Monumentul tradite si vitor CONDITII DE TEREN SI INFLUENTA LOR ASUPRA FUNDATIILOR UNOR CONSTRUCTII MONUMENTE ISTORICE DIN MUNICIPIUL IASI 1. Introducere Municipiul lagi - oras al celor sapte coline, unul dintre cele mai reprezentative centre ale isto- riei si culturii poporului Roman, pastreaza in urba- nistica sao serie de constructii vechi care pentru conservare si aducerea la gradul de siguranta cerut, necesita interventii atét la partea de infrastructuri cat si la suprastructura. Conditiile favorabile ofe- Fite de terasele joase ale vaii raului Bahlui, au de- terminat amplasarea majoritétii constructiilor vechi pe arealul acestora, constructii realizate in diferite ctape intre secolele XVI-XX. Pentru unele dintre ele, considerate monumente istorice si de arhitectu- 3. cum ar fic Biserica Trei lerarhi (1635-1639). Palatal Culturii (inceputul secolului XX). Acade- mia Vasiliand si Mihdileand (1835), Universitatea de Medicina. Biserica Banu (1800), Muzeul de Is- torie. Muzeul Unirii. s-au initiat actiuni legate de pastrarea si sporirea sigurantei lor. 2. Particularitati geologico- geotehnice ale amplasamentelor Terasele vaii raului Bahlui corespund din punet de vedere genetic formatiunitor fluviatil cuaternare. in cadrul acestora, terasele jouse ~ cluzind terasa inferioard si terasaa 2-a, sunt alcdtuite dintr-o cuvertura format din nisipuri si pietrisuri la baz, argile i pamanturi loessoide fa partea superioara. ce prezinti o grosime variabila ccuprinsa inieé 10 si 30 m. Aceast& cuvertura are ca strat subiacent argila marnoasd sarmatian Pe teritoriul municipiului lasi sunt semnalate dowd categorii de ape subterane: captive — cu fra presiune — gi libere. Terasele ca forme de de acumuilare, incorporeazd straturi acvifere ce formeazi .unitatea hidrograficd a depozitelor aluvio-coluviale. adancimea la care se giseste apa subterana variind in limite destul de largi. In cadrul teraselor joase. datorita prezentei orizonturilor de materiale granutare, nivelul apeisubterane se situeazi in zona adéncimilor 5,0 m-10.0. m. dar turmare a influentei factorului antropic sunt locali- Prof. Dr. Ing. Paulica RAILEANU, Prof. Dr. Ing Vasile MUSAT, Ing. Valerian ANTONOVICI, Matematician Drd, Laura RAILEANU. zate supraumeziri ale acumulativului si ridicdri lo- cale ale nivelului apei cu circa 4,0 m pang la 5,0 m. Prospectiunile geotehnice efectuate pe zona teraselor joase, confirma in general conditiile geolo- ice si hidrogeologice mentionate, dar evidentiaza tunele particularititi locale ce justifica_o parte din cauzele degradarilor la unele dintre “constructiile enumerate, gi anume: ‘* grosimi mult diferite de la un amplasament la altul ale pachetului format din pamanturi sensi- bile la umezire; * modificarea caracteristicilor fizice si me- canice ale pAmanturilor loessoide sub influenta schimbarii regimului de umiditate; ‘ modificarea chimismului apei si a schim- bului ionic din complexul de absorbtie; schimbarea directiilor de circulatie a apelor de infiltrate si subterane: ‘© drenarea apei subterane si efecte locale de antrenare a partii fine $i de modificare a edificiului structural al unor pamanturi ce apar ca intercalatit in zona amplasamentelor 3. Particularitati privind alcatuirea fundatiilor Solutia de fundare acceptata la majoritatea pe arealul zonei Iuati in fie, este cea a fundatiilor continue realizate piatri, in general de natura calearoasd. material local procurat din carierele situate in vecinatatea lui lagi, gi anume: Repedea, Parcovaci, Deleni. Fundatile sunt executate in doud variant: * zidarie de piatrd bruta sau finisaté cu mor tar pe bai de var hidraulie sau argill si nisip: * piatrd sparta in amestec cu mortar de nisip si var hidraulic aruncata in sipaturd desehisi. Fundatiile prezinta adincimi de fundare cu valori mari, de la 2.20 m la 3.80 m, urmarindu-se. probabil, pastrarea unei grosimi cat mai reduse din ppimantul macroporie sau rezemarea lor pe straturi de pimanturi calitativ mai bune. Pe unele amplasi- mente straturile calitativ mai bune sunt reprezentate de argile prifoase sau argile de sensibilitate redusi 9Condiyt de teren sinfluenta lor asupra fundatilor unor construct monumenteisorice din munteipiul last si respectiv insensibile la umezire. fn sectiune transversal fundatiile prezinta evaziri fat de peretii de zidarie sau socluri, trepte intermediare sau racordati inclinate ce rispund criteriului de rigidita- te. in sens longitudinal, pentru unele dintre constructiile vechi, s-a remarcat acceptarea de adan- cimi diferite de fundare, trecerea de la 0 cot la alta realizindu-se prin trepte. De regula acest lucru s-a constatat pe amplasamentele fn care pachetul sensi- bil la umezire prezinté grosimi variabil sau stratur insensibile si de sensibilitate redust la ume prezinta inclinari ale suprafetelor. Fe, mee °) Figura 1. Alcatuire constructiva si conditii de te- ren pentru: a) Biserica Trei lerarhi b)Biserica Banu, c) Universitatea de Medicina. Ca o regula generala fundatiile nu prezinta elemente propriii de rigidizare in sens longitudinal, rezemarea peretilor fiind asigurata printr-o zidarie din blocuri masive din piatra de dimensiuni mari ce formeaza soclul. Degradarile semnalate fa fundatii pot fi rezumate dupa cum urmeaza: Jterarea liantului din mortar in zonele afe- rente contactului cu terenul si, pentru unele undati in corpul acestora; ‘ereducerea rezistentei_mecanice a pictrei prin alterarea legaturilor proprii de cimentatie; « apariia locala a unor refuluri ale materia- fului din furidatie, in cazul realizirii ei din piatra aruncati in sipaturd, datorita alterarii i spalarii mortarului de legatura, * spilarea mortarului prin circulatia apei de infltratie, fundagille avand rolul unor drenuri ee Bibliografi 1. P7-1992 — Normativ privind proiectarea si exe- cutarea constructilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire. sigur’ tranzitarea apei spre stratul loessoid pastrat sub ele; Efectul combinat al modificarilor ce au i tervenit in timp la fundatii si terenul de fundare justifica dezvoltarea unor diferente de tasiri ce au ‘avut urmari defavorabile in elementele structurale ale constructiilor, la care se adauga efectele ‘manifestirii cutremurelor din ultima perioada. Spo- rirea sigurantei conservarea lor ca monumente istorice si de arhitectura justificd nece- sitatea unor interventii iin acest sens preocuparea factorilor responsat 4. Precizari privind masurile de interventie la infrastructura Prin masurile de consotidare s-a urmarit spo- rirea capacititii portante a terenului de fundare prin imbunatatirea acestuia si ridicarea capacitatii de rezistenta a fundatilor. fn primul caz s-a optat pentry imbundtiirea prin silicatizare, electrosilicatizare sau drenare. in al doilea caz s-au luat in discutie solutiile curente corelate cu misurile de consolidare ale elementelor structurale, si anume: ‘cimisuirea fundatiilor in. scopul sporirii dimensiunilor sectiunii transversale si rigidizarea in plan orizontal; injectarea corpului fundatiilor cu lapte de ciment cu sau fird e&masuirea lor. Pentru fiecare caz in parte s-a urmérit asigu- rarea si punerea in practick a masurilor previzute de normativul P7-1992 cu. privire la. limitarea infiltatiilor de apa indiferent de sursa de provenienti: precipitati, pierderi din retelele. 5. Coneluzii Conditiile de teren si elementele identificate cu referire la fundatii atesta, pentru etapele in care constructiile au fost realizate, 0 coneeptie tehnic’ precautd referitor Ia comportarea si rispunsul an- samblului fundatie-teren de fundare. Progresul ulterior etapelor de realizare a constructiilor, cu. rezultate benefice si asupra cuinoasterii comportarié pamanturilor si fundatiilor, a constituit in fapt si 0 sursi generatoare de noi ce au determinat modificdri in timp a i. mediului suport sia materialelor din a fundatiilor. 2. Contracte de cercetare stiinified privind expertizarea conditiilor de fundare 20Monumental -tadite si vitor RESTAURAREA UNU! MONUMENT ISTORIC — UN CONTINUU PROCES DE CERCETARE, PROIECTARE, EVALUARE SI INTERVENTIE Evaluarea riscului pe parcursul executiei si interventiile de urgent, cu exemplificare la lucrarile de consolidare si restaurare a bisericii ,Sf. Nicolae” Holboca! lagi particularitate a monumentelor istorice de cult, la care Romexpert Grup lagi este proiectant general iar Constructii Unu S.A. lagi antreprenor, consti in mentinerea in functiune a bisericii pe timpul lucririlor de consolidare si restaurare care implica tehnici adecvate de interventie, speci fice acestei conditionaii, in toate fazel ‘ cercetare, sondaje, probe, incercari in situ ete ‘relevare ava diate; ‘sexpertizare si adoptarea conceptului de consolidare: * proiectare interver giilor de lucru: ‘ executie Iucrdri in conditii de acces a oa- menilor in lécasul de cult in mod permanent si a unor aglomerari la unele sarbatori Sunt si alte implicatii asupra continuitati proceselor de consolidare si restaurare. legate de intreruperea lucrului in timpul slujbei sau in zilele de sirbatoare, care determin’ o esalonare a unor tape pe ihtervale dintre sirbatori (zile) sau dintre doua slujbe (ore). Menfinerea in functiune a bisericii monu- ment face ca investigatiile asupra structurii si nu poati fi ficute decat etapizat: si aprecierea masurilor ime- ii si alegerea tehnolo- * Prof Dr. Ing. Anatolie Mibul, Ing. lie Lazar ~ Expert za tehnica privind starea de avariere a bisericit pa- rohiale Holboca, monument istoric. Prof Ing. Alexandru Cismigiu ~ Punet de vedere privind ‘continuarea lucrarilor de eonsolidare a bisericit Holboca, monument istorie (sept. 1997). Dr. Ing. Vasile DASCALU, Arh, Cristina ANDREI, Ing. Catalina PRISLOPAN, ROMEXPERT GRUP lasi Drd. Ing. Alex. MARIAN, Ing. Constantin IOAN, Ing. Dan GHICA, ‘CONSTRUCTH UNU S.A. last 0 etapa cu considerarea avariilor vizibile, completatd cu sondaje posibile; 0 investigatie continua *concomitent cu executia lucririlor de interventie cand dupa decopertari partiale la subansamblurile structurale, ‘in mod succesiv cu consolidarea, se constati avar majore la fundatii, ziduri si chiar la arce, bolti si ccupole (ascunse la vedere), care necesiti 0 adaptare continua a detaliilor de consolidare la realitatea degradsrii structurale. in acest proces complex de investigare con- tinua — consolidare — restaurare, in cele mai frec- vente cazuri avariile majore ascunse comporté o interventie de extrema urgenti — directa, fra a avea timpul disponibil de a relua circuitul: cerceta- re — proiectare — avizare — obtinere aviz ~ ofertare ~contractare executie. in aceste cazuri raspunderea este directa, practicd si concreta si revine celor implicati direct: proiectant ~ beneficiar — antreprenor spus practic, in fapt se reduce la proiectant - antre~ prenor, care juridic — prin legi si prescriptii tehnice au obligatia si ia masurile pentru evitarea oricarui accident. Aceasti misiune poate fi indeplinita printr-o perfect si asumata colaborare. Ca o consecinta, in desfigurarea normal a procesului de cercetare-proiectare-consolidare— Festaurare-conservare. apare fireasc 0 abordare interdisciplinar’ continu’, ffir segmentari” sau discontinuitati cu specificul fiecdrei faze privind: * cercetarea monumentului ~ continu pe tot parcursul restaurarii i prelungita cat monitorizarea pe timpul conservarii si ulterior pe toata durata de existent a monumentului; « proiectarea ~ expentizare tehnic®, concept de consolidare — restaurare ~ conservare ~ avizare la nivel de proiect general si proiect tehnic, ea eta- pA, urmand ca detaliile de executie s& fie intocmite etapizat si chiar concomitent cu lucrarile de 2‘Restaurarea wnui monument istoric — un continux proces de cercetare, proiectare, evaluare $1 interventié. interventie pentru a se evita modificarea lor conti- nu; execusia, in orice caz si fie continua (in conditiile mentionate), chiar daca se sacrifica une- ori durata de executie din lipsa unui volum de sur~ se de finantare, corelat cu volumul si amploarea lucratilor de interventie; * conservarea, proiectata si fie executata in etapa de restaurare, dar sf ramana cu caracter con- tinuu pentru a preveni in viitor Iucrari costisitoare de consolidare si restaurare (sigur nu ne referim la cele produse de un nedorit dezastru natural). O particularitate a conservarii este: ca si in etapele de terventie trebuie conservate lucririle executate in fazele tehnologice anterioare, dac& intreruperile nu pot fi evitate. In caz contrar la reluare costurile pot fi amplificate de lucrarile de corectare necesare. Pentru exemplificare se prezinti dou situatii in care constatarea nor avarii majore au impus lucrari de interventie de urgent&: Exemplul I: Santier Biserica , Sf. Nicolae” Holboca ~ 07.08.1997 Constatari: ‘Avariile in structura monumentului si evolutia lor prezinti 0 gravitate deosebita, ameningind cu pericol de colaps. Absida altarului este desprinsi de corpul biserieii, prezentand 0 fracturd verticala cu o deschidere la partea su- perioara de 9-12 em. Sunt necesare mésuri de interventie urgent de proptire a zidurilor, in special zona absidei alta- rului prin exterior si de sprijinire a bolt arcului triumfal la interior. Se executi o proptire de tip greu, conform schitei anexate. Exemplut II: Santier Biserica , Sf. Nicolae” Holboca ~ 30.07.1999 © avarie majora in structura bisericii Sf. Nicolae” Holboca, constatati pe _parcursul lucratilor de consolidare. Constaidri: Execufja lucrarilor a continuat cu consolida- rea fundatifor si a elementelor verticale lamelare (EVL-uri)aferente. jn zona pridvorului, la _decopertarea fundatici, s-au gasit trei fracturi verticale pe toata indltimea zidariei din piatré, Continuand investigatile, s-a constatat c& peretele de sud al bi- sericii este grav avariat si sub var si tencuiala se wisese dou fracturi verticale cu o deschidere la comiga de 8-1 cm. ‘Aceste fracturi coboara pe vertical cu 0 usoara deviere de Ia Est spre Vest si se conecteaza cu cele constatate la fundatia acestui perete, tre- ccnd prin golul usii de intrare in biserica Golul de intrare trece prin doi pereti alaturati (avind fntre ei un rost de cca. 7 cm umplut cu ccloturi de cérimida si mortar (dislocat in prezent). Peretele exterior apartine pridvorului si are un an- cadrament din piatra pe laturile verticale, tencuit si zugrivit, iar Ia partea superioaré 0 zidirie earamida rezemata pe tocul si cAptuseala usii exte- rioare (spre pridvor). Peretele interior este din zidarie_masiva, formand un gol evazat de la exterior spre interiorul biserici, la partea superioara forménd o boltd. ‘Tocul usii interioare este fixat in zidul bise- prezent avand talpa de jos putreda. Pe acest toc, la partea superioarl se .sprijina” bolta fracturata la nasterea dinspre vest, fracturd care pune in evidenta deplasarea pe ve cali §i orizontala a zidului cu cca, 6-9 cm, inet caramizile dislocate cad singure din bolta golului de intrare, punand in pericol viata celor care intra sau ies din biserica (Ia fiecare rotire,a ugii inter te), rieii, Mentionam cf biserica este in functiune si este ocupata de numerosi credinciosi care iau parte la fiecare slujba. Deplasirile cauzatoare de fracturi in zidaria peretilor structurali, in cupola naosului si bolta al- tarului au doua cauze principale: terenul de fundare — macroporic, fn care s-ati produs infiltratii de apa din precipitatii, in conditiile unor fundatii din zidarie de piatra i mortar de argilis ‘ iesirea din lucru a tirantilor din lemn de la partea superioara a ziduritor, prin putrezirea aces- tora, Cu ccazia executiei locasurilor pentru ele- mentele verticale (EVL-uri) de pe peretele de vest s-au gisit ancorajele a doi tiranti ,ongitudinali” si tun tirant transversal amplasati in inima zidului ta cota 7.50 m. ‘Ancorajele sunt din metal iar tirantul a fost din lemn, acum existind numai galeria cu resturi de putregai. S-a descoperit astfel iesirea din lucru a tirantilor din lemn de la partea superioar’ a zidus lor cu consecinfe asupra evolutici compor structurii bisericii in sensul agravarii avarierii in functiune au mai rimas tirantii metalici de Ja arcul de Ia altar si dintre pronaos si naos. Pentru a stopa evolutia deplasarilor zidurilor in zonele puter fracturate, se impun ca luerari de interventie urgenta | — montarea de noi tiranti in locul celor dispiruti. Se propune ca noii tiranti introdusi sf fie din profile metalice (2U12) cu ancoraje fixe la un capat si reglabile la celalalt. — protejarea acestor tiranti prin injectare cu ‘mortar de ciment dupa strangerea lor,2. exeeutia unei consolidari a boltii si zidului de sud in zona golului de intrare in biserica, conectata la sistemul de fundare (grinda Vierendee!). Se execut un element de tip EVL in grosi- mea zidului care se inchide la partea superioara cu EVL-ul de pe cealalti parte a zidului care marcheaza golul usii, Figura 1. Biseric re esafodaj exterior Figura 2. Biseri esafodaj exterior »Sf. Nicolae“ Holboca — monta- ‘Monumentul trait si vitor Armarea este echivalenti cu elementul tip IL (sectiune 75 x 35 cm). ani Ia terminarea lucrarilor de esafodaj in- terior si consolidarea zidului in zona intrérii in bi- serica, se solicitd limitarea accesului in interiorul bisericii Figura 3. Biserica ,,Sf. Nicolae“ Hélboca — esafodaj exterior Figura 4. Biserica ,Sf. Nicolae turi in zidul de sud Figura 4. Biscrica Sf. Nicolae Holboca ~ frac- turi in zidul de sud