire. Asigurarea cu minimumul necesar pentru reparafia incalfamintei gi imbrac&mintei, pentru indeplinirea cerintelor igienei personale. 16, Uscatoria pentru imbracaminte si incalyiminte: eficienta, temperatura de lucru, influenfa aerului din uscatorii asupra calita{it acrului inedperilor aliturat 17. Mobilierul cazirmii si asigurarea ostasil 18. Modul de pistrare a locurilor de serviciu si a celor personale. 19. Controlul eficienfei regimului sanitar in incdperi. Se determi- nd oxidabilitatea aerului, impurificarea cu praf si microorganisme. 20. Concluzii. 21, Recomandatii. Schema 1.3 Aprecierea conditiilor habituale in adipost si impactul lor asupra militarilor a Paniafi | Dupiicea fost nate apular | popaiee Microctimatul yi componenga chimicé a aerului 1. Temperatura aerului (C). 2. Umiditatea absolut §i cea relativa (mm Hg, %). 3. Viteza migearii aerutui (mis). 4 Presiunea atmastferiea (mm Fig). 5, CO, (mg/m’) (dupa Prohorov). “Modificiri funetionale Temperatura corpulti (°C). -Freeventa pull (at/min.) . Freeventa respiraiei pe min. ‘Tenslunen arterial (nm Hg). Presiumea pulsulut Gn Ha). Perioada latent a reactiei video- motorii (m/s) Perioada latent a reacfiei acustico- motorii (nv). 8, Memoria operativa (%), 9. Concentratia atentici (3). 10. Tremometria: numarul de atingeri intr-0 secunda. — 1 —‘Volumul investigatiilor sanitaro-igienice necesare pentru a deter- mina conditiile de dislocare a militarilor, metodele si periodicitatea lor sunt stabilite de ,Nomenclatorul investigajiilor sanitaro-igienice si sanitaro-bacteriologice obligatorii pentru unitatile gi institutiile mi- litare, laboratoarele sanitaro-epidemiologice si centrul medicina pre- ventiva ale Armatei nationale” (anexa 2) ASIGURAREA SANITARO-IGIENICA A TRUPELOR Asigurarea sanitaro-igienic& a trupelor include 0 complexitate de masuri profilactice, ce au ca scop menfinerea sanatatii si capacita de lupti a efectivului militar, Conditiile igienice sunt asigurate de militare, dar responsabil de toate acestea, conform statutului Armatei Nationale a Republicii Moldova, este comandantul Comandantul unitatii militare trebuie si aiba grija de respectarea securitafii, protectia efectivului militar de actiunea armamentului de distrugere in mas, si verifice respectarea conditiilor de exploatare a echipamentului si dotafiilor tehnice ale unitaii Concomitent cu comandantul unitati, in asigurarea sanitaro-ig enica sunt implicati si adjunctii comandantului in probleme de logis- ticd, de asigurare tehnica, sefii serviciilor medical, genistica, chimic. in conditii de pace, in activitatea asigurarii medicale a unitiii este antrenat gi seful serviciului sport si cultura fizicd (schema 1.4). De asigurarea sanitaro-igienici a unitiii militare sunt respon sabili concomitent anumiti specialisti si anumite servicii. Functiile acestor specialisti sunt specificate in ,Regulamentul serviciului inte- rior al Forjelor Armate ale Republicii Moldova”, aprobat prin Decre- tul Presedintelui nr. 322 din 06.10.1995, Functiile serviciului medical sunt prezentate in anexa nr. 3. Comandantul adjunct serviciu logistica € obligat si asigure aprovizionarea subunitiilor militare cu utilajele necesare, cu alimente gi ap’ calitativa. El e responsabil si de starea cladiritor unitati, de reparatiile curente si capitale, de utilajele, echi- pamentul si teritoriul unitafii militare. in aceste activitafi el este ajutat de sefii serviciilor alimentatie si aprovizionare cu earburan| ieSchema 1.4 Sef serviciu Comandantul adjunct sport gi serviciu logis cultura fizied Sef servicin echipament ‘Sef aprovizionare carburanti Seful serviciului echipament ¢ obligat s& asigure cfectivul militar echipament, incaljaminte, lenjerie, plosti pentru api etc. Tot el tre- “Buie si amenajeze inciperile de uz social cu cele necesare (utilaje de frizeric, ingrijire a incalltamintei), sa organizeze imbaierea efectivului militar (siptimanal), schimbul lenjeriei de corp si al celei de pat, al servetelor, ciorapilor, si asigure ostasii cu stipun si detergenti con- form normativelor. Seful responsabil de aprovizionarea cu carburanji controleaza ‘respectarea tehnicii securitafii in timpul lucrului cu carburanti, lubri- fianti si lichide tehnice. Comandantul adjunct responsabil de asigurarea tehnica e obligat controleze sistematic respectarea de catre ostasi a conditiilor de tena tehnicd, reparatii si exploatare a masinilor blindate gi a teh ii de transport, respectarea tehnicii securitafii in timpul lucrului. 3Serviciul genistic’ participa ta asigurarea sanitaro-igienic8 a o§- tirilor in doud cazuri: la organizarea aproviziondrii cu apa in condi de campanie, aici aplicandu-se dotatiile tehnice speciale de doban: re, tratare, transportare gi pastrare a apei; la edificarea si intretinerea locuinfelor de campanie si a adposturilor. Sefil serviciului chimic al unitaqii asigura securitatea instruiti speciale a efectivului militar. in timp de rizboi, seful serviciutui cl mic desfiyoari recunoayterea si identificarea armamentului chimic sau nuclear, organizeaz dezinfectia, dezintoxicarea si dezactivarea tehnicii, echipamentului, anumitor portiuni de teren. Seful serviciului sport si cultura fizica (unitate statala in timp de pace) desfisoari activititi sportive, instructiv-metodice, verific& gradul de pregitire fizick a ostagilor, coordoneazt lucrarile de con- structie la instalatiile sportive, pastrarea i starea inventarului sportiv. ‘impreuna cu seful serviciului medical elaboreaza masuri si metode de educafie fizica si de sporire a rezistentei fizice a ostasilor, organizeazi competitii sportive (schema 1.5) in fond, asigurarea sanitaro-igienic& a trupelor necesita activitayi medicale, administrativ-tehnice gi financiare Activitatea administrativ-tehnica a unititii, serviciile tehnic si ge- nistica, inclusiv organizarea procesului de munca si de odihna in di ferite subunitati, respectarea regulilor, normelor igienice ale tehnici de securitate sunt in subordonarea comandantului unitijii. Masurile financiar-economice asigura, din punct de vedere material, activitsti Je administrativ-tehnice si medicale, care sunt realizate de gefii servi ciilor logisticd si finante. Masurile medicale profilactice includ misuri igienice, antiepi- demice si curativ-profilactice, 0 mare responsabilitate revenindu-le observirilor sanitare, cantrolului respectirii de etre persoanele in functie a asigurarii igienice in unitate. Masurile de asigurare igienica in conditii de pace sau de rzboi (educafia igienic’, supravegherea sanitard, asigurarea material a ac- tivitatitor profitactice) se realizeazi in cazuri concrete, in functie de genul trupelor, de caracterul luptelor (ofensiva, defensiva), de parti- cularitatile zonei de lupta, de organizarea serviciilor logistica si me~ dical ete. es TASchema 1.5 antiepidemice Respectarea tehni Respectarea securititii aCMA, | | regimului de munci DMA, NMA stabilite ihn Masuri igienice: a) respectarea norme- Jor si a recomandari- lor igienice; ») respectarea reguli- lor tehnicii de securi- Masuri curativ- profilactice: 4) inspectarea zilnica a stlrii de sindlate a cefectivului militar; b) examenele medi- aligtilor din CTE; b) elaborarea_masu- rilor profilactice eon-| | ‘°r. ale; ret es . ©) trimiterea Ja stati- 6) raportal informal | ernage Pareet "|| uni balneare,profla- tiv al comandantului} | ettoranea atin. | | tis unit gi geflutser-| | tegimulal de| | @dispensarizareaper- vicinlui medical; senicd qieaditind ig { | Soanelor bolnave si A) educatia sanitara:_| | Tierse gemuri de ogi; | | Convalescente; ¢) asigurarea cu mij-| |) SGucatia igienica | |€) controlul medical Joace de efectuare a vai al dezvoltirii fizice a misurilor profilactice ostasilor in asigurarea igienica a trupelor o mare important are tipul de ivitate a trupelor ~ instruirea militara, luptele etc. in condifii de rizboi, activitatile medicale de asigurare igienic& a trupelor militare prevad: — i —= recunoasterea sanitaro-epidemiologic’ a raionului de dislocare a trupelor, a surselor de apa; — asigurarea medical a trupelor in deplasare; — asigurarea medicala a efectivului militar, asigurare ce consti in controlul respectarii conditiilor igienice in timpul activititilor pro- fesionale, in special in timpul lucrului cu substanfele chimice toxice si agresive, cu sursele de ra ante sau neionizante; controlul calititii mijloacelor de protectie individual; = asigurarea dislocarii trupelor in condiii de campanie, contro- ul serviciului de baie si spalatorie; controlul respectarii igienei indi- viduale si celei colective; = controlul medical al alimentatiei efectivuli — asigurarea medical a aprovizionarii cu apa in condi panic; = expertiza sanitara a apei, alimentelor si a altor obiective ale mediului; = controlul calitatii epurarii cdmpurifor de tupta (inhumarea ce- lor decedati), controlul asupra lichidarii focarelor de atac in masa. fn subunita{i (baualion, compunic), asigurarea igieniva « efecti- vului militar este controlata de felcerul superior al batalionului si de instructorul sanitar al companie: Particularitatile asigurarii igienice in conditii de lupta Asigurarea igienici a trupelor militare depinde de condijiile de lupta (ofensiva, defensiva, mars), aici activitajile medicale avand un caracter concret, in timpul margsului si luptelor de ofensiva, misurile de asigurare igienicd sunt aproape identice, trupele afléndu-se in migcare perma- nenti, In astfel de cazuri, o mare importan(& au recunoasterea sanita- ro-epidemiologica a localitaqii, a apei, controlul condifiilor de munca si odihn’ ale efectivului mititar. Asigurarea igienicd a trupelor in ofensiva va fi planificat in felul urmator. Seful serviciului medical al unit&(ii ia cunostint& de ordinul comandantului referitor la ofensiva, studiaz’ pe hart traseul ofen- sivei, stabileste localitatea, conditiile climaterice si timpul. Dact ¢ 16necesar, seful serviciului medical solicit instanfelor superioare date suplimentare. in functie de situatie, seful serviciului medical traseaza misurile igienice necesare, coordonindu-le cu instantele de rigoare comandantul adjunct serviciu logistic’, sefii serviciilor genistics, chimic. Problemele speciale sunt concordate cu geful serviciului me- dical al campaniei sau brigazii, tot lui prezenténdu-i-se lista materia- lelor necesare. {in timpul imtocmirii planului de asigurare medicala a luptelor de ofensiva sau mars, seful serviciului medical va pune pe prim-plan problemele de asigurare igienicd a unitajii militare. Astfel, comparti- mentul ,,Asigurarea medicald in stadiul de pregatire” trebuie sa inclu- di activititi de recunoastere sanitara i epidemiologicd a raionului de dislocare, de apreciere a calititii rezervelor de api, probleme legate de educafia sanitara a ostagilor. Planul activitatilor ,Asigurari medicale in lupta de ofensiva” va include recunoasterea permanenta (topograficd, antiepidemica, sani- tara etc.) a localitatii de dislocare, controlul igienic al organizArii ali- ‘mentatiei in batalioane (funcfia punctului alimentar al batalionului) si in timpul transportirii alimentelor Ia punctele de destinatie. Acest plan va confine de asemenea activitii de control al aprovizionari subunitiilor cu apa, de control al cazairii, respectirii igienei indivi duale de cAtre efectivul militar. in condifiile de defensiva, problemele de asigurare igienic& a tru- pelor — controlul alimentatiei si aprovizionarii cu ap’, cazirii, con- itiilor de munca si odihni — au un caracter deosebit. Deoarece in defensiva se creeazi conditii dificile de menjinere a ordinii pe tere- nul de dislocare, seful serviciului medical va trebui si atentioneze comandangii subunititilor asupra respectirii obligatorii a conditiilor sanitare optime in fortificatiile generale sau speciale (puncte de co- ‘manda, de amplasare a centrului de transmisiuni .0.). In astfel de conditii, in instalaiile de fortificare se va menfine curdtenia, se va organiza colectarea si indepdrtarea deseurilor si reziduurilor, comba- terea rozitoarelor, toate acestea contribuind la mentinerea sinatatii gi capacititii de lupti a efectivului militar. O importan(a igienic’ majora au colectarea gi pastrarea rezervelor necesare de apa, Gios2t. FER DE STAT OF MECICINA §) FARMACIE (COLRE TESTEMITEANU"Educafia igienica Educatia igienica in timp de rizboi are o importanga deosebita, deoarece respectarea igienei individuale diminueaza actiunea factori- Jor nefavorabili asupra organismului, mentine sinatatea si capacitatea de lupti a ostasilor. Educatia igienica include o complexitate de deprinderi siniitoase, deprinderi bazate pe respectarea igienei individuale sia celei cotecti- ve: catirea organismului, folosirea corecta a mijloacelor de protectie individuata sau colectiva. Conform acestor exigente, geftl serviciulut medical ii instruieste pe subalterni — specialisti in modalitatea gi for- mele educatiei igienice a efectivului militar. ‘Toate persoanele cu functie vor controla sistematic si vor expli- ca permanent necesitatea respectirii de citre fiecare ostas a igienei individuale si a celei colective, conform Regulamentului serviciului intern al Armatei Nationale a Republicii Moldova. Regulile igienei individuale: spalatul obligatoriu dimineata, fric- fiuni ale partii superioare a corpului cu apa rece, spalatul pe maini inainte de mas& si dupa vizitarea closetului, spalatul pe dinfi inainte de somn, imbaierea la timp si schimbarea lenjeriei de corp si de pat, ‘menginetea in ordine a munitiilor, incal,amintei si agternutului. Regulamentul serviciului intern al Armatei Nationale a Republicii Moldova include respectarea de catre ostasi a regulilor de igiend co- lectivii — mentinerea curaiteniei in dormitoare, WC-uri, pe terenurile cazarmilor, aerisirea regulata a incaperilor, folosirea batistelor in tim- pul stranutului sau tusei. Ostasii vor fuma numai in fumoare speciale. Spailatul rufelor si echipamentelor se va face in mod centratizat la spalitoriile uniti{ii militare sau in incdperi rezervate special pentru acest scop. Fiecare ovtay va aves grijil de slindiatea propeie. in caz de dereglare a acesteia, el va cere permisiunea sefilor de a se adresa la punctul medical al unitatii La masurile de igiend colectiva se referd pistrarea intacta a me- diului ambiant, crearea si menfinerea unui microclimat psihologic normal in colectivitate. — 6Observarea sanitarA in unitatile militare Observarea sanitara fn unitajile militare constau dintr-o comple- xitate de masuri igienice si antiepidemice ce au ca scop menfinerca si intarirea sanatatii efectivului militar. Acestea se realizeazA prin efec~ ‘uarea supravegherii sanitare permanente asupra factorilor de munc& si habituali, asupra starii mediului ambiant. Supravegherea sanitara se realizeazi prin dou modalititi: supra- vegherea sanitara preventiva si supravegherea sanitara curenta. Supravegherea sanitara preventiva, in special in conditii de lupta, include controlul respectatii normativelor, regulamentelor sanitare si antiepidemice in timpul lucrarilor genistice de aptirare, de logistic’ si de fortificafii (responsabil ~ medicul-sef al unit&i). in ceea ce priveste supravegherea sanitar’ curent, seful serviciu- ui medical are urmatoarele obligatii — si organizeze controlul medical asupra instructiilor militare (generale sau speciale), controlul asupra respectirii regulilor igienice in timpul lucrului cu tehnica militar, cu substante toxice sau agresi- ve, cu obiective militare speciale; = si efectueze controlul medical asupra gradulut de pregatire ft- ict a efectivului militar, controlul competitiilor sportive; de comun cu sefull serviciului sport si cultura fizicd, st elaboreze masuri de for- tiffcare a sinataii si rezistenfei organismului ostasilor gi ofiferilor; — sa participe la stabilirea regimului alimentar, s& controleze or ganizarea alimentafici, calitatea produselor alimentare si a bucatelor finite: — sf prezinte comandantului unitifi lista persoanelor suferinde de afectiuni gastrointestinale, si le prescrie acestora alimentatie die- teti = de comun cu sefitl serviciului logistica., sii controleze aprovi- Zionarea unititii militare cu api, calitatea acesteia. in timpul campa- lor militare, seful serviciului medical impreuna cu geful serviciul _genistica planifica consumul de apa, alege metodele de dezinfectie a ape' = si controleze starea sanitara a raionului de dislocare a unitati ‘starea sanitari a inciiperilor si serviciilor din unitate; 19— sii controleze serviciul de imbaiere si spilare a rufelor, de res- pectare a igienei individuale. Seful serviciului medical realizeaza controlul sanitar numai in baza normelor, recomandarilor si regulamentelor sanitare, toate aceste norme flind aprobate prin ordinul Ministerului Apiririi nr. 98 din 31.05.2001. Respectarea acestor norme e obligatorie pentru toate unitafile si institutiile ministerului de resort, normativele, instructiile avand sta- tut reglementar. in timpul exercitarii functiilor de asigurare igienic a trupelor, medicul militar aplicd regulamente, instrucjiuni, indrumari speciale Unele date referitoare la serviciile adiacente le poate primi de la co- mandament, de Ia seful serviciului logistica sau de la sefii serviciilor specializate, folosind actele normative ale acestor servicii Daca realizarea programelor de asigurare igienicd necesita anu- mite resurse materiale gi financiare, seful serviciului militar al unitayii prezint comandamentului un raport in care indicd toate cele nece- sare, argumentindu-le cu instructiunile si normativele de rigoare. in baza raportului medicului-sef, comandantul unititii ordond servieii- lor si persoanelor respective ca intr-un anumit termen sa asigure ma- surile profilactice necesare, Executarea ordinului va fi controlaté de litre comandament, medicul-sef raportindu-i comandantului unitayii despre rezultatele objinute. Medicul-sef va informa comandantul despre incalcatile de ordin sanitato-igienic si antiepidemic si va cere de la acesta si ia masuri de redresare a situafiei gi de pedepsire a persoanelor implicate in aceste inealeari. in cazuri complicate, seful serviciului medical al unitatii militare poate si se adreseze instanjelor medicale superioare. La asigurarea igienic& a unititii militare participa forte si mijloace atat medicale, cat gi ale altor subdiviziuni. ooForfele si mijloacele serviciilor chimic gi medical ale unitatilor medicale, aplicate in asigurarea igienica a trupelor Armatei Nationale Pentru efectuarea cercetirii chimice, in unitafile militare sunt pre- vazute aparatele BITXP (noiickonoii npuGop xuMaveckoit pasneskH) si TITIXP (nonesoit npuGop xnmueckoli passenxu), Numarul apara- telor depinde de numdrul efectivelor (companie, batalion, brigada), Pentru protectia antichimica individual a efectivului in termen sunt utilizate completele de protectie O3K, iar pentru ofiteri — com- pletul de protectie JI1 si mastile antigaz (de diferite tipuri). Pentru efectuarea cercetitii radioactive sunt utilizate aparatele AATI-S (pentru determinarea fonului radioactiv) si HJI-1 (pentru deter- minarea dozei absorbite). Pentru tratarea sanitara si imbaierea efectivului, unitatile mari si unitayile AN au in dotare instalatii de dezinfectie-dus (GAZ-66, DDA-66), remorei de dezinfectie-dus (DDP-2), iar pentru efectuarea dezinfectiei suprafetelor — automaxuri si hidropulturi Pentru efectuarea tratirii sanitare a personalului, centrul medicina preventiva este dotat cu instalatii dezinfectie-dus (GAZ-66, DDA-66 si ZIL 131 DDA-3), iar pentru efectuarea investigatiilor de laborator (bacteriologice gi sanitaro-igienice, cercetirii chimice gi radiologice) in conditii de camp —cu instalatia LPM pe baza sasitu ZIL-131. Problemele de asigurare igienic& sunt solutionate de intregul per- sonal medical al unitatii — de la instruetorii sanitari pani la geful ser- viciului medical. Seful serviciului medical trebuie si cunoasca necesitatile in forte i mijloace ale unititii pentru asigurarea igienica in timpul margului, Juptelor sau in alte activitayi. in caz de necesitate, el apeleaza la geful medical al brigazii (divizici). Forfele serviciilor medicale ale unitatilor pot fi intarite de catre ialistii si mijloacele medicale ale detasamentelor de medicina filactica — laboratoarele medicale de campanie, pentru investigatii iologice, sanitaro-chimice, sanitaro-bacteriologice, sanitaro-toxi-Fig. 1.1. Aspectul laboratorului medical de campanie Pentru investigatiile igienice, probele din mediul ambiant se re- colteaz cu dispozitive speciale, apoi acestea sunt transportate 1a la~ borator cu ajutorul containerelor termoizolate. Asigurarea igienicd a ostilor include asigurarea la timp a ostasilor ou preparate de dezinfectie a rezervelor individuale de apa, cu pre- parate de protectie actinica, iar in caz de necesitate — cu stimulatori biologici (preparate anabolice). La asigurarea igienica a trupelor participa si servicii nemedicale — serviciile genistica, chimic, de alimentare. Aceste subdiviziuni au specialisti gi sunt dotate cu toate cele necesare pentru organizarea alimentatiei, aprovizionarii cu apa, cazsrii in conditii de campanie, cu dozimetre pentru stabilirea nivelului de poluare actinica. a mediului si a dozelor de radiatie. La mijloacele nemedicale de asigurare igienici se refers gi dota- tea ostasilor cu mijloace de protectie individual, controlul aplicarii corecte a acestor mijloace revenindu-i serviciului medical. Din toate cele expuse mai sus putem conchide c& asigurarea igi- enici a trupelor, intirirea sinitaqii si capacitatii de lupti a fieckrui ostag se pot realiza doar prin colaborarea tuturor subdiviziunilor uni- Lai, prin indeplinirea corect& si rapida a functiilor de catre fiecare specialist, IGIENA SPATILOR LOCUITE DE MILITARI ‘Omul igi petrece cea mai mare parte a viefii in diferite spatii lo- cative, progresand si destivarsindu-se ca personalitate, restabilindu-si —— 22funcfiile dup solicitirile din procesul muncii. Asigurarea mediului optim al incaperilor inchise necesitti respectarea cerinfelor igienice, acestea din urmi avand ca scop neutralizarea efectelor negative ale mediului ambiant, aflarea efectivului militar in condifit optime pen- tru recuperarea capacitifii de muncd. Acest obiectiv se realizeazi prin diferite procedee de sistematizare si cu diverse mijloace tehnice. Constructia blocurilor, calitatea si proprietitile materialelor de con- structie, amenajarea tehnico-sanitara si condifiile de exploatare a lor capati o important’ igienic’, influengind asupra sanatafii populatiei. Se stie ci morbiditatea locatarilor depinde de calitatea ineaperi- lor de locuit. Locuingele insalubre, intunecoase si umede favorizeazé aparitia si rispandirea multor boli. BazAndu-se pe propria experienti, medicii militari au constatat 6 legitura intre morbiditatea general& sporit& in rindul militarilor gi cazirmile prost amenajate, intunecoase, supraaglomerate. Spatiile locative pentru efectivele trupelor pot fi permanente, sta- tionare (cazarmile) si temporare ~ in conditii de campanie. Pentru un imp mai indelungat militarii sunt incartiruiti in cazarmi, ce reprezin- {4 nigte blocuri cu destinajie special, Cerinjele igienive ka dislues rea efectivului in cazirmi sunt reglementate de Ordinul Ministeruh Apwirarii al RM nr. 98 din 31.05.2001 La constructia acestor blocuri se fine cont de condifiile climate- rice ale regiunii de dislocare a unitatilor, de specialitatea militara. in acest scop pot fi construite cazairmi, ordgele militare. Incartiruirea militarilor in condiii de campanie constituie instala- rea temporaria unititilor militare in diferite adaposturi. Adaposturile pot fi folosite atit in timp de pace, edt si in timp de razboi Scopul principal in asigurarea sanitaro-igienic& la incartiruirea ‘ostirilor este crearca conditiilor favorabite de odihna si restabilire a citi de Iupta a militarilor. Cazarea militarilor in cazarmi Cazarma este un complex de blocuri si constructii amplasate pe feren anumit, destinat cazarii si instruirii militarilor, es [pF eesTeritoriul cazirmii poate fi repartizat, dupa destinatie, in mai mul- te zone functionale: zona cu dormitoare, birouri si sili de instrui teoreticd, zona tehnicii de lupta, zona de gospodarie, zona depozitelor si zona de instruire fizic& cu baz sportiva (J. Petrusca si coaut.). ‘Terenul pe care este construiti cazarma trebuie si fie neinundabil, insorit, uscat, putin inclinat (pentru scurgerea apelor meteorice). Ape- le subterane vor fi cu 0,5—1 m mai adénei decat baza fundariei. Zona cu birouri si sili de instruire teoreticd este zona principal de amplasare a comandamentului (statul major). Aici vor fi blocurile destinate pregatirii de lupti, dormitoarele, platourile de adunare si corpul de garda. Zona tebnic’ are remize cu tehnica de lupta. Zona de gospodirrie este alcttuiti din blocul alimentar si magazia de alimente, Zona de gospodittie si cea tehnict de lupti trebuie si fie amplasate in apropierea zonei principale cu care comunica direct. {ntr-un sector aparte, in apropierea zonei de gospodatie, este ampla- sat punctul medical care deserveste personalul celor trei zone. Zona depozitelor este amplasata in partea mai indepartata a tere- nului cazirmii, are acces separat; acolo sunt repartizate tot felul de depozite necesare pentru activitatea unitajii militare, Zona de instruire si terenul sportiv ocupa cea mai mare suprafaya a teritoriului cazirmii Suprafafa teritoriului cazérmii ocupati de blocuri trebuie si con- stituie circa 15-20%, cealalta suprafafi este destinati zonelor respec- tive, precum si spatiilor verzi. Blocul caziirmii propriu-zise, in care militarii dorm si igi petrec timpul liber, trebuie amplasat astfel, inedt sa asigure o bund legiturd intre toate incaperile si 0 circulatie simpli. Acest bloc trebuie sa aiba un hol care ar uni diferite incaperi, iar in unele cazuri in hol se pot in- stala cuiere pentru mantale. Holul trebuie si aiba intrari in dormitoa- re, in silile de pregitire, in cancelarie, in incdperile pentru curdjarea armamentului, inedlpimintei, in spatatorie. Normele igienice si cerintele fata de cazarea militarilor in cazZirmi sunt prezentate in tabelul 1.1. aes BpTabelul 1.1 Ceringele igienice privind dislocarea efectivului in cazirmi Denumirea Num, [Supratata| ineiperilor | depers.| (m’) Naw Volumul de aer ee revine 25-40 |la 0 persoand — nu mai Dormitoarele pentru} Lal | (pentru |mic de 12 m’. Dislocarca| soldajisicursan{i_ |persoan8| cursan{i~/1n 2 nivele ~ numai dacd 3,3) {inaljimea camerei nu este mai micd de 3,3 m. Camera pentru pastrarea bunurilor materiale ale B1S02 companiei Un robinet la 5-7 persoa- ne si cel putin 2 cdi de Spalitaria 03-04 |picionre cu api curgitoare. [Se amenajeaza un loc pene tru splatul imbraedminti, Un scaun si un pisoar eos! 9.25-0.35 14 10-12 persoane. Camera deservirit i sociale "Temperatura de uscare—nu . mai inalté de 40°C pentru Usesitoria 015-08 caer oot haine ina), ‘Camera pentru inventarulde — |incdpere| 1,5 dereticare Galvindy 0 sita de dus la 15-20 de| joameni. aks BF‘Temperatura in dormitoare trebuie si fie de 18°C, umiditatea rela- tiva a aerului — de 50-60% (se permite gi de 40-70%). Dormitoarele — inciperile principale ~ trebuie amplasate in pro- eminenfele clidirii, astfel ineat si ocupe toata Litimea blocului, si aiba iluminare naturala prin ferestre din ambele parti. incaperile-dor- mitoare sunt previzute cu cate 2,5—4 m? si un volum de aer de 12 m? pentru fiecare militar. in asemenea condifii, un multiplu al schimbu- Jui de aer egal cu 2 va asigura o calitate bund a aerului din dormitor. Paturile sunt agezate Ia o distanfa de 0,5—1 m de la perefii exteriori; fiecare 2 paturi trebuie si aibi o noptiera. intre randurile de paturi trebuie lsat un spatiu de trecere. in spalatorie trebuie si fie instalat cate un robinet pentru 5~7 per- soane gi cel pujin 2 eazi pentru picioare, cu apa curgatoare, in WC trebuie sd fie instalat céte un scaun si un pisoar la 10-12 persoane. Closetele de afara se instaleazai pe gropi betonate, la o distant nu mai mica de 75 m de la dormitoare, cantine, Pentru fiecare 25 persoane se prevede un loc de closet si 0,5 m de pisoar. Fiecarui militar i se pune la dispozitie un pat individual, un set de lenjeric de pat, plapumd, saltea, o pernd si 2 servete. Patul se aranjea~ Zi dupa somnul de noapte, dupa inviorare, dar inainte de dereticarea ‘incdperii. Pe noapte, imbriciimintea de zi si cureaua se agazi cu grija, pe scaun, iar inciilfmintea se pune la picioare, sub pat. imbricimin- tea speciali se pistreazi in dulapuri in afara dormitoarelor, iar cea curatl, de sirbatori, se pastreazit in depozitele pentru obiectele perso- nale ale militarilor. Dereticarea generald in inciperile cazirmii se efectueaz 0 dati pe stptimaina. Serviciul medical al unitajilor militare trebuie s8 controleze res- pectarea normelor igienice de cazare a militarilor, mentinerea curite- niei in incperile caziirmii si pe teritoriul respectiv. Problemele igienice necesare pentru mentinerea curafeniei, bu- nastirii sanatatii militarilor, care o buna parte din activitatea lor zilni- ca si-o desfaisoara in incaperile cazarmii, sunt: ventilatia, iluminatul, purificarea aerului si incatzirea incaperilor, precum si asanarea tere- nului cazairmii —— 26 —_—Tuminatul incdperilor Huminatul suficient al ineaperilor, atat cel natural, cét gi cel arti- ficial, este una din principalele cerinfe igienice. Muminatul rafional al {ncaperilor menfine functia vizuald, ridick tonusul general si capaci- tatea de munca, influenfeaza favorabil asupra starilor psihicd si fizics ale omului, Pe parcursul a sute si mii de ani, ochiul omului a evoluat in condi- {ii de iluminare naturalA, la care s-a si adaptat cu timpul. S-a constatat cf activitatea vizual’ a ochiului decurge cel mai normal in cazul Iu- minii albe si celei galbene. Huminatul natural al inedperilor in mare masuri depinde de orien- tarea lor, de suprafafa geamurilor, de distanta dintre ele etc. Pentru realizarea conditiilor bune de iluminare naturala suprafaa ferestrelor trebuie si corespunda suprafetei incAperilor. Astfel, cea mai rispanditi metoda de apreciere a gradului de iluminare natural a inctperilor este cea geometric’, prin care se determina coeficientul de Juminozitate, adic’ raportul dintre suprafata vitrala a ferestrelor si su- prafafa podelei. Gradul de iluminave este direct proportional cu nr ‘mea coeficientului de luminozitate. Pentru incdperile de locuit acest coeficient trebuie sa fie de cel putin 1/6-1/8, pentru incaperile de in- struire — 1/5-1/6, pentru coridoare, locuri de trecere — 1/10-1/12. Coeficientul de iluminare naturala (CIN) trebuie si fie nu mai mic de 0,5%, in incaperile auxiliare, in incaperile de studii, de curdfare a armelor, in eancelarie — nu mai mie de 1,5%. Unghiul de incidents ~27°, unghiul de deschidere ~ 5°. in anumite condifii, cand iluminarea naturala este insuficienta, se foloseste iluminatul artificial, Odatii cu eresterea gradului de iluminare, ochii obosese mai putin, sporeste vitalitatea. [uminarea incdperii sau a locului de lucru trebuie si fie uniform®, si nu formeze umbre. Nu se recomand ca in cimpul vizual al omului sa se afle surse puternice de tumin’ Pe timp de noapte, in dormitoare, holuri, pe scati se foloseste ilu- area de serviciu, —— 27 —_—Tabelul 1.2 Normele de consum al energiei clectrice pentru iluminarea interioara a incaperilor cazirmi Puterea specifica stabilitia] Consumul anual fas Himpii, wim? Ja Im kwh oe Lampi | Lampi Auorescente|incandescente Darmiioare ae/o7 | 25/19 [Camera de studi 17.2 27,0 20,5 32 [Cancelaria 27.0 9.6 15.1 [Camera petra pastrarea 106 16,5 4 61 armamentului Depozitul pentru pastrarea obiectelor diviziunii militare si] — 19 - 07 obiectelor personale ale militarilor [Camera de deservire| 13,2 235 3 OR, Spiiitoria 68 138 44 9.0 (Camera de dui = 136 = 49 we. 62 9.6 149 23.0 (Coridoare, seri [427004 | 33/01 | 102/01 | 80/004 ‘Nota, Prin fractie sunt indicate normele ilumindri de serviciu. Ventilatia inciperilor cazarmii Schimbul de aer organizat corect in cladiri este una din conditiile necesare de prevenire a poluarii aerului din incaperi. Trebuie menti- onat faptul c& in profilaxia infectiilor aerogene schimbul de acr co- rect este mai eficient decit aplicarea mijloacelor chimice gi fizice de distrugere a microorganismelor patogene. Este dovediti dependenta ‘morbidititii de boli ale cailor respiratorii de impurificarea acrului din incaperi Schimbul de aer, adica inlocuirea aerului modificat cu aer din exterior, mai curat, se efectueaz cu ajutorul diferitor sisteme si in- stalatii. 28 ——in cazarmi pot fi folosite doua sisteme de ventilatie — naturala gi artificial (mecanic&), iar dupa organizare — ventilajia locala si de schimb general. Instalatiile artficiale de ventilatie pot fi de refulare si de aspirate. Prin metoda de ventilajie naturalé schimbul de aer are loc urma diferenjei de temperaturi si datorita vantului. Totodata, ven- tilatia natural nu intotdeauna poate fi asiguratit prin infiltrarea ae~ rului in porii perefilor, prin crapaturile mici in ei, prin diferenta temperaturilor aerului interior si exterior. In legaturd cu aceasta, in ‘geamuri se fac ferestruici si oberlihturi, care contribuie la intensifi- ‘area curentului de aer. Mai perfect este instalafia numiti oberliht, care se deschide sub un unghi de 45° fara de suprafaga geamulvi si se afl in partea de sus a acestuia. Prin oberliht aerul patrunde in partea de sus si se amestect cu aerul cald din inc&ipere, reducdind posibilitatea racirii oamenilor si permitind aerisirea incaperii timp indelungat. Pentru a spori ventilatia, pot fi folosite instalatii de intensificare a acesteia, asigurdnd multiplul necesar al schimbului de aer. Un astfel de sistem de ventilaie este ventilatia artificial. Cerinfele igienice privind instalatiile de ventilatie artificial’, in- clusiv cele de condifionare a acrului, prevad: asigurarea i menjine~ rea impreuna cu sistemele de incdlzire a umidita(ii si temperaturii de confort, infiptuirea, pe cat e posibil, a circulafiei bune a aerului in incapere, firi a mari viteza migeari lui, fardia acumula diferite miro- suri, poluanti gazosi si vapori in aer. Acestea trebuie si funcfioneze fara intrerupere, firs zgomot si trepidati Folosind sisteme mecanice, se poate asigura ventilatia prin refuu- lare, aspiratie, refulare-aspirafie. Sistemele prin aspirajie se instaleazi in bucatirii, uscaitorii, fi moare, pentru a evacua vaporii de api, produsele gazoase, fetide si fumul, generdnd o ratefiere ce determin’ afluxul spontan de aer curat din mediul ambiant. Indiferent de sistemul de aerisire, e necesar de a asigura un multiplu de schimb al aerului in diferite inc&peri, in func- fie de temperatura acestora. 29 ——incalzirea incaperilor in timpul rece al anului toate inciperile sunt incalzite. incalzirea se realizeazii cu ajutorul unui sistem, alcatuit din generator de cildu- 14, conducta si dispozitive de incalzire. ‘CAnd cildura se produce acolo unde se si consum’, astfel de sis- tem se numeste focal (cut sobe, curent, gaze). Sistemele cu ineslzire local au un sir de negjunsuri, de exemphn: neuniformitaten tempe- raturii aerului in inc&peri in decurs de 24 de ore, temperatura rela- tiv inalti pe suprafafa dispozitivelor de incilzire, ceea ce conduce la arderea prafului, iar ca urmare la inriutatirea componentei chimice a aerului, impurificarea ineiperilor cu combustibil, cenusi, fum etc. Reglarea procesului de transmitere a cildurii de pe suprafetele incal- zite devine dificil. Sistemul de inedzire a inctiperilor de la un generator central este mai avantajos: asigura in incdperi un regim uniform de cildura, ex- clude posibilitatea de poluare cu produse de ardere si combustibil, regleazA temperatura in incAperi. Totodata, trebuie de mentionat c& decalajul de temperatura in 24 de ore in incaperile destinate militarilor nu trebuie si depageasc’ 3°C. Decalajele temperaturii pe orizontala trebuie si fie in limita de 3°C, iar pe vertical — de 2-2,5°C la fiecare metru indltime. Aceste limite vor fi posibile la o incalzire corecta, folosind instalafii care nu vici- az acrul cu produse de ardere incompleta. Cea mai eficienta este inedlzirea central’, cdnd temperatura la suprafafa radiatoarelor e de 40-45°C. La incalzirea cu sobe, temperatura acestora la suprafay: nu trebuie si depliseasca 85-90°C. Trebuie sa fie incalzite si inciperile pentru uscarea lenjeriet $1 hainelor. ‘Sunt prevazute anumite limite de temperatura pentru fiecare tip de incaperi (tab. 7.3). aces 5) SsTabelul 1.3 ‘Temperatura interioarit, multiptul de schimb al aerului in diferite ineaperi Temperatura] _ Multiplal de schimb Sncdiper intrioard, tl aera prin °C refulare | _aspirafie Dormitoare is = i Holuri 16-18, L Sli de studi 16-18, = 1 Spalitorii 16-18, = 1 Camere pera ingrjies i a 3 30m pentru bc ie a fiecare toe Cantine 16 3 4 Asanarea cazarmii Prin asanarea cazirmii se subinfelege colectarea, indepirtarea si dezinfectarea reziduurilor lichide gi solide. Evacuarea reziduurilor depinde de caracterul lor. Reziduurile lichide pot fi inlaturate pe doua cdi: evacuarea lor cu ajutorul mijloacelor de transport si centrali- zat — prin instalatiile de canalizare. Evacuarea reziduurilor eu ajuto- rul mijloacelor de transport inchide mai multe procese: 1) colectarea; 2) transportarea; 3) dezinfectarea gi utilizarea lor. Blocurile cazirmii trebuie si fie prevazute neapairat cu WC-uri iluminate si calde. Ble trebuie construite in asa fel ca si excluda po- sibilitatea impurificarii aerului, solului, apelor subterane. Cele mai potrivite, din punct de vedere igienic, sunt WC-urile cu apa curgitoa- re, ins construcfia lor necesiti prezenta apeductelor si a instalatiilor de canalizare. in lipsa ultimelor se recomanda construirea closetelor cu rezervor subteran (groapa septic’) intr-o anexai a cladirii, Dejecti- ile sunt evacuate prin jeava de scurgere in rezervor, fundul i perefi cAruia sunt c&ptusiti cu material impermeabil, pentru a preveni impu- rificarea solului. agSe construiese si latrine de curte cu gropi septice, la o distanga de 40-100 m de ta blocurile-dormitoare. Volumul gropii septice se calculeaza, tinandu-se cont de normele de acumulare a dejectiilor (aproximatiy 1,51 de fiecare persoana pe zi), de numarul militarilor side frecvenfa evacuarii ci. Latrinele trebuie sa fie prevazute pen- tru cateva persoane. Fiecare loc este separat prin pereti despartitori cu inaitimea de cel mult 1,5 m, pentru a inlesni iluminarea, aerisirea si dereticarea lor. Gaurile latrinelor sunt tliate direct in podea. Pe vreme cald& dejeciiile se presoari cu clorura de var sau cu alte sub- stanfe chimice insectifuge. Podeaua se spali cu o solutie de clorura de var (1%) Incdircarea, descirearea gi curdjarea transportului destinat evacu- Ari reziduurilor trebuie sa se fact usor, iar conjinutul cisternelor sit zu se verse in timpul transportarii dejectiilor. Capacitatea mijloacelor de transport trebuie si corespunds cerinjelor. Aceasta se poate calcu- Ja ugor, cunoscdindu-se normele de acumulare a dejectiilor, numrul militarilor, numarul curselor posibile in decursul unei zile, precum si capacitatea vehiculelor (tabelul 1.4). Tabelul 1.4 Normele privind transportarea deseurilor si gunoiului ‘Transportarea pe an Pentru cine este stabitita Deseuri lichide] Deseuri solide m | t |m' [et Unitatea militara: pentru un soldat, ser-| | gent, plutonier 3,25 | 3,25 | 0,73 | 0,2 Institufia militara de invajamant: pen-| tru un eursant 3.25 | 3,25 | 0,73 | 02 [Spitalul militar: pentru un pat de spital| 3,25 | 3,25 | 0.7 | 0,23 Statul major: pentru un colaborator [1.5 [1.5 [05 | Ot Casa armatei din garnizoand, clubul| ‘unititi militare: pentru un spectator_| 1,5 | 1,5 | 0,22 | 0,05 Baza de odihna pentru copii: pentru un| copil 15 | 15 | 067 | 02 pray if meeeCel mai rational mijloc de transport sunt autocisternele pneumat ce de asanare, care aspira dejectiile din groapa septica. Dejectiile evacuate se dezinfecteaza prin cdteva metode: 1) prin neutralizarea lor pe cimpuri, urmand si fie folosite la cresterea cultu- rilor agricole; 2) prin ingroparea lor in brazde pe c&mpuri. Reziduurile solide de pe teritoriu! cazarmii sunt arse sau trans- portate in afara localitatilor, in locuri speciale. Cazarmile din localitagile mici pot avea canalizatie proprie. Apele reziduale din cazirmile cu canalizatie proprie se epureazi mecanic gi se dezinfecteaza. Apele reziduale sunt dezinfectate cu clor lichid ori gazos sau cu clorurs de var, doza necesara stabilindu-se experimental. Orienta- tiv, pentru a dezinfecta 1 m? de ape reziduale, se folosesc urmatoa- rele doze de clor activ: 50-60 g pentru apele reziduale neepurate, 25-30 g pentru cele din septic, 20-25 g dup decantare. Durata de contact a clorului cu lichidele reziduale e de cel putin 30 minute. AMPLASAREA TRUPELOR MILITARE f{N CONDITIL DE CAMPANIE Organizarea amplasarii trupelor militare in conditii de campanie incepe cu recunoasterea raionului, localitatii destinate pentru cantona- ‘mentul efectivului militar. In acest scop, comandantul unitati plicd pe comandantii subunititilor, comandantul adjunct serviciu lo- istica, seful serviciului tehnic-ingineresc, seful serviciului medical. Comandantul adjunct serviciu logistic’ aprovizioneaz& subunit tile cu materiale si cu echipamentul necesar pentru constructia tem- porara a incaperilor de locuit si de gospodarie si cu transport auto. Seful serviciului tehnic-ingineresc pregateste prin instruire efectivul personal si dirijeaza. prin intermediul specialistilor competenti. lu- criirile in domeniul constructiei incdperilor pentru trupe, asigura sub- unitatile cu tehnica si materialele necesare de constructie. Seful serviciului medical al unitifii efectueaz inspectia sanitara preventiva in timpul constructiei — participa la alegerea sectorului $i amplasarea corecta a blocurilor de locuit si de gospodarie, efectueaza inspectia curenti — controleaz starea sanitara a terenurilor de dislo- care a unitatii, a incAperilor si serviciilor gospodaresti, asigurarea cu oy BFbiti si spalatorii, respectarea cerintelor igienice in inetiperi in conditi de campanie. Locuinele in conditii de campanie sunt construite dupa proiecte- tip, pe sectoare cu sol uscat, in apropierea surselor de apa sia dru- murilor, la 0 departare suficienta de intreprinderile industriale si de sursele de poluare, comode din punctul de vedere al apararii. Pentru constructia spatiilor locative pot fi folosite corturi si mater: ale de constructie speciale, in jur sunt spate sanfuri pentru scurgerea apei. Exist 4 variante de amplasare a trupelor militare in conditit de campanie: in centrele de studi in tabere; in cascle localititit; mixte. Schema 1.6 Dislocarea trupelor militare in condifii de campanie Locuinte Baracit siatte construct in Iocalitate Bordei Adapost de zipada in Inediper rtament cil Tabir’ Tent leet | Amplasare mint Ineentral Ccazarea de studi tmupelor —— 4 ——in centrele de studii, militarii sunt repartizati atat in incdperi spe- ciale (stationare), cat si in tabere. in primul caz, conditiile de ampla- sare sunt aproape identice cu cele stafionare in cazarmi; in al doilea az, ele sunt aseminatoare cu cele de campanie. La amplasarea trupelor militare in tabere, cazarea temporara are loc pe teritorii aflate in afara localitatilor pentru instruirea militari- lor in condifii apropiate celor de campanie. in tabere, cazarea trupe- lor se face, de obicei, in corturi, iar in conditii speciale ~ in barici, bordeie ete. Acest sistem de cazare a trupelor militare se fotoseste in timpul ‘margului, fa retragerea unititii pentra odihna, Ia completarea sat re~ formarea unititii in caz. de carantin’ etc. La amplasarea trupelor militare in apartamente se folosese in- cAperile localitajii date, care pot fi amenajate pentru cazarea mili- tarilor. jin amplasarea mixta a trupelor militare, statul major, punctul medical, incaperile de gospodiirie etc. sunt dispuse in localitate, iar efectivul subunitatilor militare gi tehnica militara ~ in tabere. in calitate de spatii locative in conditii de campanie se folosese corturi, tenturi, colibe, adaiposturi din zapada (schema 1.7). Pe teri- toriul taberei, in afara de spafii locative se construiese si incaperi de gospodirie (puncte de alimentafie, bai de campanie, closete etc.) Ca spatii locative in conditii de campanie sunt folosite construc ile de fortificare — santurile de adapost, adaposturile. in cazuri excep- onale, efectivul militar poate fi amplasat pentru odihnd in tancuri, in cabinele automobilelor si in alti tehnicd. Astfel de amplasare s admite pentru un timp scurt. ——Schema 1.7 Constructiile folosite pentru amplasarea trupelor militare Constructiile L_{Temporare | — cae oer Stationare de forttiare poet cari adiposturi pentru efectiv obiecte tebnice militare adposturi statio- are 4 a sanuri pentru ada blindaje adposturi tehnicd militard side lupti —— 36 ——