EPIDEMIOLOGIE - CURS

- ANCHETA EPIDEMIOLOGIC
- SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGIC A
PERSOANELOR DIN SECTOARELE CU
RISC

Culegerea datelor
Culegerea datelor

sistem pasiv
raportari periodice

sistem pasiv care se poate

activa
se pot solicita informatii
suplimentare despre caz sau
daca nu au fost raportate cazuri
sunt contactate sectiile

sistem diferentiat dupa nivelul

riscului
utilizare secundara DRGs,
ARGs

declarare periodica
toate cazurile o data pe
saptamna, luna,
trimestru

sistem activ
solicitarea medicilor pentru
identificarea de cazuri noi

continuu - fiecare caz

n momentul
diagnosticarii
boli cu declarare
obligatorie

formulare
dependent de
problematic
problematic

Culegerea datelor
Tipuri de date
calitative
dichotomice (binare): prezent/absent
multichotomice
scala nominala: grup sanguin, complicatiile bolii etc.
scala ordinala: gravitatea bolii (usor, mediu, grav), stadializarea
bolii (stadiul I, II, III, IV) etc.

cantitative - valoare prag

normal/patologic

cu valori discrete:
numarul de leucocite, hematii, pacienti, doze vaccinale etc.

cu valori continue:
vrsta, naltimea, greutatea, temperatura corporala, TA etc.

Culegerea datelor
nregistrarea datelor
Forma de nregistrare
- mod de prezentare
- informatizare

Confidenialitatea
datelor
- pacient
- personal medical

Arhivare
Rapoarte
Sistem
informaional

Culegerea datelor
Calitatea datelor
formularele pentru culegerea datelor
chestionare, informatizare, validarea datelor
modul de completare

administrarea formularelor dupa ce au fost

completate
confidentialitatea datelor
prezentarea datelor culese adecvat
scopului
arhivarea datelor

Ancheta epidemiologic

SPITALUL DE BOLI INFECIOASE CONSTANA

DATA:
ora:
ANCHET EPIDEMIOLOGIC
Nume
i
prenume:......Sex:..Data
Naterii:.CNP:..CI
sau
BI,
Certificatnatere:Telefon:Etnie:..Domiciliu:
..Profesie:
Ocupaie:..Loc munc:Adresa loc munc:
.Secia:.Telefon:..Activitatea
efectuat
n
ultimele
20
zile.Noxe:..Intoxicaie
profesional:Alergic la:Grup de risc
hemodializ, transplant, hemofilic, politransfuzat, retardat, instituionalizat,
homosexual, handicapat, refugiat:...Focar profesional: evoluie clinic,
examen laborator, msuri, cazuri noi, data nchiderii focarului
Loc izbucnire.Efectiv total, Nr. Cazuri, Nr. Decese.,
Investigaii

Ancheta epidemiologic

Data mbolnvirii - debut:..Data descoperirii:..Data

i locul de izolare:..Cazuri de aceeai boal n familie sau colectivitate:
.Tratamente parentale unde, cnd?
Transfuzie...Gamma
globuline....Droguri
iv.Contact sexual...
Accidente profesionale nepri aceControl stomatologic,
ginecologic..,Injecii im..Tatuaje.Piercing.
Vaccinri...
Seroprofilaxie:Imunizare anti HVB: Doza I.Doza II...Doza
III..R1R2R3...
Numr contaci n familie, colectiv, din care copii:
Contaci ( data naterii, CNP, nume, iniial, prenume, domiciliul):...
1
2..

Ancheta epidemiologic

Profilaxie contaci:.
Msuri luate:...Dezinfecii:Deratizri:....Asanare, drenaj,
acidifiere
sol
contaminatClorinare
ape
poluate.,trand,balt, fntn, interzicerea deversrii n bazine
naturale., alimente pstrate n condiii igienice.....,
altele
Sursa infeciei: contact prin profesie cu porci, oi, cai, cini, vite cornute mari,
vulpi,
roztoare,
locul
contactuluimlatin,
ap
stagnant..,
carne n abator, carcase, cadre animale, fabric mezeluri, vntoare,
pescuit, apariia unor mbolnviri cu aspect pseudogripal, tifoidic, meningitic n
rural, aezri situate pe malul rurilor, sezon clduros, dup inundaii, relaii cu
factorul hidric., posibilitatea contaminrii prin ap.., la scldat, tiatul
papurei.., umblat descul, fr nclminte.., cderi
accidentale n ap...., fntn.., altele:
....
Proceduri generatoare de aerosoli:

Ancheta epidemiologic

Instalaii pulverizare:Sistem condiionare aer:Ap

aerosolizat turn rcire, evaporatoare, condensatoare:.
Mediu acvatic:Consum peti, fructe mareOrez
decorticat:Animale de companie.
Muctur animal:.
Seroprofilaxie..Vaccinare antirabic
ATPA:.Antibiotic:.Supraveghere animal:.
Contact cu pmnt:Grdinrit:..
Cazuri n unitatea de nvmnt:.
Informaii de la medicul de familie:..
Cltorii n strintate:..
Unde, cnd, ct timp?, contact...
Eveniment:Hotel:..
Perioada:.Ruta de navigaie:

Ancheta epidemiologic

Carnet vaccinri marinar

Paaport..Profilaxie (malarie) iniiere, dozaj, medicament
Nava:Compania shipping:Tel:......
Cazuri n echipaj:Izolare:Spitalizri
ara, perioada, diagnostic, raport medical, tratament....

Calea de transmitere: contact cu apa posibil contaminat, prin dejecte

roztoare., animale, deversri ape uzate de la cresctorii animale, orezrii,
zone mltinoase, ape stagnante, irigaii, consum alimente poluate cu
dejecte, lapte nefiert de la animale bolnave, contact dejecte, grajduri, cu
piei provenite de la animale bolnave, n primele 10 zile de la jupuire, captur
roztoare, ngrijire animale bolnave, mbiere n lacuri, bli, canale
scurgere, sol umed terenuri inundate.., mine..,
contact direct cu un bolnav unde, cnd?......

Ancheta epidemiologic

Efort fizic:..intelectual:Altele:
Contact cu nari:...
Cretere psri curte:.
Site la ferestre:ui:..Robinet..Fntn...
Ce a mncat?.n urm cu cte ore?...
Magazinul de unde a cumprat alimentul:
Receptivitate: nivel igienic sczut, educaie sanitar, msuri
protecia
muncii
la
locul
de
munc..,
maladii
gastrice.hipoclorhidrie,leziuni cutanate.., altele.
Motivele internrii:.
..
Istoricul bolii:..
..

Ancheta epidemiologic

APP:.
AHC:
Scor CARMELI: ..( A. Contact cu sectorul sanitar: fr contact 1, contact fr
proceduri invazive 2,
contacte repetate cu proceduri invazive 3, B.
Antibioticoterapie: absent 1, prezent 2, C. Caracteristici pacient: tnr fr
comorbiditi 1, vrstnic cu morbiditi 2, imunodeprimat SIDA, BPOC, neo,
BMT 3.)
Diagnostic
....
Medic boli infecioase.
Medic epidemiolog: .

Ancheta epidemiologic HEPATIT VIRAL ENTERAL

CantinCazuri HV la personalul de la blocul alimentar..Grup

sanitar loc munc spltor ( nr. chiuvete / nr. persoane).....
VenituriNumr persoane n ntreinere...
Navetism.Unde
Activitatea efectuat n ultimele 20 zile:.Noxe:..Intoxicaie
profesional:... Dac a mai avut HV
data.spitalul...
Donator.data ultimei donri de snge...
Condiii de via:tipul de locuin bloc, cas, vil, barac, cmin, ga
Nr. camerenr. camere locuite efectiv..nr. persoane..starea igienic.
Baie.regim de utilizare al biiAprovizionarea cu ap potabil reea,
pomp proprie sau comunmod depozitare....calitatea
apei..control bacteriologic..control chimicalte surse de
ap potabil folosite n ultimele 2 luni...

Diagnosticul
de
trimitereDiagnosticul
de
internare
Diagnosticul
de
externare..
Dezinfecie terminal la domiciliu.coal..loc muncveselbazine
not
Supraveghere
35

40
zile
contaci.
Medic boli infecioaseMedic epidemiolog: Dr. erban
Iulia
1. Vaccin antihepatit A virus omort risc profesional, cltorii n ri cu endemicitate
crescut, homosexuali, hemofilici, hepatite cronice, HIV pozitiv preexpunere: Havrix
1440 U Elisa aduli, Junior 720 U copii, revaccinare la 6 12 luni i dup 10 20 ani,
Vaqta 50 U Ag aduli la 6 12 luni sau 25 U Ag / doz copii, la 6 12 luni sau
Avaxine 160 U Ag, repetat la 6 luni. Twinrix anti A i B pediatric A 361 U Elisa Ag i
B AND recombinant 10 micrograme i pentru aduli A 720 U Elisa i B 20
micrograme schema: 0 1 lun 6 luni.
2. Pentru cltorii n ri cu endemicitate crescut, la manipulatorii de alimente preexpunere
Ig standard 10 16 % - 0,02 0,06 ml / kg corp, repetat la 3 6 luni, copii
instituionalizai, etc.
3. Profilaxie pasiv specific postexpunere - gamma globulin standard 10 16 % - 0,02
ml / Kg corp n primele 72 ore post contact infectant dup titrare Anticorpi cu nivel
protector 20 40 mUI / ml
4. Supraveghere 35 40 zile contaci. Dispensarizare 6 luni convalesceni.

Ancheta epidemiologic TRICHINELOZ

Focar profesional: evoluie clinic, examen laborator, msuri, cazuri noi, data nchiderii
focaruluiLoc
izbucnire.Efectiv
total
consumatori,
Nr.
Cazuri,
Nr.
Decese.,
Nr.
total
bolnaviinternai
n
spitale..n
seciile-cu
manifestri minore, neinternai..
Data
investigrii
focarului..Investigaii..Nr.
persoane
investigate.EozinofilieAnticorpi antitrichinella Diagnostic
serologic..Data mbolnvirii - debutData descoperirii:..Data
i locul de izolare:..Cazuri de aceeai boal n familie sau
colectivitate.Date privind carnea consumat..Specia i proveniena
animalului sacrificat localitatea, gospodria..Data sacrificrii:
Modul
de
preparare
al
crniiRezultatul
examenului
trichinoscopic.Data i unitatea care l-a efectuat:Ce s-a fcut cu
restul de carneCnd au mai fost semnalate cazuri de
trichineloz..Specia
animalului
incriminatObiceiuri
alimentare care pot favoriza infestarea omului..
Numr contaci n familie, colectiv, din care copii:

Informaii
de
la
medicul
de
familie:...
Cltorii
n
strintate:..,Tasmania.,zone
arctice.subarcticeeschimoi...vntoare...Unde,
cnd, ct timp?,.contactconsum de vnatursmistreporccal.Contact cu
hiene / Sud Africalei.pantere Africa tropical.psri.omnivore,foc..,
lup,
vulpe..,
cine..,
pisic.,
nutrie,
altele
Tratare termic 77 grd. Celsus / carne nainte de consum.Congelare 8 zile - minus 30
grd.Celsus...

Prevenie

ex.
trichinoscopic....
Deratizare
cresctorii
porci
Profilaxie - primele 2 sptmni Thiabendazol 25 mg/ kg /zi sau Mebendazol 400 1g/ zi;
dup 2 sptmni larvele sunt n muchi 2 sptmni: Albendazol 10 mg / kg/ zi.

Ancheta epidemiologic
PSITTACOZA; ORNITOZA
Expunere
la
psriBoal
ocupaional
Hobby

psri
apartament..Ciupituri
psri..
Deintor
psri
colivie.papagali..psri
exoticecanaristrui..
Fazani..contact Koalaoaieviel.pisic..cobai..curcanitaxidermie
mpierea pentru muzee..cresctorii porumbeitranzit prin ncperi nchise
(captivitate anterioar psri)organe curcani hipermarchetimporturi
psri..fabrici carne
prelucrare..turturele..egretepescrui..altele
...

Profilaxie contaci: aduli Tetraciclin 14 21 zile sau Doxiciclin 200 mg po pe zi x 2, copii

Eritromicin
sau
Azitromicin

Semne
psri:
depresie..anorexie.emaciere.dispnee...diaree..secreii
ocularerespiratorii..aspect
modificat
fecale
..altele.
Aglomeraie.Transport
n
spaii
mici
....tren..auto.avion
Magazine
pet
shop..Grdina
zoologic.ParcuriExpoziii
psri.
Expoziii
culinare.Animale
bolnave

pneumonia
felinelor...
Manipulare avortoni ferm parturiente vaci...capreoi.Inhalare
aerosoli...
Resuscitare
psri
colivie..Utilizare
pene

dcorpuf
pentru
perneevantaialtele
Rute
migrare
psri
cltoare.
Contact transportcontainere curate..cadavre saci plastic etan

Ancheta epidemiologic
PSITTACOZA; ORNITOZA

Caz confirmat.Clinic.Chlamidya Psittaci prelevatCreterea RFC x 4 Ac ntre

2 determinri...
Caz probabilClinic.. Creterea RFC peste sau egal cu 1/32 la o
determinare.
Clinic.. RFC staionar, stabil la 2 determinri..
Caz
suspect

posibil

asociere
1
caz
Clamydiaz
aviar.
.Carantinare psri minim 30 zile uzual 40 zile.
.Tratament cu clortetraciclin n semine al psrilor
.Import controlat de psri exotice
.Decontaminare fenol 2 %.
.Amplasare cresctorii psri exotice separat de cele domestice i de rutele
migratoarelor.

AE HIDRIC

- INDICATORII DE POTABILITATE AI APEI

- ANALIZA CHIMIC
- PARAZITOZE INTESTINALE - ANAMNEZ
- CLTORII, EXCURSII, EXPEDIII, SPEOLOGIE,
PESCUIT, CIRCUITUL REZIDUURILOR LICHIDE
- CANALIZARE, TRAND, JACUZZI, PISCIN
- ZONE DE PROTECIE SANITAR CU REGIM SEVER
- GHIDUL DE SPLARE A MINILOR
- NMOLURI TERAPEUTICE
- INSTALAIILE DE TRATARE A APEI DE SUPRAFA

AE N FOCARUL ALIMENTAR

- CATEGORIA DE MUNC EFECTUAT

- RAIA ALIMENTAR ZILNIC
-RISCURI DE CONTAMINARE A ALIMENTELOR
- LAPTE NEPASTEURIZAT
- ALIMENTE RECONGELATE, ALERGIZANTE
- PSTRAREA PROBELOR ALIMENTARE 72 ORE
- VECTORI
- colectiviti permanente i sezoniere, sectoare de risc alimentar, colectiviti copii, reea distribuie ap, spitalizai,
focare cu i peste 3 cazuri, turiti, persoane venite din zone
endemice, cazuri i decese - prin aparintori, Medicin
Legal

Oare unde ma
aflu si incotro
sa o iau ?
EPIDEMIOLOGIA
va ofera raspunsurile
!

EXEMPLE
1. AE descriptive
a. - individuale - A. raportare caz, B. seria de cazuri
b. - populaionale - A. corelaionale sau ecologice,
B.
Transversale - prevalen
2. AE analitice
- A. caz martor sau caz control
- B. cohort - 1. prospectiv sau longitudinal, de inciden

- 2. retrospectiv
3. AE experimentale - 1. preventive
- A. de teren sau trial
-B. intervenie n comunitate, populaionale

- 2. tratament, trial clinic

EXEMPLE
AE naional tip transversal - ntr-o anumit zi - se
calculeaz incidena, prevalena
AE prevalen - ex. evaluare rspndire IN, la un moment dat,
ntr-o unitate spitaliceasc, metode aparinnd AE de tip
transversal, investigare o singur dat a situaiei fiecrui
bolnav, calcul indicator de prevalen, eficien msuri, raport
cost - eficien optim, nu detecteaz episoadele
epidemiologice.
AE inciden - evalueaz starea bolnavului dintr-un sector
medical pe o perioad mai mare de timp, nregistreaz cazurile
noi, n momentul i dup spitalizarea bolnavului, metode ale
AE orizontale, calculeaz nivelul de risc - FR.

EXEMPLE

PRELIMINAR, FINAL
ORIZONTAL, VERTICAL
RETROPROSPECTIV
METODE OPERAIONALE
- interviu, anamnez, interogatoriu
- observaia epidemiologic - empiric, accidental, spontan asociativ, organizat, planificat, clarificare asocieri cauzale
- descriere - stabilirea ipotezei
- analiza - factori structurali, determinani, favorizani,
manifestri clinice, evoluie, istoria natural a bolii, programe
educaionale, screening populaional

METODE OPERAIONALE
- Comparaia - istoric, geografic, populaional
- experimentul - natural, artificial
- screening populaional - parial, global, multimodal hematologic, serologic, FR, mortalitate, morbiditate
- supraveghere populaional - prevenional, combatere,
special, specific, primar, secundar, teriar
- statistic, matematic, computer, biotehnologii
- deducia
- prognoza - concept ecologist, AE ecologice - risc pe termen
lung sau scurt
- educaia pentru sntate
- analiza comportament uman - raportat la ecosistem
- analiza relaii sociale, contemporane

Clasificarea studiilor, anchetelor

epidemiologice
Dupa directia studiului
- anchete epidemiologice transversale
(anchete de prevalenta, studii descriptive)
- anchete epidemiologice longitudinale (de
cohorta, caz-control)

Clasificarea studiilor, anchetelor

epidemiologice - obiectul investigatiei
DESCRIPTIVE
- Individuale (raport de caz / caz clinic, serii de
cazuri, anchete de prevalenta)
- Populationale (corelationale / ecologice)
ANALITICE
- Observationale (de cohorta; caz-control)
- De interventie (clinical trials)

ANCHETELE DESCRIPTIVE
Descriu caracteristicile unei populaii int:
1. Caracteristici personale ale membrilor
colectivitii (vrst, sex, categorie social,TA,
colesterolemie etc.)
2. Caracteristici temporale: distribuia
temporal a bolilor i factorilor de risc
3. Caracteristici spaiale: distribuia spaial a
bolilor i a factorilor de risc.

ANCHETELE DESCRIPTIVE
simpla descriere
se pot finaliza cu formularea unor ipoteze
epidemiologice
nu pot sa evalueze asociaii epidemiologice i nu
permit inferente de tip cauzal.

Aplicatii ale ANCHETELOR

DESCRIPTIVE
Evaluarea starii de sanatate a populatiei
monitorizarea starii de sanatate
planificarea / fundamentarea resurselor in
domeniul sanatatii
descrierea istoriei naturale a bolii
descrierea bolii pentru o anumita afectiune

Caracteristici personale
Vrsta - diferente in distributia bolilor in funcie
de varsta (modificari metabolice, fenomenul de
uzura, scade rezistena organismului)
sex - biologie diferita, rol si statut diferentiat pe
sexe, expunere diferit la Factori de Risc (Femei:
boli endocrine, colecist, tumori benigne; Brbai:
ulcere, hernii, accidente, chirurgical, bronhopulmonar, BCV); indice de masculinitate, indici de
frecvene pe sexe
categorie sociala - locul nasterii, modele culturale,
ocupatie, venit, nivel educatie, stare civila

Caracteristici spatiale
Frontiere naturale - zone cu anumite caracteristici
ecologice / zone omogene economic sau al
accesului la asisten medicala, izoleaza populaia
cu obiceiuri si comportamente diferite ; nu tin cont
de frontierele administrative
Frontiere administrative - creeaza facilitati de
investigare si raportare a datelor; bariere pentru
bolile transmisibile supuse declararii; evideniaz
factori economico-sociali ce determin modele
caracteristice de M /MB
- cartograma

Caracteristici temporale
Trendul - schimbari ale distribuiei bolii in evolutia
ei seculara; tendine frecvente in crestere / descrestere
/prabusiri / varfuri; predictii asupra frecventei (historiograma) + erori

variatiile ciclice (sinusoidale) - cresteri sau

descresteri in frecvena bolii; important pentru
planificarea resurselor; boli infecioase / cronice

evenimente ntmpltoare - modificare brusca

si neasteptata a unor FR

ANCHETELE DESCRIPTIVE
Relaia persoan - loc - timp
planificare programe profilactice, educaionale
formularea preliminar a ipotezelor cauzale generale - testate
ulterior prin studii analitice
date populaionale, mai puin individuale (studiul de caz)
nu au grup de comparaie
nu testeaz o ipotez, nici relaia specific ntre expunere - boal.
1. AE descriptive
a. - individuale - A. raportare caz, B. seria de cazuri
b. - populaionale - A. corelaionale sau ecologice,
B.
Transversale - prevalen

Raport de caz / cazul clinic STUDIUL DE CAZ

Cel mai comun studiu descriptiv
descrierea detaliata a profilului unui singur pacient /
5, facuta de unul / mai muli clinicieni - o singur
observaie
poate constitui prima etapa de recunoatere a unei boli
noi / FR
ASPECT PARTICULAR
comparare cu experiena practic preexistent
1/3 din articolele medicale

EXEMPLU - STUDIUL DE CAZ

1961 a fost publicat cazul clinic al unei
femei de 40 de ani, in premenopauza, care a
facut TE pulmonar la 5 sapt dupa initierea unui
tratament CO pentru tratarea endometriozei.
Deoarece aceasta boala aparea la varstnici,
investigatorul a formulat ipoteza ca
medicamentul ar putea fi responsabil
DOVEZI?

Rapoarte de cazuri - Limite

Abordare pur descriptiva (nu se calculeaz
indicatori sintetici / nu grafice)
caracter subiectiv al selectiei cazului, legat de
experiena si domeniul de interes al cercetatorului
nu exist grup de comparaie
nu exist relaie cu un factor de risc - coinciden,
asociaie ntmpltoare
observaie epidemiologic i descriere

Serii de cazuri
Raportrile de grupuri de indivizi cu acelai
diagnostic
Caz clinic: observatiile se limiteaza pana al 5 cazuri
Serie de cazuri: 5-15 cazuri - gruparea observaiilor similare si conturarea
probabilitatii existentei unei entitati patologice

AVANTAJE : se pot aduna cazuri din diferite surse pentru a

genera ipoteze i a se descrie noi sindroame / pot sugera
existenta unui factor etiologic
LIMITE:
depinde de experiena / capacitatea de observare a
cercetatorului
nu permit inferenta concluziei
nu permit stabilirea frecvenei bolii (studiu de prevalenta)
se pot estima importanta statistica a FR

EXEMPLU - Serii de cazuri

5 barbati tineri, anterior sanatosi,
homosexuali, au fost diagnosticai cu
pneumonie cu Pneumocystis carinii in 3
spitale din Los Angeles, in 6 luni, 1980.
Cuantific debutul epidemiei
timp limitat, ntr-o perioad scurt de timp

Anchetele de prevalenta
Analizeaza simultan prezenta unei boli si a FR la
indivizi, fara sa faca referire la trecut, sau fara sa se
urmareasca evolutia in viitor
fotografie instantanee a unei populatii la un
moment dat
de tip descriptiv - AE transversale
Rezultate:
- programe de sanatate
- formularea de ipoteze epidemiologice ce urmeaza sa fie testate
in studii analitice / experimentale

Anchetele de prevalenta
Expunerea i boala evaluate simultan n timp - un an
calendaristic, ex. clinic la angajare, ncorporare, la
facultate, cstorie, natere, permis auto, pensie - populaie
definit
exemple - ex. oftalmologic, greutate, nlime,
colesterolemie, ITM - incapacitate temporar de munc
interpretare calitativ cu pruden
analiza datelor - similar cu AE ANALITICE
utilizeaz prevalena - cazuri noi i vechi ntlnite pn n
momentul respectiv

Anchetele de prevalenta
Avantaje:
- implic ntrega populaie, i nu numai pe cei care
caut ngrijire medical
- indicate pentru identificarea prevalentei bolilor
frecvente (artroz, HTA, alergii etc.)
Limite:
- nu se poate determina dac expunerea a precedat
rezultatul sau daca indivizii bolnavi si-au modificat
nivelul de expunere
- determinndu-se prevalena i nu incidena,
rezultatele vor fi influenate de factorii de
supravieuire - P = I x D

HIS
Ancheta nationala de prevalenta care consta in
colectarea periodica (prin QES) de date privind
expuneri la diversi FR si posibile boli pe un
esantion de 100.000 americani
Frecventele diferitelor boli sunt calculate pe
sexe, GV - grupe vrst, in relatie cu diferiti FR
Datele folosesc la evaluarea starii de sanatate, a
nevoilor de sanatate si la planificarea
facilitatilor medicale

Studii corelationale / ecologice

Compara frecventa bolii intre grupuri
populationale in acelasi interval / aceeasi
populaie in perioade diferite
pleaca de la inregistrari globale pentru
populaie referitoare la boala si la factorii de
risc
se bazeaza pe calculul unor coeficieni de
corelatie

Studii corelationale / ecologice

Folosesc msurtori care reprezint caracteristicile
ntregii populaii pentru a descrie rezultatele n
relaie cu unii factori de interes (vrsta, timpul,
utilizarea serviciilor, expuneri etc.)

AVANTAJE:
- pot genera ipoteze pentru studii analitice
- pot inti populaii la risc, anumite perioade de
timp sau regiuni geografice pentru studii
viitoare

LIMITE
datele fiind pentru grupuri, nu pot fi corelate
rezultatul i expunerea la indivizi
nu se pot controla factorii de confuzie poteniali
datele sunt expuneri medii i nu expuneri
individuale - nu se poate determina o relaie
doz-rspuns (asociaie epidemiologic)

STUDII CORELAIONALE
Compar frecvena unei boli n grupuri diferite sau aceeai
populaie la momente diferite de timp - funcie de factorii
de interes - vrst, calendar, alimentaie, medicamente
asocierea - coeficient de corelaie r - relaia liniar
expunere - boal
raporteaz nivelul mediu al expunerii
msoar concomitent boala i expunerea
corelare date cu indicii de inciden, mortalitate, utilizare
servicii
date demografice - populaia n ntregime

Incet-incet.... dar sigur !

ANCHETE ANALITICE
investigheaza relatiile dintre EXP ecpunere /REZ - rezultat (FR/boal)
Evalueaza asociatia epidemiologica
Permit inferente de tip cauzal
tipuri:
1) de cohorta
2) caz-control

REPERE

Obiectul investigatiei
Populatia de studiu
Variabilele de cercetat (EXP/REX)
Expunerea - factor incriminat a fi responsabil
de un anumit rezultat (pasiva)
Rezultat - orice efect considerat ca s-ar datora
unei expuneri; trebuie definit anterior inceperii
anchetei

ANCHETA DE COHORT
dovedesc existena sau inexistena unei asociaii
epidemiologice
duc la generalizri de tip cauzal
verific validitatea unei ipoteze epidemiologice
formulate n urma studiilor descriptive
alte denumiri: studii de urmrire (follow-up), de
inciden, etiologice, longitudinale, prospective

TIPURI - ANCHETA DE
COHORT
Propriu-zis prospective
de cohorta retrospective (datele despre FR si
Boal sunt culese din trecut)
de tip prospectiv istoric (ambispective) Expunerea si Rezultatul au aparut in trecut,
dar se urmresc in timp apariia altor
rezultate datorate aceleiasi expuneri (ex.
-razboiul din Golf)

Ancheta de cohorta de tip I

Asamblarea unei cohorte

Cohorte:
Eantion din populaia general (FR are prevalen
mare -anchet de cohort tip I)
2 Eantioane: grupuri speciale de expunere (ex:
fumtori, mineri uraniu, muncitori cu azbest,
locuitori Cernobl) + martori neexpusi - anchet de
cohort tip II) - cnd FR are frecventa mica in
populatie

Ancheta de cohorta de tip II

ANCHETA DE COHORT
La nceperea studiului, subiecii NU
TREBUIE S AIB BOALA
naintea nceperii studiului, trebuie exclui
cei care NU POT FACE BOALA
- prin anamnez, ex.clinic, teste dg.

Msurarea expunerii
Metode:
- chestionare
- teste de laborator
- msurtori fizice
- foi de observaie i registre medicale

Msurarea efectului (bolii)

Se efectueaz identic la expui ca i la
neexpui (procedurile de identificare a bolii
trebuie s fie aceleai la expui i neexpui)
se definesc detaliat efectele de interes
(criteriile diagnostice)

Msurarea efectului (bolii)

a = persoanele care fac boala din cei expui

b = persoanele care nu fac boala din cei expui
c = persoanele care fac boala din cei neexpui
d = persoanele care nu fac boala din cei neexpui
a+b = totalul expuilor
c+d = totalul neexpuilor
a+c = totalul bolnavilor
b+d = totalul nonbolnavilor

Msurarea efectului (bolii)

Factor de
risc

Boala

Total

a+b

c+d

Total

a+c

b+d

a+b+c+d

Msurarea efectului (bolii)

a
R1
ab

riscul bolii
(decesului) la
expui

Msurarea efectului (bolii)

c
R0
cd

riscul bolii
(decesului) la cei
neexpui

Msurarea efectului (bolii)

R1
RR
R0

riscul relativ care:

arat de cte ori
este mai mare riscul
bolii (decesului) la
expui fa de
neexpui;

RISCUL ATRIBUIBIL

RA R1 R0

arat cu ct este mai

mare riscul la cei expui
fa de neexpui
msoar excesul
riscului la expui
adic partea din risc
care se datoreaz
factorului de risc.

RISCUL ATRIBUIBIL
PROCENTUAL

R1 R0
RA%
R1

fraciunea riscului
atribuit la expui
arat ct la sut din
riscul expuilor se
datoreaz factorului de
risc
se calculeaz n
anchetele de tip 1.

Impactul aciunii factorului de risc n

populaie

RAP

R p R0
Rp

Rp incidena bolii
n populaie (sau
Rp mortalitatea prin
boala respectiv n
populaie)

RISCUL ATRIBUIBIL
PROCENTUAL

Pe ( RR 1)
RAP
Pe ( RR 1) 1

RR = riscul relativ
Pe = prevalena
factorului de risc n
populaie

Interpretarea riscului relativ

RR: arat de cte ori este mai mare riscul bolii
(decesului) la expui fa de neexpui
EXEMPLU - Riscul relativ = 1,36
Riscul de a face boal coronarian este de 1,36 ori mai
mare la fumtori fa de nefumtori
Riscul de a face boal coronarian este cu 36% mai
mare la fumtori fa de nefumtori
(fraciunea de risc atribuibil fumatului = RR-1)

Semnificaia riscului

Semnificaia riscului
Pentru ca asociaia epidemiologic dintre
factorul de risc i boal s fie dovedit,
riscul relativ trebuie s fie mai mare
dect 1 i semnificativ statistic (se aplic
un test de semnificaie statistic 2, sau
se determin intervalul de ncredere al
riscului).

ANCHETA DE COHORT
Avantaje
calitate mare - in momentul proiectarii rezultatele nu sunt
cunoscute, apar dupa aciunea FR;
permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuibil;
se pot masura toate efectele generate de un FR;
Limite:
logistice
administrative
perioada lunga de urmarire
nu se pot repeta pe aceleasi loturi

Studiul Framingham
Din 1948, eantioane din rezidenii
localitii Framingham, Massachusetts au
fost investigate cu privire la asocierea dintre
presupui factori de risc i apariia bolii
cardiace sau alte boli

Studiul Framingham
Ipoteze:
persoanele cu HTA fac boal coronarian cu o
frecven mai mare dect cele cu TA nomal
hipercolesterolemia este asociat cu o inciden
crescut a bolii coronariene
fumatul i alcoolul sunt asociate cu o inciden
crescut a bolii coronariene
activitatea fizic crescut este asociat cu o scdere a
incidenei bolii coronariene
o greutate crescut predispune la boal coronarian

Studiul Framingham
Populaia studiului: 5127 brbai i femei
ntre 30 i 62 ani, fr boal cardiovascular
la includerea n studiu (1948-1952)
Cohorta era examinat la fiecare 2 ani i se
supravegheau zilnic internrile de la spitalul
Framingham

Studiul Framingham
Expunerile studiate:
fumatul
consumul de alcool
obezitatea
hipertensiunea arterial
nivelele crescute ale colesterolului seric
nivelele sczute de activitate fizic, etc.

EXEMPLU Nurses Health Study

120.000 asistente medicale, casatorite, intre 30
si 55 ani;
Examinarea initiala: chestionare date
demografice / de reproducere, istoric medical,
stil de viata
Dupa 2 ani: date despre expunerile studiate
(CO, consum de grasimi, varsta de
menopauza) si despre rezultate (BCV, cancere)

ANCHETELE CAZ - CONTROL

Anchetele de cohort:
DIRECIA ANCHETEI:
EXPUNERE --> EFECT
Anchetele caz-control:
DIRECIA ANCHETEI:
EXPUNERE --> EFECT

ANCHETELE CAZ - CONTROL

Anchete de tip analitic
Anchete observaionale
unitatea de observaie: individul (nu grupul,
populaia)
alte denumiri: studii caz-martor, retrospective,
anamnestice
Retrospectiv = boala apare inainte de declansarea
studiului

ANCHETELE CAZ - CONTROL

Scopul:
dovedesc existena sau inexistena unei
asociaii epidemiologice
duc la inferene (generalizri) de tip cauzal
verific validitatea unei ipoteze
epidemiologice formulate n urma unor
tipuri de studii descriptive

ANCHETELE CAZ - CONTROL

Sunt cele mai frecvente studii
epidemiologice analitice
sunt singura modalitate practic de a
identifica factorii de risc pentru bolile rare
se potrivesc cel mai bine bolilor care
necesit ngrijiri medicale (ex. cancer,
fractur de old etc.)

ETAPE DE PROIECTARE
- Selectie cazuri + martori
Culegere date
Analiza si interpretare (inferenta)

MARTORI
Metoda perechilor
Martorii trebuie s provin din aceeai populaie
la risc pentru boal ca i cazurile (s fie similari
cazurilor, cu excepia bolii)
Pot fi folosii mai muli martori pentru a crete
puterea statistic atunci cnd cazurile sunt greu
de obinut (3:1)
BOLNAVI - DIN SPITAL, DIN POPULAIE
CULEGERE DATE - Numai despre expunere

PRELUCRARE
Loturile cu care se pleac sunt a+c i b+d i
se caut a i b, respectiv frecvena
expunerii la bolnavi i respectiv martori
Factori de
risc

Total

Boala
+

a+b

c+d

Total

a+c

b+d

a+b+c+d

PRELUCRARE

a
f1
ac

- frecvena
factorului de risc n
lotul cazurilor

PRELUCRARE
- frecvena

b
f0
bd

factorului de risc n
lotul control

PRELUCRARE
n ancheta cazuri-control, riscul relativ nu se poate
calcula direct pentru c nu se poate msura riscul bolii
la expui i la neexpui.

Oeveniment

Peveniment
Pnoneveniment

ad
OR
bc

Pev.

1 Pev.

Interpretarea valorii raportului

cotelor
Cota bolii la expusi este mai mare decat cota
bolii la martori
n cazul bolilor rare n populaie (exemplu:
bolile cronice ce au prevalena mai mic de
10%) OR aproximeaz RR
Numai n acest caz se poate afirma c riscul
bolii e de OR mai mare sau mai mic la expui
dect la ne-expui.

Interpretarea valorii raportului

cotelor
n cazul bolilor rare RR = OR i se pot
calcula:
OR 1
RA%
OR

Po (OR 1)
RAP
Po : prevalena expunerii n lotul
Po (OR 1) 1
martor
P : prevalena expunerii n
populaia general.

Interpretarea valorii raportului

cotelor
OR<1

OR=1

OR>1

Raportul
cotelor
cazuri/martori

Cota expunerii
la cazuri mai
mica dect
cota expunerii
la martori

Cotele
expunerilor
egale la cazuri
si martori

Cota expunerii
la cazuri mai
mare dect
cota expunerii
la martori

Expunerea ca
factor de risc

Expunerea
reduce riscul
de boala
(factor
protector)

Expunerea
respectiva nu
este un factor
de risc

Expunerea
creste riscul de
boala (factor
de risc)

Pentru dovedirea asocierii epidemiologice

efectuarea unui test de semnificaie statistic.

este

necesar
134

ANCHETELE CAZ - CONTROL

Avantaje:

durata mic a studiului;

numr mic de subieci necesari pentru studiu;
cost sczut;
aplicabile la boli rare;
facilitatea efecturii studiului;
permit analiza concomitent a mai multor factori sau a
mai multor nivele de expunere;
permit repetarea studiului.

ANCHETELE CAZ - CONTROL

Dezavantaje:
nonrspunsul, care poate ine de dorina persoanelor
anchetate de a colabora sau nu, de cunoaterea problemei
cercetate i de memorie;
documentele medicale consultate pot fi adeseori incomplete;
dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil;
ancheta se adreseaz de cele mai multe ori persoanelor n
via ori tocmai decedaii de boala pe care o studiem au avut
probabil forme mai grave ale bolii i, probabil, o expunere
mai intens sau mai prelungit la factorul de risc;
nu permit msurarea direct, ci doar estimarea prin metode
epidemiometrice a riscului bolii sau riscului relativ (odssratio) i numai n anumite condiii;
erorile sistematice (bias) i nesistematice (aleatorii) pot
apare mai frecvent dect in AC (de selectie, de distorsiune)

EXEMPLU
S-a evaluat o posibila asociatie epidemiologica
intre consumul de indulcitori artificiali si cancerul
de vezica
592 de pacienti cu cancer de tract urinar inferior
de la un spital din Boston au fost comparati cu
536 de subiecti fara cancer de vezica, din
populatia generala; toti au fost intervievati privind
consumul de indulcitori artificali; investigatorul a
gasit aceeasi % de consumatori de indulcitori in
ambele loturi

Pentru ce tip de ancheta optam

ntr-o situaie concret?
3 criterii principale:
frecvena bolii n populaie
frecvena probabil a expunerii la risc
avantajele i dezavantajele diverselor tipuri de
anchete epidemiologie analitice

Pentru ce tip de ancheta optam

ntr-o situaie concret?
n functie de frecvena bolii n populaie:
Boala cu frecventa mica --> ancheta caz control
Boala frecventa
--> ancheta de cohorta

In functie de frecventa factorului de risc:

Frecventa mica a expunerii la factorii de risc
Ancheta de cohorta de tip 2

Frecventa mare a expunerii la factorii de risc

Ancheta de cohorta de tip 1

Studii Epidemiologice

ANCHETELE DE
INTERVENTIE
Studii de cohorta in care cercetatorul
manipuleaza factorul studiat si observa
efectul asupra criteriului de rationament
sunt singurele anchete in masura sa
dovedeasca relatia cauzala sau eficacitatea
unor tratamente, interventii, decizii
diagnostice si organizatorice

ANCHETELE DE INTERVENTIE DOMENII DE APLICARE

Evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi

experimentarea medicamentelor noi
evaluarea unor noi conduite terapeutice
evaluarea unor forme de organizare a serviciilor
de sanatate
evaluarea unor programe de educatie
evaluarea unor modalitati noi de depistare a unor
factori de risc sau maladii

ANCHETELE DE
INTERVENTIE
Schema generala ANCHET
INTERVENIE
Populatie
de
referinta
Populatie
selectata

Nonraspunsuri

Participanti

Lot test

Lot
martor
147

ANCHETELE DE
INTERVENTIE - Etapele unei

anchete experimentale
I. Alegerea loturilor
II. Administrarea interventiei
III. Consemnarea rezultatelor
IV. Prelucrarea datelor si testarea statistica a
deosebirilor constatate
V. Inferenta epidemiologica

I. Alegerea loturilor
A. criterii de includere:
clinice si demografice (GV - grupe de varsta,
sex) care definesc populatia potentiala la
care pot fi generalizate rezultatele
criterii geografice si temporale - definesc
populatia accesibila (disponibila pentru
studiu)

B. Criterii de excludere
Caracteristici care risca sa interfere calitatea
datelor sau interpretarea rezultatelor
(alcoolici, alta afectiune)
aspecte etice (nu doresc sa participe la
studiu)

EANTIONAREA
Probabilistica - fiecare individ are o
anumita probabilitate de selectie, specificata
(tragere la sorti simpla, stratificata, a
grupelor, pasul mecanic)
Neprobabilistica - nu specifica o
probabilitate de selectie; practica mai putin
riguroasa

PREGTIREA LOTURILOR
Evaluarea subiectilor (inregistrare, masurarea
diferitilor parametrii importanti pentru studiu)
consimtamantul informat = drept al
pacientului
dreptul de a se retrage in orice etapa
Repartizarea subiecilor in loturi - randomizat
(sanse egale)
repartizarea = ireversibila

II. Administrarea interventiei

Mod deschis - erori
orb (simplu orb) - atentie mai mare a cercetatorului
pentru lotul test; redactare!
dublu orb
triplu orb
TIPURI DE ANCHET DE INTERVENIE

Studii clinice (clinical trials)

studii in teren
studii comunitare

IV. Prelucrarea datelor

Tabel de contingenta 2x2
R1 = riscul aparitiei evenimentului la lotul
test
R0 = riscul aparitiei evenimentului la lotul
martor
RR, RA
Testarea semnificatiei statistice a rezultatelor (X, t, neparametrice)
analize intermediare

Interpretare
RR

RA

Concluzie

>1

>0

FR

=1

=0

FI

<1

<0

FP

STUDII CLINICE
Experimentale
proiectate in vederea evaluarii unui tratament
pe om, prin compararea rezultatelor obtinute
pe un grup test, care primeste tratamentul
respectiv cu rezultatele dintr-un grup martor,
comparabil, care primeste placebo. Ambele
grupuri sunt incluse in studiu, tratate si
urmarite de-a lungul aceleiasi perioade de timp

STUDII CLINICE N TEREN

Implica persoane care nu prezinta semne de
boala, dar despre care se presupune ca sunt
expuse FR
Colectarea datelor in teren, de la persoane
din populaia general
Scop: prevenirea aparitiei bolii
Evaluare logistica si financiara

STUDII COMUNITARE
Se adreseaza unor comunitati
Ideale pentru bolile care au la origine factori
sociali
Limita: nr mic de comunitati, nu se pot
randomiza; sunt necesare alte metode pentru a
dovedi ca diferentele nu sunt date de
particularitatile comunitatilor
Riscul subestimarii efectului
EXEMPLE - Studiul Newburgh-Kingston pentru
carii, apa fluorizata versus apa obisnuita

FACTORI DE CONFUZIE
Pot sa apara in studii epidemiologice care vizeaza
asociatia dintre o expunere si un rezultat, atunci
cand o alta expunere se asociaza direct atat cu boala,
cat si cu expunerea luata in considerare initial
Confuzia apare atunci cand efectele celor doua
expuneri nu sunt separate si se ajunge la concluzia
incorecta ca efectul este datorat factorului asociat si
nu expunerii reale

Creeaza aparenta unei asociatii cauza efect

care, in realitate nu exista. EXEMPLU varsta, categoria sociala

AVANTAJE
Principalul mod de a dovedi asociatia
epidemiologica
Validitate in studierea proceselor cauzale
(mai ales interna rezultatul are drept cauze
variabile independente de ipoteza)

DEZAVANTAJE
Validitate externa limitata (greu de generalizat
rezultatele)
Disponibilitatea de participare la studiu
Considerente etice
Afectarea rezultatelor de asteptarile cercetatorului
Complexe, costisitoare

CONCLUZII
Probleme de fezabilitate, cost, etica
Mai dificil de proiectat si de condus
comparativ cu alte studii
Anchetele de Intervenie pe subiecti suficient
de numerosi, proiectate si conduse dupa
criterii stiintifice, pot furniza dovada cea mai
puternica si mai directa a existentei relaiei
Cauz -Efect.

CONCLUZII
ANCHETA DESCRIPTIV:
Descrie populaia dupa caracteristicile
personale, spatiale, temporale
Permite formularea unor ipoteze
epidemiologice
Nu permite dovedirea / evaluarea asociatiei
epidemiologice

ANCHETA ANALITIC
Doua tipuri de populaie
In funcie de directia Cauz Efect pot fi:
de cohorta / caz-control
Evalueaza asociatia epidemiologica C-E,
prin calculul direct al riscurilor (ANCHETA
DE COHORT) sau prin estimarea lor
(CAZ - CONTROL)

EXAMENE MEDICALE DE MAS

urmaresc identificarea de prezumptie sau /
si stabilirea reala a bolilor sau altor
caracteristici biologice sau
comportamentale intr-o populatie.
Tipuri:
- Studii de prevalenta
- Screening

STUDII DE PREVALEN
examene medicale care se realizeaza intr-un interval relativ
scurt de timp, intr-o populatie bine definita, ocazie cu care
se poate inregistra att expunerea ct si rezultatul (boala).
pot fi:
-pur descriptive - informatii despre variabile in mod separat
(cte boli sau cte situatii comportamentale se gasesc in
populatie);
-de tip caz-control se inregistreaza concomitent prezenta
bolii si prin investigatie anamnestica, prezenta unor
variabile (caracteristici biologice, genetice,
comportamentale) inainte de momentul examenului (care
au precedat boala).

SCOP
sa determine prezenta bolii, a incapacitatii
sau a unor caracteristici personale;
sa produca indicatori de masurare ai starii
de sanatate a populatiei;
sa permita cunoasterea distributiei unor
factori de risc in populatia examinata,
concomitent prezentei sau asociati bolii.

DOMENII DE APLICARE
diagnosticul starii de sanatate a populatiei;
stabilirea unor prioritati in actiunile de
interventie;
in programare si planificare sanitara;
evaluarea unor actiuni;
in determinarea prezentei asociatiilor
epidemiologice.

CONDIII DE REALIZARE

sa corespunda unei nevoi reale;

scopurile anchetei sa fie clar formulate:
-administrativ, de planificare;
-prescriptiv (de identificare a bolnavilor in vederea tratarii lor);
sa fie examinate resursele disponibile sau care pot fi obtinute;
stabilirea de prioritati in functie de resurse;
stabilirea criteriilor de evaluare a actiunii;
stabilirea metodologiei anchetei;
organizarea in detaliu a actiunii;
pregatirea prealabila a populatiei

SCREENINGUL
Definiie: examinare de mas care const n
aplicarea unui ansamblu de procedee i
tehnici de investigaie asupra unui grup
populaional n scopul identificrii de
prezumie a unei boli, anomalii sau factori
de risc.

IPOTEZE
ntr-o populaie exist boli i bolnavi necunoscui
datorit unor nevoi necontientizate, neexprimate
sau nesatisfcute
identificarea bolii n perioada ei de laten face ca
eficacitatea i eficiena interveniilor s fie mare
tratamentele efectuate n stadiile precoce ale bolii
sunt mai ieftine i mai eficace (boala nu se
agraveaz, s-ar preveni decesele premature)

SCOPURI
Meninerea sntii i prevenirea bolii n ipoteza n care
scopul screeningului este depistarea factorilor de risc. Prin
acest scop, screeningul poate fi ncadrat n msurile de
profilaxie primar.
2. Depistarea precoce a bolilor. Prin acest scop, screeningul
se incadreaz n msurile de prevenie secundar
3. Determinarea prevalenei unei boli sau factor de risc. Prin
acest scop, screeningul este un instrument pentru
planificarea i programarea sanitar.
4. Diagnosticul strii de sntate a unei colectiviti.
5. Evaluarea unei aciuni, a unor programe.
6. Determinarea prezenei unei asociaii.

SCREENINGUL
Modelul general
+
(pb. Bv.)

Test S

Populatie
tinta

(pb. Nonbv.)

A=faza dg
B=faza terapeutica

187

Criteriile de alegere a bolilor care s

fac obiectul unui screening
1. Boala s constituie o problem de sntate (prevalena mare,
gravitate mare prin consecinele sale medicale i sociale: evoluie
fatal, absenteism, invaliditate).
2. Boala s fie decelabil n etapa de laten sau n formele sale de
debut asimptomatic.
3. S existe probe capabile s deceleze boala.
4. Testul de screening s fie acceptabil din punctul de vedere al
populaiei.
5. Istoria natural a bolii s fie cunoscut i neleas.

Criteriile de alegere a bolilor care s

fac obiectul unui screening
6. S existe faciliti (servicii) disponibile pentru cei care
sunt depistai c ar avea boala.
7. Tratamentul s fie acceptat de bolnavi.
8. Boala i strategia de tratament i supraveghere s fie
agreate de administraia sanitar.
9. Costul aciunii s nu fie exagerat de mare.
10. nelegerea de ctre medic sau echipa de medici ca un
examen de sntate constituie debutul unui proces lung
de supraveghere medical a celor bolnavi.

MODALITI DE REALIZARE A
UNUI SCREENING

2.

1. Anchetele prin interviu sau prin chestionar completat de ctre

persoana investigat.
Indicate pentru screeningul care vizeaz comportamentele i n anchetele
fcute n gospodrii
Limite: distorsiuni care in de memoria celor chestionai i de
intervievatori

Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau

combinat (interviu, examen clinic i paraclinic)
Condiii:
- Examenul s fie standardizat
- Probele s fie simple i ieftine
- Examenul s inteasc mai multe boli

Calitile probelor de screening

s nu fac ru;
s poat fi aplicate rapid;
s aib cost redus;
s fie simple;
s fie acceptate de ctre populaie;
s aib o validitate corespunztoare;
s aib o reproductibilitate (fiabilitate) care s ofere o
consisten bun;
s aib randament mare;
s aib o valoare predictiv bun.

SCREENINGUL

Boala

Rezultatul
probei de
screening
Total

Total

RP

FP

FN

RN

NB

n
192

SCREENINGUL
RP= real pozitivi (bolnavii la care rezultatele au fost pozitive)
FP= fals pozitivi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost
pozitive)
FN= fals negativi (bolnavii la care rezultatele au fost negative)
RN= real negativi (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost
negative)
P= pozitivi (persoanele la care rezultatele au fost pozitive)
N= negativi (persoanele la care rezultatele au fost negative)
B= bolnavi
NB= nonbolnavi
n= efectivul eantionului

ALTE PROCEDEE DE DEPISTARE

PRECOCE A BOLILOR
depistarea pasiv-activ (cutarea cazurilor): se face cu ocazia
examenelor medicale curente (consultaii) cnd pacientul se prezint la
medic pentru anumite acuze iar medicul, dup consultaia acordat
pentru acuzele pacientului, aplic procedee i tehnici de investigaie
pentru boala / bolile pe care dorete s le depisteze;
examenele periodice de sntate care se fac:
la vrste nodale (mai ales copii, n unele ri i aduli) ocazie cu care se
caut bolile care au o frecven ateptat mai mare la vrsta respectiv
la persoanele la risc nalt care sunt supuse unor examene la intervale
regulate n vederea determinrii apariiei bolii (sugari, gravide etc.)

n unele ri se practic aa-numitul check-up, care const n controlul

sntii, din iniiativa persoanei sau a patronului i care se face n
cadrul unui serviciu special.

CONDIII
Validitatea reprezint capacitatea unei probe de a identifica
corect ceea ce este pus s identifice (frecvena cu care
rezultatele probei sunt confirmate prin procedee diagnostice mai
riguroase). Se exprim i se msoar prin sensibilitate i
specificitate.
Sensibilitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe
cei care au boala. Exprim proporia rezultatelor pozitive n
masa bolnavilor. Este o probabilitate condiionat: exprim
probabilitatea de a fi pozitiv cu condiia de a fi bolnav.
Specificitatea: capacitatea unei probe de a identifica corect pe
cei care nu au boala. Exprim proporia rezultatelor negative n
masa nonbolnavilor. Este o probabilitate condiionat: exprim
probabilitatea de a fi negativ cu condiia de a nu fi bolnav.

 Valoarea predictiv
Important pentru clinician, care este interesat s
adopte o prob care s aiba ansa cea mai nalt
de a identifica corect boala.
Valoare predictiv pozitiv (valoarea
predictiv a unui rezultat pozitiv) exprim
proporia real-pozitivilor n masa pozitivilor).
Este o probabilitate condiionat: exprim
probabilitatea de a fi bolnav cu condiia de a fi
pozitiv.

Valoarea predictiv negativ (valoarea

predictiv a unui rezultat negativ) exprim
proporia real-negativilor n masa
negativilor. Este o probabilitate
condiionat: exprim probabilitatea de a nu
fi bolnav cu condiia de a fi negativ.

CONDIII
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de
stabilitate al acesteia, care poate fi dovedit cnd o msurtoare se
repet n condiii identice (capacitatea probei de a da rezultate
asemntoare atunci cnd este aplicat n condiii
asemntoare, n aceeai populaie, de ctre persoane diferite).
Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu acurateea
(exactitatea).
Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea
bazat pe o anumit msurtoare prezint valoarea real a
caracteristicii msurate.
Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea
datelor obinute de ctre observatori diferii ntr-un tabel de
contingen 2x2 sau r x k.
Ex: masurarea TA

MSURAREA
REPRODUCTIBILITII
Msurarea reproductibilitii
Rezultate
observator
I

Rezultate
observator II

Total

a+b

c+d

Total

a+c

b+d

n
200

TIPURI DE ERORI
Autoselectarea pacientilor (bias-ul voluntarului)persoane care participa voluntar e posibil sa difere
considerabil de cele care nu se ofera voluntar
Lead time bias - Timp cstigat = intervalul scurs
de la diagnosticul prin screening si cel care s-ar fi
realizat la aparitia simptomelor (Mstd, Fatalitatea la 6 ani)
Length bias = suprareprezentarea celor cu
perioad preclinica lunga

Controlul erorilor
Erorile diagnostice

Eroare tip I:
respingerea Ho,
nivel 5%
Eroare tip II:
acceptarea Ho,
nivel 20%
Puterea:
respingerea Ho
cnd n realitate
este fals (1-)

Concluzia
diagnostica

Controlul erorilor
Performana testrilor
validitate
precizie
intervalul de valori
reactivitate
interpretabilitate

n realitate, boala este

prezenta
(Ho-)
Bolnav
(Ho-)
San atos
(Ho+)

corect

absenta
(Ho+)

corect

Consecine: erori de clasificare; expunere la riscuri; costuri

suplimentare

VALIDITATEA DIAGNOSTIC
n practic: pacientul prezint boala?

Rezulta
t
diagnos
tic

boala

RP

a
+
- FN c
a+
c

Capacitea de a recunoate ca bolnav

pacientul care n realitate prezint
boala

FP

a+
b
d
RN c+d

probabilitatea
ca boala sa fie
prezent
probabilitatea ca
boala s fie
absent

b+d a+b+c+d

Capacitatea de a recunoaste ca subiect

care nu are boala, pacientul care
n realitate nu o are

Validitatea diagnostica: confirmare

Controlul erorilor
Erorile n supravegherea IN
Sistem d e
supraveghere

interveni
e
crete
riscul de
transmiter
e

n realitate, IN este
prezenta

ab sen ta

Caz IN

corect

Fara IN

corect

BOLI DECELABILE PRIN

SCREENING - EXEMPLE

Cancer sn
Cancer de col
Glaucom
HTA
Osteoporoza
TBC

SCREENING ANGLIA

Defecte de tub neural la fat

FKU
Luxatia congenitala de sold
Cancer de col uterin
Cancer de san
Hta
Anemie (gravide, varstnici)
TBC
SIDA

PROMOVAREA SANATATII SI
STRATEGII PREVENTIVE
PROFILAXIA - Ansamblul masurilor luate
de individ, familie, societate si stat, care au
drept scop:
promovarea si ocrotirea sanatatii
prevenirea bolilor si reducerea consecintelor
lor
evitarea deceselor premature

NIVELURILE PROFILAXIEI

primordiala
primara
secundara
tertiara

Modele de abordare a
promovarii sanatatii
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor (include
si FR- bolile prenatale determinate la fecundare, boli
determinate prenatal, dar dupa fecundare, boli
determinate postnatal ca urmare a unor carente sau
agresiuni ale factorilor de risc din mediu, boli postnatale
determinate de defecte de adaptare )
Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile, tip cauza-efect)
- valabil pentru un nr. redus de boli - important modelul
multifactorial
Modelul etapelor vietii - elemente nefavorabile apar cu
probabilitati diferite in diferite etape ale vietii (adaptat problematicii
actuale a starii de sanatate)

A.Bolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele

B.Bolile vasc. cerebrale

-HTA

C.Cancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi

D.Accidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente

E.Gripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul

F.Alte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de
foc

G.Sinucideri/omucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul

H.Ciroza
-alcoolul
-hepatitele

I.Diabetul
-obezitatea

Ei, parca incepe sa semene

a ceva , epidemiologia ...

STRATEGII PREVENTIVE
Strategia bazata pe demersul individual activitatea se adreseaza exclusiv individului apartine sectorului clinic.
Strategia populationala - intereseaza
incidenta bolii in populatie, nu boala la un
anumit pacient.
Cauzele bolii sunt diferite de cauzele
incidentei

STRATEGIA RISCULUI
NALT
Principiu: se adreseaza persoanelor cu cea
mai mare probabilitate de a face boala.
Necesita identificarea persoanelor cu risc
inalt (S, selectia persoanelor expuse la
anumiti FR)

Strategia riscului inalt - avantaje si limite

Interventiile sunt adecvate
intereselor individului
(clinic) - beneficiu
individual mare
motivatie mai mare de a
participa, atat a individului,
cat si a medicului
cost/eficace
raport beneficiu / risc
favorabil

Identificarea dificila a
persoanelor cu risc crescut
protejeaza doar grupul
identificat initial (efecte
paleative, limitate si
temporare)
segregare etica
neprotejarea persoanelor
la risc mic si mediu, care
sunt cele mai numeroase

STRATEGIA ECOLOGIC
Se adreseaza intregii populatii, pornind de
la prezumtia ca indivizii cu risc inalt sunt
putini, iar cei cu risc mediu si mic foarte
numerosi
Scade incidenta bolii, prin scaderea
nivelului mediu al FR

Strategia ecologica - avantaje si limite

Nu necesita identificarea
grupurilor cu risc crescut
efecte radicale (modifica
distributia FR)
potential mare pentru
intreaga populatie
(beneficii mari)
adecvata comportamental
si psihologic
efectele se mentin in timp

Avantaje mici pentru cei

la risc inalt (beneficiu
individual redus)
motivatie redusa si
pentru indivizi si pentru
medic
raport beneficiu / risc
mai mic
paradoxul preventiei

CONCLUZII
Conduita optima ar
consta in imbinarea
celor doua strategii,
deoarece ele sunt
complementare, nu
competitive

PROMOVAREA
SNTII strategia de mediere
intre persoane si
mediul lor (ecosistem),
care sintetizeaza
alegerea personala si
responsabilitatea
societatii fata de
sanatate

PROMOVAREA SNTII

Implica populatia ca un intreg - necesitatea ca populatia sa fie informata.

Este orientata asupra determinantilor sanatatii, adica asupra celor 4 grupe de

factori care influenteaza sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii
de sanatate.

Foloseste metode/abordari diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar

nu poate singur sa promoveze sanatatea.

Urmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este

posibila numai daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in
comportamente, contribuind astfel toti la promovarea sanatatii.

Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la

nivelul serviciilor primare.

EDUCAIA PENTRU SNTATE

sistem care include: constiinta starii de
sanatate, procesul de predare / invatare,
participare.
Element fundamental: comunicarea
Diferita de educatia sanitara (vizeaza igiena
personala

SCOP
ridicarea nivelului de cunostinte medicale al
populatiei in principal in domeniul sanogenezei,
protectiei mediului si preventiei bolilor;
formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte
care sa promoveze sanatatea;
crearea unei pozitii active fata de sanatatea
individuala si fata de problemele sanatatii publice,

STUDII EPIDEMIOLOGICE

BIBLIOGRAFIE
Ciufecu C, Valentina Florea, Bncescu A Elemente de epidemiologie, Ovidius University
Press, 2000
Ivan A. - Tratat de epidemiologie a bolilor
transmisibile - Ed. POLIROM, 2002, Iai
Ivan A, Doina Azoici, Raluca Grigorescu Epidemiologie general i special, Ed.
POLIROM, 1996, Iai
Mgureanu E, Carmen Busuioc - Ghid de
epidemiologie practic, Ed. Medical, 1985

NTREBRI...