Colectiile Cotidianul EDUCATIVA Fe ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A AAUP ESAIy-0 5.000 DE ARTICOLE BOGAT ILUSTRATE Sst) NORRIE Sm diel aEDorling Kindersley ENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEIMATEMATICA $ SUNTEM CU TOTTI MATEMA- TICIENI, deoarece cu tofiifolosim 9 Studiul numerelor, formelor si cantitatilor poarta numele de matematica, Oamenii au inventat matematica in urmd cu mult timp pentru a putea numira si misura diferite obiecte, pentru a putea construi clidiri sia evalua terenuri. Matematica este 0 stiingi necesari ingelegerii mediului inconjuritor. Astizi oamenii de sting o folosese pentru 2 testa teorile, inginerii pentru a clabora noi mayini sistraceui, iar afacerigtii pentru 2-si monitoriza vanzitile si venitu- rile. Exist multe ramuri ale ‘matematicii, precum geometria sau statistica. Cimme fli ad = Unghiut c—Unehwirle roragia a doua obiecte shams sau cena dous lini care punct. De exemplu, ee een ig Sei) dierie unghiur “TS 7 isu ce tree timpul, Minuaral exccuti 0 rorayie complet in CClasiicaea unghierlor Unghie smart nig are ae (CL Unghie cen gh ml Unga Fora areola ne ame ugh dpe ngh compete 47 Triunghiuri dreptungh’ Teiunghiul drepeunghic este cel la care dou diner laruri formeaza un unghi de 90° Inginer, matematicieni si ‘oamenii de sin’ folosesc asemenea tiunghiuri pentru a :misura lungimi saw indlyimi. Existd douS metode pentru a face acest hucru: cunoscind dimensiunea celor 2 atu, 0 ppatem aflape cca de-a trea flosind teorema Ini Pitagora (cca 5380 ~ cca 500iH) sa, aplicind regulile trigonometric, prem afla dimensiunea lacrilor cu ajucorul unghiurlor “Trigonomerria ss ne aot emer nt pee ine © Prantl 69 td eum carpet th ngh ei deel owe fot tomar pea ne ine deine ind ra fer Bares numerele in viaga noastri de zi cu zi. igor dimension din ca Patan rin ‘angie, se Geometria Geometia ete acea ram ‘matematici care studiaad Aiferitelor forme, puncte, Sipe unghie pec peri e poy eps casi in dou mar cat [geometric plan, care 23 igus ‘apitratl yi cereus geometric in ‘pati care studied corpo, cum & suntcuburle gi sferee, ‘Geometria plant Oe@ mgt laned) ng dept aa ke 0 ds ‘nivale 18 ‘om se pad pie dno se bdrm (2D) Aa aia rc a din i es, preamp nt Coad repel Sh din cab cam Fest ‘Steal cr ‘limemdoale at Geometia in spat Stole arco ‘cop otnenne (3D) Clade! Cab Eien in Poe precom da supa trp pram Se plgnane dope fe er ae Depend aoe satin Seenenpeunien. Fens caconsand pope | See ene i mci wscoare {arc ion gemerce Jt dlonand simdadena vit Pn scree ict pain cia occ a melee, vob nsdn 3.16 ‘Act nan cain apo die ning inifree de cere Se mee pi up adie ie asbeshigene parker sink EE Se tin de ets Bare om dec pital cn 9m aon \ “eoema ha Pogo ‘ncn ranghi drepeangh Euclid Pocrdipeemnecceqplcuums | Matcinl gE (a Perc nck 500i) sf le Fede grec Laces sin reine nmi lene ei ome tutor gure gore inporane jacenpiiat tele atte cere Facts rity a xx 561Algebra lessened eos eh sins enced cringe pli dae Sot Sent) poate nunc de alge i acest ecu wi eet Eel tps Clete tide pierce eb owes +2= eS qv. ae Funct congine dus a ii mele ‘are nfonen = (32) 5 oat C pF presi Ftc: Curl ot LLC eoropundsprape 2°C (en (t0059 Matematica moderna Matematica nu se ream doar la ccorpuri. O mare parte din matematica modern ‘rudiaz’ legieurie dinere grupuri de obiecte ‘aumite mulyimi, Alte ramuri importante sune logca, Folosca pentru testarea tcoremelor matematice i haosul, care studiaz’ comportamental sstemelor imprevizibile ‘Malle haw yids Ler da dag Veo, aut pd ac in John Ven (18341925) nace ager er snp prc hc tne de rim nade esis ‘abe Chit ero modi reread pe cheated pone poss mccoges petra aime epi ch ide mips re ‘ue de bury le sore chi ote bie orwre sci rome? « | \Temprain ESE rnpram\\ inde met rs coe re Statistica Statistica se ocupa atic cucolectarea 15) datelor sub forma de cif, cit sien 40) analizarea acestora. Seadiul statistic le permite matematicienilor stanalizeze | trendurile din serile de date. Grafieele fac prezentixi viewle care permit : fngelegerea facili a rendurilor. Datele Grafte cuba por fimpartite in catego iseate prin grafice cu bare sau grafic tip plicine. Probabiiarea Spies oinon cp aes Prt de pedieream fobabne de sobgoe cap Fre wacom Focesepal cna oye BaNtCiupuma 562 (Grice expe dle rede ‘cory mbar cane compar ‘Grleer oan vena lnpmen cans tre ce demure recnseara Fuh rde Istoric 3000S mii spar 62.30 te Se Arwcindo soneds Cuma Grae ep picid Ivan pf pce, dtc ces se epee pn ng de ma ‘Sexi o pai na mac din Newrow, Geraficolliniar Modiicres uel able tdeuinp ove exelent pine ‘cor poset reo ssoinn bn Nip Teves legate 1660 Newon si perael Renal Lease poisldsdchea | SewellMATERIAL PLASTIC si CAUCIUC PLASTICUL A DEVENIT unul dintre cele mai raspandite materiale din lume. Poate lua multe forme, insa toate au doua lucruri in comun ~ moleculele sunt alcatuite din Janquri lungi de aromi si pot fi usor mode- late prin incalzire. Cea mai mare parte a materialelor plastice sun sintetice, alcituite din chimicale care pot fi extrase usor din petrol. Plasticul obignuit variazi de la polistiren si polietilena, folosite pentru obiecte, precum pungile de ste, pani la policlorura de vinil (PVC) si nylon, folosite fa imbriciminte. Cauciucul, un fel de guma extrasi din copaci, este un tip de plastic natural. “auciucul sintetic, ca si plasticul, este produs folosind substangele petrochimi Matrigarea plasticului to paveal auls paloe racic pin maton pros peicare Masia todo jc pater eat tpn peer gut dno ah (tie mods) meodace sare haces ld Hoscronaanes oo Componente decir mate Cauciucul auclucul poate fi sineti sat rarural, Cancivcul natural este prelevat din arborit de cauciue dln planta, mai ales din sud ‘stu Asie. Acesta este creat prin procesareasevei sau a latexult de la copaci ag. Cauciucul sinreti este realizat prin polimerizarg a fel ea oriare ale sip de plastic. Comporiyit (Care coed aero plane dn Mla Inerebuingarlecancineal Vick eel pln Srolniseetiocee Polimerit Plime snes sere dia melee Fear ung ua a Jee hime ete oe ts mule pa BE PVC fl impermoie Tipuri de plastic Jato host se nfl li nb ng Tne hee ears rk feos npart nd ie haces emecpiecene tou hn ope deter duicidace essary sisi meena manioeiacs cease Acrilicle ‘teonple, Moll ng le Tele sone nl pe inet Tete peta, Acie ane ‘oe pow fee pede acy ate Epoxiit Banari Eemaaraet pic ape Singrunagenedeyolcondenarey | Sneed nce no mcr paid ml sdnfils | Bacheica pra place Buk pop pina uo eas alc fc falcons ner dee comme | Eten Coe fea eee temmigic abet mpecnd Aardops nctcae gmc oamie seed tne. | WUE pt cmp Pa prep pent rece CAnnuNe Pero Ponvane Tennovoare 363— MATERIE a FIECARE OBIECT $I FIECARE SUBSTANTA, care exist’ in Univers ~ inclusiv aerul pe care il respirim, apa pe care o bem, pamar cal pe care cilcim, chiar si corpurile noastre — sunt alcatuite din materie. Oamenii de stiinga definese materia ca fiind orice ocupi un spafity, Materia este alcaeuiea din mici particule, precum atomii si moleculele, Foryele numice legituri chimice lea pariculee in diverse modus, pentru a forma rite tipuri de materie. Mass si densitatea Stirile de agregare soe tp eda Masa unui obiect este reprezentari de | Majoritateasubseangelor por ‘cantitarea de materie pe care ocontine. | exista ca slide ichide sau gaze as creaenes Masa este misurati in unitiginumive kilograme (kg). Densitatea unui obiect arath cit de concentra este materia, Densitaea se calculeaza impargind masa ‘unui abject fa volumal sa, Un bloc de impreuna, acestea eprezinea cele tei seri de agregare ale materi Starea unel subseange depinde de modul in eare sunt i ane Jemn are un volum maimare deeit unl | ®Fanjare particulee sale, de eens | deplumb eu acceaj mast dcoareee | ceria pe eto posed acesea spracrane eo Schimbarca stiri Kee reed de pls dua cosouraias coprictapemnan Some Setpe peo bobcoidieeer és) Nore cree a 4y AA 7 demas “titi Eeaaedecririe SSO ©@@ gti 209 ote = 600 oe, See en OO me OLE Henne, Conservarea materiei Mawerta § cncegie Materia vie Marae nodes conseraindinpul_ cmt mon a ticrillo are eaqionestleaangon) na movCanlanaun sc peda immer (rod deg) Nase Sonbieesiegeniapon: 1 oe eid 3 Mag a pryrioipeond it Coneret Sree, *h Supine avy Se AP ee || Secee : > = . @ = co Im pt race Ensedeao ua dtee Arowig! Engen, JExenoia’ Gaze Lacie SoupsMAYA AcuM 2,000 ant, culcura maya Africa Centrala, Punctul culminant al acestei culturi - epoca sa clasica ~ a avut loc in perioada 300-900. Mayasii erau un popor sofisticat, cu astronomi si matematicieni pricepugi. Au inventat un fel de a scrie gi au construit orase spectaculoase, precum Palenque si Tikal, ale ciror ruine inci mai domind pidurea tropical. Mayagii ficeau comerg cu mezoamericanii din Mexicul central, se inchinau multor zei si efectuau o serie de ritualuri religioase in functie de propriul calendar, Au trait in zona pana la sosirea spaniolilor, in sec XVI Templele Gaga te carlos preoiee ke soph wualenoh wakes Sot Aommnasspdlitea dae iisnquayaiane mmo dese tlre dare deochitnoglon abe etn emcee a Shak cot onsen epee lean aa igen Ritualuri ait i Hicroglife Mayagi organiza ttualuti pend ion Maya a invenca un speciale in anumite zie di Cope i calendar ritual la care participa inet pe siregele. Vinareadesinge din pao apans tninamen sistem de screre care se : baza pe anumite semne rnumite ieroglife. Acestea Darcie une ev anieale era Irie Safe pea a Se ia Geko de aki ‘udvinale ——_ifostivalur din ealendaral fihrineycepe_ceimatinee ‘maya foarte comples, Eel ; se ae seed 244 Vice sestor simak Syntiepe —sebanapy tru poner de abo sa ef sities sore. Hirgle cau orf Paty Falotke proms nom desing Viesara de singe Acordes dn enpa pesopisa Doamna oc cen nti ——Dunes ‘a pupae vera den Con et pace coop rg de Needs Ast cred ge pg fx Desmen Xcess nll Sandal dn redaeeemnice ora verge tl . Organizarea socials ond, MMOH su gteugaiPecea mai | impo Sint” joas reaps ala slaves = barbie fis Ina przonic in| Sonesane ieiatce abolycare ficeau muncaceamai | Sod ope 3 ‘riba ‘grea, de exerplu construct |S 5 Condactor Ae dina 7004 the mec ape i cite ee Maer Vinitoares ‘se Fela Perea 2 | eecmeersseiehe mas actin pnts re Principle aap ie Pin ssa nt loca fr dea ated Cirart oalin Seamedecmes Peg | cel Sed omen plop = aes ianaay aE RevRtaey coxrttil\Hone in rpg Aingethan jour bit repeczenea.tieboi Soxcietatea maya era condusi de un domnitor Selpeurle saedeun eg. Subacetaseafu nobiicae | din cremene «ra fermi de anginal, comerctng reo = Fi mane — ald Sub acy se fla munciori din ferme, cmgepes te welt denne Sper nnumele gi zilele de nagtere ale conducitorilor mayasi Hieroglifele erau unghie oxi picrograme (imagini wma Xe folosite pentma a reprezenta idei). Deexempla, accea care eprezenca un seu gio Pads clinics 90044 minflorscin Oye omer ‘ine nega thes gmat spine oa Vie din rch presence MezoaMenicantt — Pixasupene 565MANASTIRI cele de rit crestin sau budise. Pe O MANASTIRE GAZDUIESTE calugiri, oameni care au ales si triiasci departe de societate, dedicindu-si viaga religi Cele mai multe religii organizate au manistiri, mai ales lang’ fapeul ci este o biseric’ sau se roaga. Calugirigele, femei care aleg si duci o viaga inchinati religici, traicse in mod normal in ministirile de maici Pan ecopeitin ito minh — peo cae Viata monahali Viaga monahali sdominats de rugiciune. ln Europa medieval, minis era centre yy pedagogic iar elugaci sau ‘compuneau! muzici sau vindec | slugs msicugele inc fava pur simp pe ei nevoiag. Produscle obginute bb eta Freund om Ei iio a pn ar de -L Aliment peeled Cal Novi Renae 566 ugarii =a un templu, 0 manistire este si locul in care cilugitii muncese si | si maicutele Viaga monahali impune respecta- rea uno® regu striete. Calugici si imdicuyce fagiduiese si se supund liderului lor spixeual, si renuinge la bunurile personae ila relaile cc persoane de sex opus. tid oka "pa dln per ee pan alopeit romano-caatice Pn ade emi cole (Cauprints ut Naw ft pve deve ‘ir co lead odes road ‘pa se neo ide ‘wri rf ‘pra pea Mindstel puternice. Peyteile monahale eae. Evxore Manastirile din Est in multe religi din Es. In budist,sineri petree 0 perioads scurt la manastire, ca parte a cducagii lor. Relgile hindus’ si ‘ast au tradi monahale le componente ale unei ministiri In centrul unei manistiri cregtine se afla biserica, unde calor su mau adundpeneru rug fn thumite moment ale isi De abemeneneuprind lds red son eae case pea eo pera spilt, pene dori petr sto, Unde ini au pat de glade s maf ‘Calaprt pere multe ordi in Strang oft n parca debe da care har etl she pei de serag cgi mappa Stan con Pushpa numa dep Chiesa pers lowe poem dnc ee intro ‘ae gat Reema npidinkecaink legume rece ere Biidedgin Bt Chives pamelor foedecs epee ce set een yan Oe * Mindecarea bolnavilor Petrie Ordinal SF Antonia le joaed un colin lei rf fie lava Cena get OndnlS te in pe Hixpursmun —— Mepycnsay RewicuMARISIOCEANE __‘iteuile SE oceanclor Dry spaqry, Pimantul pare albastru, deoarece Cele ai aint loc de pe ein cea mai mare parte a supraferei sale este Teeeen coe” ocupata de oceane si mari, Existi cinci mari oboarhaie de abrupt incie Firs oceane: Pacific, Atlantic, Indian, care se pele acestoraar purea ry intalnesc in Oceanul Antarctic (din sud), din jurul Se oo Antarcticii, siin Oceanul Arctic. Matile, precum explora adincinile Mediterana, Marea Baltica si Marea Rosic, sunt intinderi ocsmibiafocostendin | / mai mici de ap’, adesea inconjurate de uscat silegate de famssosrui in 1930de Rr oceane prin stramtori inguste. Apele marilor si oceanelor —_Franceaul Jacques Cousteau a” sunt mereu in miscare, datorita vanturilor, mareelor si prpprlmcrmae puternicilor curengi din adancurile oceanelor, conte Pap topes do meinntedesctiats ‘Rac gi — sa tpt nian Eile te dee | Spy want | Apa de mare ence doinclincen | Aejaegardeusceae | ‘Ocean Indi emai, | pare din srar mincrae dirt oat decemtwops | Eins teste | Smad ‘varictace begat Oceanml Antarctic uaa a 6000 Zonele oceanice —_frminfentnit | Zane Zomba z: In ani de atncimea acestora tr | Seiad ‘oamenii de stiinga impart apele rbonat | Cpe a arora owe ponatn iin nn KE a postal de dene pln = = Areca mes mC mare rece foarte Ineonecatd iat oe caine a Nose. Fimbad Ampladines tna Mares de find rl de sant : irate lout on pe ais apoi se retrage din rou. Acese schimbiizlnice ale ‘clos mame atin ds vellum pare nmele de sme a ‘astm fla sreflax. Putericaatacie cee 5 sggavtatonal dinte Pamane Scag oe Tan Soare Forma ove Laur gt aes Pirsinml face ea oceanle se ii ee tide deambele pale ae Pe amps mae Ise insur ce se roteeePamnea aces er tm modifi de nivel iy schimb potiape adecite fini slob, dnd nastre mareclor. Po rental inte Forrunt Insuiz Lua Qceax, | Sripereue BRR men Gear he ree See EE 367MECANISME SIMPLE MECANISMELE SUNT DISPOZITIVE SIMPLE care uyuireaz o activitate. Majoritatea mecanis- ~ melor din viata noastra de zi cu zi sunt dispozitive complexe, alcatuite dintr-o mai mici, precum scripetii, parghiile si rogile dingate. amplificd o fora sau un ,efort" ce este aplicat asupra lor se spune ca dau avantaj mecanic. Alte masini schimba mirimea, di 4 * t combinatie de ma; viveza deplasarii Parghia board care semi | plrghiek mig celalale de for rezistendd) si peo diseang diferci. Acest excavator mecanic flosese pirghi pence a mca pamineol dinessun le in Aleal Funcgie Pgh de gal Te poh cae prec dein gage nfo ‘Sc din dh pag ee de geal | eh degen as ea esi ine poeodec egg ea nea Spupierd {Ec one pth de igi Sr Fasten fides neo eben ac Scripetii | Scxpei ine dapoiine ucare | sepotridica sarcnigrele. Sune Schimbinddiecia Se cyanea Foryei active Septet Dinemomcrad 568 scl pe un pivor sau pe un punct de spijn se umes pigphie. Fora (Fort activa) aplicata pe un capital accu oforgt os decieuna: turmare, arcing eeb Despre mecanismel copia sau Fa eunponiniae ogee each Brea et © Cipemieh | Simcenc te Miarrdit ae | mace ee ‘eden out cerbuloe ie obec star sre ence vie fore amd ‘Pipe degen ana Per seater pope plep ier Cr ‘Eerste al See poaron prc | ee | Tee: 175) scott me Segre piper de eo Ines As pos 20.0 de fmobeeaieces | ec Pam depres -) outa siaxal (Oeuf pe joel amc ‘rmtcne Cand oli ier od acm peadiewnsimck vo F Gack tel mame Wipe de ‘ge custo rtun efreoee ape asn Maer ine ron ree Foye 3 ASE cuba Precanea Planul inclinat pac ean cep inh ol poe wa eg meson open : ‘Een isporitiv simple, numie plan Tangle sa este mai mate fi rin jesi se deplasere peo distangh mai & Avantajul mecanic ‘sel pin mpgs fore ‘pats abu oa (10/9 Scirl in spirals ‘pie dewwet (ie Pin neres ‘eprint sn Elementele maginilor In inrerioral majriigi masinior com: plese exists o mulgime de mecanisme ‘Simple gi de alte pri mecanice care sunt asamblate pencrua contra, transite sata schimba fora rmigcarea, asta net masina mare si ‘postiexccutao anumit aciviae shed Atel coe ob cu “aoe ipa tee | tind Mugoace — TenNoLociaMEDICAMENTE MEDICAMENTUL ESTE ACEA SUBSTANTA care, atunci cind este introdusi in organism, actioneaz’ asupra echilibrului chimic al acestuia, Hormonii natural ai organismului, cum este insulina, actioneazi ca medicamente atunci cind sunt absorbigi in form’ concentrati. Medicamentele au multe intrebuingiri. Uncle, precum’ antitusivele, alin’ simpromele, altele, precum analgezicele, blocheaza durerea, in timp ce altele, inclusiv antibioticele, trateazi cauza bolii. Medicamentele por fi ingerate in scopuri care nu au legituri cu medicina, asa cum se intimpli cu steroizii care crese performantele sportive si masa muscular’. Folosirea abuziva a unor astfel de substante poate fi ilegal si produce disfuncti la nivelul organismului. Ps Clasificarea medicamentelor Medicamentcle cases in functe de intrebuingisile sus deefectele lor. De exerpl, ancibioicele omoari baer, analge "ee Mocs dure ann fama reduc emf, ancpirticele cad temperatura corporal anticoagulantele pre in formatea unor coaguli nedori. Uncle medicament, precum toric, fc pars din tal ols eee. Antibiricele ‘cote mesenger Somer ns amped dete sors Nuprtsprtn in tie cheneepeclncde fing sanskebane Inhale pews Comic sntine Medicamentele naturale bene dinner ‘moderne pon dips, Segond ‘crops seco, tcc po icc chants deen (ince ome pang a enya poset cera cal elcome aise ea arco parcel cre ove cng % xual ci trmacnmaie OM Citotoxicle Siena iced dr oe pre Enbrel in eror ligne om benign Hn p eke eine, Asoc opt ene acen cares nla pertinence Shrocl dnp Q aves Sera mb cc Seas Hames aint Pi wae Paul Ehrlich Cercetarea nein cme Ber trate vid farmacologica ‘roar ide | To cd ems deg | ‘condos dak ce olen ercamcrlr ‘Ainkepedec ibrar etree din ‘acral Erol ale stabil aie Sea arn ioe cones clinice. amide meee In aborator, amen de ing analizears potential hollor medicaments Eile nla dere tst penta la chic ‘moduli care afecteast functile onganisml. Apoi, animale gin final, pe ‘oameni,Voluntari in esti aber de rer frmacolopc “l——_Txeria medieamentelor Inv spent ick lc de pelo pcp din Chin ld Ov aap fede Nord ~ nny ae ene ike pe pode cemcm peed ier cae de prove sual pcam gee le Ds Moyer medicament oandun moje ump ced sev pelle gems jie Cole siden Semon uncle a Modul de actiune al medicamentelor “Medicamentele modifica proeesele care au oc in celle organismului Elena lor depinde de doz’, anita # metoda de administrate (ales de acces fn organs), Aceste ci pox fi sbsorbyacutanacha nei reme sa aunt plate injeticin mugchi, ‘end sa su pile, inhale, pica fale 1 boca unde medicamentcle pilule, capsule sa lchide. Plt eden a Pile yb Freee proce Tdkeamena Ape. a cee - Demi ined oma chim ‘eva rami de Cito 569Farmacii Famacologia ote ig cae seid medion “Termenal de furnace eek ‘analcumenn ci ‘peice fmmacologie poste miele de amc sfc cnn prvi medica. menclor pe cae seis neal mic ra Medicamente speciale fected pac ea supra corp Y Tui nervos stimalarea temporaria eapaciiglor fice in sport sau o senzaqie de buns dispotigic emosional. Be Bi eileen int Sedative pope laine ‘are ders Din eck ergo pe i Stimulantele Acetic Jonas Salk pete eel bl nite (elena Acca stacgu Ector Medicamentee fir ree (ore) Miciamene terme [rer ebecoenter oe pe pric eal Regera Sestremme nbn dar orton fee Scop mae 2 dep ‘aletecomande mune ate fe deans mean Sapte umel dors ‘ecm de et ake Farmacia hoe Abuzul de droguri Amen ren a eae ican Ts ria eee anche ere eee aiol consnsoea! = conadect Sahai naspenhd Torangeie tori nu observa decit o persoana care Droplets bolboroscge plictisicar. = Consomel de lcol xe mole pl poste IS 21 dean inal rogue ilegale Uncle si ae de pri pelo throne lap rong ord {Stal y msn (one ‘Sreetle ens enero rope gee deve scr ncrapond bac po pn Istoric iahjierteaes——EimseChain ‘pla ci pc pane iaicaaees @MEDICINA Medicina este gtiinga care vizeazi prevenirea si tratamentul disfunctiilor care afecteaza corpul uman. Acestea variazi considerabil, de la accidente usoare, ca luxagia unei glezne, pa la boli care pun in pericol viafa, precum cele cardiovasculare, Maiestria gi cunostingele medicilor si asistentelor, precum si importante progrese in domeniul metodelor de diagnostic, al chirurgiei si al farmacologiei au sporit eficienga medicini Astizi, din ce in ce mai mulgi oameni traiesc mai mule si sunt mai sinitosi. deri ‘tc Y.- Diagnostic Te Egos, E novo de priceperes medica icareacauze unei bol 3 preseriera mentula por poare numcle de penta parcurge numeroasele sai ale Hingeosticlat Dap cra secular dveirea De ere paccnel face simpromeor, medical Hlexamineara, veifcind, de czempl censunea arterial sau Tcl eardicInante ca medical Specializirile medicale Medicina are multe special, find imposibil de acoperevoate de un singur doctor. Uni medici sunt generalist. Primi veare major pacino in contact, acetia au cunostinge generale despre mai toate bolle. Aruncicind este nec un mec enn ime pacientul la un specialist in domenit dinere «ele mai variate, de la orcopedie la psiiatric, Onopedia Onpediaie 0 tale te ele src, hi, a ach ct ctr open hips Pediatria ei seid cote copios recu ‘emma bolder copes Tie ‘osc tape secnescia Paar meee = rot poe ce digutal femameea eee a emerges Anal ina medic De copends dro, probed gs rin, macs, es ooo < Pees pia amphi, Trask de alam tole scr com euncralde ces Medicii fpsierde meal = iaoomtonk font a Legea stable un medic iene techies finalizez o petioads de SS ae Drei insite dea putea Geectoye (Ginecol te spe podcor alee cn are prs Aiding ale ceora cua f prt agian diagnosticheze si sh erteze pacteng. Accast period prst- pune cel putin eet ani de studi trmagi de indplinives ana saga in spital. In majritaea ror a apt Fence hie recap aeenimeein Nima ccuprinde cori medici calificay st Reopens a peace egy met ata pot Semraainregees Date sate poe tee ‘eel Instrumente Dr. Christiaan Bamard ] iedicale a inp Gece dl Cesta 96 Pcl staaheopaes Medici folosesco gama varats deinserumente mesial penta a liagnonteaboala una pacient Offalmonsoapee sane flosie pen examines ochior, os Capel pentru examinarea Canal srl in vedetea deci unc inti ar oln- dilaringiand i aringoscopal pena cxamina gil tac,~~ Chirurgia Tuas boall sao dsfancte Chirag Sateen dureazi mal multe on inervene pecon Anestezicele es pal an Tehnica medicala Tehniea medicals a avansat rapid in secolul dowizect Tehnicile de imagistica precum radiografile i omografile permit diagnosticarea unei boi irk a fi nevoie de deschiderea pacienului Ca ajutorul echipamentelor chirurgicale sofisticate, mediit ‘execu tratamente din ce in ce mai complexe, indeed mai mule boli gi fin in viagd mai multe persoane Patrick Steptoe si Robert Edwards lod Roe nl 1925) Endowepies spre thie faa ve Radiografile Pecscan a eeseamal eee co aa ea ao _ Endoscopal Patscan Matic pci fain incor ing Se cn Rec : precede Homeopatia Homwopana src pace cn firme Reflerologia & 8 dliluate ale substangelor care, dack's-at Reflerohogi se banenr Medicina alremativ exe expresia general care Saint digs is Beso din dleserie acee trap cate abondesz vndecarea sqjemingomcchi, snot bolt fre fa de medicna traditional, 5 et Unele,cum este scupunctura, sunt metode eat secolul XIX. In tele noaste acete tcrapii SS Remeithomcopate ici feck erp pine i Chinn ais Pchaall ofc coped omni bace per paral et = FORM Sou Compe: Pumas: Mepicawenre MepicrsA, Pare, Peimu SANAraTE gt Servane Oey CHAN ge Meroe’ UES UNO ASKERMEDICINA, ISTORIC Medicina preistoricd Scheletce ingropate poarticu cle ‘indici despre tratamentcle medi- Dovezite DESPRE MEDICI care trateaza bolnav ‘dint bee daceaza de peste 4.500 de ani. Totusi, in mare parte a ges incervengie numiti rrepanaye, acestei perioade, doctorii aveau pugine cunostinge Ee temeinice, bazindu-se in principal pe superstiii gi conving find cl afelboala va leacuri vegerale. Stiinta medical’ asa cum 0 cunoastem a ign acres Arbol a inceput acum 300 de ani, cand inflorirea cunostintelor le-a permis Soper 2s co Gaon medicilor si descopere cum functioneaz’ corpul uman. Mai tarzi descoperiri precum imunizarea au dus la vindecarea multor boli iu tog cei ete sufereats ose rmnea intervene marca Ih zilele noastre, progresele medicale permit salvarea mai multor vieti decit in orice alts perioada istorica, dar medicamentele ating prepuri considerable pe care oameniimai'siracinu ile pot permite, | Leute | y | en | * ‘Canc pana, 20007, Roma si Grecia antici eg Mae Doctri gec animate chr tnd ried iso pind dink pn ular ape! pole fa scmeor de exci (oem de in porns dine ig. Exit at lf» Netes ‘See incre ee Sige | a oo Hippocrate oun der peere psf cindn mon srt nei de ge Taser Cele 4 umori suid igloo ‘desea ches Medicina medievala “inp de 1.000 deni, in Europa medieval, doctor se baz pe eligi astologe si invert Glen. Chir peioada Renae Sep mic rilenoue, | era caracteriat deo mare ignorang in pinta parva ess deserts | fokor ya etamenul acon Ct eg i pee Seepneocnas Sis ct aces ne feces grat ‘pecan tp 10 se athe Medicina islamic me pl dn ine Mees colle medicale 2 : Prensiendodsa Reason, Ure | ‘Mie Fae dla main: XV SEE iacone ge ean noe aoe ildiecanae | Tamiduisoarele tango prog madi ane Shire Acmeendocc fn ‘eda nacre presi pb ps C ein se re ca treed ain msl recurs rea canopinc cata fmt kat nee ‘pean cant os nal Tari motive sl Pode lode poner calmar aFreep scart all Sma Revolugia stiintifica Incepind cu sec. XVIL, medicina a beneficiat de pe urma unui singel, cunoseu sub denumirea de Revolue sini. Una Aire cele mai importante descopere a Fost reali ‘medical englez William Harvey (1578-1657) ch ppompesza in pecmaneng’ singe in corp. Teno eal mal angie Eve Jee (bs) isact Nasterea tures mae acpi Medic my Analgexicle irae deve tents soe ene scten Wie Mee (519.188 docpes Sipeenticare ee So XVI dena inch ke ener practic poner pima dat Bolile mentale Tratameneul persoanclor cu boli mentale consea in Jegarealor eu lnguriin , celle, pentru ale contola snebunia’ In sec. XVI, spitalele au renangat la celle langui. Psihoterapia a apircapeape un nd medicul austriac Sigmund Freud (1856-1939) a Incepur i discute cu pacienit despre gindurile care i Camron mi de tmbare aw ati re, rs lode pn pcg Joseph Lister Cancpage ooh Lr (7 DID Side gene Infecerenee dct ores esi date drop elapse snip gio ak Istor se Rom ee oa mal THe Bsa irk cg st psc chara a 0 her ran el cu depen Gut Moria fli cag aondn np Medicina moderna Inscc XX, camoyigle medical a ava sarcuo tei nema pnd arc Control bloe intense ar deep ‘rata apa hace coi nasa dpe 2: 90 v9 pes rc 28 de ni ma ane doi ei nc ncsporl eco dot Datori unc! inleger mal profnde modell nen: Ractonerl crane nul caren de ing au excopert medium, nov metede de west Unc o via mole ma seo mat inet Teatamentul mpl Ooeral cat ‘ode a pact des freceo gamle See well ae pes pnts pc Reintoa wea ‘ma roca in G3 or X espa mate ba 0 igen carta eer Feels hran30 medic oe ‘pn cou Pode dec 189 Heh Bake ene Sa 1928 Bilge Alcinder cna Henny ooops 160 Pass ian dcop; 6s chon ‘Shen spord par im li. 1921 fae doxcpct emer iowa PasreuR, mnemee Mapicamunte: Me elon cxplame fe ical Cercetarea Some rpemalt Aco ae 5 £ cereal cemed onale Eacgei waa g ae CAT (omogete computa) % | Table ape ro fled ned 19 sin Chey (191119) Piascasrpareny nicacs a adhe re 19s parol ‘miter in eae ble Tt cn mt cine SIDA. Vesaries, Vai ANDREAS st VRAITOMedicina timpurie — — Medicamente folosite in antichitate F ore Frame ae Mi i 2 Miigusen los Cnt og i aes ul Mit, deanna Mandchgor es flied China iF Seng nila es. XI. Tab deans i Ingnni mae Seoscopall Lata (Ctra special din Ren nic oe nse 575| MEDUZE, ANEMONE DE MARE st BURETI animale numit Porifera. Traiesc in toate apele, din adancurile oceanului pina in apele dulci, pugin adanci. Exist buregi moi si bureti duri cu schelet de siliciu, Buretii Buri sunt print cele mai simple animale pluricelulare cunescute Sune ca nite sie in Form de vazi, vind perei corpului poroi susginugi de un ,schelet” de mincrae dur sau de fibre protcice. Apa ined in buree prin perecele compl si prin ds sna a lar dieickid ‘mic certnd oe fein peel cope @, Eu pcudece ‘Spree ick roel Inmulcea pape comin Bares ered sperms oa Axia ANIMALE ACESTE ANIMALE PRIM triiesc in oceane de peste 550 milioane de ani. Toate sunt nevertebrate ~ animale fi coloana vertebral. Meduzele si anemonele de mare apargin unui grup de animale numit, Coelenterata, din care mai fac parte gi coralii, Cele mai multe au tentacule 4 sicelule iritante, incarcate cu otrava, pe care le folosese pentru a-si omori prada, Buresii apargin unui grup de Prag ral re apaté wednces IVE ri Pali se deprind. pens frm Tl Fewnsete adn isnt Ua palipr mabpcs tego ram fa emerged gine mee Meu de ‘pli a ac ange rst fal de. Tentaculee iritante medac Tenor mabe comin ck cle Migearea Fecoliombcrichcnag — Ocedeatos cen Gow ori nc it rnc Dec al engrd yen ors splot nema wen etl nn pam ncopel ‘laren iis loa Dekel Anemonele de mare ‘Anemonele de mare au corpul male, alcieuie dinero > IP siinares, din hs eter nn se seine mine pls ee mobi, decaece nr ce nic Fpl ch cee cae co pest ‘mona ingen ge Ed deamon la eo aster sande ws idk soe cput mone pa ne ah ee Decorarea moscheilor —{fml/jittn nant" eligi slascdinterace arta Figurativa in temeiul leg porivie clea aril nu bu sine i imive creaia lui Dumnezeu, Prin uurmate, moschelle sunt decorare eu modele abseracte #inscripti frumoase Decoratiunile sunt adesea concentrate in jralineririor si mihrabului, Arhitectura islamica Existi doua siluri de moschei des ineniee In eadral unuiadinere ck, acopergil sli de rugiciuni «ste susfinur de numeroase coloane Reg decorate. In celia, acoperial este tun dom uri. Marea Moschee din Cérdobs Acard ine more quit ca Pecortn din fian "cit Spc me de hare icine ai ‘rumen i cup lene romatia chim Garvin ears uncom pst ce oa wages eo Monch din Cob, ETT tse Sinan dt ht nscale core mene Supt pureed Frnt dinero monche unin Caligeatia ingen ri 530s San ha Ina once am aes impose iste rc mal ca, 9 (Ec coe monies bel cn 3h paace Amurecrona —Iqpeutut emit peer Isai = Mawowen Reset sor* MOTOARE yet MASINI SICAMIOANY « NOTOCICLETE nr BICICLETE SI MOTOCICLETE + MOZAMBI: vet AFRICA SUDICA SICENTRALA MOZART, wotrcanc AMADEUS CEL MAI BINE CUNOSCUT copil-minune si cel mai desivarsit compozitor gi interpret al vremurilor sale, Wolfgang Amadeus Mozart s-a nascut la Salzburg, in Austria, in 1756. A scris prima compozitie la varsta de 5 ani sia continuat si compuni extraordinare opere, concerte, simfonii si piese de muzica de camer’ ale perioadei clasice. Sica scris cele mai multe dintre lucriri la Viena, unde a trait incepind cu 1781, dar, desi acestea erau foarte populare, nu a fost niciodati un om bogat. In mod tragic, boala la urmarit pe tot parcursul scurtei sale viegi, pand in 1791, cand a murit cu puyin timp inainte de a 36-a sa aniversare. Maa cete Mord devel de ria usin de ‘mevol scones ae — Compozitorul ae ‘Mozart ra conesrumaiseu al Canes achiepiscopulai de Salaburg dara ‘i at Is aceaslshyjbasigura penerua © pani um volo exception A sr le ae pa nore, pecan oral passes compe ere ovine iat Legere eo ena Ancon Sad eet: De se dedica compozitici,incerpretri gi ppublicirié muzici sale, Inainte de a face acest pas, muzica sa era destul de convengionali, dar, dupa 1781, a incepus si serie opere si piese pentru concerte care a fost curind aprecate ca erat de eniu, Perioada sade glorie a incepur in anul 1780, cind a 1a Viena, atie pentru compozitille, ct gt Coen in psonda i Mont Moartea lui Mozart eccie hes yest ta ieasabag 791, Mesure ns eee aeatee de unsindrom fbi cumplivene etn Coe pu es dagnomieaslmente pe Acconbee Dupo inmormastre ree Saini Voce si orchestra ‘Toure cu mares pion eht Moert rina sa mare opi instneanee ir cle we oper comice pe care leu compas pe feeds berivale Lore de Ponte (Nunta lui Figaro, Dow Gea Ca fon tte an foarte populares Simoni ——_ = astai. A seis, de Leet deel Woureane Mozart asemenea, si mult yi instrumental, de la dansuri la simon Manca Rciomalatai Mort | 1762 Prima sepeenicn public Iocspe uel cape Antonio Salieri Flautalfermecat a alte ope irl eompostor go pescce st | 178] Denioncarh dp dipshca jn oe Pa tnicamaismarhibincbartoute | "nurse scckaset Ve et xs al on rele Serer = “cvinh Opes operas: 4 spot in epcs ra 1706 Nn i Fig cela ln ee degre 4 4 Ver sgpan Eni repereehs BD | Sete pe Moo ar Seeues Tene rs og " Pores pra ops eind ac et 3 ‘eg gle ree Pempen Gres rabecsen th Uiade scior Decor Fuatlat | ani Ror Shae 1791 Se joss aa rat. Mov Papago west rm Berruovig, — DRAWATUROIE —_INgTuuMENTE Muziek Onnna ‘TearneMUNTIs1 VAI SUPRAFATAPAMANTULUL itu eae Gd nw este netedi. In anumite su ce locuri, migcarile scoarrei. —™*** reams au dat nastere dealurilor si mungilor o gee impunitori. in alte locuri, exist vai sichei imino aoeaparvnas wa, tiiace in relief, Mungii sunt stanci cu versangi Sit, Trains Starrs ire Compe pe abrupti, ridicati la peste 600 m de uriagele forte ale plicilor tectonice care pun in migcare scoarta pimantului si duc la eruptia vulcanilor. Vaile sunt depresiuni alungice, erodate lent de rauri, de precipiagi si ghefari (imense rauri de gheaga in migcare lenta) Cariva munti sune varfuri izolate, ins majoritatea se gisesc in languri muntoase triage, precum Himalaya din Asia. Formarea muntilor bagel ops fs ine pcp Ch, cad Sapa under Mung de (Cid out pic ctnice ins nd rg deveuimd mate - Serene acc compl irae, froma re Uedurile In deers precipi vant ae ead apace Vaile Dela uri ghesari la poi torensiale, Fogel de eroziune sctioncaz’ asupra relief, formind vii. M so CEM Asa Coxrinesre asaltai de manifestrile vremii chiar gin perioada in care se formeazi. Riurile saps vii abrupte gi adinci, cares lirgese gi devin din ce in ce mat Tine, pe masura ceri aluengii sii macin stdnca, Formarea vii determina tipal acest. Sina Vale glaiar in forma de Gestinnirar acer codec ommt. a inc Octan,son PAMinroe WERE, Gtactartowna inti cadet wae Valea de if (led leds cmd Indep nd de cleae feminist ds gee ‘a tle perate ig Se pn ‘i a i Chelle ‘plicapetys md Raum RocsEXISTA APROAPE 25.000 de specii de muschi si briofite. Sune plante ici, fird flori, care se reproduc prin spori. Briofitele au un arte, in doua etape. Corpul plant talul unui mugchi verde sau al unui lichen genereaza organe sexuale feminine si masculine. Din celula feminina creste o capsuli agezat’ in varful unui picior lung (seta). Aceasta produce 0 cantitate uriasi de spori minusculi, fiecare dintre ci putandu-se dezvolta intr-o nou’ planta. Tipuri de muschi 1 deans pecto Muychicresind informa de perma Siete match cae ro fore pepsin ort Ade ‘eco Diente 2a tr i BEAT 600 MUSCHIs1BRIOFITE wa qsaninncth caren ace Glico, Spcmpafn’ ibn pon Ce ear phi hem Haine Cpmbinapeaime pind pipe mre Puan, cetidnd Muschi ‘poniemai Exist ee grupari de magchi: magchii propriw-zii tun mic grup de magchi de munte i mugchii sfagnam Muschit se tncilnese din abundenga in habitatele tumede, ins se pot gisioriunde, cu excepgia marilor gi | deservurior. Por absorb umezeala si mineralele dizolvate pe toata suprafya loe. Biota Briofite Exist doui feluri de briofite ~ unul eu frunze gi aleul cual. Ambele se dezvolei in medii umede sau mligtinoase, ancorate in pimine cu ongane asemanitoare idicinilor, numite rizoiri Cel cu tal aa aspectulunei pci sau al unei panglic (Coie frunze ees in smocus st formeaza un covor de tulpini Gorm deg BriofteMUSCHII $1 MISCAREA Toate ACTIUNILE NOASTRE depind de muschi. Muschii sunt fesuturi care se contract in mod activ pentru a migca anumite QV parti ale corpulni. Bi folosese energia cliberata de alimentele pe care le consumam gi o transforma in migcare. Muschii se impart in trei categori contract cordul. Muschi netezi sau involuntari se gisesc in peretii organclor cavitare, precum intestinele si vezica urinara. Alcatuirea muschiului Da Maychi sun alu din fscicule de tcldeclangte ume bre murclare | Sect Fiecare fit muselard comin nat mate | bold bas fascicule minuscule ite miofibrile, care | brafal cos. erat dspuse pe vat hginea Ret re mori oni dow otc, numite actin produc contac muscu 8 con flamence Muschi schelete Fic muh she mat pes intone repr nace Alps pesos anges Ho Modul de faneionae Miia alamychilor nel oct fami, Alane fiacede dean Leatet pace Plo nde ae actos Von Szent-Gyorg} | seems et ‘open ces pr Prem Nobel i 1937, | ccheletici, cardiaci si netezi. Muschii scheletici produc migcarea in urma instructiunilor congtiente primite de la creier. Celelalte tipuri de mugchi funcfioneaz’ automat. Muschii cardiaci Cadel Ainpars mcs cdr Sistemul muscular Sir ls ct de roape 620 de much care reptezined $8 dh greuates corporal Sune at de schelt pint Majorca mogciloray onsen eam oscae i se mie luna mobil, a Ell capt, pe onl pe cite se mig do Arunci cind un muschi se contracts el trageo parte a scheletuli in acea disecte, bic ‘cide ocho Ree ose Smeal Current, SERGE Pectoral ee ange inca sera joe Zambetsl slinerunrarea Ere ‘xpd dot ‘neh sine scsi Spal nonce song de pice de pelo de rem os mu decibel Incr Miscarea Muschi pun cosa in teatane: prin impinge coc repli de eemule mbeioe prove dato syn amo Perec de much care agin Ses opie Rese conponers diner lari read ine oa ‘Aue nd unl dine ugh Cate formest perechease Conese, clale eran Extensa antcbragul sealfcepa ns Ben Smanpendende "i! Pip inal reese lccen 4 Ridicarea pe atamtebraqul Fares fla aectegal ond eam tp ‘vows cae bsp Aine cid bicep comme eeepc arp seen yas sang ON sates Hresiansa anebrapulai | Bp areca ox Hx Nepalese nitlmpasieepal timgime in tmp ce beac tnd ly ng lobed las Senet ce ec sre ech | cae ccd (pec pie Feparinal ane Fes d ng Einnd pagar then mie pope rach SAYER Scumterer Sroer orUNEORI CONSIDERATE DIN CATEGORIA DAUNATORI, mustele sunt insecte remarcabile care stapinesc foarte bine arta zborului, putand si planeze sau si faci schimbiri de directie in unghi ascugit. Exist aproape 90 000 de specii de insecte pe are noi le numim muste. Dintre acestea, aproximativ 75.000 |= ‘Trasiturile unei muste propriu-zise Corp une muse adult exe lar inp tegen: ape earl ebdomenn- Capel pein pice bucle dapat pena sup so pereche de och rmpay proemneng ine cae porese ele deus deel ae poor ke mye, prcar cl dows aripi membranoase sunt atagate de torace. In abdomen se gisese majoritatea organclor corps civ sunt muste propritt-zise, cu o singura pereche de aripi, care apargin ordinului de insecte Diptera. Reseul 4 reprezinti alte specii de insecte cu doua perechi de aripi. Spre deosebire de alte specii de muste, larvele mustelor propriu- dul avand eorpu simp, fk membre, si nefiind aleceva decit masini de mancat. Hranirea slcroeoples carpe prouapl plane adapta pent hrinite ct ichide, vind tub cafe xe prelungese pene a bsorbi lichidele, Obiccurl de nie ale maytelor feprezinl cava multor probleme de initate ine vl moni npn ey tule ma serease, precum holes Amen se ng Hematofag pridori eerie png sgl ‘Sew pone pe Component eben -Mustele care se hrinese fica cunectar si gunoaie age Hope n cr Detect soon peer oot Sage ela Libeluele Tipuri de muste Pe Ling’ mastele propriu-zise, exis multe ale felur de nugte gi roate au doud perechi de arp, preci Fibctulle i mugele efemere. Mustcle tnere, care ies din fui, auto alestsire a corpulu | mai complicaea decitlarvele ‘mustelor propriu-2ise ~ unele arati chiar ca nie versiuni fia api ale adulfilor. a ax Reenieey 7 602 Pater ong betateinondal pen board f, ARTROPODE se sunt complet diferite de Prim pena fecale. Piesele bucale ale mustelor adulte sune "wal Marcle ew arp piroase mrpe tare Shae g onto Bales le es lhe pe chlonce Ticsle bucale Seabilizatori de bor hock ork emt enue rmemior Sat ore ctrl sera el pote eta de ceediagunh meeps omr h se poutier naga Inmultirea Larvele acvatice Duptimperecher, muycle dlepun ste de ou, dat fnuma nacelle hear Tarvele cae urmeaz sat suficienea. Aceste locuri pot fs pe obalegs pe sol Eau in apa, pe franz, pe cadavre tt pe animale i Larvelese hrinex Yorcitate ise transform innimfe, cic reprezines ‘im ead naine de cel de ad manele pre pn hee eee depon a an Duper mee | erp Mayewrae tae minis | Seay cop pee modobgaiparener | Penn nih Ladle det de ahd doris landed rae arele prendre ie Ieee pce a ma eudhaeer ene betnind ae Lnade Lars de mnt de carne ‘USCA ALBASTRA ibelela cn scp danncan astra cinpur pai ce cl 2 hike ince peimpaliomis isi | Hana came puted. ale ake Se ee-MUSUROAIE. exi CUIBURI $I SCORBURI PRIMELE MUZE au apirut in Grecia antici, unde ofrandele aduse zeilor gi zeigelor erau expuse in temple. In zilele noastre, iner-un muzeu sau iner-o galerie de arti sunt expuse publicului lucriri de arta sau alte obiecte Muzeele acoperi o arie vast’ de subiecte, de la aspecte generale ale store naturale pin I colecgii particulare de dimensiuni mici. Uncle muzee, cum este Guggenheim din New York, reprezinta adevarate repere culturale si au fost construite tocmai in acest scop. Rolul unui muzeu inprimul ind penonael exe sesponsbil en achirgonarea operelr de arti sata ator arte inal dele rind, angojt sediana cole sin al elaine sigur obizcce sue expe am seeuvine. Oak activate dite ise nadine ge deat CConservarea piturlor (pr dear rt les rs gi Galeriile de arta Muzeele care colectioneaza gi expun opere de arch se numese galeri de art, Unele gale, precum Muzeul Van Gogh din Amsterdam expan lucriele unui singur artist. Alece, precum Luvrul din Paris,care ate peste 5 mmilioane de vizitaori in eeare an, expun rnumeroase obiecte de arta aparyinind mai smultor arg ea rt de iad pind ad sh no ris Sashont Maca ohio, New Yc, SUA ia de bite dn reer don Zona principal gle Maes Rene nde epee ae ‘tt — eee In interiorul unui muzeu sec. XVI i XLX, au fost construite muzee nagionale care si expund obiecce achitigionate cu bani public. In ineriorl aescora obiectee erau simp eticheeae gi expuse in vitsine de stilt pentru afi protejae. Plc medals = ‘Muzecle iterative Mace moderne ine fc din ‘pom ple mal ce Pell lg opel pee xporigeinteracne unde weit poral ings owas oboe I ac me i ine te Wa eats fc pope ‘prio fain opm ical Colectieparticulare (Cl paced dane i sce mero pectic se ac Fel nag incrcau parr Adan Ene goin Ra pees Restaurareapicturilor rete mekeet ae oclee! Reauraorl inn acl monte acoperh | ide ese 100 Je ope: Cake onde incar pres orgaaisspecc, | dematdico’ dame mens {Wind pt flowactmocmal inc Suet Pad Sp at fo ati Lapeer | | “Lamin natr prande ‘interne Envcapia POEM scuurrcrons Reena TejguIA —Phcrunast Scutrruma —Vorstan st Zen gt zerre 03M UZI C A Muzica antica Muricacvilizailor antice era transmis prin ascultate gi repetigi; nu exiea nici un sistem Doninfa DE A FACE MUZICA este veche gi precis de innegnteae Svat asi instromente reprezinti o parte esentiala a tuturor culturilor. antice laolaled cu desene si deserier ale crede ci muzica este cea mai veche forma pe care reece es ‘oamenii au gisit-o pentru a-si exprima sentimentele. Poate genera diverse stiri, ficindu-i pe oameni si danseze sau sa pling sau poate face munca monotona mai usorde rec uportat. Se canta muzica atunci cand este ceva de sirbacorit, dela destejtmss ene recolta la o nunti. Practic, orice fel de muzica este alcatuit din Siesangeetes sunete, numite note, organizate dupa o anumita melodie, un anumit ritm sau armonie. | Melodia melodia care const inerun sir de sunewe vidual, percepute coun inure, Deoatece majority imran seni ficare not, muzica pe care acestea 0 geneearh este melodic. hidengor noticia cml contol soll supa ners ‘dent mice ch ant Rags alas nes hse ndbnsebieaa pe gps | aan, dine Tang rp peal mie ale Espn 190d apn Oricneul Milocia Melodia asacicd Modi iporae in asics, tears i ble pa Sart neice Mo ane cect A gongur dope eltoae are Ritmul Armonie Soot a [abara oriceui fragment Supespancres simulans a dou sa sate musicals tml, un sistem cre mule sete se numeyte armonic. Armoniile | Sst imparte melo in unitii de companiaza melodia pot schimba Zar a igae timp. Riemul este determinat de caraterul mui. Ses deinen fell in care comporitoral a grupar Polfena " timpii de lungimeafeciee nce 9 Co rae pas dl Muzica foleloriea de accentuarea notelor. | sediment p polos Me ry ce deci combi mat mle reli fe Tb fs Cis deer oes Gin narrate ip ice “Trail affcane Remuteconplce ‘pop Tbe soe Masiea gospel ewan mouse Ammonis bope taanpaiee mee Inept pl de Inga deoruor american de gone a eve Coronel loyal ove 604Notatiile fe rec i | ‘Compozitoriifolosese nota ‘une grap desuncte fags de un sunet ‘msn, care arth peta clnte) pentraa edacta mica pens ewe andar my ‘are ocreciza, Calugirdin EN scoot DedFicanteprin Sees care au folosit nota, care au wt Fost deavoleate complet pina in secolul XIML, Acestea era baza Miwa arti muzicale occidentale, ‘dcoarecereprezentas 0 ‘egistrare permanent a intengilor unl comporitor. mi Marl dinamice Muzica medievala JS. Bach Pin a sfigieulsecolulut XI, muzica se prezenta sub | Cyril gem) . forma unor simple melodi. Muzica religioasi se cinta | eam bare regen x ‘Cind au api note, comporitori au putur sh oe serie muzich vocals mai complexd, in mai multe pry. | ammsetucid Inez timp, a dezvoleat muzica curopeand pesipeametst danse, precum estampie prt ope Muricagregorans Trubsdurit = — | Mine pind co cae Infsrops mca Muzica baroca Shut gel Pet rps 9 haan Muzica occidental nee ani 1600 1750 cot) poses de fngmee. | era foarte bogat,folosind adesea mat mule cst a {se cred rind emp ipl Pai melodii in acelai timp, ine-un stil denumit contrapunetic. Sistemi tonal a evo, pretence permipind compozitoniloe si sre ner ce “outsieminbelosicos | explorau atk domenialronalitglor major, feecapectcipot | ci pe ela ronaliciilor minore Cone Muzica Renagterii inj anul 1471 neal au apr pene pra dur paul pie. Aste ote slr muztle ei Sau Hpandic in oat Earopa,ncraind in mod pee. pet , adevarat public, Musi sonatas iss Boer Vencfa Catedale Sf: Marea ‘ctrl Andes ‘Gab ca 5101586) opera Curtea Burgunlici 605Muzica clasica La sfayieulsecolului XVI, compoaicori complexei muziei aroce gan crear un stil ‘cunoxcut sub numele de muiciclasica, de desea folosit Printre eompozitori din scoala clsici se ssricii Hayeln (1732-1808) 5 Mooare (1756-1791) si germanal Beethoven (1770-1827). Muzica se sera de prefering in form’ de simfonii sau sonate, aestea din pent pian, instrument ou aparu. poste Secolul XX porriva ‘mai simpha, Aces stl ete tru orice forma de arti sau de muzici serioasi. Pala Patronajal Ince perionl, bi compost Pingel asl ‘decor muss splat sad Ue et Siofonia Sinful sen gener rt spi Pes In secolul XX au fos explora limiteleronalicii, Au apirut stluri noi, evolugionare, cares annonile radiionale. Compozicorul rus foloscrimurirevolugionare, care au yocat ‘comunitaea muzica. Uni compezitor, preci John Cage, a introdus in muzica elements haotice Schoenbe I atncqua ec “Arold Schoenberg (1874 1951 Deny seprinett ieee amon stern bem ec ere Scene sc jaoert aut indeparta de melodie Igor Seravinski (1882-1971) Soabes lor Noyionaismal [ocr dcp din Goma Sohne tel cerca pooh eeopesmede dn Ee andorra apne props ‘ctae pon Congoa ic ond nengian Muzica romantica Acest stil de music’ a sprue in timpul secolului XIX. Desi compozicorii an ‘continuat si folosease forme casice precum simfonia gi sonata, caracterul muzicli romantice era mai intens, mai plin de patos st ‘mai personal. Compositori au mai sctis ji muzica programatica, ce infigga scene povesti, folosind gama largi de instrumente noi ae orchestrei. Valeo cat Cation aie John Cage Join Cope Nolle nota sect XX. a resi mrp Iscorie — hes Pel pe sgnertdn Ca Neh Bas 1996 1982 Joba Cage ope 41 Hin loa a agrpunde — 1Xa"al Saeilcclnipe fehl id 1993 Composit pov ca tances ee Boks UMM eeruoven, Dans INgrauMenTe Jazz Mozaw Opera Oncwesrea Rock s1—SuNET Revetioey | epwicty Save Wr ee 606NAPOLEON BONAPARTE Inrre ANt 1799 g1 1815, un om a dominat intreaga Europa. Napoleon a fc militar, care a condus armatele franceze intr-un sir de victorii asupra celor mai mari puter curopene ale timpului. Ca imparat al Frangei, a fost si es un bun administrator, reformand guvernul si punind yy bazele unui sistem legislatiy, care a supravieguit in : Europa pana astizi. Cu toate acestea, a fost 0 personalitate controversata, deoarece a desfiingat multe dintre succesele Revolutiei Franceze si si-a guvernat imperiul cu aceeagi autoritate si putere ca 5i regi Frangei, a ciror stipinire o risturnase revolugia. impirat ln 1804, Napoleons sporie puter incoronindse inypiratl francezilorin apa Pape. In ealtate de condvccor al Frangei, Napoleon 3 pas in splieae multe reforme: A sabi um nagional in sok ae in 1801, a fie pace en Biserica Romano-Catoli care se opusese pin sunt ‘are goa Fran for sms, ‘Nipseon ost nadine et coma sek mamma ce pre i haf aa pe Joséphine A Besar (1763181) in Te wate df a ottdnd salsa droprain "ipl ete phe sess i isn 103, Napkon 2 ‘cn arma Jones Incepucusi fost un geniu - eae -Armaal Napoleon in Fpt ‘tient Codul napoleonian {In 1804, Napoleon a inerodus un nou cod de lei, bazar pe principle Revolt rnecax Coal prone dep Sep pve dblenglines wa eta ei Bis Uacrae cider Aco obee aqnatintont Tepe nlcete boas davon ford ecclk act ina gaa Die age Campaniile militare Napoleon fos unul diner ei mat sealciconducitr mia a tuturortimputlor, A rei inereprinds mary flgereoar ex arma sales vga forge tule mai puternice A > ‘eporet victor demne de Hosen scams asupra ‘Atsrc, Gea s fs puternice! forge de sia ierii ruseg extrem de spre ‘Sop (pa) a of emcee Mevigrent lt Repos Ivania Masi Beteanit iettants bee ores ‘Selene je fn 8050s es cen de ami Nona [Napoleon in exil obama eet coord Seeaiee isis ASdeary aera pe inal Hb dan Mccain ‘Soc inngcre fl dele atin pe lala SCE Razpoarre wutlaConca Ast pre deo dels bani in 179%, a ASEM Bonaparte Napoleon a Egipe Sabere pero tgp dee speck, pete nd pte Bani Ae acinar ee Find cul ia pr sti Nepleo nc Mate Arma | Napouson Bonaraxre 1795 Devi comand amas | ves dine | Popkin Dion nosis Cold pcan io Dena dentine ia IHS Finn olen hl nil Bo | nat Move pet Hu TORE beyggonn 607NASUL $I GURA, sel GUST 1 MIROS + NASTEREA, ei REPRODUCEREA, ss Nagiunilor rin 1919 dep so IN PUNCTUL CULMINANT AL CELUI DE-AL Wy DOILEA RAZBOI MONDIAL, cele 26 de state bY alae, care au lupea impottiva Germanic, Kale au promis in mod solemn ca, organizate sub forma ,Natiunilor Unite”, nu vor stabili separat conditiile de pace cu inamicul. De la aceasta declaragie a luat nastere ONU, o noua organizatie | internationala al carei obiectiv era bso : Chidina mentinere picii mondiale si apropierea —— nagiunilor beligerante. In zilele noastre snd at aproape toate statele lumii sunt cnt ae membre ONU, succesul organizatiei provenind din aceea ca reprezinta u forum international unde problemele pot fi discutate si adesea rezolvate. = eae fc complet | Cartes Intemational de Josie | rman 15 jee sede Costa de Adunarea General Forul principal al ONU este Adunarea General Ficcare tat membru iyi erimite un delega a adunarea cae are loc timp de puta han pe an, Dedaileseiau cu vor majorieiit simple, cu excep siapilor de importang vial unde tebe sig dex acordul dou treimi dinere votangi Adunarea nu ste foarte pptemici, da joaci roll de parlament fntemational in cae statcle membre discuts probleme de interes comun. Solid ON din New Yr wip Comsat de Sect smurntiona erica dea meme 25 Eesti de inden sete ep pone de ‘kctre dures nel, Coie elornenbe for ees os Tenge creer Coastal Eoononaic Social COshdemenbi hc Secretarial Amine de 608Organizatiile speciale © mare parte din active specialize ale ONU sunt destiurare de cele 15 Organiza pecs aliane la ONU Uncle dntre acess, precum Organizaia Innernationalé a Manel an fost infix male inainte de infingarea ONU, altel sune mai recente Organizagileactiveazi in domenii precum controll internayional al ava, uniuni comercial, probleme ale Forge de mune, sjutoare si dezvoleare UNICEF ‘ingle War dn boda EMI ‘Supe: plcorsconamice in I980, Ake compa de ct Rolul ecologic in prblemde Activitatea ONU ONU si agentil sale sune active in aproape Fecatetarh de pe glob, concentrindusecitre nafiunile sirace, mai pugin dervoltace si citre one afectate de ribo, Seek Agagneren sau foamete. Fst posblitatea ea ONU si pnd pac la dispozitc asistentatchnici si consiliei propri, ENUnceact samen tweild Contin mond dda se bazeaz pe statele membre pentru a furniaa pane naaie Sana, pon nce deeb pe seat 2002 miu de mentnr Peale ONU ca dere nS sts ‘rand 4700 dead Ajucoral umaniae SONU joc el pore Dag Hammarskjéld Policia ede Dg Harman ete dae lal r Sn 1956 Hammar si Seen ONUseces penne scons postr Pel Nobel pens ace | Istoric me 22520NUsimicmnpln 9G ONU wins pee 1945 Laconfrna del San Frncico raping br edi suchen Cares ONU cn apneic SONU 1953 Dae = iota nnaiat chm Powwane Rizsoair RAzporvl AmMaTe Bat Ecouocins: EUROPA, GuvenNe st Meprcind zn 609NAVIGATIA we CAND MERGETI INTR-O DRUMETIE, cA mergeti cu bicicleta sau cind conduceti pe 0 distant mai mare, mai incai va plinuiti itinerarul si apoi verificagi din cind in cind daci nu v-ati abatut de la acesta, pana cand ajungeti la destinatie. Acest proces se numeste navigatie. Cu exceptia cazului cand stiti dn mul, veti avea nevoie si de instrumente de navigare, precum hartile, $i de o busola. Navigatia precisi este important mai “les pe mare gi in act, unde nu sunt vizibile puncte de referinga. Primele instrumente de navigagie simple, precum farurile, au permis primilor marinari si piriseasci apcle continentale gi sa navigheze in siguranga peste oceane. Navigatia electronica ic fosac peng daermina pot Mcp Cala cbigt ela GPS Giserel Global de Paton) Acrtadetecteat seal nel ele de Fos aoants dor aca pal oa ooo Giollde Perna) Radarul i somaral Otecee dace (cara po ‘Eahorenc sod Luminile si gea as Isvorie 1569 Geogr mest : Gers Mes Se AIV Pg tee cumagns sd eo Frlend Source P i sek cv sata ts BME Asrnoxomis Rene cer dt 610 ar cabins we dels nardiaso rms mk one Instrumente pentru navigatic Timp de secoe, cilicori 1 folosiinserumente pentra naviggie Sextancul care smasoara unghinl dintre dow objecte de pe cer, precum steele sa Soareles inc ex Folost de navigator modern Bisolele magnetce pecdectieds Sm eer ae Compas g Higrig Macserisn Rapa stNAVIGATIA SIALTE SPORTURI NAUTIC AMBARCATIUNILE DE TOATE Navigatia TIPURILE se pot gisi pe rauri, lacuri, Bircile cu vele folosesc puterea coliani pentru a canale si pe mare, arit pentru petrecerea tana pesp: Ambar eran ea plope timpului liber, cdt gin competigi ere ode eees be Echipele i sportivii, in nod: individual, favigacu vine drece din pupt sau tind vane vislesc si navigheaz’ in canoe, salupe giiahcuri. Sens: in aes st, chug mat am asin pluteste pe plici de surf, se schiaza pe apa gi se ony conduc ambarcagiuni cu motoare puternic Competitiile variaza de la cei 200 de metti ai sprincului in canoe, care dureaza mai pugin de un minut, la curse de iahting in jurul lumii, care dureazi luni intregi. Navigagia, vislirea, canotajul, slalomul cu canoea in ape repezi si windsurfingul — Shscicopren names fT au fost incluse in Sporturile Olimpice. ieee aie ‘aca sabia: pares Carsee de aheurt f rg Cekogancnein ff Canotajul Exe dot mar ip de canotajs pe ape linisite si pe ape reperi, Existi doud puri de «anoe ~ eaiae si canoe Curse pe api stiticoare ‘canadian. [ner-un eaiac, Enid g compet ec ong canororul st in interioral fais de deta para a ora eck tacit Sate enum doce pple ‘sone ose pen pray ener wc fo pali la Fecarecapit. In canoea. st idecs amie da lange «anadiana,canororul se sa ia Ingenuncheazi gi folosete 0 sl cu o sing pal Dire, ew p Induneru $i floseste o visa ew Dbl tangon Ambareiaie as echipae ca 2 fim mene 9 Windsarfingy See eral aor | peeerkebgencaepert oe | ese dele compel pam oit | | Es eed pecan desde or fede ‘Ate enal Acq ucboa tea pear Sate port Seema tne foo Prat de pro Peape epee 4: compecie pine cae (Cops mums dap eee pects | | Soca necnameegpeon sien | Mamithgwce pre Recaecec| | cinder peta | A ‘anc br WS seas Seeaepee — Vaslele si ramele See cen Salto a deo ban Ambarejiunlede coneusaulabord unl dot para | Peer 192 cia, FintdiniGeyieares oped enced erage | Sao eee ee te ple eee ame se foloseye ete o singurd rami, intro canoe de | Sa bacwat dsr ddowi, patrusau ope persoane; in celeale, se folosese | suri ake ron. soldi Laser ei toed peoranp npr een anecdote pe ‘ram aoc cite dous vise, agezae simetric, $i sportivi concutexz es individual, cite doi sau cite pau. Traseul standard pe | 19%. 1985 192, api sttitoare exte de 2 km Palmares de Sommer npg ic “canbe | eeepc theo Hees | compete. mice rome | Calme i fc de dee z Gelse aise | Brat pide dificukaca valurilor AY apie weareck nega ee seer von | on[NAURU, ves PACIFIC SUD VEST « NAVA PE PERNA DE AER, vei FRECARE , NAVE §1VAPOARE + NEPAL vei BANGLADESH St NEPAL ¢ NEPTUN. we PLANETE » NEVASTUICA sIJDERUL a MAMIFERE MICI §1 ZVELTE, nevistuica i jderul sunt printre cei mai eficienti vindtori. Au 0 ] reputatie cumplit’ si sunt capabile, fara nici un | ajutor, si ucida animale mult mai mari deca ele. Datorici simeurilor olfactiv, auditiv si vizual bine dezvoltate, cle gi localizeazi prada, pentru ca apoi si lanseze un atac neagteprat sisi ucida printr-o singurd muscituri letala. Exisci numeroa- se specii care triiesc arar in regiunile polare, cat sila tropice. Unele exemplare triiesc in copaci,altele in vizuini sau ascunse prinere stinci si ridicin eee de copac. en Dep apronpe den evista co Nevastuicile ‘nator! nocturi gi se por deplasa cu ‘uguringd putin si alerge, si se eager shinoate dup peadi Hermelina Hermeins i sdalnest pat worst : Jderii Hecl aliig Strhlcoe nepe che po Exist ope speci de er eae pot findlnie in eipidcircne foe | aaintrone | pitied Enropa, Asia, Canadas Alaska, mee Sa ann 0 De aa Sunt mai mari deci nevastuicile, iar membrele EiSenolate.Shnc heen: miceammordiniume, saad | pgin mai lang le permit si se cayere cu Seve ie Sonlagm ‘uring si capeuteaz’ prada in copaci, dar si pe eek em Mexhuc racist | pian, hrinindu-se cu veverte, pists, out, ™ insecte si fructe. Dihorul “ fer pete ce NEVASTUICA COMUNA Dihorul pesear exons rio prea Aniwate, Buasvcut,vipka | Lanyunngr MAMIFERE comtrontasiey "'FTSCoNcsUl RETeNTROHceNEWTON, sir IsAAc Peers riscut in 1643 la > MATEMATICIANUL Isaac Newton este unul dintre cei > ‘Woolsthorpe, mai mari oameni de stiina din toate timpurile. Lider al Anglia. Lascoali ING migcarii stiingifice din Anglia, el a descoperit organizarea dab Universului, secretele luminii si culorii si a dezvoltat dispozitvelor calculul infinitezimal. Newton si-a tealizat majoritatea lucririlor _seesnle decd gus, Fira vreun ajutor din partea unui asistent sau a oe colegilor. Torusi, marele om avea slabiciunile lui Adesea, munca sa era afectati de temperamentul sau vulcanic si de incapacitatea sa de a suporta criticile altor oameni de stiinga. $i-a petrecut mule timp studiind alchimia (incercarea de a transforma metalele simple in aur) gi se crede c’ sinitatea precari de mai tarziu se datoreaza faptului ca testa substantele gustindwle. fatematica lui Newton Taam Newton acs Cambie da su Sod werent cnc pctk waders, Ape de views de Alabt Newon Newton si optica In 1665, Newton a inceput si lumina. Dupa o serie de cexperimente, a putut sk ddemonsteze lumina abi era ccompusi dince-un spectra de culori ascminitor curcubeului A incercat si fabrice chiar un telescop pentru a preastudiaselele. A observated Aca foloseadoua lene imaginile —aminaalbh |. it amin arma peearelevedea prin tcleicopaveas frets amine boron ps Imarginilecolorate Pentru aevita—depenharenpamde co acest faptainventatelescopulea —— EysNevsn! apres fecenig cere —untclescop cae folsea ofc es cele prin cer Tenilsimpreuni cu o oglinds curb Newton $i gravitatia Ln NNeweon adeeopei ct ecaresteaiplaned din unves ‘haw tid sia pi inconjuritoare spre le, A observat ci accasta fori phtreaza Societe rept aaa | ISAACNEWTON [Luna pe orbita sain jurul Pimineului sc doar migcareaproprie ecm | pribujess pe Pann ora SIMA | rrr aes ‘ec pret deve 178, Cambie {gravitaionali este corelati cu ; ae ‘masa celor dou corpurr i cu posibil si vedeti nori. In zonele cu ESR Siegy lm tempera sau bland exit de SEE 5 ‘ei cel pugin cativa nori, iar cateodata cerul este complet acoperit. Acestia sunt mase dense de picituri de apa sau de cristale de gheaga, care sunt atat de ugoare si de mici, incat plutesc in aer. Norii se formeaza atunci cand aerul ascendent se raceste pana la punctul in care nu mai poate retine propriii vapori de api, iar acegtia condenseazi. Exist Formares ani cums "inal de Seren coy Comer ede Se Atal practic trei forme sence pier adil dn principale de nori: cumulus — pufogi, stratus — ‘plesndenca ic brace Nora stratificati, si cirus — in form’ de pani, ins’ fiecare Se forma poate varia, alcituind multe alte tipuri diferite de Formas nine cman hee nori. Tipul de nor depinde de inalgimea la care se ridica aerul gi de temperatura acestuia, iaSeacer eat | gm Luke Howard |: ‘Lipuri de nori te 1h er ee Exist. 10 tipur distincte de nor. | Genpisdeorgen ise |e formeuzi la indlkimi variate. incre dhe, ‘ce apec nrg Howard (17721864) 0 ple lepor erie pftstore ree Acorn, negra ofl anigesite rei Homa ‘out dein li pene dent Gree mai. C fein cj Srmasn Cis molar ‘Acopertea cu noi ae OD ‘a Camloninbes nt ce Rewer eden ae +8 jouseaencien an Ceaga si negura nro - Cind vapor deapsecondensrdsprspede | in . piming se frmeariceaqa x negura. Cea deradaie | “bind {Cfomcart in empl npr ern ane Sind lel peretpidchins dooriaintnpal | cu zie acral de deasupra sa este rci pind cind ajunge | bpocaldcne Copceingee kaa: |= anne’ cind aerul ald, umed, tree pe deasupra unei suprafee ere este ait de rece inci vapor din ace condenseazi ar per ts pond ft cot mane Ceags main Clo ume ere opidnact pot cond, nd nde cede hcp cao ae Sonn tment ees Beachy Head Sunex Angi | Nimboseaeussne rain denon nop deplsie pends ngs Arnosruna Cuma Congyyioe —Fonrust Post PagaxozaVasatea Rater eee ete pee eee 615Supremagia teritoriala meds peas cod cin tcl Ade ura nla Sica n pul eel XL NORMANZII In 911, REGELE FRANC Carol al III-lea (879-929) a permis unui grup de vikingi si, se ageze pe pimantul Frangei. Acesti numit normanzi, deoarece veneau din Nord, iar fara lor a devenit cunoscuti ca Normandia. Au adoptat limba gi obiceiurile Frantei si, luptitori ceribili, in sec. XI au cucerit Sicilia si apo Anglia. Normanzii au adus 0 conttibugie considerabila la culeurile Frangei, Anglici si Italici, lisind in urma arhitectura originala si incantatoare a castelelor gi Covel Fie Cadel Caf catedralelor, un sistem juridic si unul public si nu i ultimul rand, o admirabil sau literaturi englezisifrancez’. fla oe Cuceririle Arhitectura Biserica si statul Fri normanzi Robert Guisard si Normanaiiiubea cide seulpratein dealin, | Inere monachiy conducicori biserci xis Roger Lau cuceri Sicilia in perionda iat dai lor ay inventt stil gic ascugiteare omar vata deoarece ambele pry 1060-1091. Insula a devenit puncal de inlocaa frestc arcade round. Dy dloreas pcre sprens supra poporul pomire pentru ale caceris in Medians. per constuctilr normande rea foarte Meta Pett Tn aces timp, in 1066, ducle Willams alos, adesca era constra doar din piety Trea al Normandici navighcaza ciere acopers la exterior cu pia Anglia unde il invinge pe regele anglo-saxon Harold al I-ea in batalia de ls Hastings sidevine regele William Tal Angle. Nea fer cai Cone Spt near Se. Anselm (cca 1033-1109) Aad hupicop de Caner. cn de syepetieiioasbepenge per pe Be wie lea Siciliei Italics precam parti a Istoric Moneds cu Wiliam 1 4 = te cimegeere | atest jena a sue naa it Fevpausw Furs 616‘TARA LUNGA gr INGUSTA, care formeaz partea de vest | Scmsmnia a Peninsulei Scandinavice, Norvegia se invecineaza la est cu Suedia, Finkanda gi Rusia, Coasta sa de nord este | EE7™ncm™Awose 2” spilati de apele inghetate ale Oceanului Arctic, iar la | owns: vest, de Marea Norvegiei si Marea Nordului, bogate in peste, petrol si gaze naturale. Mica populatie se bucuri de drepruri egale | Smeaton side un nivel de trai ridicat, Sistemul de educagie este bine dezvoltat, iar | araeanse rata somajului este scazuta. Relief Norvegia are mung inaly gi vai abrupte. Cet 21.900 kin ai st formeaza cea mai longa t= NORVEGIA Darztsnerae D E F 4 enue, ‘Gheyarul Joseedal 2 regiune de coast din lume, crest de fords (estuare Inguste) si presarac cu oceanur—2 150,000 de insu stincoase Raurile ew cursui rapide au ‘cascade spectaculoas, A]. = = Locuitoai {din sor at de cn avatar tbat ATLANTIC wigbl pareve mat femal tie hin ind md ight ch antic, Mata no Industria Gervimitdeneurdenie | cs eal 03 dwn sce de sme Rela gace | didi hare pd bec dn npn Po Na dist | Sogn de sumer tian ead nconr de (Noreen cd ‘om iin oe aloes singers ot ‘eam pres saneee inser uae nds pony pea Stang Banaye ENERGIE ERR, GLACIATIUNEA, MUNT tv 1A, Sponrunt TARMURE Pascoe, Permor Scaxpixavia, 6ial NOUA ZEELANDA Roemer ASEZATA LA JUMATATEA DISTANTE! dintre Polul Canrrata Wellingson Sud si Ecuator gi la 1.600 km est de Australia, Noua | sia A oi Zeeland’ este alcituitd din dowd insule principale si mai_| tmorearcwsurmgiormna multe insule mai mici. Fiind o nagiune a Pacificului de | aut vomit sein Sud, a dezvoleat legituri deosebite cu Australia, cel mai | Movodsioinis apropiat vecin al stu, si are legaturi comerciale care se dezvolta rapid cu | Soe SENT ent alte gari din Pacific. Este membru al Commonwealth-ului gi al Nayiunilor | Gcvuans dasaspe mena Unite gia fost prima fara care le-a acordat femeilor dreptul la vot Aarne | Relief Insula de Nord o e F Gc “Ambele insulate cea de nor, rare | 1 tlie ie ycea de sod, au mung, Zen | deal, even aabil fer, piri siruri scuree, cu cus rapid, care ‘fer’ o surstvaloroasi de energie | idroctectrie Ina de Nowd ‘ete activa din punce de vedere vuleanic a Seeienperndoe [2 Wecach oe tera enim din ~reiepc B © Insula de No (ume Cook clan NouA “4 - vital Now Zine ene : iki tem Che ZEELANDA cep eed Cope seb Saeed oe st pera | Clima eset ms rca Zech clic in pec ned ter Os fee ere rot dn Neve grat Sentai sche rn Alps din TE po ace clipes de ‘ipa Viens one does ener OCEANUL PACIFIC Foloscea trent Pilebopaete Nat Ze meron enemas FO ay gy Saha epee 8 ‘Sena dep nr nn Hrete det Locale ren ara 9 ‘pli plcoue rie ee ‘escrito ams Plamen cree saad dr Sun cee iesdnlon Locuie pci Noi edad ant mig din Peed vtec oa prope Ire ng ari pein or ‘4126 la i ant nace nia de rs muon Agriculeura yi industria mei Noe Zeal tec l ‘une dine ws mare | Te arcpeter ded bed Spal record rma | Term deol mince (Corry di onda eS ‘ame pi lap. India peartoure No Zande i *idemolt nnind produ dn ink Precam cooue ‘ inbetinince dr Scipamenee crear Mee od | | ‘facts de Livi cc exporae toad hanesNOUA ZEELANDA, IsTORIC —wzit2.. In yuRUL ANULUT 1350, 0 flora de polinezieni a navigat_—_Primii locuitori peste o zoni foarte intinsi din ocean oe aseagezain Pim locuitori ai Noii Zeclande au Noua Zeelanda, unul dintre ultimele locuri nelocuite de pe _ fost polinezienii, care au trecut Pamant. Acestia au creat o culturi rizboinic’ ce a rimas ‘peste Oceanul Pacific, in pitogile lor netulburati pan’ la sosirea primilor colonisti europeni pe {in emm.in url esoleluiX Ae insule, in secolul XIX. In cagiva ani, europenii au pus ke area eee a calarenpe stipinire pe insule, lisindu-i pe maori si lupte pentru supravietuire ins, dpc aw ssn si pentru pamantul lor. Noua Zeelanda a adiugat dietei lor peyte, pisii yi ferigi comestibile. menginut legiuri strinse cu Marea Britanic, Irate did ins, recent, fara s-a indreptat mai mule catre penede Soe . et vecinii sii din insulele Pacificului si citre As er pentru comert si prosperitate. F ¥ 51 Prosp ec oso op Vit dina op pee ba Colonizarea european’ Nariunea independenta ‘Dupa ce James Cook a revendicat Noua Zeeland pentru {n.1907, Nowa Zeclndi a devenic domi- Matea Beanie in 1769, cometclangi curopenivinitori | mio independent in ntetorlInpetl eeeacteny Atala Carla Mage Batter pret ecctloc eve te Nod Zeeland pindin 1947. Legit co n Marea Bie a cima ore stn ar Britanle de Compania NoitZeclande. | gmpele Not Zeclande au ape de paten de balene au vita inslele periodic. [n 1840, sa inflingat la Wellingeon (Insula de Nord) prima Agezare permanenta european. To colonigti cra trimisi din Marca cae ae (aed mal ay {nciziva ani colonistibrianician | Altnilorin ambele izboaie mondiale er depisi numirul locutorilor maori. | et ; Proteyia socala iar Abel Tasman patra cerrers eee pes igual lane Abel Toman (1603 Sahar lc naa de Nord Zend in TA rt Patel seein. Shh epee leat Acsscee aed ESR ice pone gerbe ba 19% News acon fe peepee (uiloadietoe “gale | Noua Zeclandi modern’ {hn ciuda une istorii marcae de dificult wane + Gas ‘economice, reformele demarate in 1984 Richesshcxpepulaansed’ = sabes : Dayle fee ala oe auspiinic economia. In 1986, Nowa ‘kang ino bral jac sta Zeclanda a semnat Tiatatul de ls Impotvireexindss pops maotinTratarul dela Waitangi “ttt otal dee Watanst arme nucleae in Pacficul de Sud. na nboccon confit chil recameeer neaneh gee el aa reat okies ran 17, Noi Zend decisretrocedarcaterenurlor ancestale confiscate maorilor | Apirana Ngata Istoric 1840 Setnfigeat la 1852-1856 Nows Zeelands 1914-1918 1939-1945, | Anema) sbemamcmaasbes | Scat ronimes ysl, Zan | hands Nope py od a Spiers |= Set Nigel cindex Abd POTEET Aled 99 aan Ge ‘Tiere obi mde odes Femmes aps Noes fe ‘a Palmas | ee et haa Foon Wie Ragan ore deeigalger ape Neva Zeck pens Moc ieee. Feces inbnlsf otal coed va ee Ecouocur EXPLORAREA —POLINEZIA ee el arc faucet 180 Trad dele sang sable sere dats semen Acralde aevidbast Now Zan 1907 Nows Zeca sonal doin 76 es Conk cenich intind o zon’ liberé de ance apes Arai In 1998, Tribunall dela Waicangi a oyNUMERE »CINCI, PATRU, TREL, doi, unu.. ii decolat!” este numaritoarea inversi pe care o auzim inaintea fiecirei lansiri de racheti. Este foarte normal si numarim, Cel mai simplu mod dea numara ste cu ajutorul unor semne simple, numite jetoane, in care fiecare jeton reprezinti o unitate, Cu toate acestea, este dificil si reprezentim sau si citim un numir mare daci acesta apare sub forma unui grup de jetoane. Propriul nostru sistem numeric, care foloseste cifrele de le 0 la 9, ne permite si scriem, si citim sisi lucrim cu numere mati firk bitaie de cap, | Ariemetica este seiinga care se ocupi cu studiul numerelor si al calculelor. am Easier opteme Clasificarea ora ay numerelor Folosim numerl ineegi pentru rumirobiet prem pire, tee ec na Tocusi, pentru a numara dou o ich parte dinero pie route sifolosim o parte eorespuneitoare a ‘numarulul neg, nami race Alte tpuri de numeresunela fel de folostoare in diferite ale sti Sisteme numerice Tncrun sistem care ia in calcul poz gi valoarea unui nui, valoarea depinde de potige.Asfl a numaeul 2, 2-ul din stings ‘aloreazéde 10 ori mai mule deci 2ul din dreapea. Folosin un sist bazat pe cifra 10, dlr orice numr poate i folesic pentru sak ‘za uni sistem numeric similar. De ‘cxempla,locuitori Babionuli antic foloseau un sistem bazat pe numrul 60, Tabi babi on Sistemul binar 90% peel? Posie conpe rh dla dreape Cour Numirarea Folosirea numerelor pentru a afla cite obiecte sunt inten anumi loc se numeyce numa heeelor de la De exemplu, cu ajuroral turn fe ren sunt numératieilirorit din fiecate i, Numerele pe cae le fo ‘numira se numese numere naturale a Tbk edit tips de mamere frldecgre Semulet” Ecuagiile de cifre sau simboluri separate de semnul J\_ depeticcare parte trcbuie si abi acceagivaloae, la fel cum talerele unei Numerele i simbolurle balange trebuie si aiba aceeagi pentru a se ecilibra, ceea ce inseamna sm un numa la una expresile ceuatici,exebuie si Feusa tein cctv in cele aug acelayi numa ila celal Simboluriarimeice mtn ce Deep ei John Napier x ERE MATEMATICA §TIINTA TENNOLO Unrrag oe $ POE ASSOCEAN, PLATOU sm ming Saorilten ra Game de wing cunoscui sub BO rnc de occanoggalcartgratans Bp fircloccanltolosind is Wace de ip sonar (Sound DEPARTE, SUB VALURI, exist munti, canioane, 2 ‘campii si vai care alc fundul oceanului. Acest ‘ relief subacvatic, care gizduieste o fauna de o diversitate fantastica asemenea oricarui alt continent, acoperi peste 60% din suprafaga Pamntului. Forme de relief iau nastere mereu, in timp ce roca topitiese ln suprafaga din interiorul fierbinte, prin crapaturi ale scoarfei terestre. Odati apiirute, aceste forme de relief se schimba foarte putin, deoarece sunt acoperite curand de straturi protectoare alcicuite din rimagirele fiingelor acvatice, care se lasi pe fandul oceanului, iese VY J Navigation And Ranging- orien tare ct jurul sunetelor, care emit impulsuri de sanet ce icoyeazi cind inilnes fundul mari ise innore sub forma de ecour. Econ sunt foosite per tua genera o imagine rll ocean Prospectarcaplatouli oceanic sede icf pal Ps cers de pefindal oceania, Peisajul subacvati Imarcjl de flue al cod oun refed Ia fandl cea, de obice! se refer bazinul oceanic. Accasta este acea parte a fundulai mari cate se giseste dincolo de povirngul continental. Cea mai mare parte din Relicalfimdsiocenis _bazinul oceanic se afl la peste 2,000 de metr sub apa. Este neted in cea ‘mai mare parte, presiat dn loe in loc cu mungi marin Horna hidroterm Bogatii naturale de pe platoul | Matie Tharp Daj 20% dn pest in me vi ae adancurile occanului, find extras de sondele a plutitoare dela suprafata ape. Rocile congin s wi Movls de importante riciminte de diamante, cositor, aur si aot omega nie intne arta rule miliarde de cone de noduli de mangan (bulgati de plates bogati in mineral). Chiar si noroiul de pe fundul oceanului congine argine, cupeu si zine eS PAMANT — Rapan Roc Vorcant/OCEANUL ARCTIC UNUL DINTRE CELE MAI RECI locuri de pe Pamant, Oceanul Arctic, este inconjurat de marginile nordice ale Europei, Asiei, Americii mo” de Nord si Groenlandei. Aceste taramuri ingherate sunt bogate in minerale gi fauna, insa adapostesc foarte putini oameni. Vara, cind temperaturile ajung la 0°C, curengii calzi din Pacific gi din Atlantic topese o parte din gheari. Cu ajutorul spirgitoarelor de gheara, care Te croiesc drumul, vasele pot naviga de-a lungul coastelor Asici si Americii de Nord. Relief DATE ESENTIALE | OceaNut Arctic (Oceanul Arctic este cel mai mic sma pugin tne dintte oceancle ai mare pare din suprafaqa sa eae acoperiti de ‘o mas’ pluticoare de gheati de aproape 2 m grosime, Polul Nord se afl in centrul Occanulei cr Arctic, peo banchiza pluizoae din ghee pats inde Oceana Adince Acie ee compe ge See resin on pra Locuitorii rinucurilor arctice oar ae opel Aka ‘spine de ase ‘Gendt Modine cn e ts jr i ae Pearle Aurora pec umes Geert eekrrctch Fac up di Alaska rosy Awenixotestt Granary Arwosrena— CLIMA 22 Extyoanea B Seca phe Zh 4 wens ¢ x A ionngicre OCEANUL ARCTIC | Mares x Groenlanda ‘Degi Groenlanda este cea mai ‘mare insu din lume, Fapeul _chest acoperiti permanent cu heat face ca terioriul sa fe locuit de foarte pugni oameni, Cea mai poplata zond este coasta de sad-ves, unde lima nu exe ati de aspr ea in centra.Insula ‘sce un teritoriu autonom al Danemaree DATE ESENTIALE Grogntanpa | | cogil pombe potepoeapercne ‘ee dino Elen Fuon GiAciarionra Manta Prscurret TuNDRaENCICLOPEDIA ILUSTRATA A FAMILIEI Un amplu material, in 16 volume fundamentale pentru cultura generala. OOO ee ECs oe mele Cec CBT Oe tial Pe ge om PARLOUR COCCI mee ele + Peste 5.000 de articole redactate de experti * Referinte complexe Seem rics Se Cee mec er co nrcecm eer m mn te fe inexe cu informatii bine structurate Planeta Marketing LIBERNOVUS oriflam