Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Lise Bourbeau Cele 5 Rani Care Ne Impiedica Sa Fim Noi Insine PDF

    Uploaded by

    Carmen Ovidiu Mihai
    17 views79 pages

    Original Title

    78860337-Lise-Bourbeau-Cele-5-Rani-Care-Ne-Impiedica-Sa-Fim-Noi-Insine.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views79 pages

    Lise Bourbeau Cele 5 Rani Care Ne Impiedica Sa Fim Noi Insine PDF

    Uploaded by

    Carmen Ovidiu Mihai

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 79
    LISE BOURBEAU a my 1 “ (eld ey, 4 YAnl care ne si a aU 5 mia y oe a 3 Es an a cI i r 3 a g | ot a a & 3 = Se @ fy i S a Gy Kl g = i) a 3 iS} emit ate ISBN 978-973-1859-34-7 il www.edituraascendent.ro HH officewedituraascendent.ro slira973 3 Be Te LISE BOURBEAU Cele Yani care ne impiedica sf fi © Copyright 2000, Lise Bourbeau Les 5 blessures qui empechent d'etre soi-méme Editor: Clara Tom «© Traducere: Doina Anghel Copertasitehnoredactare: Magda Capran BOURBEAU, LISE Cele cinci rini care ne tmpiedicd sa fim noi insine / Lise Bourbeau; trad: Doina Anghel. - Ed.a3-a - Bucuresti : Ascendent, 2009 ISBN 978-973-1859-34-7 LAnghel, Doina (trad) 159.9232 “Toate dreptutle apart Edituri Ascendent. Reproducerea integral sau paral, sub orice form’, 2 textului din aceasta cart este posibila doar cu acordul srs al Edituit Ascendent. Copyright@2009 Edltura Ascendent ‘wwwedituraascendentro E-mail: office@editura ascendent.ro Multumiri Le mulgumesc din toata inima miilor de persoane cu care am ucrat timp de ani de zile, fara de care cercettrile mele despre rani si misti ar fifostimposibile. De asemenea le multumesc celor care au urmat forniarea “Tehnici eficiente in Relatia de Ajutorarea”. Datoriti capacititiilor de a se destiinui in totalitate, documentarea pentru aceasta carte a fost mult imbogitit’. Multumiri cilduroase celor din echipa Asculta4icorpul, care au participat la cercetirile mele si care mi-au furnizat mai multe elemente din aceasti carte. Datoriti vous, tuturor, eu cont{npi si-mi caultiv pasiunea pentru cercetare si sa elaborez noi sinteze. In incheiere, multumini speciale celor care 21 contribuit direct la scrietea acestel cart, incepand cu soul meu, Jacques, care prin prezenta lui a ficut si treaca mai usor timpul petrecut cu scrierea acestei_cArti, apoi Monica Bourbeau Shields, Odette Pelletier, Micheline St-Jacques, Nathalie Raymond, Edith Paul si Michele Derudder, ce au intreprins 0 munca deosebits pentru corectura manuscrisulu’ si, lui Clandie Ogier si Eliza Palazzo, cele careau realizat ilustratiile. Formarea ranilor sia mistilor..... Respinget en Abandon nnenennnem Umilirea.. ‘Tridarea.. Nedreptatea... CUPRINS Prefafa Redactarea acestei carti a fost posibila datorita Perseverentei a fnumerosi cercetatori, care, asemeni mie, nu au ezitat in a face publice rezultatele cercetitilor lor, in ciuda scepticismului gi a controverselor stiimite de cAtre acestea. De altfel, cercetitorii stiu ca, In ‘general, vor fi ‘critica, la fel $i publicatille lor si se Pregatesc si triiascd cu aceasti adversitate, Cea ce li motiveazi este doringa lor de a favoriza evohatia ‘omului $i cei care le accepts descoperirile Printre cercetitori, primul cAruia in si-i mulfumesc este psihiatral austriac SIGMUND FREUD, penta monumentala sa descoperire a inconstientului si pentru faptul ci a indriznit s& afirme a fizicul poate avea o legitura cu dimensiunile emotionali si mentala ale fiinjei umane. Multumirile mele se adreseazd si unuia dintre elevii lui Freud, WILHELM REICH, care, dupa pirerea mea, a fost marele precursor al metafizici, El a fost primul care a stabilit cu adevirat legitura intre Psihologie si fiiologie, demostrind c’, nevrozrele afecteaz’ nu numai mentalol ci sicorpul fic. Jn continuate, mulhumesc psihiatlor JOHN C. PIERRAKOS si ALEXANDER LOWEN, amandoi elevi ai lui ‘Wilhelm Reich, cei care au definit bioenergia, demonstrind importanta implicirii emotilor si « gindici in voinga dea vindeca trupul mn special, datorté operci lui John Pierrakos sia partenere sae Eva Brooks am reusit sa realize sinteza pe care 0 vefi descoperi in aceasta carte. Dup§ un stagiu foarte interesant, la care am Participat in 1992, cu BARRY WALKER, un elev al lui John Pierrakos, am observat si am cercetat cu asiduitate pentru a ajunge lao sintezd a ccelor cinci rani sia mistilor care le insotesc. De altfel, tot cea ce este Cuprins in aceasta carte a constituit obiectul a numeroase verificiri incepind din 1992, prin intermediul a mii de persoane care au 5 Patticipat la stagile mele, precum gi din exemple extrase din vata mea personal. Nu exist nici o dovads stiintifict pentru cea ce se afirm’ tn aceasta carte, dar te invit,cittorule, si verifici sinteza pe care am Propus-o, inainte si o respingi si, maiales, si o experimentezi pentrua alla dact i poate & de folosin imbuntijrea calitii proprie tale viet up cum fi-ai dat seams, continui si te tutuiesc gi in aceastl carte, asa cum am ficut-o $i in celelalte scrieri ale mele. Dac& citesti Pentru prima oari una dintre cirtile mele si nu esti familiarizat cu cursul ASCULTA-TI CORPUL, se poate intdmpla ca anumite expresi site uimeascd foarte tare. De exemplu, eu fico distinetie lat intre sentiment si inteligenta, intre “intelectuanfa’si “inteligent2’, sau {ntre a stépini ceva sia controla ceva. Sensul pe care il atribui acestor cuvinte este explicat in celelalte cri ale mele, sau in cadrul atelierelor pecareleconduc. Continutul cirtii se adreseazi atat genului masculin cét i celui feminin. Atunci cind nu este cazul, precizez acest lucru, In acelasi timp, continut s& folosesc cuvantul DUMNEZEU. $i iti reamintesc 4, atunci cAnd folosesc cuvantul DUMNEZEU, fac referire la EUL ‘TAU SUPERIOR, hh fiinta ta adevarata, acel EU, care iti cunoaste adeviratele nevol, pentra a tai in inbire, fercite, armonie, pace, sinitate, bundstare si bucurie. Ii doresc si te descoperi in capitolele ce urmeas4 cu aceeasi plicere cu care eu mi-am impartasit descoperiril Cu drag, Lise Bourbeau Capitolal 1 Formarea ranilor si a mdstilor Cand un copil se naste, el sie in adincul Iu, ci motivul pentra care se incarneazi este acela de a f el insusi, trecind print-o serie de experiente. De altfel, sufletul Ini a ales dinainte familia si mediul in care se va naste, cu un scop foarte precis. Toti avem aceeasi misiune, venind pe lume: aceea de a trli o serie de experiente pani cind ajungem sf le acceptim si sine iubim pe noi ingine trecand prin ele. ‘Atita timp cit o experien{i este trditi in non-acceptare, adic fiind judecati, in culpabilitate, teams, regret sau orice alta forma de non-acceptare, oamenii tyi atrag fark Incetare circumstantele gi persoanele care i fac si retraiasc’ aceeasi experienta. Uni dintre ei,nu ‘numai cd experimenteazi acelagi tip de eveniment de mai multe ori pe parcursul unei vii dar mai malt, trebuie s8 se reincameze o diti sau de mai multe ori pentna a ajunge sil accepte in totalitate. . A accepta o experieni nu Inseamna ci acea experienti este preferata noastrd sau ci suntem de acord cu ea Este vorba mai degraba de a ne acorda nous insine dreptul de a experimenta gi de a invata prin intermediul a ceea ce trhim, ‘Trebuie s4 invayim mai ales ce anume este benefic pentra noi gi ce anume nu este bun, lar singurul mod de a afla acest lucru este si devenim congtienti de consecinjele acelei experiente. Tot ceea ce hotiram sau nu, ceea ce facem sau nu, ceea ce spunem sau nua gia fel, ceea ce gindim sau simtim va avea anumite consecinte, Omul isi doreste si triiascd intr-un mod din ce tn ce mai inteligent. Atunci cAnd igi di seama ci 0 experienfi provoacd niste consecinte ditnitoare, in loc si-gi reproseze ceva sau si fle ranchiunos pe cineva, trebuie si accepte pur si simpla faptul c& a ales aacea experienta (chiar inconstient), pentru a descoperi ci nu a fost o migcare inteligenté pentru el Ig va aminti de acest lucru mai trai, Astfel putem sa trim o experienta in acceptare. Din contri, va reamintesc cf, chiar daca va spuneti: “Nu mat vreau si traiesc asa", 0 lati de la capat. Trebuie siti acorzi dreptul dea repeta de mai multe ori acecasi greseald sau experient’ neplacuta inainte de a ajunge si ai voinfa si curajul necesare pentru a te schimba. Oare de ce nu Injelegem de la inceput? Din cauza ego-ului nostra, alimentat de convingetle noastre. ‘Tofi avem numeroase convingeri care ne impiedic’ si fim ceva ce vrem si fim. Cu cit aceste maniere de a gindi sau convingeri ne fac ‘au, cu atat incercim mai mult si le diminuim. Ajungem chiar si credem ci nu ne aparfin noua, Jar a reusi s4 le echilibrim inseamn’ a ne Incama de mai multe ori, Doar atunci cind corpul nostru mental, emotional si fizic va asculta de DUMNEZEUL interior, spiritul nostra va fi pe deplin fericit. Tot ceea ce trim In non-acceptare se acumuleaza la nivelul sufletului, Acesta, nemuritor fiind, revine mereu, sub diverse forme umane, cu tot bagajul adunat in memoria sa de suflet. Inainte de a ne nnaste, ne hotirim ce anume dorim si reparim In timpul urmatoarei Incarnari. Accasta decizie $i tot cea ce am acumulat in trecut, nu sunt {nregistrate in memoria noasted constient§,respectiv ceea care apartine intelectulu. De abia pe parcursul viet ne vorn da seama treptat de planul nostru de vat ide ce anume trebuie si reparim. Atunci cind fac aluzie la ceva “neincheiat, nerezolvat’, fac referire la o experiena tit in nonacceptarea sine Exist o diferent intreaaccepta ‘o experient! sia seaccepta pe sine Insugi. De exemplu o tanara care a fost respinsi de care tale, deoarece acesta dorea si ib un bait In acest caz, aaccepta experiena insernnd 2~i da tata ei dreptal de asi dort un biat side a o respinge pe fica lui. Acceptarea de sine, const, in cazul acestei tinere, tn.a-yiacorda dreptul de a avea resentimente fata de tatal ei si apoi dea selerta pentru faptul deff purtat pc Nu trebuie sf existe nico judecata supra tatu ei sau asupra e insiy ci doar compasiune gi infelegere pentru acea parte care suferain lecare dite Ea va sti c& acea experienta s-a inchelat in totalitate, atunci cind, la randul i, va respinge pe cineva, fird 34 se actze, cu mula compasiune i intelegere, faji de ea insigi, Mai exista si o alta modalitate de a sti daci acea experient3 a fost rezolvati gi trait intr- 8 adevar In acceptare: persoana pe care o va respinge nu o va detesta, ci si ea, la rindul ei, va fi plind de compasiune, tind ca tuturor ‘amenilor li se poate intimpla si respingi o alti persoang, In anumite momente ae vieti lor. $i nu lagi ego-ul sisi joacefeste,ego-ul care incearca adesea, prin toate mijloacele, si ne faci si credem c& am incheiat o situate. Ni se {ntimpli deseori si spunem : “Da, ingeleg de ce celal aactionat asa’, Pentru nu fi necesar si ne privim pe noi insine sisi neiertim. Ego-ul nostru Incearca astel si gisesci o modslitate rapidx de a lisa de 0 parte situate neplicute. Se intampla s& acceptim o situatie sau 0 persoand firl si ne fl iertat pe noi ingine, sau fard si ne fi acordat dreptul de a-i fi purtat pick celuilat, sau de a fi inci resentimentar. ‘Acest Iucru insemna “a accepta doar experienga’. $i repet: “este important si facem diferenta intre a accepta experienta sia se accepta pe sine.” Aceasta acceptare este greu de ficut, deoarece ego-ul nostru ‘hu vrea si accepte Faptul ci toate experientele dificile pe care le teaim au ca unic scop si nearate ci ginoi ne purtim in acelasi el casi celal. ‘Ti-ai dat seama pan’ acum c@ atunci cind acuzi pe cineva de ‘ceva, acea persoans te acuz4 la randul ei, de acelasi lucru? De aceea este atit de important si Inveti si te cunosti si te accepti cit mai mult posibil Acest lucru ne ajuta si trdim din ce in ce ‘mai pufine situatii dureroase. Depinde de fiecare dintre noi si hotiram si ne luam viafa in proprile maini, pentru a deveni stépini pe propria existent, in loc si lisim ego-ul ecArula si ne controleze viata Dar a face faf8 acestor lucruri necesita mult curaj deoarece in mod inevitabil se vor atinge vechile rani, care ne pot produce foarte mult *u, mai ales dacd nu au mai fost tratate inci din vitile anterioare, Cu ct suferi mai mult intro situatie sau cu o persoani, cu atét mai de departe provine acea problema. Pentru a te ajuta, poti si te sprijini pe DUMNEZEUL tiu interior care este omniscient (El sie tot), omniprezent (El este peste tot) si omnipotent (El este atotputernic). lat aceasta putere este ‘mereu prezenta, vie in tine. Actioneazi astfel incit te orienteaz’ spre persoanele si spre situaile care iti sunt necesare pentru a creste sia evolua, conform planului de vai ales inainte dea te fi niscut. 9 ‘Chiar inainte de a te najte, DUMNEZEUL tin interior ifiatrage suflral spre mediul si familia de care vei avea nevoie in viitoarea ta ‘vViafé. Aceasta atractie magnetica si aceste obiective sunt determinate, pe de o parte, de ceea ce nu ai reusit inch si trdiesti in iubire si acceptare in vieile tale anterioare si, pe de alta parte, de ceea ce viitori 18 piringi au de incheiat prin intermediul unui copil ca tine. Acest lucru explicd de ce, paringii si copiii au, in general, accleaji rini de vindecar_ ‘Cand te nasti, nu mai esti constient de tot acel trecut, deoarece te concentrezi mai ales pe nevolle sufletului tiu, care vrea si te accepticu calitatile tale, cu defectele tale, cu fortele tale, slabiciunile tale, dorintele tale, personalitatea ta etc. Toi avem astfel de nevoi. Cu toate acestea, a putin timp dupa nastere, ne dim seama cA atunci cand wrem si fim noi insine, acest lucru deranjeazi lumea adultlor sau pe cea a apropiatilor nostri, Ajangem astfl la concluzia cd, afi natural, nu este bine, nu este corect. Este 0 descoperire dureroasi ce provoaci mai ales copilului, accese de furie. Aceste crize devin atat de frecventeincat ajungem si credem ci sunt normale, Sunt numite “crizele copilariei” sau apoi, “crizele adolescentei”, Poate au devenit ceva normal pentru ‘cameni, dar cu sigaranfa nu constituie ceva firesc, Un copil care se agit in mod natural, care este echilbrat si care are dreptul de a fi el {nsusi nu face genul acesta de crize. Din nefericire, acest tip de copil nu existi aproape deloc. Am observat in schimb ck majoritatea copiilor tec prin urmatoarele patru etape- Dupi ce a cunoscut bucuria de a fi el tnsusi, copilul, in prima etapi a viefi, va cunoaste durerea provocati de faptul c& nu are

    You might also like