CAPITOLUL VI CONTRACTELE PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA SUBCAPITOLUL | NOTIUNI INTRODUCTIVE Seefiunea | Consideratii generale 728. Precizéri prealabile. In genéral, desféisurarea unei activitati comerciale, constand in producerea $i circulatia m&rfurilor, executarea de lucréri si prestarea de servicit implica inchelerea unor acte juridice gi sdvargirea de fapte juridice si operatiuni economica. In conditile Codului comercial, aceste acte juridice, fapte juridice si operatiuni economics, flind considerate fapte de comert, erau calificate obligatii comerciale si se bucurau de o regiementare speciala (Titlul V Despre obligalile comerciale in general) In temeiul acestei concepti, contractele privind realizarea activitatii comerciale erau calificate contracte comerciale. Noul Cod civil a consacrat 0 reglementare unitaré a obligatilor (Cartea V), aplicabilé raporturior dintre particulari, raporturilor dintre profesionist, precum $i raporturilor dintre partioulari si profesionisti (art, 3 C. civ.) Aceastd reglementare legal unitard a raporturilor juridice obligafionale face s& dispara distinclia clasica dintre obligatile clvile si obligatile comerciale. ‘Avand in vedere conceptia noului Cod civil, prin art. Vil din O.U.G. nr. 79/2011 Pentru reglementarea unor masuri necesare intrarii in vigoare a Legii nr. 287/209 privind Codul civil’ s-a prevazut cd la data intratil in vigoare a Legii nr. 287/209 privind Codul civil, republicata, sintagma contract comercial” sau ,contracte comerciale” se inlocuieste cu sintagma .contract civil" sau, dupa caz, ,contracte civile’, iar sintagma sontracte sau acte de comer”, cu termenul ,contracte”. in ce ne priveste, avem rezerve fafa de aceasta dispozitie legal, care elimina din reglementarile legale existente sintagma ,contracte comerciale". Aceasta conceptie nu Se justificd nici sub aspect teoreti sub aspect practic. Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legit nr. 28712009 privind Codul sivil_prevede c& nofiunea de profesionist include categoria de ,comercian’, iar expresile ,acte de coment’, respectiv ,fapte de comer” se inlocuiesc ou expresia -Activititi de producfie, de comer, sau prestiri de servic. "IM. Of nr. 696 din 30 nolembrie 2011,400 CAPITOLUL Vi Deci, nous reglemantare legala nu exclude existenta activitatii comerciale pe care o realizeaza acea categorie de profesionisti care sunt comerciantii. Aceasté activitate, avand un caracter specific, Codul civil reglementeaza anumite dispozitii derogatori, aplicabile contractelor aferente acestor activitit Asa cum am aratat', in opinia noastra, in conditille noului Cod civil, actele juridice aferente exploatérii unei intreprinderi economice (comerciale) au un anumit specific care le diferentiaz’ de actele juridice incheiate de simpli particulari, motiv pentru care ele pot fi calificate ca acte juridice comerciale, Recunoscandu-se existenta unor particularitati ale contractelor incheiate de profesionisti, aceste contracte au fost denumite ,contracte profesionale’ Personal, avem anumite rezerve fat de aceasti denumire data contractelor privind activitatea comercialé. In opinia noastré, denumirea ‘de contracte profesionale acoperd orice contract inchetat de un profesionist, indiferent de caracterul intreorinderii, economica (comerciala) sau neeconomic’ (civil). Or, numai specificul activitati' economice desfagurata de profesionistii comercianti impune anumite particularitati ale contractelor aferente, iar nu si, activitatea civil realizaté de profesionistii necomercianti (avocati,, notari etc.) Tn ce ne priveste, consideram cA, in prezent, chiar daca, finand seama de dispozifile O.U.G. nr. 79/2011, nu mai putem vorbi de contracte comerciale, totusi, trebuie sé admitem existen{a contractelor privind activitatea comercialé. Aceste contracte au un regim juridic, partial diferit de regimul juridic al actelor incheiate de simpli particulati, care le asigura un anumit specific. Secfunea a la Definitia si caracteristicile contractelor privind activitatea comerciala 729, Definitia contractelor privind activitatea comercial. Contractele privind activitatea comercial sunt contractele incheiate do profesionistii care exploateazd 0 intreprindere economicé (comercianti), avand ca object producerea $i circulatia mérfurilor, executarea de lucrari si prestarea de servici, In scopul obtineri profitului 730. Caracteristicile contractelor privind activitatea comerciala. Din defintio rezuita caracteristicle contractelor privind activitatea comerciala, a) Contractele sunt inchefate pentru exploatarea unei Intreprinderi economice’ (comerciate), in conditite art. 3 alin. (3) C. civ; b) Contractele sunt incheiate de profesionistii comercianti, ) Contractele au ca oblect producerea $i circulatia mérfurilor, executarea de lucrari si prestarea de servicit 4d) Contractele se inchee pentru obfinerea unui profit. 1a se vedea supra nr. 40. ” a ce vedea Gh. Piperea, Introducere in dreplul contractelor profesionele, p. 49 i urm.of Contractete prvind activtatea comerctaus 401 Sectiunea a Iil-a Regimul juridic al contractetor privind activitatea comerciala 731. Prineipii, Avand in vedere sistemul unititi: dreptului privat, adoptat de nout Cod ‘civ, regimul juridical contractelor privind actvitatea, comorcials este col reglementat de Codul civil (Cartea V Despre obligati), care este apiicabil siraportutitor juridice dintre profesicnisti comerciant. Reguile generale privind contractele sunt previzute de art 1166-1323, art. 1469-1565 ©. civ. Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevézute in Codut civil (ert 1650-2278) sau in legi speciale. In cazul contractetor nereglementate de lege (contractele Nenumite) se aplicd reguile generale privind contractele prevazute de art. 1166-1323 C. civ. ior daca acestea nu sunt indestulatoare, se aplicé regulle particulare privtcare la contractul cu care se aseamanai cel mai mult (art. 1188 C. civ.) 732. Regull derogatorii aplicabile numai raporturilor juridice ‘dintre Profe- sionistil comerciangi. Tinand seama de spociicul activiti comercial, Codul civil cuprinde si regull derogatori de la princpiul unit de reglementare, aplicabile numai raporturilor juridice dintre profesionisti comercianti’ Asti, cu privre la reprezentare, dup ce afima principiul potrvt céruia contractul incheiat de reprezentant in limita puterior confer, atunci cand (erlul contractant na cunostea si nici nu ar fi trebuit s@ cunoascd faptul cd reprezentantul actiona in aceasta caltate, ! obliga numai pe reprezentant gi tert, daca prin lege nu se prevode aitfel, art. {1297 C. cv. prevede ca daca reprezentantul, atunci cand contracloacs ca terul in limita puterlor conferté, pe seama unel intreprinder, pretinde od este ttlancd acesteia, {erful care descoperd ulterior identtatea adevaratuiui titular poate exerctia si impotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva reprezentantului Apoi, fefertor la solidaritato, art. 1446 C. civ. dispune ca solidertatea se prezuma falre debitoni une! oblgaticontractate th exerciul acivtatii unei intreprinderi daca prin lege nu se prevede alfel. 'mn privinfa iniarzieri in executarea oblgatilor, art. 1623 clin, (2) fit. d) C. civ, Prevede 8 debitorul se afl de crept in intarziere tn cazul cand nu a fost executatii In sfarsit, potrivit leg, mandatul dintre doua persoane fizice dat pentru acte de Gxeraitare a unei actvititi profesionale se prezuma a fi cu tity oneos (art. 2010 C. civ). | A 8¢ velea C. Gheorghe, Regule spocico privind contract rofesionistlor, in RDC ny, 112011, p. 105 gi urm.402 CAPITOLUL Vi SUBCAPITOLUL Ii 1 REGULILE FORMARH SI EXECUTARI CONTRACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA COMERCIALA Sectiunea | Regulile formarii contractelor privind activitatea comercial Subsectiunea ! Principiul libertatii contractuale 733. Notiune. Orice persoan’ fizicd sau juridicé isi poate manifesta liber vointa polrivt intereselor sale. Voinla unet persoane este {Srmurta numa de dispoziile legale care privesc ordinea publica si bunele moravun {art 11 C. civ.) in privinga incheteri: contractelor, partie isi manifesta liber vointa in sensul nasteri moditicari, tansmiterii si stinger unor dreptun si obligati. Libertatea manitestéri vointei parfilor contractante se defineste ca 0 libertate cantractuala si constituie o ‘expresie a drepturilor si fibertalilor omului.! Noul Cod civil 4 consacrat principiul iberta{i contractuale in urmatori: termeni Parte sunt libere sa incheie orice contracte si sé determine confinutul acestora, in limitele impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri (art 1169 C. civ.) Prin urmare, principiullibertétit contractuale consta in dreplul unei persoane de incheia orice contract, cu orice partener si cu clauzele pe care pale le convin, ct singurele limite impuse de lege, ordinea publics si bunele moravurt Libertatea contractuald este un principiu al dreptului privat, adicd al dreptutui civil si al dreptului comercial 'h drepiut comercial, principiul libert8ti: contractuale are o aplicate generala; el priveste nu numai raportunle contractuale la care participa intreprinzatoni particulari {comerciant individuali ori societati comerciale), ci gi pe cele la care iau parle regile autonome si societatiie.comerciale cu capital de stat Pentru a marca schimbarea fundamentala fal de raporturle juridice dintre intreprinderle de stat, in cadrul economiei pianificate, Legea nr. 15/1990 a consacret in terminis, aplicarea principiului tibertati contractuale raportutilor juridice la care | partcips regile autonome si societatle comerciale consiituite prin reorganizarea Intreprinderlor de stat. Articolul 47 din lege dispune: .Relatile comerciale dintre regile autonome, cele dintre societatle comerciale cu capital integral de stat, precum si relate dintre ele on intre ele si stat se vor destégure pe baze contractuale. Contractele incheiate intre agentii economici mentionati la alin, (1) vor ff guvernate de principiul Ibert contractuale si de reglementaiile cuprinse in Codul civil si Co comercial romén, cu exceplile decurgand din prezenta lege" ' A se vedea V. Babivc, V. Stoica, Libertatee contractuals si dreptul consttotional, in Oreptul or. 71998, p. 12 si utm,; i. Albu, Libertatea contractuals, in Orenlul mi, 3/1993, p. 29 si um V. Patulea, Prinejptul liberia de 2 contracta si limitele sale, in Dreptul nr. 19/1987, p. 24 5! urn D. Chiccd, | Pancpiulibertati de a contracta si limtete Sele, in matede de vanzare-cumparare, in ROG nr. 6/1999, | 1p. 445i urm. . | A se vedea CSU, s. ec., dac. nr, 92/1992, in Diepiy nr. $-6/1993, p, 127, CSV, 5. com, dee. nF. 1632/1998, in RDC nv. 4/1994, p. 132,Contractele privind activitatea comerciala 403 Libertatea contractuala privaste toate elementele contractului, inclusiv prejul, care, In trecut, era stabilit de catre organul de stat competent. Intt-adovar, potrivt art. 48 din Legea nr. 15/1990, regille autonome si societitile comerciale cu capital de stat vor putea practica intre ele si in raporturile cu tert, preturile decurgand din actiunea conjugata a cererii si ofertei, cu exceptile prevézute de lece. 734. Consecintele prin libertatii contractuale. Principiul libertaqi contractuale are anumite consecinte pentru raporturile contractvale la care participa, fie simpli particular, fie profesionistii comerciang, a) Libertatea in exprimarea vointei la ncheierea contractulul. Orice contract, tn sensul de operaliune juridic& (negotium), se Incheie in mod valabil prin simplut acord de vointé, inciferent de forma de manifestare a vointel partlor contractante (solo consensu)." {n privinfa contractelor referitoare la activitatea comercial, libertatea de exprimare a vointei fa incheierea contractului este determinaté de multitudinea contrastolor si de necesitatea_asigurarii unei celeritati in perfectarea acestora. Pentru comerciant, rapiditatea inchelerii tranzactillor reprezinti o condifie a suovesului in activitatea comerciala. Contractul se inchele, potrvit interoselor partilor, in forma sorisd (scrisoare, telex, fax), verbal, telefonic, prin mijloace olectronice etc. jin cazul formei scrise, vointa parlor se poate exprima int-un singur inscris (inscrisul unic) sau in mai multe inscrisuri (oferta si acceptarea ofertei) ” Pentru incheierea contractului nu este necesar ca cele doua manifestari de voi s& se exprime in aceeasi forma, ele putand imbrdca forme diferite (comanda scr urmat de executarea obligatiei).* in. virtutea principiuful consensualismului contractelor, esentialé in incheierea contractului este existenta si concordanta manifestérilor de voinfa ale parlor con- tractante, indiferent din ce anume rezulta acestea* ‘In mod exceptional, legea impune incheierea contractului in forma scrisd. in anumite cazuri, forma scrisa este ceruté pentru validitatea actului juridic (cambia, °F "In aoest sens, a se vedea |... Georgescu, Drept comercial ramen, Teoria general a cbigafilor Gomercialo, p43. A se veces gi CSI, s. com, dec. nx. 790/1906, in ROC mw. 411996, p. 121: CS, 6. ‘Som. 4102/200, in Curia Juin nv 312002, p72 ?CSJ,s. com., dec. nr. 435/195, In Dreptul nv. 3/1996, p. 93. &* 081, s, com., dec. nr. 46/1995, In Dreptul nr. 12/1995, p. 86; CSJ, s. ‘com., dec. nr. 801/1997, £© Sg eptul wr. 10/1987, p. 116; C04, 8 com. dec. nr. 14/2004, in ROC nr. 912006, p. 189. 'e:Din momentul primirii mérfi, contractul se considera incheiat, chiar dacd contractul nu s-a -fGheiat in scrs. in consecinf3, cumperétorul raspunde pentru neplata preului (CSUs. com. dec. 4540/1998, in RDC rr. 612000, p. 166). ‘Droptil ia acfune pent valriicarca creanfei se nagte in momentul cnd comanda tansmis8 iB uina cin pat a fost executata da coalaa parte (CSJ, s. com, dec. nr. 4489/1908, in Dreplul n, 10.999, p, 151), arin cazul unoxprestatl succesive dela dat uel var (CSJ, © com. deo. 172012002, in RRDA nr. 3/2004, p. 117). SCSI, s. com., dec. nr. 337/1999, in RDC ne. 11/2000, P. 206. Incheierea contractului poate f - edsd din existenja tactuni $i chkanja privind plata prefulul (Sd, s. com. dee. ne 335/1003, in Diep ni. 8/1994, p. 82), 2 incd gresits-a decis cd ivrarea unor produse pe baza unel dispozii de livrare 2 furnizoruli, PIII efectv de odtre boneficiar nu conettue olivate pe baza unui contact (C.A, Timisoara, Sect His Ges. 6/1994, in Dreptu nr, 6/1896, p. 83). Cu Nota ccd la deciza ctaté de Ana Bos, loc 'p:85-86.404 CAPITOLUL VI biletul la ordin, cecul), tn alte cazuri, forma scrisé este ceruld pentru proba (contractul de asociere In participatie; contractul de consignatie etc.) Potrivit regullor generale, in cazul persoanelor juridice, pentru incheierea valabita contractului, se impune ca vointa parjilor s& fie exorimat de persoanele abiltate de lege sé le reprezinte in raporturile cu tertil." b) Libertatea probelor in Iitigile referitoare la contractele privind activitatea comeyciald. Libertatea de exprimare a vointel pérjlor la incheierea contractului are drept corolar libertatea probelor in dovedirea drepturilor subiective izvorate din contractul comercial Dovada actelor juridice se poate face prin, inscrisuri, martori, prezumfii, mar. turisire, expertiza si alte miloace prevazute de loge (art, 244 C. pr. civ). {n Iitigive dintre profesionisti' comercianti pot fi folosite ca mijfoace de proba si registrole intocmite gi finute cu respectarea dispozitilor legale (art. 274 C. civ.) ©) Libertatea solutionari’litgiului pe calea arbitrajuiui. Libertatea contractuala se ‘exprima si prin dreptul péiriilor contractante de a alege calea arbitrajului pentru solufionarea eventualului Itigiu dintre ele. Arbitrajul este o jurisdictie altemativa, avand caracter privat (art. 533 C. pr. civ.) El poate fi un arbitraj institutjonalizat sau un arbitra ad-hoc. in contractul pe care fl Incheie, parle pot prevedea o clauz’ (clauza dom- romisorie) prin care convin ca orice litigiu ivi in executarea contractului, nerezolvat pe cale amiabila, sa fle solutionat pe calea arbitrajului comercial”. Cu privire fa regille autonome $i societaitie comerciale cu capital de stat, art. 51 din Legea nr. 15/1990 prevede ca ltigile in care acestea sunt implicate sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun. Legea mai prevede a, pentru Solutionarea Itigiior dintre ele, regiile autonome si societaiile comerciale ,pot apela la arbitral’. 735. Limite ale principiului libertatii contractuale. In perioada modema, principiul libeit&ti contractuale, bazat pe dogma clasicd a autonomiei de vointi, cunoaste 0 serie de limitari.” @) Contractele dictate (de adeziune). in anumite domenii de actvitate, in special in cele in care comerciantii defin .monopolul” asupra unor servicii (furizarea energici electiice, apel si gazelor, transportur, asigurari etc.) incheierea contractelor nu mai este rodul manifestaril vointei partilor contractante. In acoste contracte, alegerea Partenerului_nu este totdeauna posibilé, iar clauzele contractului sunt impuse (,dictate") de furizor/orestator, beneficiarul avand numai libertatea sd adere la Clauzele propuse sau sa nu Incheie contractul. De aceea, asemenea contracte poart denumirea de contracte de adeziune. “ CSd, 8, com. doo. nr. 368/1998, in ROC nr. 9/2004, p, 193; CJ, s. com,, dec, nr. 264/1997, in ROC pr. 872000, p. 137. * Gu privie la arbitrajul comercial, a se vedea |. B&canu, Arbitrajul ad-hoc si arbitral insttuional in legislatia roméné actuali, in Dreptul nr. 81995, p, 4 si urm; V. Ros, Arbitrajul comercial intemationel, Ed. Monitorul Oficial, Bueurosti, 2000. * Ase vedea si L.D. Marza, interventia legal si judiciard in contracte, in Dreptul nr. 9/2004, p. 49 si unm. Anumie fini au fost reglementate prin Legea nr. 46912002 privind uncle masuri pentru Iniérrea discipline! contractuale (M, Of, Pertea I, nr. 529/19.07.2002). Legea a fost abrogati prin Legea nr. 246/209 (M. OF. nr. 450 din 20 iunie 2009). Cu privire la aceasta reglementare, a se vetloa SUD. Carpenaru, Tratet,p. 447-448, 475-477.o Contractele privind activitatea comercial 405 Codul civil defineste contractul de adeziune ca acel contract ale cérui clauze esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre part, pentru aceasta sau cy lurmare a instrucfiuntor sale, coal parte neavand decait sd le accopte ca atare (art 1175 C. civ.) b) Contracte cu clauze interzise do lege. Pentru a proteja pe consumatori, prin Legea nr. 199/200, au fost stabilte anumite reguii speciale privind incheierea’ cor, tractelor intre comercianti si consumatori.’ Prin consumator, legea intelege orice persoana fizic8 sau grup de persoane fizice constitute in asociafi, care, in temeiut unui contract care intré sub incidenta prezentol legi, actioneaza in scopuri din atara activitati sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale of iberale Prin comerciant, legea intelege orice persoand fizicd sau juridica autorizata, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prozentei legi, actioneaza in carul aciivititi sale comercial, industriale sau de productio, arizanale or lberale, precum si orice persoand care actioneaza in acelasi scop in numele si pe seama acestela, Potrivit Legii nr. 193/2000, contractele incheiate Intre comercian{i si consumatort Pentru vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii trebuie s8 cuprindd clauze clare, ara echivoc, pentru Infelegerea carora nu sunt necesare cunostinte de specialtate, flind interzisd stiputarea clauzelor abuzive. Inlerzicerea ciauzslor abuzive in contactele incheiate ‘Intre comercianti si consumatori este 0 consecinta a principiului bunei-credinte cere guvemeaz’ tncha- ierea si executarea contractelor.? © clauza este considerata abuziva cand nu a fost negociala direct cu consu- matorul, dacs, prin ea Ins&si sau impreund cu alte clauze din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului’ si contrar cerintelor bunei oredinfe, un dezechitibru semnificativ intre drepturite gi obligatile partilor (art. 4 din lege). Cu titlu exemplificativ, in anexa legii sunt enumerate anumite clauze considerate abuzive: 0 clauza care di dreptul comerciantului de a modifica in mod unilatoral Glauzele contractului, far a avea un motiv specificat in contract si acceptat de Consumator; clauza care obliga pe consumator la plata unor sume disproportionat do mari in cazul nerespectiri obligatiior contractuale, comparativ cu pagubele suferite de comerciant etc.* | Leges rx. 1982000 prvind cauzele abuzive din contracteleInchoiata inte comercan| i GBpsumatod (MOF. n. 560 di 10 noiombrie 2000). Legea a fost republcata tn Ml Of ni Bs at 8 aprile 2008 31 apoi modifcata prin Legoa nr. 161/200 (A, Of. nv. 497 ain 19 illo 2010}, ‘Asupra acestelreglementari, ase vedea: Camelia Tower, Andraoa Ciobaru, Un pas important $209 integrarea europeans: Logea mr. 199/2000 privied lauzele abuzhe, 0.6. nr. 8172000 piven! Spundorea procucatorior si 0.6. rr. 130/2000 privind contract la citar, in ROG mw. W200, p ZA sium. C. Clubots, Cauzete abuzive in contactele comercial, in RRDA re. 22004, p-26 9 wi, Emilia Miai, Cluzele abuaive sau avatar consumerist a ecu contractual, in PR. 102007, 0-39. urm Jn doctrina,intericarea clauzolor abuzive eat fundamentat pe teva cauze, ‘cola leviui, teoria bune-credinte si eoria abuzuu de drept. A se vedea IT. Popa, Roprimarea clauselor abuelva TPR nr 212004, p, 148 9 um, O auza nu este consideraié aburiva decdt daca prin ea Insdsl oreaza in detrimontul con- JEU! contrar bunet-casinge un dozechiioy semnfcaty Inte doptuleg obligate parior IEC, com, dee. 83372008, tn. nr. 4/2009, . 276). {hs veda R. Gledeanu, Discui tn legéturd cu leuzele abuzive in conractle comercial, in Drop, 812009, p47 gi urm406 CAPITOLUL Vi, Clauzele abuzive cuprinse In contracte Constatate, fe personal, fie de orgarieie abittate de lege, nu vor produce efecto asuipre consumatorului, iar contractul se va lumal dac& dupa eliminarea Subsectiunea alia eri! contractelor privind activitatea comerciars {ractului ,intre persoane departate”. Tinand seama de aceasta realitate, nou! Cod civil a reglementat in mod cores- Punzator regulile generale ale formar contrackui (art. 4182-1203 C. civ.). Aceste feauli privesc Tnchelerea contractuiui, atat tire persoane prezente, cat si intre ersoane absenta, 4e impuse de lege, de ordinea publica si de bunele moravuri lncheierea contractului inseamna, in esonta, Parlor asupra clauzelor contractuale. Contractul se incheie prin simplut acord de vont’ al parflor, S comm formaltate pentru incheierea sa valabila, car Sart azul contractelor reale si @ contractelor solemne, Acordul de vointS, care semnificé incheierea Contractulul, se realizeaz’ prin inlainirea concordant a unei oferte do 3 Contracta cu acceptarea acelei oferte’ In Parte on®: Pobtivit art. 1182 C. civ., contractul se inchele rin negocierea lui de catre Pair{i” sau prin acceptarea fara fezerve a unei oferte de a contracta, Intrucat contractul se inchele prin agordul pértilor, vointa uneia dintre parti ny Poa fi suplinita prin hotarare judectoreasca® | Ase vedea C. Statascu, C. Btsan, Drept ci Teoria ‘SH sdhug, Bucurest, Ed. Hamangiu, Bucurast, 2008, 47 Seneralé 2 obiigatior, 2d, a iX-a reviouits 2 Bae nea Gh: Plperea, introducere in Dreptul conractelor rofesionele, p. 86 s! um: Mariana Bi contractelor, in ROG ea 20k P. 114 si urm: Juanita Goicovie, Foon progresiv’ a conttactului-notune $) ster de Ste, Eat Walter Kuwer, Bucuresi, 2008; 8 Delearn Sorisonle de intent, in ROC wy. 1/1908 P. 110 si urm, *CSJ's. com. deo. nr. 87612002, in RROD ry. 32004, p. 199,Contractele privind activitatea comercial 407 Pentru incheierea contractului este suficient ca parle si realizeze acordul de yoinfe asupra elementelor esenfiale ale contraciulul, chiar daca unele elemente secundare sunt Kisaie spre a fi converite ulterior i incredinjeazd doterminaroa acestora unei terle persoane. In cazul in care parle nu ajung ia un acord asupra elementelor secundare in cauzé $i persoana céreia i-a fost incredinfaté determinarea lor nu ia © decizie, completarea contractului se va realiza de catre instanta judecato- Tease’, la cererea orictreia dintre parfi, indnd seama, dupa imprejurér, de natura contractului si de intentia pairflor. La negocierea si inchelerea contractului, dar gi tn cursul executirii contractului, partile trebuie s8 acjioneze cu bund-credin{g, care este prezumata pana la proba contrara. Potrivt legi, partile au libertatea iniferi, destésurarii si ruperii negocierilor, fara a fi raspunzitoare de esecul acestora, daca ele au respectat exigentele bunel-credinte. Se Infolege ca este contrard exigentelor bunei-credinje, acea conduité a péiit care initiaza sau continua negociari fara intentia de a Tncheia contractul Iniferea, continuarea sau ruperea negocierilor contra bunei-credinte angajoazé raspunderea par{i th culpa pentru prejudiciul cauzat celellalte pérfi. Responsabiltatea nu poate fi decat 0 raspundere civila delicluald, in condifile art. 1357 C. civ. La stabilirea despzigubirilor Se vor lua in considerare cheltvielle angajate in vederea negocierilor, renunjarea de catre cealalté parte la alte oferte gi orice imprejuriti asemanatoare, In cadrul negocierit incheierii contractului, partle pot avea in vedere anumite informatii cu caracter confidential. Intr-un asemenea caz, legea impune partilor o obligatie de confidentialitate. Pértii cdreia i s-a comunical, in cursul negocierilor, 0 informatie confidential Ti este interzis s8 0 divulge ori sao foloseascd in interes Propriu, indiferent dacé se incheie sau nu contractul. incdlcarea obligatici de Confidentialtate angajeaza rispunderea civilé delictuala, In coneditile art. 1357 C. civ. In anumite cazuri, in cursul negocierilor, o parte poate si insiste sai se ajunga la un cord asupra unui anumit element sau asupra unei anumite forme. Intr-un asemenea ez, contractul nu se inchele pana nu se ajunge la un acord cu priviro la acestea, indiferent daca elementul in cauza este esential ori secundar sau forma nu este ipusd de lege pentru validitatea contractului (art. 1185 C. civ.). __ Ihchelerea oricarui contract presupune indeplinirea conditiilor esentiale cerute de lege pentru validitatea contractului: capacitatea de a contracta; consimfimantul partilor: ‘un obiect determinat silicit; o cauzé licit& si morala (art. 1179 C. civ.) th acele cazuri in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta ‘rebuie respectata sub sanctiunea prevazuta de dispozifile legale aplicabile. Pé cale de consecints, manifestéirle de vointa care formeaz’ acordul de vointa, adica oferta de a Gontracta si acceptarea ofertei, trebule s& Imbrace forma canité de lege pentru ‘ncheierea valabilé a contractului (arl. 1187 C. civ). °§2, Oferta de a contracta 738. Nofiunea ofertei, Oferta de a contracta este o propunere a unei persoane, ‘adresaté altel persoane, de a inchoia un anumit contract. Ea cuprinde o manifestare de WPinia care exprima intentia ofertantulul de a so obliga, in cazul in care oferta este Aoceptata de destinatar.408 CAPITOLUL VI Potrivt leg, pentru @ consttui 0 oferta de a contracta, propunerea trebuie sa ‘onting suficiente elemente pentru formarea contractuui (art. 1188 C. civ) 739. Conditile ofertel In conceptia doctrinei, oferta de a contracta trebuie Sai fieo Imoniiestare de voinla real, neviciat3, concretizaté int-o propunero precisa ‘completa Oferta este precisé si completa atunci cand cuprinde toate clemontele care sunt doorie an chelerl contractului, indispensabile destinatarul ofertei penttu a lus o Gecizie, In sensul acceptarii oni respingeri ofertel. Acaste elemente nu eunt aceteasi Pentru orice contract, ele find speciice diferitelor categori de contracts, Clerta este fermé, daca exprima un angajament jurdic of ofertantuli, care, prin acceptarea sa de case destinatar s& conducd fa incheieroa contractult Acoasti conditie nu este Indepiinité daca propunerea cuprinde anumite rezorve 740. Exteriorizarea ofortei. Oferta de a contracta, ca manifestare a voiniei Cferlantulu, poate fi exteriorizata tw mod expres, in sors, verbal, expuncroa marti cu afigarea pretului etc, Voinfa ofertantului se poate manifesta si tacit, aceasta rezulténd din comporta- meni unel Persoane; de exemplly,Inchelerea contractulli de locatiune, in covtl fected relocatiuni, reglementate de art. 1810 C. civ, ‘741, Emitentul si destinatarul ofertei, Legea precizeazéi emitentul si destinatart ofertei Emitent al ofertei este persoana care are iniliativa incheleri Contractului, care ii Getermina continutul sau, dupé imprejuréri, persoana care propune ultimul element eseniial al contractului Dostinatar al oferei poate fl o persoand determinat’, persoane generic determi: nate sau persoane nedeterminate (publicul). Cu privire la oferta adresat& unor persoane nedeterminate, noua regiementare legala face anumite distin: Poltvit leg propunerea adresata unor persoane nedeterminate, chiar daca este Precisé, nu valoreaza oferta de a contracta, ci, dupa Imprejuré, solcitare de oferta Sau intentie de negociere (art. 1189 C. civ.) Exceptional, propunerea valoreazé oferta de a contracta, daca aceasta rezullé din {£9®, din uzante oF, in mod neindoienic, din imprejurar; de oxempla, stationarea unui {ax in stalie, cu aparatul de taxat indicéind ,liber". In aceste cazuri, revoceren ofertoi adresatd persoanelor nedeterminate produce efecto numai daca este facuta im aceeasi forma cu oferta sau intro modalitate care permite s8 fie cunoseuta tn aceeasi masura e acasta: de exemplu, stationarea taxulul in statie, cu aparatul de taxat:indicand ,ocupat” Cazuti, solicitantul devine destinatar al ofert 742, Forfa obligatorie a ofertei; raspunderea pentru revocarea ofertel Oferta de a contracta reprezint& o manifestare unilateral de vointA a autorull sa | A se vedoa C. Statescu, C. Barsan, op. cit. p. 41: L. Pop, Trotat de rept civ, Obigafile, vot faopeeattl, Ed Universal Juric, Buowrest, 2003, p. 156; L Albu, Drept ahd, Cog cad sf ‘8spunderea contractuats, Ed, Dacia, Cluj Napoca, 1894, p. 72zi siete 409 Contractele privind activitatea comercial Asa cum prevede legea, oferta de a contracta produce efecte numai din momentut {n care ajunge la destinatar, chiar daca acesta nu ia cunosinja de oferta din motive care nu il sunt imputabile (art. 1200 C. civ.). Prin urmare, pana la ajungerea ei la destinatar, oferta nu produce efecte, putand fi retrasi fara consecinte pentru ofertant, dar numai dac’ retragerea ajunge la destinatar anterior sau concomitent cu oferta, Se infelege c& daca in oferta s-a prevaizut un termen de acceptare, ofertantul este obligat sa respecte termenul acordat. Termenul de acceptare curge din momentul in care oferta ajunge la destinatar. in sensul acestei solutii, art. 1191 C. civ. prevede cA oferta este irevocabit’ deindata ce autorul ei se obliga sa o mentina un anumit termen. Dar, potivit legii, oferta este irevocabilé si atunci cAnd ea poate fi considerats astiel, in temeiul acordului périilor, al practicilor statomicite intre acestea, al negocierilor, al confinutulul ofertef or! al uzanjelor. De remarcat c8, intrucat oferta cu termen este irevocabild, orice declaratie de revocare a unei atare oferte nu produce nici un efect fart. 1191 alin. (2) C. civ]. Problema care s-a discutat tn trecut si se pune si in prezent priveste oferta fara termen de acceptare. Noul Cod civil consacra solutile fundamentate de doctrina, f@cand distinctie dupa cum oferta este adresaté unei persoane prezente sau unei persoane absente. ln cazul in care oferta fara termen de acceptare este adrésald unei persoane prezente, rmane fara efecte juridice dacd nu este acceptaté doindala (art. 1194 C.cv.) Solujia este acseasi gi in cazul ofertei transmise prin telefon sau prin alte asemenea miljoace de comunicare la distant. in cazul in care oferta fara termen de acceptare este adresatd unei persoane care fu este prezentd, aceasta trebuie menfinuta intr-un termen rezonabil, dup’ improjurati, pentru ca destinatarul s& 0 primeasoa, s& 0 analizeze si s& expedieze acceptarea (at. 1193 C. civ.) O atare oferta poate fi revocaté si impiedica incheierea contractului, dar numai daca revocarea ajunge la destinatar inainte ca ofertantul sa primeasca acceptarea sau, dupaicaz, inaintea sdvarsiri actului sau faptului care determindi incheierea contractului, ‘inicondifile art. 1186 alin. (2) C. civ. ssRevocarea ofertei Inaintea expirérii termenului rezonabil, prevazut de art. 1193 C. Giv.; angajeaz raspunderea ofertantului pentru prejudiciul cauzat destinatarului ofertei art 1193 alin, (3) C. civ]. es Tn trecut, in condifile inexistentei unei reglementari in Codul civil, au existat discuti Ptivind forta obligatorie a ofertei si temeiul raspunderii pentru revocarea ofertei’ Alét doctrina, cat 9 practica judiciar’ au admis c& retragerea ofertei, inainte de ‘expirarea termenului de acceptare prevéizut in oferta altrage rispunderea ofertantului ‘Pentru prejudiciie cauzate ca urmare a revoodri intempestive a ofertel, Problema care ‘facut obiectul controversei |-a constituit temeiul juridic al r&spunderi ofertantulul. In general, s-a sustinut cd revocarea intempestiva a ofertei, care produce Pre ‘Gici, angajeaz’ réspunderea civilé delictuald a ofertantului (art. 998 C. civ. vechi)?, * A se vedea T.R. Popescu, P. Anca, Teoria generalé a obligatifor, Ed. Stintficd, Bucuresti 1968, p. 75 si um,;C. Stétescu, C. Birsan, op. cit, p. 41-44; L. Pop, op. cit, p. 167 si umn. ‘Ase vedea T.R. Popescu, P. Anca, op. clt, p.78.410 CAPITOLUL VI Unii autori au considerat ci temeiut juridic al réspunderi t constituie, nu fapta i sf culpabilé a revocarli, ci faptul juridic at exercitiulul abuziv al dreptului de revocare a oferte’ Ali autori au gsitjustificarea obligatici de mentinere a ofertel in termenul prevézut in oferta, in ideea valabiltitii angajamentului unilateral de voint care reprezinta oferta de a contracta’, Noul-Cod civil cuprinde dispoziti privind rspunderea oferantulul pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei [art. 1193 alin. (3) C. civ. ‘Trebuie observat insa, c& aceasta réspundere a ofertantului priveste cazul ofert fara termen adresat unei persoane absente, care a fost revocata inaintea oxpiréci termenului rezonabil avut in vedere de lege pentru ca destinatarul si o primeascd, sa 0 analizeze si s8 expedieze acceptarea. Cat priveste oferta in care ofertantul s-2 obligat so mentind un anumit termer aceasta este, potrivit art. 1191 C. civ., irevocabilé deindaté. Mai mult, orice declaratio de revocare a ofertei irevocabile nu produce nici un efect fart. 1191 alin. (2) C. civ Intrucat oferta cu termen de acceptare nu poate fi revocat de ofertant, iar orice Tevocare nu produce efecte, mseamna c& oferta ,revocata” Inainte de expirarea termenului poate fi acceptata si, pe cale de consecin{’, duce la incheierea contractului in privinta réspunderii ofertantului pentru prejudiciul cauzat prin revocarea ofertei, {n conditile art. 1193 C. civ., aceasta are ca temei fapta ilicit’ gi culpabila a oferta ui (att. 1357 C. civ.). 743. Caducitatea ofertei. in anumite cazuri, oferta de a contracta poate deveni caducd si, deci, s nu mai producd efecte juridice. Cazurile de caducitate a ofertel sunt cele prevéizute de art. 1195 C. civ. Astfel, oferta devine caducd daci acceptarea oferte! nu ajunge 1a ofertant in termenul stabilit in oferta sau in termenul rezonabil prevazut de art. 1193 alin. (1) C.civ, ‘Apoi, oferta devine caducd atunci cand este refuzatd de c&tre destinatar. Jin sférsit, oferta irevocabili devine caduca in cazul decesului ori incapacitatit ofertantuiui, dar numai atunci cdnd natura afacerii sau Tmprejurérile o impun. 744, Oferta $i promisiunea de contract. Oferta de a contracta nu se confunda cu promisiunea de a contracta (promisiunea de vanzare). Spre deosebire de oferta, care este 0 manifestare uniiaterala de voiniS, promisiunea de a contracta (promisiunea de vanzare) este un antecontract (art. 1669 C. civ.). In cazul promisiunii bilaterale de vanzare, promitentul se obliga SA vanda, iar beneficiarul se obliga s8 cumpere un | anumit bun, ta un anumit pret, in baza unui contract de vanzare care se va incheia in viitor. In cazul promisiunii unilaterale de vanzare, promitentul se obliga s& vanda . 4, ‘dupa caz, s&i cumpere un anumit bun, iar beneficiarul tsi rezerv’ facultatea de a-si manifesta, ulterior, voinfa de a cumpéra, respectiv de a vinde bunul promis. In ambele cazuri, promisiunea de vanzare este un antecontract, care da nastere nel obligatil,de a face”, de a incheia in vittor un contract de vanzare. Ase vodea C, Statescu, C. Blrsan, op. ci, p. 44, se vedea | Alby, op. cit, p. 75, D. Chirica, Contacte speciale cvile si comerciale, vol. |, Ed Rosetti, Bucuresti, 2005, p. 145;L. Pop, op. cit, p. 172iv Contractele privind activitatea comerciala 414 tits §3. Acceptarea ofortei ae 745. Nofiunea acceptarii ofertei. Acceptarea ofertei este manifestarea de voints 7 a destinatarului ofertei de a tncheia contractul in conditile prevéizute in oferta br Constituie acceptarea ofertel orice act sau fapt al destinatarului, daca indicé in orta ‘mod neindoieinic acordul séu cu privire la ofert, astfel cum aceasta a fost formulatd, si ajunge in termen la autorul ofertei (art. 1196 C. civ). ciul 746. Conditiile acceptarii ofertei. Din definitia legala a acceptarii rezuita conditiile cerute de lege pentru validitatea accept ofertei. mel Astfel, acceptarea oferiei poale consta intr-un act juridic, adic o manifestare a “ri vointei destinatarului, in sensul fncheierii contractului, ori inir-un fapt juridic, cum ar f 40 expedierea mari la care se refera oferta, Apoi, din actul sau faptul destinatarului trebuie sa rezulte neindoieinic acordul en, destinatarului cu privire la oferta, asttel cum a fost formulata de ofertant atie Deci, pentru a constitul 0 acceptare, manifestarea de vointa a destinatarului nu se poate reduce la confirmarea primiri oferte, ci ea trebuie s& exprime neindoielnic vointa ice destinatarului de a se angaja juriaic, adica de a incheia contractul in conditile propuse ea in oferta’. Aceasta Inseamna ca acceptarea trebuie sd fie fotala $i fird rezerve sau ui conaiff. tei, Potrivt legi, raspunsut destinatarului nu constituie acceptare atunci cand cuprinde ii modiffcari sau completari care nu corespund ofertel primite fart. 1197 alin. (1) lt. a) Cov] Pa Un raspuns al destinatarului care cuprinde modificéri sau completari fal dé iy conga ofertei poate fi considerat, dupa imprejuréiri, o contraoferté fart. 1197 alin. (2) Cow, 7 In dootrina s-a sustinut necesitatea de a distinge intre modificarile si complete ; esentiale gi colo neesentiale cuprinse in acceptarea ofertei gi c& numai tn cazul unor 1) modificari si completari esentiale, acceptarea ar trebui si aiba valoarea unel contraoferte. in privinta modificarilor si completarilor neesentiale, daca ofertantul nu isi : manifesta imediat dezacordul fata de ele, contractul s& se considere incheiat tn Wi torment accept destinatarulu In sprijinul acestei solufii s-ar putea invoca dispozitile art. 1182 alin. (2) C. civ, ou potrvit crora pentru incheierea contractului este suficient ca parfle sA se pund de te ‘acord asupra elemenielor esentiale ale contractulul, chiar daca las unele elemento fe Secundare spre a fi convenite ulterior. fe Consideréim ins cé numal acordul destinatarulul cu privire la oferta, astfel cum in | aceasta a fost formulaté de ofertant, conduce la tncheierea contractului. Orice in | [* Modificare sau completare, chiar neesentiala, implic8 un element de insecuritate In *pivinta condifilor incheierii contractulul. De aceea, o acceptare cu otice modificare sau 4, [5% SOmpletare, reprezinté o contraofertd adresata de destinatar ofertantului, care poate fi 85 acceptata sau respinsa. =... In sfarsit, pentru a avea valoare juridica, acceptarea ofertel trobuie sé ajunga in - fermen fa autorul ofertet <., Acceplarea ofertei este necorespunzatoare legal, daca ajunge la ofertant dupa ce ‘oferta a devenit caduca fart. 1197 alin. (1) lit. c) C. civ] Asse vedea ICCA, s.com., dec. nr. 35/2009, in Buletinl Casati nr. 3/2009, p. 33. Ase vedea L. Pop, op. cit, p. 176.A412 Potrivit legi, oferta devine caducd daci acceptarea nu ajunge la ofertant in fermenul stabiit in oferta sau, tn tips, in termenul rezonabil, necesar pentru ca CAPITOLUL Vi destinatarul s8 0 primeasca, sd o analizéze si s8 expedieze acceptarea (art. 1105- C.div). Trebule ardétat c8, potrvit legi, si o acceptare tardiva, adicé ajunsé la ofertant este termenul stabil in oferta sau peste termenul rezonabil avut in vedore de lege poate conduce la incheierea contractului Acceptarea tardivé produce efecte, adic’ duce la incheierea contractului, numai daca autorul oferte 1 fnstiinteazai detndaté pe acceptant despre incheierea contractului (art. 1998 C. civ). Pentru cazul in care acceptarea a fost fécutd Tn termen, dar a ajuns la ofertant dupa expirarea termenului, din motive neimputabile acceptantului, legea prevede ca o alare acceplare produce efecte juridice, adicd duce la incheierea contractulul, dace ofertantul nu il instiinjeaza despre aceasta deindala pe acceptant. TAT. Exterlorizarea acceptarii ofertei. Pentru incheierea contraclulul, acceptarea ofertel, ca $I oferta, trebuie sa imbrace forma cerut de lege pentru incheiorea valabila a contractulu. fn cazul in care prin oferté 8-2 stabil o anumiti forma a. acceptari:oferte, acoeplarea este necorespunzétoare dacé aceasta nu respect forma ceruta gi, deci ‘nu produce efecte juridice fart. 1197 alin. (1) lt. b C. eh Ca gi oferta, acceptarea ofertei poate fi expres sat tacit, Acceptarea expresa a oferiei se poate manifesta print-un inscris oti verbal sau prin anumite gesturi care semnificd acordul destinatarului privind oferta primi Accaptarea tacité const Intro fapté savarsit® de destinatar care implica ideea incheierii contractului in conaitile formulate tn oferta; de exemplu, expedierea mari la care se referd oferta de cumparare sau plata prefului méirfi primite de la vanzitor Problema care s-a discutat in trecut a fost aceea de a sti daca acceptares ofertel poate rezulta din tacerea destinatarului. Doctrina a facut distinalie Inte t&cerea insotita de atitudini pozitive gi simpla taicere a destinatarului’ In cazul unei taceri insotité de atitudini pozitive ale destinatarului, taceroa Inseamna, de fapt, acceptare tacit’; de exemplu, expedierea marfi care face objectul oferte jn cazul unei taceri pure si simple, ticerea nu poate avea semnificatia unei acceptiria ofertei, deoarece, in drept nu se aplica principiul ,cine tace, consimte". In mod exceptional, doctrina a admis cA tacerea poate avea valoarea unei acceplar a ofertei in cazurile prevaizute de lege ori convenite de parti sau cand oferta este acuta exclusiv in interesul destinatarului® Solutile doctrinei au fost preluate si consacrate in noul Cod civil. Potrivit art. 419 alin. (2) C. civ., Wicerea sau inactiunea destinatarului nu valoreaz’ acceptare decat alunc! cand aceasta rezutté din lege, din acordul pairilor, din practicle statomicite intre acestea, din uzante sau din alte improjurér. Un caz cunoscut prevazut de lege in care ticerea valoreaz acceptare a ofertei reprezinta tacita relocatiune. Art. 1810 C. civ. prevede ci daca, dupa impliniroa fermenulul, locatarul continua s& defind bunul si s8 isi indeplineascd obligatile rd a 2 Ase vedoa T.R. Popescu P. Anca, op. cil, p. 741. Albu, op. et, p. 76. Ase vedea C, Statescu, C. Birsan, op. ot, p. 47-48; L, Pop, op. of, p. 179-184.Contractele privind activitetea comercial 413 avea impotrivie din partea locatorului, se consider’ inchelaté 0 noua locafiune, in condifile colei vechi, inclusiv in privinta garantilor. In activitatea comerciala pot exista raporturi juridice tntre anumiti parteneri cu ccontinuitate si pentru facilitarea Incheierii contractolor, acostia convin incheierea lori forma simplificatdé, prin comanda urmaté de executare, fri a mai fi necesara o acoeptare formal a comenzii. O asemenea infelegere intre parteneri poate conduce la statornicirea unor practic intre ei, facdnd superfiud accepiarea ofertelor. In anumite domenii de activitate, uzantele pot impune ca t&cerea destinatarului sa valoreze acceptarea unei oferte de a contracta. 748. Comunicarea acceptdri ofertei. Acceptarea ofertel trebuie comunicata ofertantului. Comunicarea trebuie facuta prin mijloace cel putin la fel de rapide ca cele folosite de ofertant pentru transmiterea ofertel, daca din lege, din acordul partilor, din practicle statornicite inire acestea sau din alte asemenea Imprejurari nu rezuita contrariul fart. 1200 alin. (2) C. civ. "Find © manifestare unilateral de vointS, acceptarea ofertei produce efecte numai din momentul in cére ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu ia cunostintA de ea din Motive care nu Ti sunt imputabile. Drept urmare, acceptarea ofertei poate fi retras’i de falre destinatar, cu ‘condita ca retragerea s& ajunga la ofertant anterior sau ‘concomitent cu acceptarea (art. 1199 C. civ.). §4. Momentul gi focul inchoierii contractulul 5.749. Precizari prealabile. incheierea contractului presupune realizarea acordului © ‘de Wointd al péirtilor asupra clauzelor contractului 2 Asa cum am aratat, vointa péirilor privind incheierea contractului se manifest in -Gferta de a contracta si acceptarea ofert ©) Daca aceste manifestari de voinfa sunt concordante se realizeaz’ acordul de Soin\é, adicd se tncheie contractul, = -Problema pe care o pune inchelerea contractulul este aceea a momentului Balizatii acordului de vointd, deoarece el reprezinté momentul incheierii contractului, focului incheieri contractului. Precizarea momnentului si a focului incheier actului prezint& un interes practic. 750. Momentul inchelerii contractulul. In trecut, in absenfa unei reglementiri Zuale in Codul civil, stabilirea momentului incheierii contractului intro absentia facut Sobiectul unei controverse ain doctrina dreptutui civil gi a dreptului comercial au fost propuse mai multe teorit sSleme) privind determinarea momentului incheieri contractulut intre absenti.' ‘Potrivit teoriei emisiunii, denumité si teoria declardrii voinfei, contractul se ISidera inchelat in momentul in care destinatarul gi-a manifestat vointa de a accepta Lprimité, chiar dacd aceasta aoceptare nu a fost comunicatai ofertantul “Acéast teorie a fost ariticaté pe motiv cd ea nu permite si se stabileascd cu te momentul acceptéii si, deci, al incheierii contractului. Mai mu, ea nu olers etttudine, deoarece, nefiind cunoscuté de ofertant, acceptarea poate fi revocald upd tcoria expedieni, denumita si teoria transmisiunii, contractul se Inchele in ‘Se eden G. Stes. Bsn, op. cp. 40:50. Pep one p. 186 germ, Aso vodoa Chron, Traut pass444 CAPITOLUL vi Teoria a fost contestaté pe motiv c& nu asiguré o totala cerfitudine a incheieri contractului, deoarece, desi acceptarea ofertei a fost expediata care ofertant, autorul «i poate s4 0 revoce pana la sosirea acceptin la ofertant, folosind un mijioc mai rapid de comunicare. Totodata, prin aplicarea acestei teorii, ofertantul ia cunostinj’ de incheierea contractului ulterior momentului cand aceasta s-a produs, adica la primirea acceptarii ofertel in teoria receptiunii, denumita si teoria primiril acceptari, cantractul se consider incheiat ia momentul primiri de catre ofertant a raspunsului privind acceptarea ofertei, chiar daca ofertantul nu a luat cunostinta de acest raspuns. S-a aratat ca, desi ofera 0 mai mare garantie privind certitudinea momentului incheleri contractului, totusi, aceasta teorie are inconvenientul c& socoteste contractul incheiat, chiar gi in cazul in care ofertantul nu cunoaste cd oferta a fost acceptata Jn sfarsit, potrivit feoriei informatianii, denumité si teoria cunoasterii accepteiri, contractul se considera incheiat in momentul th care ofertantul ia cunostinfd efectiv de aoveptarea ofertel Aceasia teorie si-a gasit un suport legal in art. 35 C. com., potrivit caruia cantractul sinalagmatic nu se considera incheiat .dac& acceptarea n-a ajuns la cunostinta propuitorului’. In alti termeni, contractul este Socotit inchetat in momentul cunoasteri de oltre ofertant a acceptari ofertei in legaturé cu teoria informatiunil s-a obiectat, pe buna dreptate, ca ea nu asiguré posibiltatea stabiliri cu exactitate a momentulul cand ofertantul a luat cunostint’ de acceplarea ofertel. Mai mult, legand momentul incheierii contractului de momentul cunoasteril efective a acceptairii ofertei, se creeazd posibilitatea pentru ofertant de a mpiedica incheierea contractului, prin nedeschiderea corespondentei contindnd acceplarea ofertei. Avand in vedere avantajele ei, dar si obiectile care ‘au fost aduse, teoria informatiunii a fost aplicata in practica, folosind prezumtia simpla ca ofertantul a luat cunostint& de acceptarea ofertei in momentul primirii raspunsului privind acceptarea ofertei. Prezumtia find relativa, ea putea fi rastumeta prin proba contrard, in sensul cA fr a fi in culpa, ofertantul nu a luat cunostinté de acceptarea ofertei la primirea coresponden(ei, cila 0 alta data Aplicandu-se in acest mod teorla informatiuni, practic se aplica teoria receptiuni, consideraté cea mai corect sub aspect teoretic si practic si, din acest motiv, recomandata pentru a fi adoptata in viitoarea legislatie civila’, Tinand seama de situatia din trecut, noul Cod civil reglementeazi in mod Ccorespunzator momentul incheierit contractulul in cazul contractului care se inchele intre persoane prezente, caz in care vointa fiecdreia dintre parfi este receptaté de cealaltai parte in mod direct si instantancu, contractul se considera incheiat in momentul acceptiirilofertei. In acest Sens, art. 1194 C. civ. prevede o& oferta tard termen adresaté unei persoane prezente raméne [ard efecte daca nu este acceptata de indata Solutia este aceeasi si in cazul ofertei transmise prin telefon sau prin alte asemenea mijloace de comunicare la distant3. "Teoria recepiunii a fost adoptaldi de Conventia Natiunilor Unite nsupra contractelor de vanzare intemationale de madun (art. 18 pet. 2), Viena, 1980 C. Slatescu, C. Bitsan, op. ci, p50.Contractele privind activitatea comercial in cazul contractului care se incheie intre perscanele care sunt absente, caz in care oferta si acceptarea ofertei se comunicd prin corespondentai (scrisoare, telex, fax) si, deci, exist un interval de fimp inire oferta gi acceptare, contractul se considera incheiat in momentul in care acceptarea ofertei ajunge la ofertant. In acost sens, potivit art. 1186 C. civ., contractul se incheie in momentul in care acceptarea ajunge la ofertant, chiar dacé acesta nu ia cunostin{S de ea din motive care nu ii sunt imputabie. ‘Cum se poate observa, in privinta momentului incheierti contractului intre absent, noul Cod civil consacra teoria receptiunil Pentru a asigura o deplind certitudine si exactitate a momentului incheieri contractului, noua reglementare este mult mai categoricds Tn toate cazurile, contractul se considers Inchelat in momentul in care raspunsul privind accepiarea ajunge la i ofertant, chiar daca ofertantul nu ia cunostinfa de raspuns din motive care nu Tl sunt imputabile Noul Cod civil reglementeaz’ si momentul incheierii contractului informa | simplificata fart. 1186 alin, (2) C. civ]. ‘in cazul in care, potrivit ofertei, al practicilor statoricite Intre parti, al uzantelor sau naturil afaceri, acceptarea ofertei se poate face printr-un act sau fapt concludent al 1 destinatarulul fara a-l mai Tnstinfa pe ofertant de acceptarea ofertei, contractul se consider incheiat in momentul in. care destinatarul savarseste actul sau faptul conoludent (de exemplu, expedierea mérfi care face obiectul ofertei). 751. Importanja practicé a momentului incheierii contractului, Determinarea momentului incheierii contractului prezint& nu numai_ un interes teoretic, legat de Tncheierea contractului, ci si un interes practic. Astfel, de la momentul incheierii contractului se produc efectele acestuia, afara de cazurile In care p&rtile au convenit altfel Apoi, la momentul Incheierii contractului se apreciazé respectarea conditilor de validitate a contractului (capacitate, vicile de consimtamant etc.) De asemenea, in raport de momentul incheieri contractului se determina legea “plicabila contractului cu elemente de extraneitate. In sfarsit, momentul incheierii contractului serveste la determinarea locului * ncheieri contractulul icheierii contractului. Nou! Cod civil reglementeaz nu numai ontractului, ci si !ocul incheieri contractului intre absent Pottivit art. 1186 C. civ., contractul se incheie in momentul si tn locul tn care acceptarea ajunge fa ofertant. Deci, locul incheierii contractului este localitatea in care Considerdm ‘cd aceast& solujie a logi este aplicabilé gi tn cazul incheied rin telefon sau prin alle esemenea mijloace de comunicare a dstants Cc ©. cazul Incheieti contractului tn forma simpficaté, caz Tm care contractul se ? It a locului incheierii contractulul, Determinarea looulul icheierii contractului prezinta un interes practic. ~ Astfel, in funcfie de focul Incheierii contractului se determina competena instantel ipetenta teritoriaté) pentru solutionarea litigilor privind contractul416 CAPITOLUL Vi Apoi, locul incheierii contractului prezinté interes pentru determinarea leg aplicabile, in cazul unui conflict de legi in spatiu privind contractul cu elemante de extraneitate §5. Clauzele speciale ale contractului 754, Precizari prealabile. Prin inchelerea contractului, parfle convin asupra clauzelor contractului care concretizeazii obligatile fiecdreia dintre part Desigur, partie sunt legate de obligatile asumate prin clauzele contratului care cexprimd vointa for Noul Cod civil reglementeaza si regimul juridic al unor clauze speciale, care privesc incheierea contractului. Sunt avute in vedere clauzele subintelese, clauzele exteme, clauzele standard si clauzele neuzuale. 758. Clauzele subintelese. Contractul incheial cu respectarea legii obliga nu numai la ceea ce este expres stipulal, dar si fa toate urmarile pe care practicile statomicite intre parti, uzanfele, legea sau echitatea le dau contractulul dupa natura lui (art. 1272 C. civ.) 756. Clauzele externe. Potrivt legii, péirtle sunt tinute gi de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere, daca prin lege nu se prevede alffe! (art. 1201 C. civ.) 757. Clauzele standard. Legea are in vedere si Incheierea unor contracte care folosesc clauze standard (art, 1202 C. civ). Clauzele standard sunt stipulati stabilite in preatabil de una dintre parfi pentru a fi utlizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fardi s& fi fost negociate cu cealaté parte; de exemplu, condifile generale privind contractul de leasing. In principiu, incheierea contractului la care sunt utlizate clauze standard este guvernaté de regulile generale ale incheierii contractului, prevéizute de art. 1178-1203 C. civ, care se aplicd in mod corespunzator. Dar, potrivt legi, clauzele negociate prevaleaza asupra clauzelor standard, {in cazul in care ambele par{i folosesc clauze standard si nu ajung la o inlelegere cu privire la acestea, contractul se incheie, tolusi, pe baza clauzolor convenite si a oriearor clauze standard comune in substanta lor. Contractul nu se va incheia dacd una dintre pai notiica celeilalte parti, fie anterior momentului incheierii contractului, fie ulterior gi deindaté, c& nu intentioneazéi s& fie finuta de un astfe! de contract (art. 1202 alin. (4) C. civ.) 758. Clauzele neuzuale. in scopul asigurarii protectiei partilor 1a incheierea contractului, legea reglementeaz4 in mod special regimul juridic al unor clauze standard neuzuale. Sunt avute In vedere clauzele care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderi, dreptul de a denunta unilateral contractul, de: suspenda executarea obligatiior sau prevad in dotrimentul celellalte parti decéderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune except, restrangerea libertatii de a contracta cu alte porsoane, refnnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la noimele privitoare la competenta instan{elor judecatorest Asemenea clauze standard neuzuale nu produc efecte decal daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de céitre cealalté parte (art. 1203 C. civ).Contractele privind activitatea comerciala a7 Subsectiunea a Iil-a Regulilé speciale privind incheierea contractelor prin mijloace electronice 789. Precizéti prealabile. in perioada actuals, activitatea comerciala avand ca oblect circulalia bununilor $i servicilor cunoaste forme noi, diferite de cele tradifjonale. Dezvoltarea rapida in ultima jumatate a secolului trecut a industriel calculatoareior 1 tehnologie! informafilor @ dus la crearea unor noi tehnici contractuale, bazate pe mijloace electronice de comunicare la distanta jn efortul stiruitor de asigurare a cadrului juridic necesar pentru integrarea Romanisi in Uniunea Europeana, au fost adoptate reglementan noi privind regimul juridic al contractelor la distanta si comer{ul electronic. 760, Regulile privind incheierea contractelor la distanfé. Prin 0.6. nr, 130/200 au fost stabilite anumite reguli speciale privind incheierea si executarea contractslor Ja distanté intre comercianfi care furnizeaz’ produse sau servic si consumatori.? Prin contract la distan{a, ordonanta injelege contractul incheiat intre un comerciant si un consumator, in cadrul unui sistem de vanzaré organizat de comerciant, care ullizeaza in mod exclusiv, inainte si fa incheierea contractului, una sau mai multe tehnici de comunicatie la distanta? Inainte de tncheierea contractului, comerciantul trebuie s& i informeze’ pe consumator cu privire la urmatoarele olemente: identitatea comerciantului; caracte- fisticile esentiale ale produseior gi sorvicilor; pretul produselor sau servicillor, moda- ‘talea de livrare gi de plat a pretului; perioada de valabiltate a ofertei, dreptul de ‘éenunfare a contractului etc. Pe baza informatior comerciantului, consumatorul lanseazi 0’ comanda (oferta) ‘Bfivind cumpéirarea produsului ori prestarea serviciului * _Potrivit ordonantei, contractul la distant se considera incheiat in momentul primiti M@salulul de confirmare de care consumator, referitor la comanda sa, dacd parle nu AU convenit alfel (art. 5 din ordonania). © 15}. 0.. or, 13072000 privind protectia consumatortor fa inchelerea $i executatea coniractelor la + AES018 (M. OF. nr. 431 din 2 septembrie 2000). Ordonanta a fost aprobatd cu modifcan si completn fi Legea rr. 51/2003 (M. OF. or. 57 din 34 ianuarie 2003). Ordonanta a fost modifcata prin Leyea nr. 2 rivind comertul electronic (M, OF. nr. 483 Gin 5 iulle 2002). s apoi prin Legea nr. 368/207 | (01 899 din 28 decembrie 2007). 0.G. nr. 4130/2000 a fost republcata (MOF mr 177 din 7 3: Martie 2008), Ordonanta repubiicatd a fost modifcatd prin Legea my. 174/2008 (M. Of. nr. 795 din 27 7 ‘oie 2008), | = G.c20rdonanfa iranspune prevederile Diectvel nr. 97/710 din 20 mai 1997 privind protect € © @anSumatosor in matorio de contracte ta distani. yh 2, vodes Camelia Toader, Andreea Ciobanu, op. cit, in RDC nr. 3/2004, p. 78 si unm.: || {Bilan Contractete ta olstanta $i protectia consumatorlor—- 0.6. nr. 130/2000, in Droptul er. 12003, 84S ura. Mi Niculeasa, Regina jue al conractelor cholate la cistonf, im RRDA re. 12008, | 24 umn Cu privie la protectia consumatorior la Inchelerea si executarea contractelor la distanta privind gle financare, a se vedtea O.G. nr. 8512006 (M. Of ar. 796 cin 27 august 2004) ‘Tehrica de comunicate la distan{a este orice mioc ce poate f ullzat pentru Incheierea unui | ac Si care nu necesita prezenta fizicd simuttand a celor dova pari. Tehnicle de comunicatie la ante sunt precizate in anexa la ordonanté [lelefon cu intervantie umand, radio, leleviune, posta418 CAPITOLUL Vi Cum se poate observa, solutia prevazuté de aceasti reglementare consacra teoria receptiunii; contractul se considera inchelat in momentul. céind ofertantul (consumatorul) primeste acceptarea ofertei (mesajul de confirmare).’ Specific acestor contracte la distan{a este dreptul consumatorului de a denunta Unilateral contractul, in termen de 10 zile lucratoare do la primirea produsului sau, in azul prestarilor de servicii, de la incheierea contractului fara invocarea vreunui motiv $i fra a suporta vreo penalitate (art. 7 din ordonanta).” Acest drept nu poate ff anulat ori restrans prin ciauz4 contractual sau infelegere,intre pairfi (art. 84 din Legea nt 29612004 privind Codul consumultui). 761 Regulile privind comerful electronic. Comerful electronic este reglemontat prin doua acte normative: Legea nr. 455/2001 privind semnditura electronica si Legea fr. 365/2002 privind comertul electronic.* Cole doua acte normative au la baza principille Directivel nr. 99/93/CE privind ‘semnatura electronica, respectiv Directivei nr. 2000/31/CE privind comertul electronic. In comer{ul electronic, manifestarile de vointa ale ofertantului si destinatarului ofertei se conoretizeaza in inscrisuri in forma electronicd, iar semnéitura autorilor in ‘semnaturd electronica. Inscrisul in forma electronica reprezinté © colecfie de date in forma electronica ‘ntre care exist relafi logice gi functionale si care redau litere, cifre sau orice atte caractere cu semnificatie inteligibla, destinate a fi cite prin’ intermediul unui program informatic sau al aitui procedeu similar (art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001). ‘Semnatura olectronicé reprezinta date in forma electronic’, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date ‘in forma electronica $i care servesc ca metoda de identifcare. Pentru a avea valoarea semnaturi olografe, legea cere 0 semnaturd electronica extinsa, definita potrivit art. 4 pet. 4 din Legea nr. 455/2001.° Inscrisul in forma electronica este asimilat, in privinta conditilor si efectetor sale, Cu Tnserfsul sub semnatura privat, dacé i s-a incorporat, atagat sau i S-a asociat logic ' A se vedea si Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica, op. at, p. 334: Raluca Bercga, Moment incheierii contractolor a distant in RDC nv. 6/2004, p. 34 si ur, * A se vedoa Daniela Georgeta Enache, Denunfaroa unilatoralé 2 contraciulilinchelat inte comereienti si consumator, in Dreptul nr, 4/2008, p. 162 gi urm, * M. Of. nr. 429 din 31 julle 2001. Prin H.G. ar. 1259/2001 au fost aprobate Nome tefnice gi ‘metodologiae pentru aplicarea Legit nr, 45/2001 privind semnatura electronica (M. Of. nr. 847 din 28 decembrie 2001). A 80 vedea: Camelia Tatiana Ciulei, Probleme jursice legate de introducerea semnaturi electronica si folosirea oi in tranzactile Inchelate pe Internet, in RDC nr, G/2001, p. 88 $i urm.: F. ‘Magureanu, Semnatura electronisa. Admisibiitatza el ca mifoc de proba, in RDG, te. 1112095, p. 137 sium. *'M. Of nr. 483 din § julie 2002. Legea nr. 95/2002 a fost modifcaté $1 completata grin Lagea ‘nr. 121/206 (M. OF. nr. 403 din 10 mai 2008) gi apoi republicaté (WM. Oi. nv. 959 vin 29 nolembr 2006), Frin H.G. nr, 1908/2002, au fost aprobate Narmele metodologice pentru apiicarea Legii nr. 365/2002 privind comertul electronic (M. OF, nr. 877 din 05 decembrie 2002), ‘Ase vedea: C. Predoiu, Anca Maria Sandru, Comeriul prin Interne. Studlu economic $i jurdo, ft Juridica ne, 10/2000, p. 377 si urn. T.G. Savu, Unele considerati? pe marginea efectolor noi roglementéri privind comerful electronic asupra reguilor In materia formar! contractul, In RD, or. 972002, p. $7 si urm.; Gh. Stancu, Unele considera privind comertul electronic, in RDG nr. 7-8/2003, b. 122 $1 urm.; Alina Oprea, Aspecte juriaice ale contractelor electronice, in PR at. 612005, p. 177 si um, ° Ase vedea T. Amza, C.A. Amza, Semnatura electron Ecitura Lumina Lex, Bucuresti, 2008,fC oO ‘| * Contractele privind activitatea comercial 419 © semnatura electronica extinsa, bazaté po un certiicat califical nesuspendat sau nerevocat in momentul respectiv gi generat cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice. in privinta incheierii contractelor prin miloace electronice, Legea nr. 365/2002 1. stabileste anumite reguli speciale, ou o terminologie specifica’. ‘Subiecte ale raporturilor juridice sunt furnizorul de servicii si destinatarul serviciilor. i Furnizonul de sorvicii este orice persoana fizicA sau juridicd care pune la dispozi unul_numét determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societditi informationale. it Prin serviciu al societatil informationale, legea intelege orice activitale de prestari 2 + de servicit sau care presupune constituirea, modificarea, transmiterea ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporel. ah Destinataru! serviciului este orice persoana fizicd sau juridicd care utiizeaz’, in scopuri comerciale, profesionale sau de alta natura, un serviciu al societatii informa- lionale. aif Fumizorul de servicii oferd serviciul prin intermediul unei pagini Web, care cuprinde anumite-informatii generale (elemente de identificare, obiectul serviciului: {arife etc.) $i informafii cu caracter tehnic (etapele incheierii contractului, mijjoacele de: corectare a erorilor etc.) Pe baza informatilior oferite de fumizorul de servici, destinatarul servicilor trimite fufnizorului de servicii, prin mijloace electronice, oferta de a contracta, ZL. Prittind aceasta oferta, furnizorul de servicii are obligatia de a confirma _Cestinatarutui primirea ofertei, cea ce echivaleaza cu acceptarea ofertei. Confirmarea 's@ fat prin trimiterea unei dovezi de primire prin posta electronic sau alt mijjoc de nuhicare electronica? nen priveste momentul incheierii contractului, art. 9 din Legea nr. 365/2002 pre- = Vede cA, daca partile nu au convenit altfel, contractul se considera incheiat in momen- ul Th Cate acceptarea ofertei de a contracta a ajuns la cunostinja ofertantului. Problema care s-a pus in doctrind a fost aceea de a sti in ce masurdi comertului i se aplicd dispozitille O.G. nr. 130/200. Problema prezinta interes practic, in legaturé cu dreptul de denunjare unilateral a contractului (art. 7 din a initiaid a O.G. nr. 130/2000, art. 6 lit. f) provedea expres ca dispozifile ein se aplica ,in cazul comertului electronic’. Aceasta dispozifie limitativa a sabrogata expres prin art. 32 din Legea nr. 365/202. Pe aceasté baz s-a tras, 4; In prezent, dispozifile O.G. nr. 130/2000 sunt aplicabile gi comertultui Onley ca ole er reprezenta dreptul comun, in raport cu reglementarea Legit nr. 02:privind comertul electronic.” ‘buie observat Ins& c in Anexa nr. 1a O.G. nr. 130/2000 sunt ardtate expres. "dé comunicatie la distanta avute in vedere de ordonantéi, in care nu figureazé “ele electronice on-line, prin care se realizeaz comertul electronic. 3 VErlea Al, Bleoancé, Contractul informa electronics, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2010. 52 PvE la miloacele de plat in comorfu electronic, a se vodea Gh, Stancu, Observati 2 fegimuljaridic actual al comerfulul electronic, in ROC nr. 82004, p. 93 siurm, ‘édea Gh. Stancu, op. ct, in RDC nr. 78/2008, p, 132.420 CAPITOLUL VI cc De aceea, in doctrind s-a pus si problema caracterului enumerdiii din Anexa nr. 1 a ordonantei. S-a sustinut cé enumerarea este exemplificativa, iar nu limitativa.' De aici conciuzia 0 dispozitile 0.6. nr. 130/2000, inclusiv cele privind dreptul de denuntare unilateral a contractului, se aplicd si comerfului electronic, realizat in condiile Legii nr 365/2002, ince ne priveste avem rezerve fata de aceasta conéluzie. rf 0.G. nr. 130/2000 reglementeaza protectia consumatorilor la incheierea si exe- (E cutarea contraclelor fa distan{&, iar milocul de protectie relevant este dreptul consumatorului de a denunta unilateral contractul. Acest drept reprezinté o derogare de la principille generale si de aceea nu poate fi exercitat decat in condifile prevazute de actul normativ care il reglementeaza, neputand fi dedus pe cale de interpretare. Abrogarea dispozitiei prevazuta de art. 6 lit. f) din ordonanta poate fi interpretata in sensul aplicarii dispozitilor ordonantei si comertului electronic, dar numai cand acesta ‘se realizeaza prin mijloacele electronice enumerate in anexa nr. 1a O.G. nr. 130/2000. RBEB | voon|aaa Sectiunoa a Ilka Regulile executarii contractetor privind activitatea comerciala Subsecfiunea I Consideratii generale 762. Conceptia Codului civil privind executarea obligatiilor. Nou! Cod civil a ‘consacrat o nou’ conceptie privind executarea obligatiilor contractuale. In vechiul Cod civil executarea obligatilor contractuale era reglementata in Carlea All, Titlul Ill, Cap. VII Despre efectele obligatiilor si Cap. VIH Stingerea obligatiilor. In noul Cod civil, executarea obligatillor contractuale face obiectul Carli V, Titlul V, Executarea obiigatilor. In cadrul Tiului V se reglementeaza Plata (Cap. !) si Executarea silit& a obligatilior (Cap. Il) Cu privire la executarea silité se reglementeaza executarea silila in natura > (Secfiunea a Ill-a), executarea prin echivalent (Sectiunea a IV-a), rezolujiunea, rezilerea si teducerea prestafilor (Seofiunea a V-a) si cauze justificate de neexecutare a obligatilor contractuale (Secjiunea a Vi-a). Conceptia noului Cod civil privind reglementarea executirii obligatillor contractuale { marcheaza un progres fala de reglementarea vechiului Cod civil, dar far sa se fi ‘inlaturat toate inconsecventele acesteia. ¢ Apreciem cA reglementarea privind executarea obligaliilor este mai aproape de esenta institutiei, dect cea referitoare la efectele obligatillor. Apoi, este corect ca, mai intai, sA fie reglementata plata, ca modalitate de: executare voluntara a obligaliilor asumate prin contract, iar nu ca mod de stingere a obligafillor, chiar daca prin plat se produce un asemenea efect juridic. Pentru cazul neexecutarii de bunavoie a obligatiilor asumate prin contract, Codul civil regiementeazé urmatoarele drepturi ale creditorulul care pot fi exercitate la ‘A se vedea V. Stoica, Al. Blevancd, Enumerarea din fista cuprinsa In anexa fa 0.6. ar. | 4190/2000 privind regiml jure al contractolor fa ofstanté este fmitativa s! oxemplificativa?, in RDC rv. 1012002, p. 30 gi um, 4Ml at aici are nr. Contractele privind activitatea comercial 424 alegerea sa: sa ceard sau, dup caz, 88 treacd la executarea siti a obligatiel, s& obfina rezolujiunea of rezilierea contractului sau reducerea propriei obligalii corelative: 88 foloseasca orice alt milloc prevazut de lege pentru realizarea dreptului sau; $8 caard obligarea debitorului a plata unor daune-interese (art. 1516 C. civ.). Cu privire la plata daunelorinterese observam c&, desi potrivit art. 1360 $i art 1518 C. aiv., aceasta reprezinté o raspundere a debitorului, totusi, ea este tratatd (Sectiunea a IV-a) ca o executare prin echivalent. Or, executarea obligatiei nu poate fi decat ,indeplinirea integrala, exacta gi la timp a obligatici” asumata de debilor prin contract. Plata daunelor.interese nu este o forma de executare a obligatici, ci o consecin{a a neexecutarii obligatiei, adic& rspunderea debitorului. In acest sens, art. 1350 C. av. prevede cA orice persoana care, fra justificare nu isi indeplineste obligatia asumata este rspunzétoare de prejudiciul cauzat coleilalte parfi si este obligaté s4 repare acest prejudiciu, in conditile logi. Acesie condifii sunt cole prevazute in sectiunea a IV-a Executarea prin echivalent (art. 1530-1548 C. civ.) Subsecfiunea a ll-a Principiile executérii obligatiilor contractuale 763, Precizari prealabile. Executarea obligatior contractuale este guvemata de anumite principi Pottivit fegii, creditorul poate cere Tntotdeauna ca debitorul s4 fie constrans si execute obligalia in natura, cu exceptia cazulul in care o asemenea executare este imposibilé (art. 1527 C. civ.) Creditorul are dreptui ta indeplinirea integral, exacta gi la timp a obligaliei de catre dlebitor (art. 1516 C. civ.) Dispoxitile legale citate constituie fundamentul principillor executarii gi intocmai a Obligatillor contractuale’ ‘Avand in vedere c4 prin incheierea contractulul se urmareste realizarea unor ‘bterese-comune ale pairtilor contractante, satisfacerea acestui scop impune obligatia ailor de a colabora la executarea oblicatilor contractuale. 64. Principiul executérii in natura a obligatiilor. Asumandu-si prin contract -Abumilé obligatie, debitorul este {inut sé execute aceasta obligatie, deoarece numai © asifelcreditorul dobandeste ceea ce a urmarit prin incheierea contractulu. esi, obligatia contractuala trebuie executata in natura ei specifica, adic aga cum st convenita prin contract. Debitorul nu ar putea inlocui obiectul obligatiel cu o alté ‘pteSlalie sau cu plata unui echivalent banese. in acest sens, art. 1492 C. civ. prevede c& debitorul nu se poate libera executénd td prestatie decat cea datoraté, chiar dacd valoarea prestatiel oferite ar fi egalé sau ‘mare, decat daca creditorul consimte la aceasta. | Executarea in natura a obligatiilor prezint un interes deosebit in contractele _Piftind activitatea comerciald. Numai prin executarea In natura a obligatilor stabilite in ntract, comerciantii pot sa isi realizeze acfivitatea specifica, de aprovizionare, lesfacere, executare de lucréiri sau prestairi de servic | Cu prvre fa executaroa in naturé gi in termen a obigatilor din contractele economice, a $e St. D. Gapenani, Contractele ecanomice, Teoria ganerais, Ed. Stintfid § enciclopesica, crest, 1981, p. 266-266.422 CAPITOLUL VI TION 765. Principiul executarii intocmai a obligatiilor. Realizarea deplina a scopulul urmarit de creditor la incheierea contractului impune, pe langa executarea in natura ei specificd a prestatiei, si o executare cu respectarea clauzelor contractuale privind prestatia in cauzé, pe care périle te-au avut in vedere fa Inchelerea contractului. Dect, executarea intocmai a obligate’ inseamna executarea obligatiel, cu réspec- {area canitali, calitzti, a termenului si a celorlate ctauze convenite de part. Numai o alare executare reprezinta indeplinirea obligatiel contractuale. Executarea infocmai a obligatillor din contractele privind activitatea comerciala este indispensabila bunei desfasurdiri a activitatii comerciale. 766. Principiul colaborarii la executarea obligatillor. Incheierea unui contract implica interese comune, pentru a c&ror realizare parjle trebule 4 colaboreze la execularea obligatiilor contractuale' Astiel, debitorul trebuie s& ia toate masurile necesare pentru executarea contractului, iar creditorul trebuie sé ii faciteze, in condifile contractului, indeplinirea obligatiei Tot astfel, debitorul si creditorul trebuie s& ia toate masurile care se impun pentru a preveni sau limita prejudiciul cauzat prin neexecutarea sau executarea necores- punzéloare sau cu intarziere a obiigatilor contractuale. Colaborarea la executarea obligatilor din contractele privind activitatea comercial este conditia statomiciril unor legaturi de afaceri de lung durata Intre comercianfl ‘Subsecfiunea a Ill-a Plata §1 Nofiunea platii 767. Preciziri proalabile. Aga cum am aritat, obligatile contractuale trebuie executate in natura si intocmai. Regulile care guverneazii o asemenea executare sunt stabilte in Cartea a V-a; Titlul V, Cap. { Plata. Aceste reguli privesc nofiunea de platé, subiectelo plifi, conditie plat, dovada plat, imputatia platii, punerea in intarziere a oreditorului 768. Plata ~ forma de executare voluntara a obligatiei contractuale. Orice ersoana care incheie un contract trebuie s& execute obligatile care fi revin din acest contract. Executarea voluntara a obligatilor asumate poarté denumirea de plata. Pottivit egii, plata consti fn executarea de bund voie a prestaliei care face obiectul contractului (art. 1469 C. civ.). Ea rezida in remiterea unei sume de bani sau, dupa az, in executarea oricarei altei prestatii care este obiectul contractulul (predarea unui bun, executarea unei lucrér etc.). rice plat presupune o datorie, adica 0 obligatie asumata de debitor (art. 1470 C.clv.), 769. Conditiile executarii obligatillor contractuale. O obligatie contractualé. trebuie executata in conditile convenite prin contract. “Tn termeni modem, principisl esto donumit prineipiul soidarismului contractual, A. se vedea L. Pop, incercare de sinter ® prncipalelor teoni reteritoare la fundamentele contractull, cu privire ‘specialé asypra teorief autonomie! de voina sf teoriel solidarismuul contractual, in Revista romain de ‘rept privat nr. 6/2007; Gh. Piperea, Introdtcere in creptul contractelor profesional, p. 240 slur L Pop, Execularea contractului sub ‘autoritates principiului solidarismului contractual, in Dreptul, nr. 712011, p. 72 si urn,Contractele privind activitates comercial 423 Potrivt legil, creditorul are dreptul la indeplinirea integral, exact’ si la timp a obligatiei (art. 1816 C. civ.) Deci, pentru ca creditorul s& realizeze scopul avut in vedere la inchelerea con- tractului, debitorul este finut s& execute obiigatile care Ti revin, tn conditile stabilte tn contract Astiel, debilorul trebuie si execute obligatia in natura ei specifica, iar nu printo alta prestatie. Apoi, executarea obligatiel trebuie s& fie integralai sub aspect cantitativ si exact sub aspect calitativ Jn sfarsit, obligatia trebuie executatd la termenul prevézut in contract. §2, Subiectele platii 770. Persoanele care pot face plata. Obligafia de a face plata incumba debitorului. Dar, potrivit legi, plata poate sd fie facut de orice persoan’, chiar daca este un tert in raport cu aoea obligatie (art. 1472 C. civ.) Plata poate fi facut si de un incapabil, acesta neputand cere restituirea invocand incapacitatea sa la data executari Cat priveste plata fcuta de un ter, in principiu, creditorul nu poate refuza plata decat daca natura obligatiei sau conventia partilor impune ca obligatia sé fle executata numiai de debitor. 771. Persoanele care pot primi plata. Dreptul de a primi plata apartine creditorulul, dar plata trebuie facut si reprezentantului séu, legal sau conventional, s0anei indicate de creditor ori persoanei autorizate de instan\é sdi o primeasca (art 1475 C. civ). Plata este valabiléi daca a fost facutd gi altor persoane, in conditile art. 1477 civ. Tn privinta pl&tii fcute unui incapabil de a primi, aceasta nu libereaza pe debitor in masura In care profité debitorului 83. Conditile platii. 772. Diligenta ceruté in executarea obligatillor. In executarea obligatilor Sntiactuele, comportamentul debitorului trebuie sai fie acela al bunului proprietar. 'Debitonu! este tinut s8 isi execute obiigatile cu diligenta pe care un bun proprietar 9.depune in administrarea bunuriir sale, cu exceplia cazulu in care prin lege sau prin ldct se dispune altel (art. 1480 C. civ) In privinta unor obliga inerente unei activitat| profesionale, diigenta se apreciazé n i executate, 773. Executarea obligatiilor de rezultat si a obligatiilor de mijloace. Codul civil enteazzi conditile executarii obligatilor de rezultat si a obligafiior de mijloace 1481 C. civ.) Obiigatia de rezultat este obligatia in care debitorul este finut SA procure credi dai un anumit rozuitat determinat (de exemplu, predarea unui bun dotorminat, fea unei anumite lucrari). O asemenea obligafie se executé prin obfinerea de pee rezulatul promisCapirotu bani se executd prin remiterea oti Greditor a sumei nominale datorate (at. 1488 C. civ.) Fiala se poate face prin orice mijloc folosit in mod obisnuit in locul unde aceasta tebuie efectuats, Regimul juridic at dobanziior este Teglementat de 0.6. nr, 13); Gobanda tegala remuneratorio.s1 Penaiizaloare pentru obigati benest, recur i Pentru reglementarea unor méisuri financiar-fiscale in domeniul bancar! 778, Data plat. Debitorul trebuie. oa Sxecute obligatia la termenul previizut in contract (2011 priving [n tsa unui fermen stiputat in contract sau 2 unui termen determinat in temelul SCUTBCIUlu, al practictor statomicite inte Pett on a uzantelor, obligatia trebuie ©xseutaté de indata (art. 1495 C. giv.) —Lu Contractele privind activitatea comercial 425 In mod exceptional, termenul poate fi stabil de instanfa, atunci cand natura prestatiei sau locul unde urmeaza s se facd plata o impune. Legea permite debitorului executarea obligaliei Inaintea scadentei, dar numai daca parfile nu au convenit contrariul ori daca aceasta nu rezulté din natura contractului sau din imprejuréile in care a fost incheiat (art. 1496 C. clv,). Daca creditorul are un interes legitim ca plata sa fie facuta la scadenté, el poate refuza executarea anticipat’ a obligatiel Eventualele cheltuieli suplimentare cauzate creditorulul de executarea anticipaté a - obligatiei se suport, in toate cazurile, de catre debitor. Potrivit legi, in cazul pl&tii sumelor de bani prin virament bancar, data plat esto ata la care contul creditorului a fost alimentat cu suma de bani care a facut obiectul plat (art. 1497 C. civ.) 779. Locul platii. Debitorut trebuie s8 execute obligatia fa locul stabilitin contract. Locul pia este cel stabilit de Codul civil, in cazul in care nu exista o stipulate in contract ori daca locul plafii nu se poate stabili potrivit naturii prestatiei sau in temeiul contractuiui, al practicilor statomicite intre parti ori al uzanfolor (art. 1494 C. civ.) Asttel, obligalile banesti trebuie executate la domiciliul sau, dupé caz, sediul Croditorului de la data plat Apoi, obligatia de a preda bunul individual determinat se executa in looul in care bunul se afta la data Incheiori contractului. C in sfarsit, celetalte obligatii se executd la domiciliul sau, dup& caz, sediul |» debitorului la data incheierii contractulu ge 780. Plata partialé gi darea in plata. Debitorul trebuie s& execute obligatia, as eum s-a prevzut in contract. “0 executare partial a obligatiei poate fi refuzatd de creditor, chiar dacd prestafia arf dvizibia (art. 1490 C. ci _ Executarea altei prestafii in locul celei convenite prin contract TI libereaza pe “debitor numai daca créditorul consimte la aceasta. in acest caz, obligatia se stinge MNGi cand noua prestatie este efectuata. O atare operatiune poarti denumirea de re tn plata (art. 1492 C. civ.). _. 781. Cheltuielile plafi. in lipsa une’ stipulafii contrare in contract, cheltuielile platii = un in sarcina debitorului (art. 1498 C. civ). . 82. Principiu. Dovada plat se poate face prin orice mijloc de proba, daca prin ge hu se prevede altfel (art. 1499 C. civ.). = *Potrvit legii, dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin inscrisuri, _ Marton, prezumti, marturisire, expertiza (art. 244 C. pr. civ) Cc / Conditiie generale de admisibiltate a mijloacelor de proba sunt stabilile de Codul ~ E procedura civil | Codul civil reglementeaz’ dovada plat prin chitanla liberatorie ori remiterea @ Jisctisului original al creanfei, precum si dovada platilfcute prin virament bancer. 783. Chitanfa liberatorie. Pottivit legii, porscana care face plata aro dreptul la if liberatorie, precum gi, dacd este cazul, la remilorea insorisuiti original al alel (art. 1500 C. civ.), itanfa liberatorie este un Inscris, sub somnaturd privat, in care creditorul isemneaza executarea obligatici de cdtre debitor.426 CAPITOLUL vi In cazul tn care creditorut refuzé, In mod nejustificat, sa eliboreze chitanta, debi- torul are dreptul s8 suspende plata Chitanta in care se consemmeaz’ primirea prestatiet principale face sa se plese. bana la proba contraré, executarea prestafiior aocesonl (art 140°C civ.}, lar chitanfa data pentru primirea Obligate! face sii se prezume, pana le proba contrard, executarca prestatilor devenite Scadente anterior (art. 1502 C. civ.) 784, Remiterea inscrisului original al creanfei, Remiterea voluntara a Inscrisului original constatator al creanfei, culd de creditor cdtre debitor, umul dintro \oodabitori S2u fideiusor, naste prezumtia stingeri obligatici prin plata, Cel intorcece poate si dovedeasca stingerea obligatiei po alld cale (at. 1503 6. civ. Legea prezuma, pana la proba contrara, c& persoancie mentionate au intrat i Ostia! do plats, somnat de debitor si vizat de insttutia do credit platen, prezuma, and la proba contrard ofectuarea pial de catre debitor (art 1604.0 ty ) Debitoral are dreptul s8 solicte oricand insitutiei de credit « creditorulul_ 0 Confrmare In scris, a efectusri pli prin virament. Confrmarea face dovags plat Potrivit Codului civil, imputatia platii se face prin acordul parfifor. In fipsa unui acord al partlor, ea poate fi facuta de debitor sau de cétre creditor, iar dav niciuna dintre Pair nu o face, sunt aplicabile dispoziite leg 767. imputatia platit prin acordul partilor. Plata efectuata de debitor, care are ‘mai multe datori fata de acelasi creditor, cu acolasi obiect, so imputdi asupra acestora conform acordului parlor (art. 1506 C. civ.) 788. Imputafia facuta de debitor. Daca debitorul are mai multe datori avand ca object bunuri de acetasi fel, el are dreptul ca, atunci cand taee plala sa indice datoria De care infelege sii o execute (art. 1507 C. civ.) edule avut in vedere, Insa, ci plata se imputd mal inal asupra chettuiettor, apoi @supta dobanzilor si, la urma, asupra capitalului, Gu consimtaméniul creditoruui, debitorul poate s& impute plata unel datorii care nu este Inc exigibila cu preferintd fatd de o datorie scadents In cazul platii efectuate prin virament bancar, imputatia platii se face de c&tre ‘obitor, prin mentiunle corespunzatoare fécute pe ordinul de piata, 789. Imputatia facuta de creditor. in cazul in care Sebitorul, cand face plata nu indie datoria pe care o stingo, imputalia poate i Facuta de eétre eroditor Acesta, dupa | Capri plata, poate sa indice debitorului intr-un termen rezonabil, datora asupra | Gareia plata va fi imputaté (art. 1508 C. civ.) imputatia nu poate fi facuis ‘asupra unei datori neexigible or’ ltigioase. Asse vedea C. Statescu, ©, Birsan, op. of, p. 316.317,cy Contractele privind activitatea comercialé 427 |n cazut in care debltoru remite ereditoruul o chitan(é liberatore, el irebule s& face imputajia plat prin chitanta respectiva. 790. Imputatia legals. Dac’ nici debitorul si nici creditorul nu face imputatia pla, aceasta se face potrivitregullor stablite de art. 1509 C. clv.. Aceste raguii se aplicd tn urmatoarea ordine: a) plata se imputa cu prioritate asupra datorilor ajunse la scadenta; 5) se considera stinse, In primul rand, datorile negarantate sau cele pentru care creditoral are cele mai putine garantii; ©) imputatia se face, mai intai, asupra datoritor mai oneroasé pentru debitor, 3) daca datorile sunt deopotrivé scadente, precum si in egalé masura, garantate si ‘oneroase, se vor stinge datorile cele mai vechi: ©) ‘in lipsa tuluror eriterilor mentionate, imputatia se va face proportional cu valoarea datoritlor. Potrivit legii, in toate cazurile, daca partile nu convin altfel, plata se imputa, mal infal, asupra cheltuielior de judecata gi executaro, apoi asupra ratelor, dobanziior si | penalifailor, im ordinea cronologica a scadentei acestora gi, in final, asupra capitalutl §6. Solidaritatea codebitorilor 791. Notiunea solidaritaii intre debitori. Obligatia este solidard intre debitoti in iin care tofi debitorii sunt obligati la aceeasi prestalie, iar fiecare debitor poate s& {inut soparat pontru intreaga obligatie si executarea acesteia de céitre unul dintre * Gedobitor i ibereaza pe cella codebitor fala de creditor (art. 1443 C. civ.) _ | 792. lavearele solidaritatii intre debitori. De regula, obligatile cu piuralitate de ebitor sunt divizibile, ceea ce inseamna cdi fiecare debitor se obligé numai pentru jaffea sa. Soluia este menita sa fi protejeze pe codebitori. *"Deci, solidaritatea it prezum, Ea exist numai cAnd esto ti si in cazurile prevazule de lege (art. 1445 C. civ.) fia de solidaritate. in privinta obligatilor din contractele ‘privind toa comerciala, legea institule 0 prezumtie de solideritate a codebitorior. _Potivit art. 1446 C. civ., solidartatea se prezumé intre debitori unei obliga con- unel intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfe!' east prezumtie de solidaritate este menilé s& protejeze pe comercianti, Ea aluta.dificultajile pe care le implica diviziunea datoriei, conferind creditorului o ile eficienta a executarii obligatiei de cdtre codebitori. Existand mai mul debitor, lecare find tinut pentru intreaga obligatie, creditorul poate urméiri pe oricare dinirs i mutt, in caz de insolvabiltate a unui debitor, executarea obligatiel va putea fi zal prin urmétrea celorlali codebitori Pentru a opera prezumtia de solidaritate trebuie ca obligafia sai fie contractatd de onisti in exerciliul actvititii unei intreprinderi Bupa parerea noastra, prezumtia de solidaritate igi g&seste justificarea numat in Sbigatilor care au ca temei contractele incheiate de comercian{, care privase itatea comerciald,A428 §7. Punerea in intarziere a creditorului CAPITOLUL V. 794. Cazuri de punere in intarziere a creditorului. Executarea obligatil de cate debitor implica primirea prestafiei de cdtre creditor. In cazul in care refuzd, in mod nejusticat, plata oferita in mod corespunzator de catre debitor, creditorul poate fi pus in intariore (art. 1510 C. civ.) De asemenea, creditorul poate fi pus in intarziere in cazul Tn care refuzd, in mod nejustfical, sa indeplineasea actele pregattoare fra de care debitorul nu poste va igi execute obligatia : Punerea tn iniarziore a creditorulul se face, fie print-o notificare scrisa, ebitorul i core primirea prestatie, fie prin cerere de chemare in judecati ,J85. Efectele punerii in intarziere a creditorului. Puneroa in intariere a Groditrulul produce anumite efecte juridice. Astel, crecitorul pus in intarcere prois ‘iscul imposibilitafii de executare a obiigatiei (art. 1634 C. civ.) Apoi, debitorul nu este objigat sa restituie fructele bunulu, culese dupa punerea in intarziere a creditorului In stars, creditoral este obigat si repare prejudicilo cauzate prin intarziers sisi ‘acopere cheltuislle de conservare a bunului datorat 726, Drepturile debitorului. Punerea in intarziere a creditorului d3 nastere unor drepluri in favoarea debitorului. Astfel, debitoru! poate consemna bunul pe cheltuiala si riscurile creditonutul Siastfel Se libereaza de obligatia sa (art. 1512 C. civ.) Procedure ofertel de piaté si consomnafiunii este reglementaté de Codul de Proceduré civilé (art, 991-998). Apol, in cazul in care natura bunului care face obiectul obligatie’ debitorului o Impune, debitond| poate proceda la vanzarea publica a bunului si poate consernna Protul (art. 1514 C. civ.). Se poate exercite acest drept daca natura bunulul tase imposioité consemnarea Iui ori este parisabilai sau, dacd depozitarea lui ar necesita Cosiuri considerabile. Pentru valorificarea acestui drept este necesara notifcarea Prealabilé a crecitorulul si incuviintarea instanfol judecatoresti. prin care §8. Imposibilitatea de executare 797. Consecinfole imposibilitafii de executare. Imposibiitatea de execulare Constitule o cauzé justificatd de neexecutare a obligatiel contractuale, ins& consecin. {ele ei sunt diferite i Pata imposibiiiaten de execulare este tolala si defntiv’ si priveste 0 obligaie i Contractual important, contractul este desfintat de plin drept i férd vreo justifsre chiar din momentul producerii evenimentutui fortuit. In acest oaz sunt incidente di »- 2itile art 1274 alin. (2) C. civ. privind riscul in conlractul translav de propretate Greditorul pus in intarziere preia riscul pci foruite @ bunulul. El nu se poate libora i chiar dacd ar dovedi ci bunul arf piait si dacd obligatia de predare ar fi fost executats, | la timp. Pact imposibiitatea de executare @ obligatiei este temporard, creditorul poate 4 Suspenda executarea proprilor obligatii ori poate obtine desfintarca contactulit In conditile prevazute de lege pentru rezolutiunea contractului,CAPITOLUL VI Contractele privind activitatea comerciald 429 Secfiunea a illea atiei de care Consecintele neexecutarii obligatiilor din contractele privind activitatea comerciala spunzator de Subsectiunea I fuza, in mod Considerafii generale | poate sai igi 798. Precizari prealabile. Potivitlegi, orice persoand care se obligé print-un 8, prin care contract tebuie sa tsi execute obigatile contractuale (art. 1360) ‘Asa cum am atétat', creditorul are dreptil la indeplinirea integral, exact’ si la intérziere a termen a obligatilor de catre debitor. arziere prela in cazul fh care, fara justificare, debitorul nu isi executd obligatife asumate prin contract, creditorul poate, la alegerea sa, sA exercite urmatoarele drepturi, prevazute © deart 1516. civ: A Punerea in iG) 88 ceerd sau, dupa caz, 8 treacs la execularea sit a oblig b)_s& obtind rezolufiunea’ sau rezilerea, contractului on, dupa caz, reducerea propriai obligalii corelative; c) 88 ceara obligarea debitorulula plata unor daune-interese: 4) 8 foloseascé, atunci cénd este cazul, orice miloc prevazut de lege pentru tarziere gi sé | nastere unor | tealizarea dreptului sau. wului siastfel | "De observat c& aceste drepluri ale creditorului pot fi exercitate numai daca + debitorul care nu fi a De aceea, legea impune le Codul de < -.¢4;prealabil exercitarii drepiuritor mentionate, creditorul trebuie sa 1l pund in intarziere j:debitor. debitorului 0 | Ufmeazd sa examinam, mai intéi punerea in Intarziere a debitorului si, apoi, © consemna # © dréptiitile recunoscute creditorului bunului face i ar necesita / Subsectiunea a Ia 4 notificarea Punerea in intarziere a debitorului © executare | 100. Punerea in intarziere de catre creditor. Debitorul poate fi pus in intarziere, 2 Ntt-0 notificare scrisa, prin care creditorul 71 solicit executaroa obligatici, fie prin 10 justificare, = piefea de chemare in judecata (art. 1522 C. civ.). Notificarea se comunicd debitorului dente dispo- Cutor judecdtoresc sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicé\i, propriatate. in lage sau prin contract nu se prevede altfel. inNotficare trebuie sa se acorde debitorului un termen de executare (de fe) “Acest termen trebuie sé find seama de natura obligalioi si de imprejurar, azul tn care, prin notiicare, creditorul nu a prevazut un fermen de executare, Jitorul joate SA Isi execute obligatia intr-un termen rezonabil, caiculat din ziua poate at ntractului, ir Ae noticdCAPITOLUL VI Pang la expirarea termenului de executare, acordat de creditor sau a termenuitui zonabil, reditorul poate suspenda executarea proprei obligatii si poate cere daune-interese, Creditor nu poate exercita ins& celelalte drepturi prevazuto de art 1816 ©. civ daca prin lege nu se prevede altfel, Aceste dreptur Pot fi exercitate numai daca it Pe creditor, c& nu va executa obligatia in termenul stabilt eae 208, la expirarea termenutui, obligatia nu a fost executatd Funerea in Tntérziere a debitorului se poate face gi in judecata, fara ca anterior debitorul sa fi fost pus In inta Gk debllorul ate dreptul sé execute obigaia int-un termen rezonabil calculat de ta Gala Cand cererea ia fost comunicata. Daca oblgafia este executena m acest termen, Chettuietilo de judecata rman in sarcina creditorulu 801. Intarzierea de drept in executarea obligatiei. In anumite cazuri, puneroa in asemenea efect, Ih al doilea rand, debitorul so Prevézute de lege, precum gi in cazur ‘Sunt urmétoarele: f 2) obligalia nu putea fi executaté in mod uti ddcdt intr-un anumit timp, pe care < debitorul|-a lasat s4 treacd sau nu a executat-o imediat, desi oxista urgenta, P) prin fapta sa, debitoru a facut imposibité execuiarea fn natura obligatiet sau And a Incdicat o obligalie de a nu face: ©) debitorul sia manifestat in executa obligalia sau cAnd in cazul unei obligati negiljeazai sd igi execute obligatia in mod repetat: 0), nu a fost executaté obligatia de a plato suméi de bani, asumata in exercitiul activité uneiintreprinderi. 5 Fotrivitiegi, cazurie in care debitorul se afd de drept in intdrziere ttebuie dovedite eog te Srodllor. Orice dectaratie sau stipulate contrara se consioers nesorisa fart, 123 alin. (4) C. civ.) In incheiere, trebuie ardtat ca, potrivit ogi, debitorul nu este in intarziero th cazul..- in caro a oferit creditonutul, in condifile contractual, brostatia datorata, chiar far i "orl a refuzat fara temei legitim, s4 0 primeascai (art Subsoctiunea a ila Executarea silita a obligatilior 802. Precizari prealabile. Cu privire la executarea silts a obligatilor, nou! Cod Gul Teglementeaz’ distinct in Tilul V, Cap, i, oxocutaree site Tn natura (art 1521-1629) si executarea prin echivatent (an. 1530-1548), in opinia noastrd, executarea slta a obligatilor contractuale priveste numai ceea ©@ legea denumeste executare silt’ in natura, iar nu gi executares prin echivalent. intradevar, executarea obligatiel contractusle re Poate s& Insemne decat Seeutarea oblgatici fn natura ei speciia, cu respectarea conor convene,2LUL VI nenului @ cere Cav. ai daca oilit sau yemare Nacest ade la ermen, erea in iei sau >anu 1 ori ercifiul vedite 4 fart. cazul F fad a (art. Contractele privind activitatea comercial 431 Aceasta obligatie, de regula, se execut de céitre debitor de bunavoie, in conditile prevazute de lege (plata). Pentru cazul in care debitorul nu executa de bundvoie obligatia asumati, legea oferd creditorului posibiltatea obtinerii aceluiasi rezultat, prin executarea slit a obiigatii. Cat priveste executarea prin echivalent, aceasta nu este o executare a obligatici, deoarece creditorul nu obfine prestatia convenité prin contract, ci ... daune interese, aga cum prevede art. 1530 C. civ. Deci, cea ce reglementeava legea ca find 0 executare prin echivalent a obligatioi reprezinta raspunderea debitorului pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului prin neexecutarea obligatiei. "803. Dreptul creditorulul la executarea in natura a obligatiel. in cazul in care debitorul nu executa obligatia asumatd prin contract, creditorul are dreptul sé ceara inlotdeauna ca debitorul si fie constrains si execute obligatia in naturd (art. 1527 C.cv.). " Exeoularea in naturé a obligaliei inseamna executarea in natura specificd a @biéctulul su, iar nu print-o alt& prestatie; de exemplu, predarea mari, executarea Linel lucrari etc. ‘5. Dreptul creditorului la executarea in naturé nu exist in cazul in care o atare ‘executare este imposibité; de exemplu, bunul care face obiectul obligatiel de predare a peri. ~~ Legea asigura mijioacele de constrangere a debitorului pentru a! determina sa skecute obligalia asumata prin contract, in vederea realizari scopului umarit de “ Geeditor la incheierea contractului. In acest mod se protejeaza eficacitatea raporturilor ecutare defectuoasa [art. 1527 alin. (2) C. civ]. = Desi, in conceptia legii, dreptul la executare in natura a obligatiei nu se rezuma la Separates. acestei concept prezinté un interés deosebit mai ales pentru jlementarea garantie! contra vicilor bunuiui', precum si pentru reglementarea lor dintre comercianti si consumator Condiile in care se realizeaza executarea in natura pe cale slité a oblgatilor sunt ‘te’ in functio de natura obligatiel: a da, a face sau a nu face. natura a obligatiel de a da. Cu privire la executarea in natura de a da trebuie sA distingem dupa cum )obiectul cptgapel este432 CAPITOLUL VI Executarea in natura a obligatiei de a da avand ca object un bun individuat delerminat impune, sub aspect jurdic, executarea obligaici de a transtors dreptul de Proprietate asupra bunului si executarea obligatiei de predare a bunult Executarea obligatiei de a transfora dreptul de proprietate asupra bunului este cpera legi, Intradevar, potrit art. 1273 ©. civ., dreplurle reale se conctitus si se Fansiil prin acordul de vont al partlor, chiar daca nu au fost predate, daca ses @cord poatté asupra unor bunuri determinate. Principiul este consacrat si in materia contractului de vanzare, Cu exceptia Cacao Prevazute de lege oti daca ain vointa perilor nu rezulté contartul, proms, file Se strdmuts de drept cumpérstorului din momentel incheieri contraclulen erly aca unul nu a fost predat or prelul nu a fost ptt ined (art 1674 C. cl.) Cat privaste obligatia de predare a bunulul, aceasta este p obligate de a face siea face, '” Conall in care se executé slit in naturd obligatile de a face si a nu face. Seeutarea in naturd 2 obligatel de a da, avand ca obiect bunuti determinate sere inplica transferul dreptului de proprietate asupra bunurior, cere sete Subardonat executarii unei obiigalii de a face, individualizarea bunurilor. [n acest sens, acelasi art. 1273 prevede ca drepturie reale se transmit prin acordul de voinga al Parlor. prin individualizarea bunurior, dacd acordl poartd asupra unor burt es gen. Gu prvire la vanzare, art. 1678 C. civ. prevede ci atunci cand vanzares ace ea Sbiect bunuri de gen, proprictatea se transfera cumparatorul la_data individualigaay Zeestora prin predare, numarare, cAntarre, masurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului, Indwvidualizarea bunurior este subsumata obligatei de predare a bunutlor. Cum ta de predate este o obligatie de a face, aceasta se executd in natura po cale sila In conciile In care, In general, se executa obligatile de a face gia tu face 805. Executarea in natura a obligatiei de a face si a obligatiei de a nu face. in piminla executatil in natura pe cale silta a obligatilor de a face si a nu face legea consacrai principle traditionale ale dreptuiui civil {n cazul neexecutarii unel obligati de a face, oreditorul poate, pe cheltuiala Gebitorulu s& execute el insusi or sd fac sa fle executats obligalla (att 1628.6 ok, ). esi, obigatia de a face'care nu a fost executata de debitor se poate excels in i Ralura de creditor sau de un ter ia solictarea creditorului. In ambele cazun, debtona suport cheltuielile pe care le implica o atare executare, s Ceasil cale de execulare pe cale sil a obligafilor de a face nu se aplicd in cazul acelor obligatii de a face, calificate drept obligatiintutu personae. scare executéri in natura a obligatfor de a face, prin executarea obligatiei de Seon insusi sau de un ter{ se poate folosi de caire creditor, cu condita Insti Gebitoruiui, fie odata cu punerea in intarziere, fie ulterior acesteia Acoasta ‘conditie: nu este coruti in cazul in care debitorul este de drept in intarziere, In cazul neoxecutéri obligatiel de a nu face, creditorul poate core instante’: incuviintarea sa nléture ori sai ridice cesa ce debitorul a fécut cu micalearen obligate! fart. 1529 C. civ.) Pec, daca debitoral si-a asumat prin contract 0 anumita obligate de a nu face si [nealcd aceasta obligatie, executarea in natura pe cale sillé nseamnd tevennae Situafia anterioard, prin inléturarea sau ridicarea a cea ce debitorul a facut Creditorul poate proceda la o atare executare in natura obligaiiel de a nu face numai in baza unei incuviinfaria instante’ judecdtorestContractele privind activitatea comercial 433 Eee me ciate comerciel 48 Cheltuielile de intaturare sau ridicare a coea co s-a facut cu incdlcarea obli dea nu face sunt suportate de debitor, in imita stabilté prin hotdrarea judecdtoreasca Daunele cominatori. Modalitafile reglementate de art, 1528 si 1529 C. civ. prin care se asigura executarea in natura pe cale silita a obligatilor de a face si a nu face au existat st in reglementarea vechiului Cod civil (art. 1076 si 1077) Cum se poate observa, aceste modalitagi sunt cai prin care executarea fh natura a obligatilor de.a face gi a nu face se realizeazé, nu de catre debitor, ci de catra creditor sau un tert In trecut, pornind de la ideea ca obligatia asumata de un debitor trebuie s& fie executala, chiar silt de debitorul Tnsusi si, avand in vedere lipsa in reglementarea legala a unor mijoace care s4 asigure realizarea acestui deziderat, instantele jude cétoresti, mai receptive la nevoile practici, au imaginat si aplicat daunele cominatori, ca miloc de constrangere, pe plan patrimonial, a debitorului pentru 2-1 determina sa | execute obligatile de a face giz nu face. In conceptia practicil judecatoresti insusité si de cétre doctiing, daunele cominatori reprezinta 0 sum de bani, stabil de instanfa judecdtoreascd pe care debitorul este obligat $8 0 pliteasca, de obicei pentru fiecare zi de intarziere pand la executarea obligatiei sale’. Menirea daunelor cominatorii este constrangerea debitorului de a executa obligatia umatéi, iar nu de a repara prejudiciu! cauzat prin neexecutarea obligatiei Pentru realizarea scopului urmarit, instanta judecatoreascd are putinia s& sreasca suma stabil inal. “42 Aga cum s-a aratat in doctrind, daunele cominatorii s-au dovedit a avea 0 slaba ‘eficacitate. Singurul efect stimulator al daunelor cominatorii se reducea ta faptul c& hotarérea judecditoreasca care obliga la plata daunelor cominatorii putea fi pus’ in “executare si creditorul sa incaseze. dar provizoriu, suma respectiva. _Intr-adevar, in final, daunele cominatorii erau transformate in daune-interese, fatorii sau compensatori, in functie de soarta executaril obligatiei de a face sau nu face de cditre debitor. = "In cazul in care debitorul, sub presiunea daunelor cominatori, exocuta obliga ‘Gof cu Intarziere, daunele cominatori se transformau in daune-interese moratori: din Siimia Incasaté, creditorul pastra numai suma necesaré pentru acoperirea prejudiciulul ert prin intarzierea in executarea obligatiel. ‘In cazul in care obligatia, cu toatd oxistonta daunelor cominatorii, nu era exeoutaté de debitor ori scopul obligatiei nu mai putea fi atins, daunele cominatorii se transforma daune-interese compensatori, creditorul pastra numai suma necesar’ pentru E 2c0perirea prejudiciului suferit prin neexecutarea obligatiel 2 Wvand in vedere slaba eficacitate a daunelor cominatorii, in doctrina s-a propus cuirea daunelor cominatorii cu anumite amenzi civile, care sa fie incasate de stat, ine repararea eventualelor prejudicii prin Ase vedea C. Statosou,C. Brsan, op. it 922 sur gi Anumite acte normative au consacrat posibilitatea folosiri Gaunelor cominatorli pentru Ruatea executariiunor obigati de a face. A'se vedea: ar. 48 alin. (2) dn Legea ev. 34/1090 ecole comercial: at. 135 dn Lagea 1612000 privind unelo masur pent ssigurarea arene Tm executarea demir pubes unchilor pice in mciul de face, provertes efionarea corp434 CAPITOLULY 'n anul 2000, poate si ca un ecou al opiniior docttne!, prin O.U.G. nr. 138/200 au fost introduse in Codul de procedurd civil anumite dispoziti care sa asigure executarca silté a obligailor de a face si de anu face, Dupé ce rellereaza princpile Coduli civil (art. 1076 $i 1077) privind executarea In » art. 580° C. pr. civ, prevede ca Stabilité pe fiecare zi de intarziere, pand la executarea obligatie! prevazuta tn titlu In ‘continuare, se preveds cd pentru acoperiea prejudicilor cauzate prin Reindeplinitea oblgatias de a face, crecitorul poate cere obligarea debitorului ta daune-interese. Aceleasi principii se aplic, in mod corespunzaitor, in cazul cénd til executoriy cuprinde 0 obligatie de a nu face (art. 540" C. Pr. civ.) Noua reglementare @ Codului de procedurd civil a pus daca institutia amenzilor civile inlocuieste ori cooxista cominatori’ Inalta Curte de Casate si Justi, Sectile Unite, a decis ca obligarea la daune cominatori este admisibii i tn cond Sancfiunii amenzilor civile, conform art. 580° C. pr. civ? Recent, Inaita Curte de Casati si Juste, Sectile Unite, a decis oa amenda civil art. 580° C. pr. clv. poate fi aplicata debitorului unei obligatii de a face cu caracter strict personal, doar in cadrul proceduri execufionale th conditile art. 373", art. 387, art. 572 sl art. 580° C. pr. civ. ii ‘gata, tn favoarea instituliel amenzilor civile. Codul problema de principiu, cu institujs daunelor cererea_privind file existentet regleme—“4ri In prezent, controversa este tran oWvil nu a reglementat daunele cominatorii ‘Gu priv la aplicarea amenaior civie in cazul neexecutari obligaticl de a face cu ceracter Porscanl.@ se vedea ICCJ, Sectite Unite, dec. nr. 372/20%0 (M. OL ni. 372 din oY ne 2011), AA se vedoa si D. Tatirusany, Aspecio |. Discuti th logaturt cu 2 si arm |. Adam, Grept cli, Tecra gonerala a abigail Ed, All Book, Bucurost, 2004,» Sse; Pop, Tretet de creck Pao eae VOI. Ed. CH. Beck, Bucuresti, 2007, p. 504 siurm: © Sileaty CBee of p. 325-826, troche yea uit inst daunelor cominatot cu inatitiia amencior cil, 9 se vedea: B. Gaiache, Probleme privind executarea sits tn natura obligate! do's aos th Monica Universitat in Pulcurest or. 12003, p. 65 si um. S. Buzoianu (0, DCU, loc ot ee COrpenans, Tratat, p. 222. pDeceia nr. XOY2005 cn 13 marie 2006 (M. OF nt. 225 din 13 mere 2008). Pcie Contac Cutea Constujonal a decis ca acordarea dauneor eonator nu contrevne ‘a SF ein Constluite (C.C: dec. nr. 702004, h M. CF. ne. 28 din 19 marie ad}. “Dec. nr. 8/2011, publica In M. Of. ne 372 cin 27 mat 2041WI. Contractele privind activitatoa comercial 435 wu Subsecfiunea a IV-2 e Rezolutiunea si rezilierea contractului 806. Dreptul creditorului la rezolutiunea si reziliorea contractului, Potrivit legi, cazul in care fara justificare debitorul nu execut contractul, dacd nu cere executarea silit4 a obligatilor contractuale, creditorul are dreptul la rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului, precum gi ta daune-interese pentru repararea preju- diciulul sufert (art. 1549 C. civ.). Rezolutiunea si rezilierea este 0 sanctiune a neexecutarii obligatilor din contrac- ‘tole sinalagmatice avand ca temei reciprocitatea si interdependenta obligatilor care rezultéi din aceste contracte’ i>. Rezolufiunea contractului este sancliunea neexecutill contractului cu executare aifnediat’, care consté in desfiinfarea retroactiva a contractului $i repunerea partilor in _situatia anterioara, 3» Rezilierea contractului este sancfiunea neexecutari contractului cu executare ‘Suecesiva, care consta tn desfacerea pentru viitor a contractulu Aga cum prevede art. 1549 alin. (3) C. clv., daca nu se prevede altfel, dispozitile feritoare la rezolutiune se aplicd ¢i in cazul reziliei 807. Modul de operare a rezolutiunii, Rezolutiunea sau, dup’ caz, rezilierea, {2 © 2p68le fi dispusd de instan{é, la cerere, sau, poate fi deciarata unilateral de cate partea, A indreptaya, {In cazurile anume prevézute de lege sau dacé parfle au convenit astfel, : Zblutiunea, respectiv rezilierea poate opera de plin drept (art. 1550 C. civ). 808: Rezolutiunea contractului pe cale judiciara. Rezolufiunea unui contract se fe dispune de cate instanfa judecatoreascd, la cererea creditorului. 7 Creditorul poate cere rezolutiunea pentru intregul contract sau numai pentru o ‘Bette & acestuia [art, 1549 alin. (2) C. civ.], Rezolufiunea pentru o parte a contractului fe avea loc numai daca executarea contractulul este divizbité Th cazul unui contract plurilateral, neindeplinirea de catre una dintre parti a igatiei_ nu atrage rezolutiunea contractulul fata de celelalte parti. Se excepteazd in care prestajfa neexecutata trebuia, dupa circumstante, sA fie considerat nity admiterea rezolutjunii contractului de catre instanfa judecéitoreasca trebuie infle urmatoarele condit: c creditorul ate dreptul 1a iehiar dac& neexecutarea este de mic& insemnatate, dar are un caracter co stipulafie contrard este consideratd nescris’ 28 vedea ©. Statescu, C. Birsan, op. ct, p. 88: V, Stoica, Rezolufunea si reziioroa Plt chile, Ed. Al, Bucuesl, 1997; LF. Popa, Rozolujunes srezllorea contrectlo, in nou! #9. Universul Juric, Bucuresti, 2042.436 CAPITOLUL vi CAP TTONUL b) neexecutarea obligafiei sa fie imputabil’ debitorului (art. 1516 alin. (2) C. civ) Rezolutiunea find 0 sanctiune, aplicarea ei impune ca neexecutarea obligatiel si constituie 0 fapta culpabila a debitorului; ©) debitoru! obligatici neexecutate sa fi fost pus in intarziere (art. 1516 alin. (2) C. civ). 809. Rezolutiunea contractului prin declaratie unilaterala. Rezolutiunea sau reziierea poate fi declarata unilateral de partea indreptitité, atunci c&nd partie au convenit astfet (art. 1552 C. civ.) Legea permite rezolufiunea sau rezilierea unilaterald tn doua cazuri: cand debitorul se afld de drept in intarziere si cénd debitorul nu a executat obligatia in termenul fixat prin punerea in tntarziere. Declaratia de rezoluffune sau seziliere se face printr-o notificare scris& adresata dobitorului de catre croditor. Ea trebuie facut in termenul de prescriptie prevazut de lege pentru actiunea corespunzatoare acestora, Potrivit legii, dectaralia de rezolutiune (nu gi cea de reziliere) este irevocabilé de la data comunicarl ei cdtre debitor sau, dupa caz, de la data expirariitermenului fixat prin punerea in intarziere. Pentru a fi opozabila terflor, deciaratia de rezolutiune sau reziliere se inscrie tn cartea funciard ori, dupa caz, in alte registre publice. 810. Pactul comisoriu. Rezoluliunea sau rezilierea contractului poate opera deplin drept daca parjlle au convenit astfel. Intelegerea parilor (pactul comisoriu) produce efecte numai daca prevede in mod expres obligatile a caror neexecutare | alrage rezolutiunea sau rozilierea de drept al contractului (art. 1553 C. civ.). Potrivit legii, rezolujiunea sau rezilierea convenité de parti este subordonata punerii in intarziere a debitorulul. Pentru a produce efecte punerea in intérziere trebuie s8 indice in mod expres condifile in care pactut comisoriu opereaza, Punerea in intarziere a debitorului nu este necesard in cazul in care partile. au convenit c& rezolutiunea sau rezilierea contractului va rezulta din simplul fapt al neexeoutdiii obligatiei 811. Efectele rezolutiunii si ale rezilierii. Efectele rezolutiunii si ale rezilieri sunt diferite (art. 1554 C. civ). Rezoluliunea are ca efect desfiintarea retroactiva a contractulul (ex tune). Potrivt legil, contractul desfiinfat prin rezolufiune se considera cd nu a fost niciodata incheiat, Ca o consecinté a desfiintarii contractului, fiecare parte este {inuta sa restituie celeilalte parti prestatile primite, daca prin lege nu se dispune aitfel Restituirea prestatilor are foc in conditile art. 1635-1649 C. civ. Prin clauza penal, partie pot conveni ca, in cazul rezolutiunil contractutui din culpa debitorului, creditorul sa pastreze plata partialé facut de debitor fart. 1538 alin, (6) C. civ]. Pentru protectia parfilor, legea prevede ca rezolufiunea nu produce efecte asupra clauzelor referiioare la solutionarea diferendelor ori asupra celor care sunt destinae s&i produca efecte juridice chiar in caz de rezolutiune, de exemplu, cauza compromisorie ori cauza penals, Rezilierea are ca efect desfacerea pentru viltor a contractulul (ex nunc), Potrivt ‘egii, contractul reziliat inceteaza doar pentru vitor. Intsucat rezilierea produce efecte numai pentru viltor, efeciele produse pana la data rezilierii nu vor f atinse.Panerai yy J. a 2) u u al at Contractele privind activitatea comercial 437 Subsectiunea a V-a Raspunderea debitorului pentru nerespectarea obligatillor contractuale §1. Notiuni generale 812, Precizati prealabile. Art. 1350 C. civ., cuprins tn Cartea a V-a, Titlul V, Cap. IV R&spunderea civilé, dispune: Orice persoand trebuie sa isi execute obligajile pe care le-a contractat, Atunci cnd, fra justificare, nu fs! indeplineste aceastd indatorire, ea este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celellalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciy, in conuitile legit Potrivt art. 1530 C. civ. creditorul are drepiul fa daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i Fa cauzat si care este consecinfa directa gi necasara a neexecutéii (ara justificare sau, dup’ caz, culpabile a obligatiel dispozitile citate rezulla c& rAspunderea debitorului pentru nerespectarea in plata unor daune-interese. iterese reprezinta forma de bazé a réspunderii civil contractuale. Ea opereazi in temelul dispozitilor Codulul civil ‘In cazul obligafilor banesti, avand in vedere specificul acestora, daunele-interese ‘sunt stabilite de lege sub forma unor dobénzi penalizatoare. in sfarsit, prin contract, partile pot conveni asupra daunelor-interese datorate de toare) In cele ce urmeaza, vom examina reguille raspunderi civile contractuale sub cele ‘fel forme: daunele-interese, dobanzile penalizatoare, clatiza penala si arvuna, Paunele-interese sunt sumele de bani pe care debitorul le datoreaza pentriy jiclul cauzat creditorului prin nerespectarea obligatiei contractuale. itrucdt, potrivit legii, creditorul are dreptul la indeplinirea integral, exact Avand in vedere aceste forme ale nerespectarii obligatiei, daunele-interese sunt (QUA feluri: compensator gi moratori. lunele-interese compensatoni reprezinta sumele de bani destinate s& acopere i6icivl cauzat creditorului prin neexecutarea total sau partial a obligatiei sau prin fetea obligatiet in mod necorespunzator. ele-interese moratorii sunt sumele de bani menite s8 repare projudiciul ‘precitorului prin executarea cu Intarziere a obligatiei. tBspunderea debitorului sub forma daunelor-interese opereaz’ in temeiul Codului Hal farsa fi necesar sa se prevada in contractul Incheiat de catre parti 314. ‘Conditiile acordarii daunelor-interese, Pentru angajarea réspunderii ului sub forma daunelor-interese trebuie indeplinite urmatoarele condi @-unui contract; neexecutarea ori executarea necorespunzaitoare sau cu 1©/e a obligatici; existenfa unui prejudiciu; legatura cauzala intre nerespectarea e\ Si prejudiciu; vinovatia debitorulul; punerea tn TntArziere a debitorulu.438 CAPITOLUL VE a) Existenta unui contract. Réspunderea civilé contfactualé are ca. premisd existenta unui contract; obligatia neexecutatd ori executatd necorespunzitor sau cu Intarziere sé rezulte dintr-un contract (negotiuin juris) b) Neexecularea of executarea necorespunzétoare sau cu intérziere a obligate Réspunderea civilé, ca sancliune, presupune savargirea unei fapte ilicite, In cazul FAspunderi civil contractuate, fapta ilicita a debitorului consta in neexecutarea or executarea necorespunzitoare saul cu Intérziere a obligatiei asumate prin contract, Caracterul ilicit af faptei debitorului rezulta din Tnealcarea raportului juridic contractual Si, tolodata, din nerespectarea dispozitilor Codului civil care reglementeazi raportul contractual in cauza ~ Cat priveste dovada nerespectarii de catre debitor a obligaliei in Facute anumite distinct Intrucat neexecutarea obligatiei contractuale este 0 omisiune, ea nu poate f dovedit in mod direct. in acest caz este sufcient 88 se fact dovada existentei obligatei si se prezuma neexccutarea ei. Ramane debilorului s& facd dovada executatii el ori a unei imprajurari neimputabile care a impiedicat executarea. Dovada ‘executarii nocorespunzétoare sau cu intarziere a obligaliel nu prezinta dificultat; creditorul va face dovada executéii obligatiei, dar fara respectarea clauzelor contractului privind caltatea sau termenul ©) Existenfa unui prejudiciu. Raspunderea civild sub fo'ma daunelor-interese exis** numai daca s-a cauzat un prejudiciu. Debitorul va raspunde daca datorita neexecuti, ori executarii necorespunzatoare sau cu inlarziere a cauzat creditoruiui un prejudiciu Prejudiciul const in consecinjele negative de ordin material sau moral susceptibile de evaluare In bani pe care le produce nerespectarea obligatiei de catre debitor. De remarcat c& noul Cod civil a consacrat in mod expres posibiltatea prejudiciulul nepatrimonial suferit de creditor prin nerespectarea obligalici de catre debitor (art. 1534 C. civ). Potrivit legi, prejudiciul trebuie sé fie cert, adicd existenfa sa sa fie neindoieinica, ‘in prezent sau in vitor, $i s& nu fi fost reparat. Asa cum prevede legea, la stabilirea daunelor-interese se {ino seama de projudicille viltoare, atunci cand acestea sunt certe. Noul Cod civil admite si repararea projudiciului ce ar ff cauzat prin pierderea unel sanse de a obtine un avantaj, datorité nerespectirii obligatiei de catre debitor. Un atare Prejudiciu poate fi roparat proportional cu probabiltatea obtinerii avantajulul, {inand cont de imprejurdiri gi de situatia concreta a creditorului Projudiciul cauzat de debitor prin nerespectarea obligatiei trebuie dovedit de creditor. Dovada nerespectarii obligatiet nu scuteste pe creditor de proba prejudiciuui Sunt oxceptate cazurie in care prin lege sau prin conventia partilor se prevede altel Pentru cazul in care cuantumul prejudiciului nu poate fi stabilt cu certitudine, lege prevede cA acesta se determind de instanta de judecata. 0) Legétura cauzati intre nerespectarea obligate $i prejudiciu. Pentru angajarea Aspunderit civile sub forma daunelor-interese se care s4 existe o legatura cauzald intre neexecutarea ori executarea necorespunzatoare sau cu Intarziere a obligatioi de Atre debitor si prejudiciul suferit de creditor. Aceasta coniie rezulta din art. 1530 C. civ. care dispune: creditorul are dreptul fa daune-interese pentru prejudiciul pe care debitorul i La cauzat si care este consecinta directa $i necesard a neexecutari obligatiei Aloate, trebuieContractele privind activitatea comercial 439 Deci, debitorul nu va raspunde pentru prejudice indirecte, care nu sunt o consecinta necesara a nerespectarii obligatiei contractuale’. In materia réspunderii civile contractuale, raportul de cauzalitate este prozumat; 3j, acl se fave dovada nerespectail de catre debitor a obligatiei contractuale gi existonta ‘ul unui prejudiciy suferit de creditor se prezuma c& prejudioiul a fost cauzat de ori nerespectarea de catre debitor a abligatiei asumate prin contract. i @) Vinovétia debitoruiul. Angajarea raspunderticivile contractuale Impune, pe lang’ Jai existenfa’ conditilor obiective mentionate (existenta contractului, nerespectarea ‘tul Obiigatil, existenfa prejudiciului si legatura cauzali in norespoctrea obligatie! si prejudiciu) $1 existenta unei condi subiective ~ vinovatia debitorulu Potrivit art. 1547 C. civ. debitorul este tinut sa repare prejudiciul cauzat cu intentie sau din culpa. ef, In materia raspunderit civile contractuale, culpa debitorului unei obligatii con- tet | tactuale se prezuma prin simplul fapt al neexecuti obligalfei de etre debitor. oe 1 Punerea in iniérziere a debitorului. Pentru angajarea raspunderii sub forma Gauneior-interese, debitorul trebuie sa fie pus in Intarziere, in conditile art. 1522 C. civ. aneg | (@ORABIB alin. 2)C.civ) : raion Debitorul se afi de dropt tn intarziere in cazurile prevazute de art. 1523 C. civ. P Intre cazurile menfionate de lege retinem cazul neexecutéti obligatiel de a plati o suma {88 "bani, asumata in. exercitiul activitStii unei Introprinderi fart. 1523 alin. (2), fit. d) A a u vuie Cc a Rov). i 815. Cauze exoneratoare de rispundere. in mod tradiional, debitorul este ekohterat de réspundere cand executarea obligatjel a fost impiedicata de forfa majora, _cazil fortuit si fapta tertului. Potrivit legii, dacd legea nu prevede altfel sau parte nu convin contrariul, inderea debitorului este inlaturatd atunci cand prejudiciul este cauzat de forta A sau de caz fortuit (art. 1351 C. civ.) "2° Forfa majoré este orice eveniment extem, imprevizibil, = thevitabil’, £ Cazul fortuit este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici impiedicat de care “Cel caté ar fi fost chemat sA réspundai daca evenimentul nu s-ar fi produs. =... In privinta efectului exonerator, legea prevede c& daca, potrivit legii debitorul este ‘onerat de raspundere contractualé pentru un caz fortuit el este, de asemenea, i in caz de forta majora fart. 1351 alin. (4) C. civ, Fapta terlului exonereazi de raspundere pe debitor daca are caracteristicile uj fortut, dar numai tn cazurile in care, potrvit legii sau conventiei parlor, cazul iit esle exonerator de réspundere (art. 1352 C. civ). absolut invincibil gi ANY exist o legatura cauzalé Tntre neexecutarea de céitre debitor a obligatel fa svadenta $1 de cltre croditor a dobanzilor pentru creditele bancare contractate pentru actvitatea curenta J,5.com., dec. nr. 117/1998, In RDC nr. 3/1999, p. 139), {Au fost caiifcate Imprejurari de fort major’: greva satariatilor unel societ’ comerciale, care edica doscdrcarca la timp a vegoanelor cAi ferate (CSW, s. cor 'p. 272; embargoul impus lugoslaviei, ca urmare a sancfiurilor europene CAB., s, a Via ©. nt. 821/203, i RRDA nr. 1/2004, p. 98). _-Nisou fost considerate cazur de forta mejora: neptimirea la timp a fondurilor bugetare (CJ com. ¥; 2479/2008, in Curierul Judiciar nr. 10/2003, p. 43; lipsa disponibilulul banese (C.A. Bragov, & icon. adm. v., doczia nr. 258/4/2000, in RDC ar. 12/2000, p. 194); inflata (C8. sicom, dec 1839/2002, n PR. ne. 112003, p. 77)440 CAPITOLUL VL Cu priviro la efectul exonerator al neexeoutéri imputabile creditorulu, legea prevede oa debitorul nu poate invoca neexecutarea obligatiei crecitorului, in mésura in care nesxecutarea este cauzala de propria sa actiune sau omisiune (art. 1517 C. civ.) Potrvit legi, debitorul este liberat in cazul in care obligatia sa nu mai poate fi executald din cauza unel fore majore, a unui caz fortult ori a unor alte evenimente asimilate acestora produse inainte ca debitorul sa fie pus th intrziero (arl. 1634 C.civ.). De asemenea, debitorul este liberat, chiar dacdi se aflé in intarziere, cand roditcrul nu ar fi putut oricum, sai beneficieze de executarea obligatiei din’ cauza ‘imprejurarlor ménionate, afardi de cazul in care debitorul a iuat asupra sa rscul producerii acestora Daca obligatia are ca obiect bunuri determinate generic, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuitd de executare. jn cazul in care imposibiliatea este temporara, executarea obligaliei se suspends pentru un termen rezonabil, apreciat fn funotie de durala si urmarile evenimentului caro | a provocat imposibilitatea de executare. in toate cazurle, dovada imposibilitatii de executare trebuie facuta de debitor, care ‘tebuie s& comunice creditorului exisienta evenimentuilui care provoaca imposibilitatea executiri obligatiel Debiorul raspunde pentru prejudiciil “caurat credtoruiui_ prin neajungerea notificéri_intr-un termen rezonabil de fa momentul in care a cunoscut sau trebula, Cunoasca imposibilitatea de executare [art. 1634 alin, (5) C. civ]. “ 816. Conventiiie cu privire la raspundere. Normele Codului civil care feglementeaza raspunderea sub forma daunelor-interese au un caracter supletiv. In” consecinta, partile contractante pot deroga de la aceste norme, in limitele stabilte de lege fart. 1518 alin. (2). civ Astfel, nu se poate exclude sau limita, prin conventi sau acte unilaterale réspun- © derea pentru prejudiciul material cauzat printr-o fapta sévarsiti cu intenfie sau din culpa grava (art. 1355 C. civ.) = Apoi, un anunt care exclude sau limiteazai rspunderea debitorului, indiferent daci este adus ori nu la cunostinta publicului, nu are nici un efect, daca acela care il invocd = face dovada 4 ool prejudciat cunostea existenfa anunjului la momentul incheieil © | contractului (art. 1356 C. civ.) 817. Evaluarea daunelor-interese. Cuantumul daunelor.interese se stabileste rin lege, in cazul dobanzitor’, prin conventia parjilor, in cazul clauzei penale”, si pe, ‘ale judecdtoreasca, Criterile de evaluare judiciara sunt prevazute de Codul civil, tepararea inlegrala a prejudiciulut Pott art. 1531 C. civ, creditorul are droptul la repararea integral a prejudicilul pe care ka suferit din faptul neexecutari Prejudiciul cuprinde pierderea efectivA suferité de oreditor si beneliciul de cared acesta este lipsit. : 1A se vedea inf ne. 821 * A se vedea infra nr. 826 siurm.APITOLUL VI Contractele privind activitatea comerciala 441 toruiui, tegoa Creditorul are dreptul si la repararea prejudiciului nepatrimonial'. in m&sura tn Pierderea efectiv suferité (damnum emergens) reprezinta prejudiciul care const 517°C. civ.). —inir-0 diminuare a patrimoniului creditorului . mai poate fi Beneficiul de care a fost lipsit (Iucrum cesans) este acel prejudiciu care const tn ovenimente valoarea cu care s-ar fi pulut mari patrimoniul creditorului, dac debitorul siar fi © (art 1634 indepiinit obligatia contractuala’. Debitorul raspunde numai pentru prejudicile directe, care sunt consecinja Wiere, cand — perespectarii de c&tre debitor a obligatiel contractuale. In acest sens, pottivit art. 1531 4 din cauza —¢. Giy., creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care Fa sa riscul gobitorul i La cauzat si care este consecinta directa si necesard a neexecutirii objigatie!’ voate invoca Debitorul réspunde numai pentru prejudicile previzibile, adic& pentru prejudicitle , Pe care le-a prevazut sau pe care putea si le prevada ca urmare a neexecutati, la © suspenda jmomentul Incheleri contractului art. 1533 C. civ). entului care Exceptional, in cazul in care neexecutarea obligatiei este intentionatd ori se | daloreazé culpei grave, debitorul va rispunde si pentru projudicile imprevizibile, dar sbitor, care | pymai pentru prejudicille care sunt consecinfa direct si necesaré a neexecuti vosibltatea | biigatie In cazul in care, prin actiuriea sau omisiunea sa culpabili, creditorul a contribuit la tajungerea producerea projudiciului, daunele-interese datorate de debitor vor fi diminuate in mod trebuia sé_|Corespunzator (art. 1534 C. civ.). Solutia este aplicabila i in cazul in care prejudiciul gstp,cauzat in parte de un eveniment al cdrui risc a fost asumat de cétre creditor, tn sfargit, debitorul nu datoreaz’ daune-interese pentru projudicile pe care {reditorul le-ar fi putut evita cu o minima diligent 818. Reguli privind aplicarea daunelor-interese moratorii. Noul Cod civil ‘uprinde anumite reguli referitoare la aplicarea daunelor-interese moratori privind “Obligatile banesti si obligatiile avand un alt obiect decat sumele de bani ‘4,a) Daunele-interese moratonii in cazul obligatiilor banesti. In cazul in care obiectul ‘bligatiei debitorului consta intr-o suma de bani si aceasta nu este platité, creditorul are “ent daca} < dreptul fa daune-interese moratori, de la scadent pand la momentul plaii (art. 1535 Winvocd | civ, Incheieri: ©) Cuantumul daunelor-interese moratoril este cel convenit de pati sau, in lipsa, cel || _ prevazut de lege. tabilegt Z = “Dispozilile legii privind stabilirea cuantumului daunelor-interese moratorii au un 2, si pe | Garacter ambiguu | YAsa cum am aratat, réspunderea sub forma daunelor-interese functioneazA in Meiul legi, fra a fi necesare stipulatii contractuale ale partlor privind cuantumul telor-intereso, Daunele-interese moratorii convenite de parti sunt, fie dobénzi conventionale, fie nalitaji, iar cele stabilite de lege reprezinta dobanda legala. Din dispozifile art. 1535 (2) $i (8) C. civ, rezuité 08 legea are in vedere cuantumnul dobanzii conventionale, i Tespectiv cuantumul dobanzii legale. ag © {Pentru apdirarea drepturilor nepatrimoniale, a se vedea art. 252 gi urm. C. civ. 2 “In trecu, instantele judecdtoresti au admis actualizarea pretului neachitat ta scadenta, c€nd in _Peoata inérieri moneda nafionala s-a depreciat, dato infatiol. S-e considerat c8, prin neplala Rieti ia scadenta, creditorul a fost lipsit de un beneficiu pe care Lar fi realizat din folosirea sumei de Hat |a.care avea dreptul (CSV s. com., des. nr. §62/1999, in RDC nr. 4/2001, p. 150). Ase vedea CS, com., dec. nt 11711998, lc. cit.442 CAPITOLUL Vi Potrivit legi, pentru valorificarea dreptului, creditorul nu trebuie s8 dovedeasc: vreun projudiciu, tar debitorul nu poate face dovada ca projudioiul suterit de creditor ca urmare a intérziori plat ar fi mai mic, Aceasta dispozitie legala poate avea infeles, numai in lumina precizéiilor privind cuantumul daunelor-interese moratori, intradevar, dacd sanetiunea Intarzbri t Sxecutarea obligate ar fi daune-interese, asa cum prevede legea, pentru a objine Gaunele-interese, creditorul este obligat s& facd dovada prejudiciulul sufent Numai trucat' daunele-interese sunt, in realitate, dobanzi ori penalitél, creditorul esto dispensat de obligatia de a face dovada vreunui prejudiciu, iar debitorul nu poate face dovada ca prejudiciul suferit de creditor ar fi mai mic (art. 1837 C. civ), Pentru cazul In care, anterior scadentei obligatiei, debitorul datora dobanzi mai mari decdt dobanda legala, daunele-interese moratori Sunt daiorate la nivelul apicabit inainte de scaden{é. Legea are in vedere cazul tn care, anterior scadentei, debitorul datora dobanzi remuneratorii convenfionale mai mari decat dobanda legal |n cazul in care debitorul nu datoreaza dobanzi moratorii mai mari decat dobanda legalé, creditorul are dreptul in afara dobanzii legale, la daune-interese pent: repararea integrala a projudiciului suferit. Legea are in vedere cazul in care cuantumul dobanzii remuneratori, convenit de Parji nu depaseste dobanda legala. In acest caz, creditorul are dreptul 1a dobanda legala si, In completare, daune-interese moratorii pentru repararea integre™ a rejudiciulu. Pentru a objine daune-interese, creditorul trebuie s& facd dovada diferente! de: | Prejudiciu, neacopert prin plata dobanzi legale. 4) Daune-interese moratorii in cazul altor obligatii decat cele banesti. In cazul ator Obligafi decat cele care au ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu intarviere 4 a obligatiei dé intotdeauna dreptu! creditorului ta dauine-interese moraiori egale cu‘ dobanda legala (art. 1536 C. civ.) Legea are in vedere dobéinda penalizatoare (art, 3 din 0.G. nr, 13/2011) Dobainda se calculeaza de la data la care debitorul oste in ‘intérziere asupra | echivalentului in bani al obligatici Dacd pariile au stipulat o clauzé penaki pentru intérzierea in executarea obligatie, creditorul are dreptut la penalitatea care constituie obiectul clauzei penale. q in sfarsit, daca creditorul dovedeste un prejudiciu mal mare cauzat de Intérzierea in executarea obligaliei, el are dreptul la daune-interese pentru repararea prejuciciuli: | suferit 4 §3. Dobanzile : 819. Precizairi prealabile. in cazul obligatilor avand ca obiect plata unei sume dé bani, daunele-interese datorate de debitor pentru nerespectarea obligaliel, denur"2 dobanzi, sunt convenite de parle contractante si, in lpsd, sunt stabilte de lege, Regimul juridic “al dobanzilor este reglementat prin O.G. nr. 13/2011 privind Gobanda legal remuneratorie si penalizaloare pentru obligatii banesti, precum si Pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar'. 1M. Of nr. 607 din 29 august 2011, Ordananfa a abrogat 0.6. nr, 912000 privnd nivel cabana | legale pentru obiigati bénesti (M. of. nr. 26 din 25 ianuarie 2000). 2 Asupra aspectolor generale ale dooanzllor, a se vedea |, Bacanty, Regimul juriaic al dobanzilot Pa. 2 tha. Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000; M, Dumitru, Regimul jrcio al dobana gale, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2008. aPITOLUL VI Contractele privind activitatea comerciala 443 Jovedeasca th aplicarea ordonantel sunt incidente si dispozitille art. 195 si art. 1538-1543. rereditor ca —_C. civ. 820. Definitia gi felurile dobanaii, Potrivit ordonantei, prin dobénda se intolege trlor privind nu numal sumele socotite in bani cu acest ttl, ci gi alte prestati, sub orice tity seu tazieri in denumire, fa care debitorul se obliga drept echivalent al folosintei capitalului fart. 1 alin. tu a obfine (6) din ordonantéj. crit, Numai Oobanda este convenité de péirile contractante, iar in lips’ dobanda este cea iitorul ‘este stabilté de tege. poate face Decl, dobénda consté intr-o suma de bani sau orice’ alta prostatic, convenita de Barfi sau, in fipsd, stabilité de lege, pe care. debitorul trebuie s4 o pléteascd pentru folosirea unei sume de bani datoraté creditorulu Dobanda reprezinté dauno-interese, evaluate prin conventia parjilor sau, in ra dobanzi | “absenté, de lege. Avand in vedere scopul dobanzii, aceasta poate fi dobanda romuneratorie si At dobanda ‘ “dobanda penalizatoare. 3se pentru Dobénda remuneratorie este dobanda datorati de debitorul obligatiei de a da o | Suma de bani fa un anumit termen, calculaté pentru pericada anterioaré implinii 2onvenit de | "{eimenului scadentet obligatjel q a dobande | __;Dobénda penalizatoare este dobanda datoratii de debitorul obligate banest ntegraki a‘ pentru neindeplinirea obligajiei respective la seadenta, _ = Dobanda penalizatoare reprezinta, in eset, daune-interese moratori, menite s& ferentei de saictioneze si s& repare prejudiciul cauzat creditorului prin intarzierea executari - obligatie! banesti p21. Cuantumul dobéinzii. Potrvit legi, partie sunt libere s8 stabileasca In venti rata dobanzi, atat pentru resttuirea unui imprumut al unei sume de bani, cét ntru intdrzierea la plata unel obligatii banesti Ip absenfa stipulatici exprese a nivelului dobanzi de catre pail) se va plati nda, legal, dupa caz, dobanda remuneratorie sau dobanda penalizatoare, ‘Dobanda legal este aplicabil’ numai in cazul in cate, potrivit legii sau conventiei obligatia este purtatoare de dobanzi remuneratori s/sau penalzatoare, dupa ‘obanzi mai 4tul aplicabil, ta. dobénzii legale remuneratorii se stabileste la nivelul ratei dobanzii de 4 a:Banoii Nationale a Romaniei, care este rata dobanzii de politica monetara, Bilis prin hotarare a Consiliului de Acministratie al Banci Nafionale al Romaniei (art lg. dobanzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de 8 plus 4 puncte procentuale [art. 3 alin. (2) din ordonanta. edile observat cd ratole dobanzilor mentionate sunt aplicabile obiigatilor care ;contractelé incheiate de comercianti in exploatarea une! intreprinderf, nu si \cheiate de simpli particular. f S.alin. (3) din ordonanfa prevede o, in raportuile juridice care nu decurg din Lunei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. ‘Privind Codul civil, republicata, rata dobanzil legale remuneratori penal ‘Stabileste potrivit prevederilor alin. (1), respect alin. (2), diminuat cu 20%.CAPITOLUL vi igatilor din contractele incheiate de particular gala remuneraiorie/penalizatoare cu mai mult de Mai trebuie aratat c& in cazul obii dobanda nu poate depasi dobanda le 50% (art, 5 din ordonant3), Orice clauza prin care se incalca acest plafon este nulé de drept, iar creditorul este decazut din dreptul de a pretinde dobanda tegala. in raportunte jurdice cu clement de extraneitate, atunci cand legea roménd este aplicabilé si cand s-a stipulat plata in moneda strain’, dobanda legala, remunoratorie! penalizatoare este de 6% pe an (art. 4 din ordonant In starsit, dobanzile percepute sau platite de Banca Natjonala a Romaniel, de instiutile de credit, do institutila financiare nebancare si de Ministerul Finantelor Publice, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementiri speciice. 822. Conditille acordarii dobanzii. Pentru a se putea pretinde dobanda trebuic indeplinite “anumite conditi. Aceste condifi sunt cele cerule pentru acordarea penalitatilor (art. 10 din ordonanta) a) Dobanda trebuie 83 fie stabilta printrun inscxis (art. 6 din orconanti). Conditia priveste dobanda conventionalé. In lipsa tnscrisului se datoreazé numai dobanda legald. ) Crediton poate cere dobanda faird a fi nut sa fac’ dovada vreunul prejudiciy fart, 1838 alin. (4) C. civ. ©) Dobanda este datorati numai daca intirzierea in executarea obligatici osto imputabila debiioruiyi, Culpa debitorului este prezumaiai prin simplul fapt al Intarzion executarli obligatiei (art, 1548 C. civ.), 9) Debitorul a fost pus in intérziere. in cazul obligatilor din contractele Tncheiate de Profesionisti care exploateazd o intreprindere, debitorul se afla de drept in intarziore [art, 1523 alin. (2) itd C. civ.) 823. Plata anticipata a dobanzii si capitalizarea dobanzilor. Dobanda poate f platité anticipat si se poate capitalza, in condifile legi Plata anficipaté a dobéinzii remuneratori' se poate efectua pe cel mult 6 luni Dobanda incasata nu este supusa restituii, indiferent de variate ultenioare (art 7 din ordonants). Dobanzile se calculeaz& numai asupra cuantumului sumel imprumutate, Dobiinzile remuneratorii s9 pot capitaliza si pot produce dobanzi. Ele se pot capitaliza $1 pot produce dobénzi in temeiul unei conventit speciale incheiate tn acest Sens, dupa scadenta lor, dar numai pentru dobainzi datorate pe ce! putin un an (art 8 in ordonanta). 824. Reducerea dobanzii conventionale. Conventia prin care s-a stabil dobanda este obligatorio intre parti si fata de instanta judecaloreasca. Dobanda conventional penalizatoare nu poate fi redusé de instanta judecd- {oreasca decat in cazurile prevéizute de art, 1541 C. civ, pentru reducerea penalitatlor att. 10 din ordonanta).’ §4.Clauza penala si arvuna 825. Precizari preatabile, La incheierea unui contract, parle au in vedere si problema rspunderii pentru nerespectarea obligatiior asumate prin contract Gel mai adesea, indeosebi in contractele privind actvitalea comercial, parle stipuleaza o clauza penala, ca mijloc de asigurare a respectarii obligatilor contractuslo, A se vedea ina nr. 830. cor lat an ing ner necLULVI Contractele privind activitatea comercial 445 lculari, Se recurge la clauza penal, deoarece aceasta implic& stabllirea, prin vointa sult de" partlor, a rspunderi pentru nerespectarea obligatilor asumate, iar dreptul la reparatia pentru prejudiciul cauzat este mai ugor de valorificat decét dreptul la daune-inlerase. in vlesie Conditile Codului civil’ 7 826. Notiunea si caracteristicile clauzei penale, in conceptia Codului civil, & 9316 clauza penald este. accea prin care partie stiouleazé cd debtor se obliga ta ¢ lorie! anumité prestatie in cazul neexecutarii obligatiei principale (art. 1838 C. civ.) ___Trebuie observat cai, in mod uzual, prin ciauza penalé partile convin ¢ stipuleazé ae | fn contract suma de bani pe care debitorul se obliga s& 0 plateascd creditorului pentru Stee, + Nevespectarea obligeliei, adicé peniu neexecutarea obligatiei ori executarea buie. NecorespunzAtoare sau cu intarziere a obligatiei names ‘Suma de bani poarté denumirea de penalitate, a Deci, clauza penal este o convenfie prin care debitorul se obliga sd plateasca andija) Sreditorutui o suma de bani, denumité penalitate, in cazul in care nu va executa ori va banda; @*€cula necorespunzéitor sau cu intarziere obligatia asumats prin contract. | © Din definitia data rezulta caracteristcile clauzei penale. uudiciy” 8) Clauza penali este 0 conventie a pairfilor. Pentru a exista obligatia de a plati | Penalltafi, rebuie sé existe un acord de vointa al partilor, prin care sa se stabileasca agbeletea (neexccutare, executae cu inarzere) pentru caro se pstose ponaltie, i estes: at irzeri|_-frecum si cuantumul penal Tepararee Prejudiciulul, prin stiémutarea efectelor negative in patrimoniul debitoralts Ffclenta funetisi reparatori a clauzei penale depinde into anumita macy de cuantumul penalitatior, a €) Functia de evaluare, Prin stipularea clauzei penale, parfle convin suma de bani [a care va avea dreptul crecitorul in cazul in care debitorul nu isi va Tespecta obligatia = i, plineste si o functie de evaluare © e care Ie va plati debitorul in cazul nerespectait obi. | gatiet pentru care s-a stabilt penalitatea, CarPtvite a contoversele asupra unctitrcauzei penal, 2 9 vedoa L. Pop, op. c, . 630 si 2Gontractele privind activitatoa comercialé 447 d) Functia de garantie. Clauza penala are si rolul unei garantii. Prin stipularca clauzei penale, creditorul are o garantie a respectari de caitre debitor a obligatilor sale, deoarece, in caz contrar, debitorul va fi obligat sa plateasca penaiitatea conveniti. 829. Conditiif il debitor trebuie indeplinite anumite conditi. Aceste condifi sunt, in principiu, cele cerute pentru réspunderea Sub forma daunelor-interese, dar cu anumite particularitat. a) Exisienta unui contract incheiat in forma scrisé, in care sé fie provaizutd clauza penal. in absenta unui acord al partilor cu privire la abatere i cuantumul penalitatit, constatat fn forma scrisa, nu exista réspundoro sub forma penalitatior. b) Neoxecutarea oni executarea necorespunzéitoare sau cu intérziere a obligatiL Debitorul este obligat s& pléteascd penalitates conveniti numai daci a savarsit abaterea pentru care s-a prevazut clauza penalé. {In cazul executarii cu intérziere, debitorul datoreaza penalitiile de intérziere de ta scadent pana la executarea obligatici. ¢) Prejudicial. Daca in contract s-a prevazut pentru o anumita abatere o clauzd penal, in cazul savérgiii abaterii respective, creditorul are dreptul la. penalitatea ‘onvenilé, fara a fi obligat sa facd dovada vreunui prejudiciu fart. 1538 alin. (4) C. civ] : Rafiunea solutiel legii rezida th faptul c& plata penalitéfii este efectul conventisi lor. Cc Ese Poate considera c&, prin stipularea clauzei penale, parle au avut tn vedere producerea unui prejudiciu ca urmare @ nerespectarii obligatiel’ si, prin acordul lor, au aluat anticipat suma de bani pe care debitorul trebuie sé o piateascd creditorului ‘acoperirea prejudiciului, ‘Avand In vedere acest rol al clauzei penale, debitorul nu este in drept s& facd C4, prin nerespectarea obligatiei, creditorul nu a suferit niciun prejudiciu sau cA iul suferit este mai mic decat cuantumul penalitt tficarea solutiei rezida si din faptul c, asa cum am ardtat, clauza penal are, 12nga functia reparatorie si functia sanctionatorie” =) Legatura cauzela dintre nerespectarea obvigatiel $1 prejudiciv. Aceasta condiie f6ra importanfa, de vreme ce, aga cum am araitat, plata penalititil este convenita Pentru cazul nerespectari obligate, indiferent daca aceasta cauzeazA ori nu ); Vinovatia debitorutui. Intrucat clauza penalé are o functie sanctionatorie, fea el se justificd numai in cazul th care nerespectarea obligatiei este imputabila fotului (art. 1547 C. civ.) in acest sens, art. 1540 alin. (2) C. civ, prevede in mod ‘4 penalitatea nu poate fi cerutii alunci cand executarea obligatiet a devenit ibid din cauze neimputabile debitorulu Glauza penal reprezinia o forma a réspunderii civile contractuale, culpa fOtului se prezuma prin simplul fapt al neexecutarii obligate fart. 154 alin. (2) Intérziorea debitorulul. Pentru acordarea penaltiti’ care constituie obiectul Renale, debitorul trebule pus in intarziere, in condiile legii (art. 1516 alin, (2)448 CAPITOLUL VI th cazul obligalilor rezultate din contractele privind activitatea comercial, punerea {n intérziere nu este necesard deoarece, debitorul se afla de drept in intarziere. In acest sens, art, 1623 alin. (2) lit. d) C. cv. prevede cA debitorul se afl do dropt in ‘ntarziere in cazul fn care nu a executat obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiul activilati une! tntreprinder 830. Reducerea cuantumului penalitatil, Nerospectarea do odtre debitor a obligatiei pentru care in contract s-a prevazut 0 clauz penal da dreptul creditorului, daca sunt indeptinite condifile tegi, 1a suma de bani care constituie obioctul clauzei penale. Ciauza penala, find un contract, are putere de lege si produce efecte obligatori, alt intre parti cat si fala de instanta judecatoreasca (art. 1270 C. civ.) in lumina principiulul forjei obligatori’ a contractului, creditorul are dreptul la penalitatea convenita prin contract, aceasta neputand fi nici Inlaturata gi nici reduséi de tre Instanta judecstoreasca, i Noul Cod civil a consacrat in mod expres aplicarea principiului forte’ obligatorii a clauzei penale, dar pentru anumite rafiuni admite, in mod exceptional, doua cazuri in £ Care instanfa judecatoreasca poate sd reduc penalitatea (art. 1541 C. civ.). a) Penalitatea poate fi redusa in cazul in care obligatia principal a fost executata In parte $i aceasta executare a profitat crediforului Reducerea penalitafii in cazul unei executiri partiale a obligatiei, admis si de. vechiul Cod civil, este justficata. intrucat penalitatea convenita avea in vedere neexe- cutarea totala a obligatiei, In cazul executérii in parte, aplicarea penalititii se impune + numai in raport cu partea neexecutata a obligati } b) Penalitatea poate fi redus& in cazul in care este vadit excesiv fala de! prejudiciul ce putea fi prevazut de part la Incheierea contractul ie Reglementarea legal a dreptului instantei de @ reduce penalitatea excesiva raspunde unei nevoi resimite in trecut ih practica instanfelor judecétoresti care, in absenfa unei reglementiri legale, a pronuntat solutii diferte. Pornind de la principiul 8 numai contractul ,legal facut” are putere de lege intra. pari ¢i fal& de Instanta judecdtoreascd, practica judecdtoreasca a decis c 0 clauzi” Penala abuziva, adic’ 0 clauzd penal avénd ca obiect o penalilate al c&rui cuantun ‘este excesiv, poate fi redusd de instanta judecatoreasca' In aprecierea caracterului excesiv al penalitaif, instanla judecdtoreasca trebuie s aiba in vedere conditile in care parile au incheiat contractul si posibilitatea de a stabi cuantumul unui eventual prejudiciy cauzat prin nerespectarea obligafiei Deoarece reducérea penalitétii ar putea diminua eficienta clauzei penale ca mifoc:- juridie care asigura respectarea obligatilor contractuale, legea instituie un plafon al reducerii; penalitatea redusé trebuie s4 rémn& superioaré obligatiei principale fart: 1541 alin, (2) C. civ. In acelasi scop, legea prevede ca orice stipulatie contrara se consider’ nescrisa 831. Corelatia dintre penalitéti si daune-interese. Prin stipularea unel clauze penale pentru o anumiti abatere de la prevederile contractulul, parle evalueazé! anticipat daunele-interese pe care le va plati debitorul tn cazul savarsirli abatert: respective. Aceasta Inseamna ca pentru abalerea pentru care s-a prevazut clauza "ICCd, 6. com., dec. nF. 98/2006, in RRDA nr. 5/2008, p. 135; CAB sent. nr. 158/1999, in ROG) fr, 4/2000, p. 127. A se vedea gi M. Dumitru, Reevaluarea judiciaré @ clauzei penal, in Dreptul re ‘412008, p. 125 gi urm,Contractele privind activitatea comercial 449 penal, réspunderea debitorului const exclusiv in plata penaiitatilor; creditorul nu are dreptul sai pretinda daune-interese, chiar dacd prejudiciul arfi mai mare decat valoarea penaltlilor care face obiectul clauzei penale. Dupa parerea noastrd, stipulsrea in contract, prin acordul de vointa al pallor, a unei clauze penale are drept rezultat trangarea definitivé a rspunderli peniru abaterea pentru care S-a prevazut clauza penal Creditorul ar putea avea dreptul fa daunevinterese in completarea penalitifior fumai in cazul in cate parle au convenit astfel 832, Corelatia dintre penalitati si dobanzi. In cazul in care partile au stipulat in contract 0 penalitate de intarziere in executarea unei obligatii banesti, creditorul are 2 dreptul de a pretinde numai penalitatea respectiva, nu si dobanda legal. Penalitatile Sunt, ia esenté, daune-interese moratori, ca si dobanzile si, deci, ele nu se pol cumuia, degarece s-ar realiza o dubla reparatie pentru aceeasi abatere de ta prevederile ¢ontractului. Concluzia este consecinla logicd a prevalentei vointei partilor partilor ‘bontractante’. 833. Arvuna, O mésura de asigurare a executi Wzel penale, o reprezinta plata arvunei. 2.-Aquna consta intr-o sumé de bani sau alle bunuri fungibile pe care, la momentul “jncheieni contractului, 0 parte contractanté o da celoilalte parti, in scopul asigurérii © xecutaril contractului | Trebuie aritat o& spre deosebire de clauza penaid, care stabiloste suma de bani toraté de debitor pentru neexecutarea contractului, arvuna este o suma de bani care ie femisé efectiv de una dintre parti celeilalte parti contractante, __ Aivuna poate avea o functie confirmatorie sau penalizatoare,

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)