,,

,J

II
DIAGNOSTICAREA

!I
IJ.

KARMEI

Cartea a sasea
,
.
! iI I
I

TREPTE
DIVINITATE

CATRE

/
'"

I
I
I!
,I

Editura

DHARANA
Bucure~ti

tJ
-

,.
I
,

II
!.

,1

,,inainte de lectura acestei carti ar fi bine sa liisap

deoparte orice supiirare pe Dumnezeu, pe parinp, pe
lumea inconjuratoare, pe dumneavoastrii in~ivii ~i pe
destin"
S. N. Lazarev

---

~
1---' ~.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

LAZAREV, SERGHEJ NICOLAEVIC
Diagnosticarea karmei: Trepte dUre divinitate I Serghei Nikolaevici
Lazarev ; trad.: Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei. - Bucu~ti :
Dharana,

ZOO I

p. ; em. - (Diagnosticarea karmei; 6)

ISBN 973-85007-7-x
l. Odainic. Viorica (trad.)
II. Onofrei, Dorin (trOO.)
159.961

JlA3APEB C. H.
):\HarHoeTHKa KaPMbI.
KHHra meeTa..CryneHH
CaHKT-fieTepGypr
2000

K GOJICeCTBeHHoMY.

Copyright @ 1999 by S. N. Lazarev

Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova.
Multipliearea ~i/ sau distribuirea prezentului volum sau a unor
fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este
interzisa tarn aeeeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Drepturile de distributie In sWinatate apartin In exclusivitate.
Copyright @ 2000 by ROVIMED TRADING S.R.L.

Editura DHARANA Bueuresti

Departament distributie: Tel: 01-337 24 24;
Fax: 01-6446377
e-mail: busuioe@pcnet.ro
Redactor: Dorin Onofrei
Coperta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustralie coperta I : Andrei Rublev

Fragment

icoan! sec. XV

Tehnoredactare : Marian lrimia Editura Kannat Press

Tel: 044-110139, 095-Q74395 e-mail: mi@fx.ro

Serghei

Nikolaevici

DIAGNOSTICAREA

Lazarev

..-J

II
!.

KARMEI

TREPTE
CATRE
DIVINITATE

.A I

Traducere din limba rosa

VIORICAODAINIC ~i DORIN ONOFREI

Editura

DHARANA
Bucure~ti

.:.............

~
,~

INTRODUCERE

, ,..

..-J

\
I.

In

1997, cand am terminat de scris cea de-a patra carte,

eram convins ca procesul descrierii valorilor umane a ajuns la
final. Cu cat ma orientez mai bine in tot ceea ce se cheama
fericire umana, cu atat imi este mai u~or sa identific valorile pe
care am inceput sa Ie divinizez, de care am inceput sa depind,
ca, in fine, sa inlatur aceasta dependentii. Clasificarea era pe
deplin incheiata. A~adar, gata cu cramponarile. De acum
inainte pot asigura atat propria-mi sanatate cat ~i pe cea a
copiilor mei. Cu alte cuvinte, puteam pune punct cercetiirilor
mele in domeniul karmei. Oricine putea fi vindecat. Era
suficient sa se cerceteze cat mai amanun\it ce lIimpiedica sa
scape de rela\ia de dependentii ~i sa se stabileasca modal itatea
optima de ac\iune care sa-I ajute sa-~i schimbe caracterul.
A~adar, am terminat cu partea teoretica, ramanea doar cea
practica. Sim\eam ca interesul meu fa\a de acest subiect incepe
sa scada. in primul rand, totul era deja limpede, in al doilea
rand, nu banuisem niciodata ca procesul de gandire poate
provoca dezgust ~i chiar suferintii fizica. Eram domic sa simt,

,I ,

sa revin din nou la pictura. Ceva mai tarziu intentionam sa ma

~ ~

",

Cand insa se ajunge la ~ocuri puternice, cum ar fi, de exemplu,

moartea persoanei iubite, aceia~i psihologi ~i psihoterapeuti se
arata a fi ei in~i~i depa~iti de situatie. $i doar intoarcerea la
Dumnezeu ii scoate din impasul tara nici 0 sperantil. Cu cat
este mai puternica in noi necesitatea iubirii Divine, cu atat mai
mica ne este dependenta de iubirea umana ~i distrugerea sau
zdruncinarea acesteia nu se mai transforma pentru noi intr-o
tragedie. In viziunea mea, omul are in total doua functii de
bazil: perpetuarea speciei ~i autoconservarea. Ele se inscriu in
tema relatiilor. Pe de alta parte, necesitatea individului de a se
dezvolta, de a-~i largi posibilitatile ~i de a stapani lumea
inconjuratoare ne trimite la tema aptitudinilor ~i a intelectului.
Toate acestea sunt absolut necesare vietii. Atunci insa cand
devin un scop in sine, ele dau na~tere dependentei, apoi
agresivitatii, ca, in final, totul sa se dezintegreze ~i sa se

ocup de problema imbatranirii.

In to!i ace~ti ani a trebuit sa lucrez neintrerupt la propria
mea armonizare, de aceea caracterul ~i starea fizica mi s-au
schimbat mult. Totu~i n-am constatat 0 revigorare, 0 intinerire
a organismului. Lucrurile au evoluat mai curand in directia
opusa. Cu cat ma concentram mai mult asupra procesului
mental, asupra in!elegerii ~i a generalizarii, cu atat resimteam
mai dureros orice stres ~i cu atat mai activ se desta~urau
procesele de imbatranire. Am hotarat sa ma retrag din
activitatea de cercetator ~i vindecator, pentru a ma ocupa
indeaproape de propria-mi persoana, deoarece, pana atunci, nu
dispusesem de timpul necesar pentru aceasta. Intregul lant al
valorilor umane fusese redus la cateva verigi. Valorile
materiale alcatuiau prima veriga; in ceea ce Ie prive~te, totul
este clar. Apoi urmau straturile ce tin de valorile spirituale.
Toate valorile spirituale se imparteau in doua ramuri. De 0
parte se situau rela(iile interumane. Dependenta de ele dadea
na~tere geloziei. De cealalta parte se aflau aptitudinile ~i
intelectul. Dependenta de ele genera trufia. Sa zicem ca
descopar la pacient 0 puternica dependenta de planul spiritual,
mai exact, de acea zona care tine de relatii. Atunci ii explic ca,
pentru a inlatura aceasta dependenta, nu i se cere decat sa-~i
gaseasca un alt punct de sprijin. Psihologia moderna ii recomanda individului sa-~i largeasca sfera de interese. In acest fel,
e~ecul suferit intr-un anumit domeniu provoaca mai putine
traume, individul putiindu-~i indrepta interesul spre alte zone.
Totu~i aceasta schema functioneazil doar la un nivel
superficial, cum este cazul contlictelor, supararilor, tradarilor.
8

~
.

l-

.""'"

.~

\
I.

,;1',

prabu~easca. A~adar, valorile umane alcatuiesc un ansamblu al

materialului ~i spiritualului.
Imi propusesem sa obtin 0 eliberare cat mai rapida de
valorile matel'iale ~i spirituale. Cu cat ma concentram mai mult
asupra acestui obiectiv, cu atat mai mult se accelera scurgerea
timpului ~i, la 0 anum ita etapa a acestei accelerari, am observat cum dependenta de valoarea "X" se converte~te in dependenta de valoarea "Y". Spre exemplu, omul aparent obsedat de
bani, pragmatic ~i materialist este, in realitate, motivat de un
teribil idealism launtric, iar intensificarea ulterioara a dependentei de aspectele spirituale i-ar putea fi fatala. Apoi am
constatat ca individul care ~i-a invins gelozia i~i deplaseaza, in
subcon~tient, punctul de sprijin pe aptitudini ~i intelect, ~i
nicidecum pe iubirea de Dumnezeu, astfel incat in locul

:'1

--

~
~ "-'---"~-'~""-'--

geloziei iese la suprafatii trufia. La un moment dat am realizat

ca, pe langa aceste trepte ~i straturi ale umanului, mai existii ~i
altele, mult mai ample ~i mai profunde, pentru ca, In cele din
urma, sa descopar acest nou filon reprezentat de categoria
idealurilor, spiritualitatii, nobletii. Ele alcatuiau un strat mult
mai subtil ~i mai amplu, care se situa la baza relatiilor ~i a
aptitudinilor. Dependenta de acest strat provoca, de obicei, fie
0 dependentii de relatii, fie una de aptitudini. insa, atunci ciind
dependenta era deosebit de puternica, gelozia ~i trufia izbucneau simultan. Aceasta noua tema a spiritualitiitii, nobletii,
idealurilor ~i sperantelor era, In acel~i timp, ~i tema contactu!ui cu viitorul. Cu cat este mai ridicat nivelul spiritual al
individului, cu cat este mai nobil ~i mai elevat, cu cat mai mult
viseazii, cu atat mai mari Ii sunt posibilitiitile de a stiipani
viitorul care i se dezvaluie. Trecutul este material, pe cand
viitorul este spiritual. Cu cat mai mult viitor este cuprins In
sutletul nostru, cu atilt mai pline ne sunt prezentul ~i trecutul.
La un individ, aptitudinile ~i intelectul se manifesta cu atilt mai
activ, cu cat el este mai nobil ~i mai spiritualizat. Se poate
lntilmpla ca aceste calitiiti sa se manifeste abia la nepotii lui.
Aceea~i corelatie existii ~i lntre gradul de spiritualizare ~i
relatii, acestea devenind mai variate ~i mai armonioase. Tot ce
avem ne vine din viitor ~i se materializeazii In prezent, de
aceea gradul spiritualiziirii noastre interioare da masura posibilitatilor noastre In prezent. Cu cat mai muM spiritualizare ~i
noblete sala~luie~te In sutletul omului, cu atat mai mare va fi
tezaurul, nu numai spiritual, ci ~i material, atlat In posesia
urma~ilor lui. Astfel, chiar ~i In cazulln care copiii ~i nepotii
lnceteazii a mai fi spirituali ~i nobili, rezervele lor interioare Ie
10

vor permite, 0 perioada oarecare, sa continue 0 viatii spirituala.

Atunci de ce se lntampla de atiltea ori ca urm~ii sa renunte
la spiritualitate ~i noblete? Fiindca divinizarea viitorului da
na~tere dependentei de el, fapt ce duce la pierderea acestui
viitor. Dar, cu un viitor lnchis, pe om 11pa~te primejdia unei
boli incurabi!e sau moartea. A~adar, cu cat este mai elevata
spiritual itatea, cu atat mai puternica este tentatia de a i se
lnchina ~i de a depinde de ea.
Prirnele simptome ale dependentei se manifesta prin
aparitia unui sentiment de frica pentru propriul viitor ~i pentru
viitorul persoanelor apropiate, proiectele ~i visurile devin 0
adevarata obsesie. Apoi neacceptarea dureroasa a tluctuatiilor
viitorului, cand proiectele ~i sperantele nu se realizeazii, iar
tablou! imaginar al lumii nu se suprapune cu realitatea, scoate
la iveala incapacitatea de a accepta prabu~irea idealurilor ~i
destramarea planurilor ~i a sperantelor. Tradarea ~i nedreptatea
venite din partea semenilor ~i a societatii sunt un indiciu al
puternicei dependente de vi itor. Drept urmare, este grav afectata sanatatea, iar destinul poate e~ua complet.
De fiecare datii cand examinam persoane bolnave de cancer
sau afectate de sterilitate, constatam invariabil ca dependenta
lor de idealuri ~i de viitor depa~ea de mai multe ori pragul
fata!.
A~adar, planul material tine de trecut, eel spiritual - de
viitor, iar rntre ele vom a~eza, deo parte, relatiile umane ~i, de
cealalta parte, aptitudinile ~i intelectu!. E important sa retraim,
episod cu episod, lntreaga viata, acceptilnd umilirea tuturor
acestor valori ca pe 0 modalitate de purificare. Trebuie sa ne
eliberiim de regretele pentru trecut ~i de temerile pentru viitor.

, ,....

.~

\i

,4

11

~
.'" -'_.w

. -""
II cunoa~tem pe Dumnezeu prin sentimentul de iubire, care nu
depinde de nimic. In acel~i timp, orice forma de agresivitate
fatA de iubire ne Indeparteazil de Dumnezeu ~i ne cufunda, ~i
mai mult, In cele umane. De aceea, primul \ucrn care se cere
lacut, atunci cand ne analizam retrospectiv viata, este sa
inlaturam orice manifestare de agresivitate la adresa iubirii,
care se putea exprima printr-un refuz al vietii, prin nemultumire de sine ~i de propria soartJi, prin blamarea semenilor ~i
suparari legate de ei. Aceasta schema, conceputa pentru a-i
ajuta pe oameni, functiona irepro~abil, astfellncat acele nenoroeiri ~i tragedii, care se abiiteau asupra lor, acele situatii
complicate, pe care speciali~tii se cazneau sa Ie solutioneze ani
in ~ir, i~i gaseau rezolvarea, u~or ~i tiresc, in doar cateva ore.
lata, spre exemplu, cazul unei paciente, care imi povestea:
- Vad cum tiului meu i se intiimpla lucruri teribile ~i nu
sunt in stare sa fac nimic ca sa-I ajut. A avut 0 iubita, dar, cu
putin timp in urma, s-a despartit de ea. A suportat foarte greu
aceasta ruptura. In momentul de fatA, toate proiectele ~i
sperantele legate de serviciu, de afaceri ~i de viata personala i
s-au dus de rapa. A pierdut absolut orice control asupra situatiei. Mai mult chiar, tiul meu este maestru In arte martiale ~i
iata ca, in ultimele luni, a fost atacat de cateva ori in plina
strada, dar n-a fost in stare nici macar sa se apere cum trebuie,
de parca era legat, nu alta. EI simte ca a ajuns Intr-un punct
mort ~i s-a apucat de bautura. Luneca tot mai mult in prapastie,
iar eu sunt incapabila sa-I ajut cu ceva.
lmi sunt suticiente doar cateva secunde pentru a vedea In
plan subtil intreaga situatie.
- Va sta In puteri sa-i schimbati in numai ciiteva ore
12

destinul, Ii spun doamnei.

Toate necazurile enumerate de dumneavoastra pot disparea
ca un fum. Vise cere insa sa lucrati serios cu propriul
dumneavoastra suflet. Fiul dumneavoastra s-a a~at de
idealuri. Inchiderea viitorului depa~e~te la el de 5 ori pragul
fatal. In mare masura aceasta este consecinta propriei dumneavoastra atitudini fatA de viata, caci nu v-ati lasat calauzita de
iubirea Divina, ei de idealuri, spiritualitate ~i noblete. Ii
dispretuiati pe oamenii saraci cu duhul, adica pe cei lipsiti de
aptitudini ~i pe cei nerozi, pe indivizii lara scrupule ~i pe cei
necinstiti. lar atunci cand va erau calcate in picioare idealurile,
cand erati tradata sau victima a unei atitudini nedrepte,
simteati dorinta de a va pune capiit vietii. Pentru a Ie asigura
viitorilor copii 0 cantitate cat mai mare de iubire Divina, este
necesar ca, inainte de concepere, femeia sa se de~eze de
toate cele umane. Dar, cu cat mai putemica este ata~area de
valorile umane, cu atiit mai dureroasa este aceasta ruptura.
Deta~area se poate produce prin intermediul unor nedreptati
venite din partea oamenilor sau, daca nu suntem in stare sa Ie
acceptam, prin intermediul bolilor, nenorocirilor ori chiar al
mortii. Daca nu ne dam seama ca jignirea venita din partea
altei persoane este, de fapt, 0 favoare oferita de Dumnezeu,
problemele urmeaza sa tie transferate deja copiilor no~tri, care
vor fi supu~i tratamentului prin boli ~i nenorociri. A~adar,
retraiti-va de la capat intreaga viatA ~i patrundeti-va de
sentimentul ca cele mai stinte valori spirituale nu inseamna
nimic in comparatie cu iubirea fatA de Dumnezeu. Acceptati
orice umilire sau nedreptate ca pe 0 ~ansa de a va salva
copilul, ca pe 0 posibilitate de a realiza 0 schimbare launtrica

.~

I
II
!.

fi

13

...............

~
.

prin indepartarea de uman ~i prin aspiratia catre Divin. ~i

trebuie sa va rugati nu numai pentru fiu, ci ~i pentru nepoti. in
plan subtil vi'id0 pata intunecata lipiti'i de fiul dumneavoastra.
Este viitorul lui copil. Dar, pentru ca sortii sa-i fie favorabili,
sufletullui trebuie sa se purifice. in acest moment, purificarea
se realizeazi'i prin umilirea idealurilor ~i a spiritualitatii la tati'il
lui. Daca yeti reu~i sa acceptati de bunavoie purificarea
retroactiva a sufletului pentru ca, transformandu-va dumneavoastra in~iva, sa obtineti armonizarea Jauntrica a fiului ~i a
nepotilor, procedura de purificare fortati'i va deveni inutila. Cu
cat mai putin depinde sufletul nostru de valorile umane, cu atiit
mai putin necesari'i ii este purificarea data sub forma de
necazuri ~i nenorociri. lar cand parintii reu~esc sa-~i schimbe
real mente atitudinea falii de trecut ~i prezent, ei pot asista la 0
transformare nu mai putin reala a prezentului ~i a viitorului,
atat in propria lor soartA, cat ~i in cea a urma~ilor.
Nu ma mai mir deloc cand, in doar cateva ore, firea ~i
soarta copilului se schimbi'i. imi amintesc cum 0 avertizasem
in repetate randuri pe 0 cuno~tinlii de-a mea ca fiul ei cel mai
mare poate muri. Ea a inceput Sa se roage, sa lucreze la
desavar~irea propriei persoane, insa nimic nu se schimba.
- ~tii, imi spunea ea, am incercat sa-I familiarizez cum va
cu toate astea. Dar, imediat ce-i puneam caseta video cu
conferinlele tale, el 0 ~tergea din camera, lipand in gura mare,
iar cand incercam sa-i citesc cartile tale, el refuza in ruptul
capului sa asculte.
- Nu vreau sa fii suparata pe mine maitiirziu, i-am zis, dar
fiul tau are tot mai puline ~anse sa supravietuiasca.
lar la intrebarea muta din ochii ei am ri'ispuns:
14

_..-----

- Ori incepi realmente sa te schimbi ~i-ti convingi propriul suflet ca Divinul este mai important decat umanul ~i ca
orice fericire umana nu este decat 0 modalitate de a acumula
iubire pentru Dumnezeu, ori copilul tau se va imbolnavi ~i va
muri, ~i asta in timpul cel mai apropiat.
Un timp oarecare, ea n-a schitat nici 0 mi~care, apoi a zis:

..". '._~--

".~..

..-J

I
If
!.

- Bine, am sa incerc.
Seara, ea m-a sunat, dar la inceput nu a putut scoate nici un
cuvant, vocea ii era gatuiti'i de lacrimi. Am crezut ca s-a
intiimplat cine ~tie ce nenorocire.
- ~tii, spunea ea plangand, cu 0 jumatate de ora in urma,
fiul meu s-a apropiat de mine cu cartea ta in mana ~i m-a rugat
sa-i citesc din ea.
- Atunci de ce plangi? - m-am mirat eu.
- Fiindca ma simt fericita.
A~adar, cercetarile meIe au inceput Sa se contureze. Cu
toate acestea, multe dintre afectiunile grave se vindecau anevoie. Sincer sa fiu, nu inlelegeam de ceo 0 explicatie acceptabila in cazul pacienlilor gray bolnavi ar putea fi urmatoarea:
in vietile precedente, amploarea agresivitalii falii de iubire ~i
amploarea nesocotirii legilor supreme a atins cote uria~e. De
aceea schimbarile de caracter se produceau foarte lent. 0 a
doua cauzii 0 constituia, dupa cat se pare, faptul ci'i, pe langa
nivelul idealurilor ~i al spiritualitatii, mai existau ~i altele, mult
mai profunde ~i mai ample. Mai tiirziu, dupa ce am analizat in
repetate riinduri zeci ~i sute de variante posibile, am ajuns la
concluzia ca dupa idealuri urmeazi'i nivelul vointei, iar dupa
acesta cel al vielii ins~i.
A~adar, lantul valorilor umane se prezenta in felul urmator.

IfI

15

..............

.~
La inceput veneau valorile materiale, dupa ele - relatiile ~i
aptitudinile, apoi - spiritualitatea, nobletea, idealurile, iar ceva
mai incolo - vointa, destinul ~i viata. Daca ma eliberez de
ata~area de via\ii, atunci, ca intr-o reactie in lant mi se
diminueazii ~i dependenta de celelalte valori: de vointii, de
idealuri etc. Prin urrnare, rugaciunea poate fi forrnulatii astfel:
- Doamne, intreaga mea via\ii ~i orice fericire umana este
0 modalitate de a acumula iubire pentru Tine.
Det~area periodica de toate bucuriile vietii diminueazii, de
asemenea, dependenta de cele umane ~i conf~ rugaciunii 0
mai mare greutate. Deci pot fi calculati parametrii a~iirii de
fiecare valoare in parte, dar cele mai importante raman viata,
soarta, vointa. De ele depind toate celelalte valori. Am.inteles
ca diagnosticul care mi-a fost stabilit in 1991 ~i pregatirea
pentru moarte nu au fost intamplatoare.
in noiembrie '91 m-am intalnit cu viitorul redactor ~i editor
al primei mele carti, pe care am finalizat-o in iunie 1993. Era
necesar ca textul sa fie pur, intrucat in carte se vorbea despre
Divin, iar informatia pe care 0 ofeream era de mare forta ~i
gravitate. Astfel incat trairea experientei de plecare din via\ii,
despiirtirea de tot ce mi-a fost drag ~i, in ultima instan\ii, de
viata ins~i mi-au perrnis sa-mi pun in ordine ~i sa-mi purific
sufletul.
A~adar, ciclul valorilor umane a fost descris, iar sistemul
putea fi considerat finalizat. in concluzie, cauzele oricarei

afectiuni puteau fi inlaturate, daca se obtinea eliberarea de .

intregul lant al dependentelor de valorile umane. lubirea
umana poate avea diferite grade de amploare. Ceea ce ni se
cere este sa inva\iim sa ne piistriim iubirea de Dumnezeu mai
16

-mA ..00; ';00~ P""~ 0 -"'"niveluri

ale iubirii umane ci la urmatoarele,

""

~=:"l--'
I.

mult mai ample.

Pornind de la sistem, nu mi-a ramas dedit sa-mi pun intr-o

ordine perfecta sufletul. Ca sa fiu sincer, nu incercam senti- ,

mentul satisfactiei depline. Totu~i ~edintele mele cu pacientii
continuau sa-mi furnizeze, cu fiecare caz mai complicat, noi
date pentru meditatie, precum ~i posibilitatea de a merge mai
departe cu cercetarile. Apropo, prietenii m-au intrebat odat'i:
- Dar sufletul omului poate fi divinizat?
- Sincer vorbind, nu ~iu, Ie-am raspuns. Totu~i, daca e sa
judecam logic, cea mai mare parte din sufletul nostru, mai
exact, cea care nu dainuie ve~nic, se afla in spatiu ~i timp, deci
poate deveni obiect de divinizare.
Sistemu\ meu insa nu continea notiunea in cauzii, astfel
incat nu-mi ramanea decat sa ridic din umeri.
Mai remarcam in cercetiirile mele ~i prezenta unui alt
aspect ciudat. EI era legat de viitor. In mod inexplicabil, parametrul viitorului se arata a fi instabil. in principiu, daca a fost
deja inlaturata dependenta de via\ii, destin fericit ~i voin\ii, cu
atat mai mult n-ar fi trebuit sa existe cramponari de viitor
(adica de principii, visuri, idealuri) ~i de celelalte verigi (relatii
sau aptitudini), tara a mai vorbi de valorile materiale. Cu toate
acestea, ma confruntam periodic cu cazuri problematice, cand
toti parametrii pacientului erau normali, cu exceptia parametrului viitorului. A~adar, mai exista ~i altceva in legatura cu
tema viitorului, ceva ce 0 alimenta intr-ascuns. Daca nu voi fi
in stare sa inteleg de unde provine destabilizarea acestui
parametru, inseamna ca nu voi reu~i sa vad nici alte cauze
profunde care pot sta la originea afectiunii ~i, in cazuri grave,

'
'
\

I.

/
~i

17

..:............

....

~
, -~.-"-..""".~","."I~.

ma pot dovedi neputincios. Eram con~tient de acest lucru, dar,

oricat am incercat sa sondez terenul, n-am reu~it sa giisesc
vreo explicatie pentru aceste situatii. ~i, ca sa fiu sincer,
ajunsesem deja la capatul puterilor. Caci toate variatiile pe
care Ie vad in deformarea structurilor de camp nu inseamna, in
sine, nimic. Importantii este sintetizarea informatiei ~i arti.cularea ei intr-un sistem coerent. Acest lucru cere foarte multii
energie subtila. in cazul dat, popularitatea mea ~i sporirea
bunastarii materiale ma expuneau unui pericol din ce in ce mai
mare. Nu banuisem inainte cata energie iti rapesc cumparaturile, treburile gospodariei etc. Toate acestea necesitii un
control permanent al situatiei. Nu mai lucrasem niciodatii piina
atunci intr-un asemenea regim. Era, evident, 0 suprasolicitare.
De fapt, chiar ~i cartile, fiecare in parte, au fost scrise cu
intentia de a indrepta situatii de acest gen. Prima carte a aparut
ca 0 con~tientizare a faptului ca felulin care triiim ~i atitudinea
noastra unii fata de altii sunt absolut gre~ite. Caci nimeni nu
~tia cu exactitate care este sensu I vietii, care este originea
bolilor, in ce fel comportamentul piirintilor se rasfriinge asupra
sanatatii ~i a destinului copiilor. Acum acest subiect a devenit
0 moda ~i au aparut 0 multime de autori care il abordeazii. Pe
atunci insa era yorba de ceva nou, de 0 descoperire. Ciind am
terminat de scris prima carte, am realizat brusc ca sursa
principala a bolii trebuie cautata altundeva deciit in divinizarea
laturii materiale a vietii. 0 cauza mult mai serioasa 0 putea
constitui tendinta de a face din familie ~i din relatiile cu
persoanele apropiate, pe de 0 parte, ~i din aptitudini ~i intelect,
pc de alta parte, scopul ~i sensu I vietii.
A~adar, in prima carte scrisesem ca sursa principala a
18

bolilor este inchinarea la cele pamiinte~ti, ml!teriale. Oar s-a

dovedit ca problema de capatiii a lumii moderne 0 constituie,
de fapt, divinizarea laturii spirituale a vietii. ~i, fiindca prima
mea carte (precum, de altfel, ~i urmatoarele) s-a bazat pe propriile meIe cercetiiri ~i pe concluzii confirmate de nenumarate
ori in practica, efectul ei asupra cititorilor s-a dovedit a fi
foarte puternic. Actiunea cea mai importanta a fost insa
impulsul desprinderii de cele materiale. lar prin cea de-a doua
carte am incereat sa echilibrez mecanismulinvingerii valorilor
umane. in alte circumstante a~ fi scris fiecare carte in 5-7 ani.
Eram insa con~tient de faptul ca 0 informatie neechilibrata
putea fi periculoasa, ~i acest lucru ma indemna sa-mi continuu
cautarile febrile.
Oupa t~rminarea celei de-a doua carti intentionam sa fac 0
pauza de ciitiva ani. Oar, la un moment dat, am realizat ca mai
exista ~i un alt aspect, foarte important, care permitea
explicarea multor probleme. Era yorba de divinizarea iubirii
pentru 0 altii persoana. Capacitatea de a pastra iubirea de
Oumnezeu ~i de a nu cauta vinovati, atunci ciind este umilit cel
mai inalt nivel al fericirii umane iubirea umana reprezintii
capacitatea de a ignora atractia umanului.
~i iata-ma lucriind deja cu pacienti care mi-au citit toate
cele trei carti. Constat insa la ace~tia un lucru ciudat: de~i
restul parametrilor au fost stabiIizati la cote normale, dependenta de aspectele spirituale superioare ~i de con~tiintii depa~e~te cu mult pragul critic, ceea ce duce frecvent la aparitia
sterilitiitii ~i a holilor canceroase. A~adar, informatia s-a
dovedit a fi incompletii ~i, in anumite puncte esentiale, sistemul meu nu Ie putea veni in ajutor suferinzilor. Atunci s-a

i
If
!

A'

19

..............

.~

,-

conturat subiectul pentru cea de-a patra carte. De obicei,

inainte de a ma a~eza sa scriu 0 carte ~i dupa finalizarea ei ma
confrunt cu necazuri de proportii. Cu cat mai pretioasa este
informatia pe care vreau s-o ofer, cu atiit mai puternice sunt
zdruncinarile la care sunt supus, pentru a se putea obtine 0
armonizare interioara a cartii. Caci, aidoma unui prunc, cartea
poarta in sine informatia despre autor. A~a cum parintii
raspund ~i ispa~esc pentru copiii lor, atunci cand nu reu~esc sa
Ie educe corect simturile, tot ~a ~i eu dau socoteala pentru
fiecare carte scrisa.
Fiindca dupa terminarea celei de-a patra carti n-am fost
supus unor purificari insemnate, am inteles ca acum, de bine,
de rau, lucrurile au intrat pe un fiiga~ normal. Deci ma puteam
odihni ~i ma puteam ocupa ~i de altceva. Cu toate acestea, mai
ofeream, din cand in cand, consultatii, lucrul cu pacientii
ramanand sursa mea principala de informatii. in plus, tineam
sa ma conving pe viu de eficienta noHor descoperiri.
inaintand incet ~i chinuitor, confruntiind datele ~i diagnosticand, am ajuns la concluzia ca tema viitorului, a principii lor
~i idealurilor are dedesubt un alt strat amplu, care este mult
mai subtil. EI ne trimite la notiunile de moralitate, iubire
umana, la conceptia religioasa ~i, in mod paradoxal, la procesele de imbiitranire. in cele din urma, am ajuns sa inteleg ca
acest strat reprezinta de fapt sufletul omului.
N-am sa povestesc aici pe larg despre felul cum am ajuns la
acest nivel. Pe acest subiect s-ar putea scrie 0 intreaga carte.
Ma voi limita doar la 0 descriere aproximativa ~i sumara a
drumului parcurs. Mi-am dat seama ca in cartile scrise pana
acum am redus toate valorile umane la doua aspecte: material
20

~
.."-""--".''''~''

~i spiritual. Mai exist,!

insa ~i un al treilea concept valorile
1ufl
sufletului. Am constatat ca toate valorile umane se reduc, in
ultima instan(ii, la insa~i notiunea de om, adicii la trup, spirit ~i
suflet. Astfel, divinizarea persoanei iubite creeaza 0 dependenta de suflet, spirit ~i trup, care, la randul ei, determina
cramponarea de toate celelalte valori umane. De aceea, persoana iubitii nu trebuie perceputa ca .? sursa de fericire. Se
cuvine sa vedem in ea un aliat, care ne ajuta sa ne apropiem de
Dumnezeu ~i sa acumulam iubire Divina. Cu cat mai puternica
este dependenta de fiinta iubita, cu atat mai numeroase sunt
pretentiile noastre fata de ea. Prin urmare, cu cat mai iertatori
~i mai toleranti suntem cu persoana iubita, cu atat mai putin
ata~ati yom fi de idealuri ~i moralitate, de aptitudini ~i relatii,
precum ~i de valorile materiale.
Aveam de-a face cu 0 informatie noua ~i n-o puteam
dezvalui decM dupa ce aplicarea ei practica ~i efectele benefice
asupra pacientilor i-ar fi demonstrat veridicitatea.
A~adar, trebuia sa-mi revin ~i sa-mi continuu cercetarile.
lata ciiteva cazuri reprezentative pentru felul in care lucram
cu noua informatie.
M-am intalnit la Moscova cu 0 cuno~tinta care mi-a
povestit 0 intiimplare ciudata:
- Ma intorceam cu ma~ina de la vila. Pe ~osea nici tipenie
de om, a~a incat am inceput sa accelerez. Deodata, ca din
senin, vad cum zboara in parbriz un pietroi zdravan, direct
spre capul meu. Doar printr-un miracol am reu~it sa virez putin
la dreapta. Geamul a fost facut zob, dar eu am reu~it sa scap
teafar. Poti sa-mi explici ce-a fost asta?
Timp de ciiteva secunde stau cu ochii inchi~i. reconstituind

I
II
L

,1

21

...............

---

~
.~

Intreaga situatie, apoi Ii zic:

- Ai 0 amantiitanara de care e~tiindragostit. Te simti insa
complexat din cauza diferentei de varsta. Dar, cu cat mai
multe griji ili faei, cu atat mai intens ~i mai rapid se deruleaza
programul de autodistrugere. In prima faza, programul este
blocat in regiunea capului. La tine insa el s-a declan~at cu 0
viteza atat de mare, incat, in loc de rinita alergica sau migrene,
te-ai ales cu pericolul unui traumatism cranian gray.
El ma prive~te uluit.
- Este absolut adevarat tot ce spui. Dar de ce a fost nevoie
de 0 avertizare atat de dura, cat pe-aei sa ma trimita pe lumea
cealalta?
- Fiindca in campul vostru apare un copil com un. Momentan, n-a~ putea sa-Ii spun daca el va veni pe lume acum
sau in urmatoarea viala, dar in clipa de falii are loc formarea
lui la nivelul campului. lar un comportament gre~it, mai cu
seama pe plan emolional, este periculos pentru el.
EI tot nu-~i poate stapani mirarea:
- Nu pot sa inleleg, cum de-ai reu~it sa-ti dai seama ~i sa
vezi toate lucrurile astea?

- Nimic mistic la mijloc, i-am raspuns, programul de

autodistrugere se apropie la tine de 500 de unitali. EI apare in
legatura cu 0 feme ie, dar alta decat sOlia ta. In plus, e~ti mereu
linta propriului dispret ~i asta se leaga de tema sufletului, la
care am ajuns nu demult, mai precis, de acea parte a ei care
line de batranele. lata toata mistica!
- ~i cum sa ma comport de acum incolo?
- Cand e yorba de dragoste, uita de varsta ei ~i de felul
cum arata ea. Vreau sa zic ca trebuie, desigur, sa te ingrije~ti ~i

.,-..I~"

.~

de propriul tau exterior, dar sa te la~i stapiinit de tot felul de

complexe, ca e~ti sarac, sau urat, sau batran, este inadmisibil.
Alt caz I-am avut cu 0 pacienta din Israel.

- ~tili, sotul meu se poartiiuneori ca un posedat, de parca

intra un demon in el. II pot ajuta cu ceva?
- Sigur ca da, i-am zis eu. Ati incercat vreodatii sentimente de disprel ~i de dezaprobare

I/
!.

falii de evreii ortodoc~i?

Ea ~i-a mi~cat abia perceptibil umarul:

Nu, niciodatii.
Ridic din umeri:
- Va mai intreb 0 data: a existat sau nu vreo nemullumire?
Femeia cade pe ganduri.

;1'

- Cum sa va spun, 0 atitudine critica a existat intotdeauna,

mi-a raspuns ea, cat despre sotul meu, el nu este credincios.
- In viala anterioara, sotul dumneavoastra a fost credincios ortodox, am inceput sa-i explic eu, religia i-a permis sa
atinga un nivel moral ~i spiritual inalt, iar dumneavoastra ati
inceput sa divinizali, la el ~i la dumneavoastra, manifestiirile
superioare ale sufletului uman. In ce masura divinizam ceva la
persoana iubita, in aceea~i masura ea urmeaza sa piarda lucrul
respectiv. Ce este un om sarac la punga ~tim cu totii. Sarac la
trup zicem ca este infirmul sau cel cu 0 constitulie astenica.
Sarac cu duhul este individullimitat, prost ~i incapabil. Sarac
la suflet este ticalosul, nemernicul sau uciga~ul, sau cel ce
refuza sa creada in Dumnezeu, sau, cum ii zicem noi,
posedatul de diavol.
Cu cat mai mult va inchinati sufletului uman, cu atat mai
mutt ~i-I pierde sotul dumneavoastra. Dezvoltarea sufletului

22
23

...............

--

.'

nostru este, Intr-o masura foarte mare, conditionata de

preceptele ~i de conceptia despre lume date de religie. De
aceea blamarea oricarei religii sau a practicantilor unui cult
religios intensifica ata~area de suflet, ce ne atrage, noua ~i
apropiatilor no~tri, tot felul de nenorociri. Prin urmare, de la
dumneavoastra se cere sa va revedeti de la capat Intreaga vialii,
InlMurand toate pretentiile launtrice pe care le-ati avut falii de
vreo religie. Rugati-va Sa vi se ierte intoleranta falii de cei ce
v-au jignit sentimentele religioase. Nu se cuvine sa facem din
respectarea preceptelor religioase un scop In vialii. Ca ~i toate
celelalte lueruri, ele ne sunt date ca mijloace de acumulare a
iubirii de Dumnezeu. Nu este Intiimplator ca Moise a spart
tablitele din piatra pe care fusesera sapate cele zece porunci.
Daca yeti reu~i sa Invingeti tendinta de a diviniza tot ce tine de
religie, precum ~i manifestiirile superioare ale propriului suflet,
dadi veli reu~i sa va sustrageti dependentei de aceste valori,
sOlul dumneavoastra

I~i va recapata din nou sufletul.

Imi amintesc de un alt caz curios. 0 femeie tiinara a venit la

mine cu 0 singura problema:

- Nu mai vreau nimic, a zis ea, parea mi-au disparut toate

sentimentele. M-am abrutizat complet, pe toatii linia.
- Sentimentele sunt legate de suflet, i-am zis, daca aveti
senzatia ca va pierdeli sufletul, atunci, probabil, v-ali cramponat rau de tot de el. lar cauza este urmiitoarea: n-ati Incetat
niciodatii sa blamati societatea ~i statuI.

De ce atunci n-am fost afectatii de vreo boala? De ce

trebuie sa surar In felul acesta?

- Daca v-ati fi suparat pe cineva de 0 manierii dura,
24

nelmpacatii, orientata cu precizie, atunci ~i programul de autodistrugere soar fi Intors tintind cu precizie. Gelozia v-ar fi
provocat 0 congestie cerebrala sau probleme cu pancreasul,
izbucnirea de ura 'i-ar fi afectat vederea, supararea Indelung
rumegata inima ~i plamanii, obi~nuinta de a critica ~i de a
dezaproba de pe pozitiile logicii - ficatul. Supararea dumneavoastra Insa a fost Indreptatii Impotriva unor grupuri mari de
oameni ~i chiar Impotriva lumii Intregi. De aceea, programul
de autodistrugere s-a extins pe 0 scara uria~a, blocandu-va,
Incetul eu Incetul, nu numai trupul ~i spiritul, ci ~i sufletul.
Daca dorili sa traiti din nou bucuria sentimentelor, eliberati-va
retroactiv de orice resentiment falii de lume In general, falii de
stat ~i fata de grupuri de oameni.

,..-,...

\
!.

,1

'p -

'~

CUM
LE PUTEM
ACORDA
SPRIJIN PSIHOLOGIC
ELEVILOR
DIN
CLASELE
SUPERIOARE

Pentru inceput, sa trecem in revistii acele probleme care pot

aparea in fata elevilor din clasele superioare.
Pentru a putea solutiona 0 anum ita problema, trebuie sa
~tim cum sa stiipiinim situatia. Cu ciit mai puternicii este
dependenta individului de situatie, cu atiit mai red use ii sunt
posibilitiitile de a se realiza ~i de a-~i rezolva chestiunile de
importan(ii vitalii. Elevul din cursul superior nu s-a desprins
incii din mediul familial, deci ii este necesarii ~i abilitatea de a
solutiona acele probleme de comunicare care apar in familie.
In pragul absolvirii, tinerii ~i tinerele se pregiitesc pentru 0
activitate independentii sau pentru 0 continuare a studiilor.
A~adar, gama posibilitiitilor se diversificii mult, dar, in acela~i
timp, cresc ~i responsabilitatile. Prima iubire, stabilirea unor
relatii profunde cu persoane de sex opus, toate acestea, privite
sub aspect emotional, sunt triiite la cote mult mai inalte deciit
26

in perioada de adolescentii. Multi dintre tineri vor fi chemati

sa-~i satisfacii stagiul militar in armatii, unde volumul
solicitiirilor fizice ~i psihice II dep~e~te cu mult pecel cu care
s-au obi~nuit in viata civilii. A~dar, sintetiziind multitudinea
problemelor care stau in fata elevilor din cursul superior,
putem spune cii semnificatia schimbiirilor la care sunt supu~i
ace~tia este urmiitoarea: primii pa~i fiicuti in viata independentii presupun deopotrivii posibilitiiti mult mai mari, dar ~i
solicitari psihice pe miisura. Capacitatea tiiniirului de a se
realiza in viitor depinde de felul in care el percepe lumea
inconjuriitoare ~i reactioneazii la ea, de echilibrul siiu emotional. Prin urmare, este necesar sa clarificiim care este conditia principalii pentru formarea unei reactii corecte la lumea
inconjuratoare, cum trebuie sii fim, pentru a nu depinde de
situatie ~i pentru a avea posibilitatea de a depii~i problemele ~i
a ne atinge obiectivele propuse?
Sa apeliim la cercetiirile asupra sensibilitiitii ca atare. Care
este natura emotiilor? Ce sunt simturile noastre?
Este sau nu sensibilitatea 0 particularitate exclusivii a
organismelor vii? Existii. zeci de teorii asupra originii
sensibilitiitii ~i tentative de a-i explica natura. Sa ne formiim
acum 0 noua idee despre natura sensibilitiitii, pomind de la
cele mai importante descoperiri fiicute de savanti in ultimele
secole.
In ultim,ii ciitiva ani, omenirea a fost pusa in fata unei grave
probleme de etica ~tiintificii. Este yorba de clonarea omului ~i,
in general, a oricarei fiinte vii. Voi ream inti cum a fost
descoperit mecanismul clonarii. La 0 celulii obi~nuita, spirala
geneticii dublii nu se separii. Acest proces poate avea loc doar

.~

}'
!

27

IIiio.

~
~
.

in celulele sexuale. Cromozomul din celula sexuaJa are posibilitatea de a se divide. Savantii au separat cromozomii din
celula sexual a ~i au introdus in locullu; un cromozom luat de
la 0 celula obi~nuita. Lichidul intracelular a fragmentat cromozomul, determinandu-I sa functioneze in regim de
inmultire. Prin urmare, orice celula din organism poate
produce un nou organism. Inainte se credea cii toate procesele
care au loc in celula sunt conditionate de programul stocat in
codul genetic al acesteia. Felul in care a actionat lichidul
intracelular asupra cromozomului dovede~te insa existenta
unui program de inmultire pe langa informatia genetica.
Savantii n-au reu~it deocamdata sa explice rostul acestui
mecamsm.
Mai departe. La inceputul secolului a fost descoperit a~anumitul paradox Einstein-Podolski-Rosen. lata despre ce este
yorba. S-a constatat ca doi fotoni care pornesc din acela~i
punct pastreaza 0 anumita legatura reciproca. Actionand
asupra unuia dintre ei,. constatam ca reactioneazii ~i celalalt.
Altfel spus, se produce 0 conditionare energetica reciproca in
spatiu ~i timp. Paradoxul propriu-zis consta in faptul ca
aceasta conexiune este instantanee. Viteza acestui impuls
poate depa~i de mii ~i milioane de ori viteza luminii. Singura
explicatie posibila la care au ajuns savantii este urmatoarea:
viteza infinita de interactiune a celor 2 fotoni se poate explica
printr-un singur lucru: departiindu-se unul de celalalt in plan
fizic, ei i~i piistreazii unitatea in plan subtil, informational,
unde notiunea de spatiu ~i timp dispare sau, mai bine zis, se
transforma intr-un punct, adica in ceva cu totul diferit.
Urmatoarea descoperire. Atunci cand un obiect cosmic se
28

-".,~

apropie de noi, liniile spectrului se deplaseaza spre zona

violeta. Cand obiectul se indeparteazii, liniile spectrale se
deplaseazii spre zona ro~ie a spectrului. In ) 930, astronomul
Doppler a descoperit efectul deplasarii spectrale ro~ii. S-a
constatat ca, observat de pe pamant, orice obiect cosmic se
indeparteaza de noi cu 0 viteza mare. Totodata, nu exista un
punct ,qi;ntralde la care Universul incepe sa se dilate. Dilatarea
este uniforma in toate punctele acestuia. Curios lucru, cu
cateva decenii inainte de aceasta descoperire, poetul american
Walt Whitman a scris un poem, care se rezuma la urinatoarele
idei:
"Privesc prin geam ~i viid cerul, vad stele Ie ~i Galaxiile,
care 0 iau la fuga, risipindu-se ~i departiindu-se tot mai mult ~i
mai nmlt de mine".
Acel~i Walt Whitman a zis odata:
"A~a cum sunt, intreg, nu ma cuprinde spatiul dintre
pantofi ~i palarie".
Toata viata lui, el a fost un reporter de mana a doua, care
nu compusese niciodata versuri. ~i iata ca a venit 0 zi, in care
el a devenit poet, poet genial. Aceasta metamorfozii el 0
descrie astfel:

.~

rf

"Intr-o buna zi m-am intins pe iarba, mi-am desfiicut

bratele ~i am privit cerul. ~i dintr-o data m-am patruns de
sentimentul ca sensu I existentei intregului Univers este
iubirea" .
In acest fel, prin intermediul simturilor noastre, noi putem
primi informatii despre procesele care au loc in Univers,
despre evenimentele trecute ~iviitoare.
Vom ma; reveni la acest subiect.
29

r
..

incepiind cu anii "30, Universul a capatat pentru savanti 0

inTati~are complet diferitii. in locul tabloului static ~i imuabil
aJ lumii a aparut modelul Universului in mi~care, al Universului care pulseaza. Oamenii de ~tiinra au ajuns la concluzia ca
Universul s-a nascut dintr-un punct. Acest proces a capatat
denumirea de Big-Bang, "marea explozie".
Oar acest model ii era deja c~moscut omenirii cu ciiteva mii
de ani in urma, fiind reprezentat in filozofia indiana veche.
A~adar, inainte de aparitia Universului, spatul, timpul ~i
materia erau comprimate intr-un singur punct, posediind 0
natura complet diferita.
Fiecare noua descoperire din ultima suta de ani a discreditat
mitul despre imuabilitatea reprezentiirilor noastre asupra lumii.
Pe la inceputul secolului, fizicienii erau de parere ca descrierea
tabloului fizic al lumii este, in principiu, incheiatii ~i poate fi
completatii door cu detalii minore. Aparitia mai tiirziu a fizicii
cuantice a dat peste cap intreaga imagine a lumii. S-a
descoperit ca orice particula este, in acel~i timp, ~i 0 unda. lar
in 1906, cu ciitiva ani ,nainte de descoperirea teoriei relativitiitii, Minkowski a ~uns la concluzia ca spatiul, timpul ~i
materia alcatuiesc un continuum unitar ~i, intrucat formeaza un
intreg, ele pot trece ~i se pot transforma unul in celiUalt.
Ciiteva decenii mai tiirziu a fost descoperitii notiunea de
particula virtuala. Vidul da na~ere unor particule, care existii
ciiteva miliardimi de secunda, dupa care se intore inapoi in
nefiinra. Fizicienii ~i-au schimbat punctul de vedere asupra
materiei, substantei. A aparut 0 altii definitie a substantei. Ceea
ce numeam mai inainte materie s-a dovedit a fi spatiu
structurat intr-un anumit fel.

Oar sa revenim la sensibilitate. Cum poate fi raportata ea la

originea Universului ~i la procesele care au loc aici? Emotia
oricarei fiinte vii reprezintii un program care se reveleaza in
timp ~i spatiu. Cu ciit este mai mare amploarea emotiilor, cu
atiit mai mari sunt posibilitiitile de care dispune obiectul de a
schimba evenimentele din jur ~i de a se adapta lumii inconjuratoare. Fiecare situatie concretii ia n~tere dintr-un punct,
dintr-un germen, desr~uriindu-se apai in timp ~i spatiu. ~i
indiferent de scara la care evolueaza, ea i~i pastreaza unitatea
originara. Cu alte cuvinte, pentru fiecare evenimentexistii
ceva asemeni unui embrion, in care este depozitat programul
evolutiei ulterioare. Pentru a dirija un eveniment oarecare, 0
situatie, trebuie mai intiii sa Ie modelam.
Modelarea poate fi realizata pe doua cdi. Prima - confruntarea evenimentelor, care au loe in planul fizic exterior, ~i
generalizarea lor treptata, comprimarea intr-un singur punct
informational. Cu alte cuvinte, rostul giindirii abstracte al
sintetiziirii este de a intoarce evenimentul, dilatat in timp ~i
spatiu, la punctul initial. A doua cale de cuno~tere este cea
senzoriala. Ea reprezinta 0 interactiune nemij locitii cu germenu I informational primordial. in cazul dat, con~tiinta,
analiza, aprecierea nu joaca nici un rol, dimpotriva, ele pot fi 0
piedica in calea cunoa~terii. A~adar, in fiecare dintre noi au Joe
in permanenta doua procese opuse. Ratiunea, con~tiinta comprima spatiul, timpul ~i materia, tinzand sa Ie reduca la un
punct. Simturile, la riindul lor, dau n~ere spatiului, timpului
~i materiei, dilatiindu-Ie tot mai mult. Proeesul de pulsare se
constatii la toate obiectele din Univers. Intruciit Universul este
holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp, rezultii cd in

30
31

l""I"

I
I
!

.IfI

." "-T"'"
fiecare secunda este incifrat intreg procesul de aparitie ~i
disparitie a Universului.
A~adar, cu cat mai ample ~i mai profunde sunt simturile
noastre, cu amt mai vasta este intinderea de spatiu ~i timp pe
care 0 cuprind acestea. Densitatea informationala a sentimentului poate cre~te ~i poate ajunge, in ultima instant1\, Sa
cuprindii ca amploare intregul Univers. Daca fiecare particula
este deopotriva ~i 0 uncia, altfe\ spus, spatiu, atunci putem
afirma ca orice obiect din Univers are 0 natura ondulatorie.
Prin urmare, orice obiect ocupa ca volum, in plan subtil,
intregul Univers. Astfel, toate obiectele din Univers, deosebindu-se in mod esential unul de celalalt in exterior, sunt
indisolubillegate intre ele in plan ondulatoriu, alcatuind un tot
unitar absolut in planul informational primordial.
Rezulta cii fiecare obiect contine 0 informatie completil
asupra intregului Univers ~i asupra evenimentelor care au loc
in el. intrucat omul este, totodati\, ~i 0 structura de camp,
spatiala, ocupand, in plan subtil, intregul Univers, putem
presupune cii principalele programe informationale (dupa nivelul informational primordial unitar) sunt stocate, in primul
rand, in structurile lui de camp ~i, abia dupa aceea, in
structurile lui fizice.
Existii mii ~i mii de miirturii care dovedesc ca sensibilitatea
omului ~i interactiunea lui informationala cu lumea inconjuriitoare continua ~i dupa incetarea functiilor fiziologice,
adica in timpul mortii clinice. <:;apacitatea de a vedea,
semnalata la indivizi care au orbit, sau comunicarea, atunci
cand s-a produs 0 dezintegrare a functiilor creierului etc.,
dovedesc ca sensibilitatea ~i emotiile noastre sunt, prin natura
32

lor, mai intai de toate, ni~te structuri de camp. Prin urmare, pe

langa genotipul fizic, al cromozomilor materiali, trebuie sa
mai existe ~i un genotip al structurilor de camp. Doar in felul
acesta poate fi explicata posibilitatea clonarii, cand lichidul
intracelular indepline~te un anum it program, ai carui exponenti
materiali nu sunt prezen(i. Or, daca existil un genotip al
campului ~i 0 sensibilitate la nivelul campului, atunci putem
admite posibilitatea perpetuarii personalita(ii umane dupa
distrugerea completa a inveli~ului fizic. A~adar, mitul despre
sufletele celor mor(i devine 0 realitate. Vorbim despre amploarea emotiilor umane, care cuprinde ~i dirijeazil un anum it
volum de spa(iu ~i timp.
Dintre toate emotiile, cea mai ampla este sentimentul de
iubire. EI este in cea mai mica masura legat de inmmplarile de
moment ~i are 0 dependen(il minima fa(il de lumea inconjllratoare. Cu cat mai inaltil este sensibilitatea omului, cu atat
mai amplu ii este sentimentul de iubire ~i cu atiit mai mare este
volumlll de spatiu ~i timp pe care-I modeleazil ~i stapane~te,
dirijandu-I. $i, respectiv, cu amt mai mare poate fi amploarea
posibilitiitilor lui intelectuale ~i spirituale.
Agresivitatea este 0 forma de aparare. Ea apare atunci cand
fiinta vie nu este in stare sa controleze situa(ia in care a fost
antrenata. Prin urmare, cu cat este mai mare amploarea iubirii
in sufletul omului, cu atat mai pu(ine emotii agresive ii sunt
necesare pentru a dirija situatia. Daca, in plan subtil, orice
obiect ocupa tot Universul, rezulta ca trebuie sa existe un
sentiment de iubire absolut, care sa cuprinda ca amploare
intregul Univers ~i sa dea na~tere la tot ce este in Univers.
Fiecare obiect din Univers poartii in sine acest sentiment ca pe

..-J

33

"..

.~ '_e- ,..p".
un program absolut. Prin urmare, atat natura vie, cat ~i cea
moarta poseda sensibilitate. De vreme ce natura moarta are
sensibilitate, rezulta ca putem admite la ea prezenta unor
anumite forme de con~tiintA, intelegand desigur ca amt
sensibilitatea, cat ~i con~tiinta se manifesta, la obiectele
inanimate, la nivelul campului.
Universul s-a nascut dintr-un punct ~i, in pofida noilor
forme de spatiu ~i timp, care se nasc permanent, el i~i
pastreaza caracterul unitar. Cu cat fiecare om i~i va mari
posibilitatile de a pastra ~i de a spori sentimentul de iubire, cu
atat mai putin acest sentiment va depinde de circumstantele
exterioare, cu atat mai apropiat va fi omul de cuno~terea
primordiala, ~i cu amt mai mult vor spori posibilitatile lui de a
stapani lumea inconjuratoare ~i de a se dezvolta armonios.
Elevii din cursul superior se pregatesc pentru 0 noua viatA,
care va evolua la 0 scara mult mai larga decat cea de pana
acum. Pe cat de bine vor reu~i ei sa modeleze evenimentele, sa
Ie inteleaga, pe atat de bine vor izbuti sa Ie dirijeze. Adaptarea
lor va decurge mult mai u~or dacii profesorul ii va ajuta in
dezvoltarea metodei de cunoa~tere con~tient-senzoriala.
Cunoa~terea se realizeaza, in primul rand, pe cale senzorialii, emotionala. In miisura in care profesorul va reu~i sa-i
convingii pe elevi cii buniitatea sufleteascii ~i sentimentul
iubirii sunt principalele conditii de adaptare la viata inconjuriitoare, in acea masurii vor izbuti tinerii Sa depa~eascii in
viitor situatiile dureroase ~i dificile. 0 conceptie eronatii
despre lume da na~tere unui caracter gre~it. Un caracter gre~it
duce la actiuni gre~ite. Actiunile gre~ite provoacii boli, nenorociri ~ideterminii inchiderea perspectivelor ~i a posibilitatilor.

Conceptia despre lume poate fi rezumata la cateva principii

de baza:
in ce consta sensul vielii?
Ce este fericirea?
Cum safii fericit?
Cum sa te comporli corect in societate ~i infamilie?
Cum sa oblii mai multe in viala?
Cum sa devii mai bun?
Cand adolescentul identifica sensu I vietii cu valorile
materiale, sfera lui emotional a se ingusteaza, la fel ~i posibilitatile de cuno~tere. EI are din start 0 adaptabilitate scazuta
la lumea inconjuratoare ~i, la orice situatie ie~ita din comun,
raspunde cu ganduri ~i actiuni agresive.
Cand elevul din cursul superior vede scopul ~i sensul vietii
in dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, spectrul lui
emotional devine mult mai larg. De aceea, posibilitatile de a se
dezvolta ~i de a se adapta la lumea inconjuratoare, precum ~i
nivelul fericirii se situeazii la el cu 0 treapta mai sus. Pierzand
pentru moment in fata celui dinmi, el, rara indoiala, va obtine
mai multe in viitor.
Cu toate acestea, intelectul uman, aptitudinile, logica,
indiferent de anvergura lor, sunt legate de stiipanirea ~i
dirijarea unui volum redus de spatiu ~itimp. De aceea, in cazul
unor procese ample, capacitatea de adaptare a acestui individ
nu poate fi mare ~i el este condamnat sii incerce, fatii de
oameni ~i fatA de lumea inconjuriitoare, emotii agresive de
lungii durata, care decurg lent ~i inexpresiv. Respectiv si
amploarea actiunilor agresive este mai mare, iar consecintele
acestora sunt ~i mai grave. Astfel de persoane se pot alege cu

34

35

II
!.

;f

~
.".--"'.-- '_"'A"

afectiuni cronice incurabile ~i cu 0 serie neintreruptA de

necazuri ~i nenorociri. Orice emotie agresiva se va desfii~ura
dupa aceea in spatiu ~i timp ca un program de distrugere ~i de
nimicire a lumii inconjuratoare. Cu cat se mentine mai mult
emotia agresiva, cu atAt mai mare ii este amploarea in timp ~i
spatiu ~i cu atilt mai sporita ii este densitatea informationala.
Ajungand la saturatie, programul trece de la obiectul fizic la
structura lui de camp.
Unitatea existentil la nivelul campului face ca programul de
distrugere, adica emotia agresiva indreptata impotriva unei alte
persoane, sa se intoarca cu 1800 ~i sa inceapa sa-~i distruga
propria sursa, cu alte cuvinte, supararea indelung dospita, ura,
blamarea, dorinta de razbunare se transforma, mai devreme
sau mai tiirziu, intr-un program de autodistrugere, intr-o
anihilare fizica lentil sau rapida.
A~adar, 0 conceptie despre lume care se axeaza pe valorile
materiale sau spirituale poarta in sine inca din f~ germenii
agresivitAtii ~i ai viitoarelor probleme.
Chiar ~i atunci cand individul i~i propune ca scop principal
aspectele spirituale cele mai elevate. cum sunt idealurile,
moralitatea, etica, iubirea pentru aproape sau pentru 0
comunitate de oameni, cunoa~terea emotionala a Universului ii
ramane limitata, deci presupune agresivitate.
in masura in care tanarul va intelege ca scopul ~i sensu I
vietii constau, in primul rand, in atingerea acelui nivel de
iubire din care a luat na~tere Universul, celelalte obiective
secundare se vor putea conecta la scopul principal, iar
capacitatea lui de adaptare ~i de cunoa~tere a lumii va putea
atinge cote maxirne.
36

Cu cat mai ample sunt emotiile iubirii, cu atilt mai sporitA

este densitatea informationala a acesteia ~i cu atilt mai subtil
este planul la care accede iubirea, apropiindu-se tot mai mult
de planul informalional primordial.
A~adar, dupa distrugerea inveli~ului fizic al omului, sentimentul iubirii continua sa existe. Spre deosebire de aceasta,
valorile materiale ~i spirituale se pierd 0 data cu imbatriinirea
~i moartea. De aceea, dorinta de a face din acumularea
valorilor materiale sau spirituale scopul suprem al vietii poartil
in sine, de la bun inceput, premisele unor traume psihice ~i ale
unui stres imposibil de dep~it.
in concluzie, dinamica valorilor noastre materiale ~i
spirituale, cum sunt bunastarea materiala, aptitudinile, coeficientul intelectual, potenlialul spiritual ~i abilitatea de a dirija
lumea inconjuratoare, este conditionata de proporliile sensibilitAlii noastre ~i, in primul rand, de capacitatea noastra de a
simli iubirea.
Cu cat este mai mare dependenta iubirii de aspectele
materiale ~i spirituale, de situaliile de moment, cu atilt este mai
redus volumul de spaliu ~i timp pe care ea 11poate cuprinde,
indepartiindu-se, in consecinli\, tot mai mult de cauza primordiala. Dimpotriva, cand omul se axeaza pe iubire ~i
blandete ~i nicidecum pe emotiile negative, eliberandu-se
treptat de dependenta falil de lumea inconjuratoare, el se
apropie de cauza primordiala, capatand astfel posibilitatea de a
se dezvolta armonios. Prin urmare, cel ce inabu~a iubirea din
considerente materiale sau din cauza principiilor ~i idealurilor,
sau chiar dintr-un scrupul moral ~i etic, subordoneaza formele
strategice de cunoa~tere a lumii celor tactice. De aceea, mai

.~

\
!.

;f

37

.............

r. -..

devreme sau mai tarziu, el va e~ua.

A~adar, sentimentul de iubire, care ne umple sutletul,
reprezintii 0 valoare in sine ~i reprimarea lui nu poate fi
justificatii prin nimic.
Individul razbunator ~i susceptibil incearca sa stiipaneasca
lumea inconjuratoare pornind de la propriile sale principii, de
la etica ~i moralitatea sa. Amploarea emotiilor lui se restrange,
iar adaptarea la mediu scade. In consecin\li, urmeaza un nou
val de emotii agresive. Insa, daca va renunta con~tient la
dorinta de a se razbuna, de a condamna ~i de a se supara, el va
constata ca posibilitiitile lui de cuno~tere ~i de stapiinire a
mediului inconjurator devin tot mai mari.
A~adar, in masura in care elevul din cursul superior tinde
sa cultive bunatatea sutleteasca ~i se concentreaza asupra
sporirii sentimentului de iubire, vor spori ~i posibilitatile lui de
a controla situatia ~i de a dep~i dificultatile cu care se
confrunta, indiferent de anvergura activitatilor sale ulterioare.

SITUATIA
DE
STRES
,
VIATA ADOLESCENTULUI.
DEFINITIE

~I

- .." .~.

IN

TlPOLOGIE

;i

Parintele conceptului de ,,sIres", Hans Selye, afirmase

candva: "Stresul Inseamna moarte". Insa, dupa mai multi ani
de investigatii, el a ajuf!s la 0 definitie total opusa celei dintiii:
"Stresul Inseamna viata".. Prin urmare, nu mecanismul
stresului ca atare prezinta un pericol, ci atitudinea gre~ita fata
de ceea ce numim noi stres. Daca un eveniment oarecare
amen inta sa ne puna In pericol, apare 0 stare de stres, care
elibereaza rezervele interioare ale organismului, ajutandu-I sa
supravietuiasca. Mai Intai de toate, stresullndeamna la actiuni
energice, la transformari exterioare sau launtrice. Actiunile
energice Intreprinse In plan exterior ne ajuta sa supravietuim
pentru moment. Ele reprezinta conditia unei supravietuiri
tact ice. Schimbarile launtrice Insa lucreaza In contul
Supravieluirii strategice, de perspectiva.
Studiind coloniile de microorganisme, biologii au observat
un fenomen interesant. Intr-o colonie, mutanlii constituie In

39

....

~
. ., .. ."v~- ~

medie 2-3% din numarul total. Oe regula, ei prezinta 0

capacitate vitala scazuta. Mai Inainte, ei erau considerati 0
abatere de la programul genetic al comunitiitii. Oar, atunci
cand conditiile devin pregnant nefavorabile, numarul mutantilor cre~te pana la 30%. Apar specimene care manifesta
capacitiiti complet diferite de ale celorlalte microorganisme.
Jar cu ajutorullor colonia reu~e~te sa supravietuiasca.
Acela~i mecanism poate fi aplicat destul de simplu ~i
omului. 0 destabilizare periodica a planului exterior ~i launtric
este necesara pentru adaptarea la mediul Inconjurator. Cercetarile antropologilor arata ca, In lipsa schimbarilor negative,
care se produc periodic pe intinsul planetei, omul n-ar fi
evoluat. Dadi olnul ar inceta sa se hraneasca, ar muri, tnSa,

abtinandu-se periodic de la mancare, el I~i prelunge~te durata

med ie de viata. A~adar, stresul este
necesar nu numai
adaptarii individului la mediul Inconjurator, ci ~i evolutiei lui.
Ramane de vazut doar cand stresul este periculos ~i cand este
benefic.
Exista 3 tipuri de stres. Stresul ca situatie neplacuta In
prezent. Stresul ca neacceptare sau regretare a trecutului.
Stresul ca teama de viitor. Sa analiziim primul tip de stres.
in evul mediul, Invatatul Ibn-Sina a efectuat urmiitorul
experiment. EI a legat 0 oaie sanatoasa ~i bine hranita la 0
distanta de 5 metri de un lup. Peste trei zile, oaia a pierit.
AI~exemplu. Oaia fata un mielut mort. Organismul Ii este
infectat ~i nimic n-o mai poate salva. Atunci i se aduce un miel
nou-nascut de la 0 alta oaie. Ea Incepe sa-I hraneasca, se pune
pe picioare ~i supravietuie~te.
AI treilea exemplu. 0 turma de maim ute este speriata de
40

urletul sirenei, declan~at brusc. Cuprinse de panic!, ele 0 rup

la fuga. insa una dintre maimute este legatii ~i imobilizata.
A~adar, ea nu poate nici sa fuga, nici sa faca vreo mi~care.
Orept urmare, maimu(a sufera un infarct.
Ce s-a intamplat in primul caz?
Stresul elibereazii potentialul de apiirare ~i trece organismul
pe un regim fOr(at. insa, cand stresul dureazii prea mult, se
produce 0 epuizare energetica nervoasa, care poate duce la
boala sau moarte. Prin urmare, capacitatea de a ne deconecta
la timp Intr-o stare de stres ne permite sa ne piistriim sanatatea
~i forte Ie 1recesare dezvoltiirii ulterioare. Oricat ar piirea de
ciudat, omul trece prin asemenea situatii mereu, atat doar ca
lupul, ca sa zic a~a, se afla la 0 distantii ceva mai mare.
Fiecare dintre noi trece prin situatii care amenintii direct
sau indirect viata, sanatatea, cariera, bunastarea noastrii. Oaca
yom schimba periodic ritrnul vietii, al situatiei in care ne
aflam, stresul va Inceta sa mai fie continuu, devenind dozat, ~i
din periculos se va transforma in benefic. Cei care sunt
pasionati de mar~uri turistice, de plimbari in sanulnaturii, de
sport Invatii, In primul rand, cum sa se deconecteze de la
starile de stres, de la evenimentele neplacute, legate de familie
~i de locul de munca. Cu alte cuvinte, stresul poate fi dirijat,
transformand veninuJ in medicament.
Sa presupunem 0 altii situatie: lupul este legat ~i imobilizat,
iar oaia este pusa deasupra lui sau este chiar legatii de el.
Stresul va trece mult mai repede ~i oaia va supravietui, caci
lupul va fi pentru ea nu doar un simbol al mortii, ci ~i 0 fiintii
vie, cu blana, miros, mi~cari. La inceput, stresul va fi atat de
puternic, Incat cuno~tinta i se va deconecta sau I~i va incetini

.~..

.~

;I

41

"

f
~.

. - '""M-.'-

activitatea. Pe urma insa atitudinea fata de sursa de pericol se

va schimba. Prin urmare, se poate realiza 0 schimbare de
atitudine fata de stres i 0 discreditare a importantei lui.
,
Daca omul i-a format 0 atitudine unilaterala fata de stres,
socotind ca trebuie sa evadeze sau sa-I anihileze cu orice pret,
0 atare abordare a situatiei poate genera probleme.
Imaginati-va ca aveti la serviciu un coleg care va este
nespus de antipatic. Nu va puteti da demisia, dar nici nu-i mai
puteti suporta prezenta. Daca aceasta situatie va continua mult,
ea risca sa va afecteze sanatatea i starea psihica. Sa presupunem acum ca v-ati decis sa abordati problegia in felul
urmator: stabiliti ce anume va displace la acest om, apoi va
apropiati i intrati cu el in vorba. Incercati sa aflati cat mai
multe des pre el i despre familia lui. Continuati in felul acesta
pana dnd veti simti ca in sufletul dumneavoastra ia natere un
sentiment cald. Inchipuiti-va cum era el mic copi!. Ce nu i-au
putut oferi parintii? Imediat ce acest sentiment de caldura
sufleteasca va deveni stabil, stresul va disparea. Prin urmare,
pastrarea bunatatii sufleteti, capacitatea de a intreziiri la orice
individ i calitiiti pozitive ne ajuta sa ne schimbam atitudinea
fata de stres i sa-I diminuam.
Dar sa presupunem ca lucrurile au evoluat altfel: incercarea
dumneavoastra de a stabili un contact cu persoana respectiva a
determinat-o sa reactioneze brutal i chiar sa va injure. Atunci,
oricat ar parea de ciudat, veti constata ca sufletul va este
cuprins de un sentiment de blandete i de seninatate, astfel
incat, a doua zi, veti putea trece deja cu mai mult calm pe
langa ea. De ce s-a intamplat aa? Explicatia este urmatoarea:
v-ati transferat pretentiile de la nivelul de profunzime la cel de
42

suprafala. Cu alte cuvinte, ati incercat sa stiipaniti situatia de

stres. La fel i in cazul oii ingrozite: daca aceasta ar fi behait
mereu, ar fi putut ramane in viala. 0 permanentii apreciere
negativa a situatiei poate duce la aparitia unor afectiuni grave
i la scaderea potentialului creator. Altfel spus, omul poate
vedea lupul chiar i acolo unde acesta nu exista. in concluzie ,
.
rigiditatea in aprecieri, fie ca este vorba de oameni sau de
lumea inconjuratoare, fixarea pe aspectele negative ale vietii
se pot solda cu 0 stare de stres permanenta la nivelul subcontientului, iar mai mrziu cu afectiuni fizice i cu diminuarea capacitiitilor spirituale.
Sa trecem la cea de-a doua situatie. Organismul animalelor
este slabit dupa 0 natere dificila. EI este infectat cu toxine i
istovit de sarcina. Se produce 0 destabilizare, nu atilt a planului
exterior, cat a starii lui interioare. Organismul viu reprezintii,
de fapt, 0 colonie de celule, in care au loc permanent procese
distructive i modificari, insa aceste modificari sunt tinute sub
control, fiind grupate dupa anumite functii. Atunci cand
proportiile destabilizarii depiiesc capacitatea acestor functii,
organismul se imbolnavete sau moare. In cazul dat, oaia era
sortitii pieirii, caci nivelul modificiirilor care s-au produs in
organismul ei a depait limitele admisibile, sau, folosind
terminologia noastra, a depiiit normele admisibile. Oii i se
aduce un mielut abia filtat, ceea ce determina 0 poten(are
bruscii a mecanismului iubirii i a afectiunii pentru 0 altii tiinta
vie. Drept urmare, proportiile stresului devin surmontabile. De
aici tragem concluzia ca rezervele sufleteti de blandete
interioara, de iubire i caldura determina capacitatea noastra de
a invinge stresu!.

.~

!.

43

~
fA~

. .. .".'

Persoanele inraite, inveninate, care au mereu tendinta de

a-~i inabu~i sentimentele calde, prietenoase, W mic~oreazA
posibilitatile de adaptare ~i de cuno~tere a lumii inconjurntoare. Mai devreme ori mai mrziu, agresivitatea interioara,
reprimarea iubirii ~i bunatatii suflete~ti Ie va afecta nu numai
sanatatea fizica, ci ~i pe cea psihica, diminuandu-Ie aptitudinile ~i potentialul creator. in lagarele de concentrare, unde
oamenii erau supu~i unui stres permanent, primii care piereau
erau criminal ii, dar ~i oamenii inraiti ~i disperati. Ultimii
mureau aristocratii ~i credincio~ii, adica acei oameni, pentru
care bunatatea sufleteasca, pastrarea rezervelor interioare de
iubire constituiau un principiu de bazA.
In decursul mai multor ani, oamenii de ~tiinta americani
s-au zbatut sa elucideze cauzele durerilor acute in zona abdomenului la copiii mici de numai cativa ani. Au fost examinate
cateva mii de cazuri. S-a constatat ca, in perioada sarcinii ~i in
cea premergatoare ei, viitorii parinti au manifestat nervozitate
~i ingrijorare excesiva. Cu alte cuvinte, emotiile negative,
stresul pe care nu au putut sa-I dep~easca parintii in intervalul
de timp mai sus mentionat se transmit copiilor lor, amplificandu-se la ace~tia.
Cercetarile intreprinse de autorul lucrarii de fata au
demonstrat pe baza a sute de exemple ca pana ~i starile de
stres din copilarie ~i adolescentii, care n-au fost dep~ite, pot
influenta negativ caracterul, sanatatea ~i soarta urma~ilor. A
fost descoperit un nou mecanism de autoreglare: daca individul se concentreaza asupra sentimentelor de iubire ~i
blandete, retraind imaginar de zeci de ori toate situatiile de
stres, atat in sufletul lui, cat ~i in eel al copilului se produc
44

schimbari benefice de profunzime. Aplicand acest mecanism,

parintii i~i pot ajuta copiii, sporindu-Ie considerabil capacitatea
de depa~ire a situatiilor de stres. ~i nu numai atal. Am asistat
de multe ori la vindeearea copiilor bolnavi fizic sau psihic,
drept urmare a efortului de armonizare interioara fiicut de
parintii lor.
in cazul unui stres de nedep~it, boala functioneazA ca un
adjuvant. Afectiunea fizica sau psihica destabilizeazA echilibrul organismului. Un anumit tip de stres elimina alt tip de
Sires. Deei se produce 0 inlocuire a unui tip de stres cu altul.
Pe fondul bolii, orice stres dispare, fiind dep~it de mai mull.
A~adar, capacitatea de a invinge orice stres, sporirea bunatatii
suflete~ti, disponibilitatea de a oferi celor din jur caldura
sufleteasca - prin vorbe, comportament, grija fata de ei - toate
acestea, acumulandu-se in subcon~tient, ne modeleazii caracterul, ajut8ndu-ne ulterior sa scapam de multe boli.
Sa trecem la eel de-al treilea caz. Fiinta vie se deosebe~te
de obieetul inanimat prin reactia pe care 0 are fata de mediul
inconjurator. Orice schimbare a mediului inconjurator ne provoaca emotii, fie pozitive, fie negative. A~adar, rasuna urletul
sirenei. Acesta destabilizeaza starea psihica a maimutei,
amenintiind ~i cu 0 destabilizare in plan fizic. Pentru a piistra
starea de confort interior, maimutele 0 iau la fuga. insa, daca
maimuta nu poate face nici 0 mi~care, stresul continuu ii
provoacii emotii de frica, urn ~i dorinta de a evada din viatii.
Aceste emotii agresive, negative au provocat infarctul.
Cum stau lucrurile intr-un mediu uman?
Sa presupunem ca doi indivizi au fost jigniti pe nedrepl.
Primul i~i expune obieetiile, incercand sii modifice starea

.~

;f

45

----

lucrurilor. Cu cat mai numeroase Ii vor fi tentative Ie ~i cu cat

mai energic va cauta el sa stabileasca motivele celor
Intiimplate, cu atat mai putine emotii negative se vor isca In
sufletul lui. Celalalt nu face decat sa se supere, refuzand sa
actioneze, cu alte cuvinte, Incremene~te In aceasta stare. in
consecinta, el se poate alege cu 0 afectiune fizica. A~adar,
depa~irea stresului depinde de cat de energici suntem, de
capacitatea noastra de a transforma emotia negativa In actiune.
Cercetarile de ultima ora ale oamenilor de ~tiinta americani In
problema longevitiitii au aratat ca exista doi factori care se
Intrunesc la indivizii cu 0 durata exceptionala a vietii:
bunatatea sufleteasca ~i activitatea intensa. Tocmai acestea
sunt calitatile necesare depa~irii cu succes a starilor de sIres.
Emotia agresiva, supararea este 0 Incercare de autoaparare.
E ca 0 dorinta de a anihila obiectul stresului. Daca individul va
fi Invatat cum sa se apere, supararea ~i urmarile unui sIres
nedep~it Ii vor afecta Intr-o miisura mai mica sufletul. Sa
presupunem ca, Incercand sii-mi cum par un apartament, am
fost tras pe sfoara. Daca nu voi ~ti cum sa actionez, ma voi
umple de necaz ~i ura. Dar daca ma familiarizez cu legislatia,
consult un jurist, apelez la prieteni, ca sa aflu cum se
procedeazii Inasemenea cazuri, apararea mea se transforma
Intr-un sistem de actiuni judicioase. Ea Inceteazii sa mai fie 0
emotie agresiva periculoasa. Mai exista ~i un alt aspect
important. Dad voi lua In calcul din timp toate variantele
dezagreabile posibile, atunci, chiar ~i In cazul aparitiei unei
situatii neprevazute, voi reu~i sa dep~esc mult mai u~or starea
de stres. A~adar, una dintre premisele depa~irii stresului este
pregatirea pentru el!

Vom fi pregati!i din timp sa Infruntam 0 situa!ie de stres ~i

sa 0 ~~pa~im, dadl 0 yom include In existenta noastra ca pe 0
condl!le necesara dezvoltiirii.
Atunci cand, la Paris, solda!ii lui Petru I, Infierbanta!i dupa
0 'baie de aburi, s-au aruncat In apa prin sparturile Tacute In
ghea!ii, parizienii au crezut ca ei vor sa se sinucida. Pe fondul
unei stari suflete~ti de seniniitate ~i bucurie, apa rece ca gheata,
aparent periculoasa, actiona ca un leac. in Rusia, 0 tradi!ie
bll1e statornicita interzice certurile~i Injuraturile In sauna,
Dac~ ~mul vine sa faca baie de aburi Intr-o dispozi!ie proasta,
Irasclbtla, el se poate Imbolnavi:'
Cu un secol In urma, naufragia!ii nu supravietuiau mai mult
de cateva zile, iar autopsia ulterioara ariita ca ei au murit de
foame. Astiizi, cand oamenii au aflat ca abstinenta alimentara
poate fi benefica ~i ca existii metode speciale p~ntru !inerea
unel cure de foame, s-a constatat ca 20, 40, 50, 70 de zile de
abstinen!ii nu provoaca 0 epuizare excesiva. S-a' remarcat
u~l11atorullucru: daca, In timpul curei de foame, omul Incepe
sa se enerveze sau sa se Ingrijoreze, cura trebuie Intrerupta
neintarziat, Intruciit ea devine daunatoare sanatatii.
Incapacitatea de a depa~i 0 stare de stres are un efect de
rezonan!ii asupra tuturor celorlalte situa!ii de stres. Multe
p~rsoane, ciocnindu-se de 0 situatie insurmontabilii ~i Ineercand emo!ii agresive (iar, pentru adaptarea noastra la mediu
acestea sunt du~manul numarul unu), Tara sa-~i dea maca;
seama de acest lucru, Incep sa manifeste emo!ii similare In
orice altii situa!ie.
Astfel, dacii cineva, de piIda, ~i-ajudecat aspru parin!ii, va
mal1lfesta acee~i atitudine ~i fa!ii de alti oameni. Deseori

.~
\
L

;f

46

47

...............

r
.

sursa de stres 0 reprezin!! conceptia noastra despre lume. Oaca

ne aflam mereu in cautare de vinovati, fiira indoiala ca yom fi
cople~iti tot timpul de emotii agresive, fapt ce ne va diminua
adaptabilitatea. in epoca abolirii cultului personali!!tii,
oamenii au capatat acces la adevarul despre evenimentele
dramatice din trecut. intreaga tara se afla intr-o stare de stres.
Orept reactie, s-a incercat aruncarea tuturor vinilor asupra unui
singur conducator al statului: Stalin. Au izbucnit emotiile
agresive, dispretul, blamarea, ura. Mai tArziu, aceas!! stare de
stres, care nu a putut fi dep~itA, a atras dupa sine urmari
negative. insa cei mai putin miopi dintre istorici afirmau ca
Stalin nu poam nici 0 vina. Caci, spre exemplu, unul dintre
liderii posibili, Trotki, fusese un om mult mai crud. lar Stalin,
dupa cum s-a dovedit, nu s-a abatut intru nimic de la
principiile elaborate de Lenin. Atunci a pomit un val de
invinuiri la adresa lui Lenin. Informatia despre acesta s-a
dovedit a fi ~i mai ~ocanta. Apoi s-a constatat ca Lenin, in
principiu, a actionat in conformitate cu programul trasat de
Marx ~i Engels in operele lor. Abia in zilele noastre, multi
incep sa inteleaga ca nu imperfectiunea unui individ sau a unui
grup anum it de oameni este responsabiJa de nenorocirile prin
care a trecut (ara. Cauza rezida in imperfectiunea doctrinei
comuniste insa~i, deci ~i a reprezentarilor noastre despre lume
~ioameni.
"Nu exista oameni, exista idei " - spuneau vechii indieni.
A~adar, 0 conceptie coree!! despre lumea inconjuratoare ~i
impulsul sustinut de a cunoa~te lumea constituie premisele
depa~irii starilor de stres care se produc la scara mare.
Studierea inceputurilor filozofiei ~i religiei ne ajuta sa

_..~.

~_.~.-.

invingem tendinta receptarii unilaterale a lumii ~i a situaliilor.

Ceea ce credem acum ca ar fi daunator, maine se poate dovedi
benefic. 0 atare abordare ne ajuta sa punem capat emoliilor
negative ~i sa pastram in orice situalie blandelea sufleteascii.,
atat de necesara dep~irii starilor de stres.
Omul se deosebe~te de animal prin capacitatea sa de a
giindi abstract. Memoria ne permite ca, analizii!ld evenimentele trecutului ~i urmarile lor prezente, sa facem generaliziiri, care ne dezvolta conceptia despre lume ~i sporesc
adaptabilitatea noastra la ea. Imaginatia ne permite sa
modelam viitorul. Cu cat mai activ lucreazii imaginatia
noastra, cu cat cream mai multe modele imaginare. cu aliit mai
bine ne orien!!m in timpul prezent ~i cu atat suntem mai
pregatili pentru viitor. Oar stresul poate fi generat nu numai de
intamplarile prezente. Uneori, el se poate ascunde ~i in spateIe
trecutului sau in viitor.
in cazul in care trecem printr-o situalie neplacutii in
prezent, putem totu~i sa incercam s-o modificam sau sa ne
schimbam atitudinea fata de ea. insii, daca aceastii situatie
apartine trecutului, ne este deja imposibil sii mai schimbam
ceva ~i atunci nu ne ramane altceva decat sa revenim asupra
atitudinii noastre fata de ea. Dacii ne menlinem emotiile,
stiiruind in dorinla de a schimba situatia, ~i regretam trecutul,
neacceptandu-I, apare 0 suprasolicitare psihica. Atunci ciind
omul munce~te mult timp in conditii de suprasolicitare fizicii
sau psihicii, beneficiind totodatii de foarte puline emolii
pozitive, stresul rezultat se poate dovedi imposibil de depa~it,
putand duce la urmari grave. Fixarea unui obiectiv imposibil
de realizat ~i dorinta aprigii de a-I atinge due la distrugere

48

49

..."..~

;f

f
. -, n'~"'-_..~- ~.

fizica sau spirituala. Suprasolicitarile psihice sunt mult mai

periculoase dedit cele fizice. De~i se acumuleaz! pe
neobservate, efectele lor sunt resimtite 0 perioada mult mai
indelungata de timp ~i se pot prelungi pentru ani ~i zeci de ani
de zile.
Pana la Sigmund Freud se credea ca emotiile dispar tara
urma, atunci cand dispare factorul care Ie-a provocat.
Cercetarile efectuate de Freud, lung ~i de altii au aratat ca
emotiile umane au 0 structura complex! cu mai multe niveluri.
Exista emotii de suprafat!, care reactioneaz! la evenimentele
din jurul nostru, ~i existii emotii de profunzime, a caror
existent! n~i macar nu 0 banuim, de~i importanta lor poate fi
mult mai mare decat a celor de suprafat!. Freud a descoperit
ca emotiile noastre au 0 inertie colosala. Disparand la
suprafata, ele continua sa existe ani in ~ir in subcon~tientul
nostru. Inertia emotiilor este necesara functionarii mecanismului memoriei. lar tara 0 memorie dezvoltatii este
imposibil mecanismul gandirii. La baza gandirii sta mecanismul compararii a doua sau mai multe marimi in spatiu ~i
timp. Cand nu suntem in stare sa evaluam situatia, sa 0
analiziim ~i sa 0 comparam, are loc franarea proeesului de
gandire.
Psihologii din Uniunea Sovietica au efectuat urmatorul
experiment. Mainile unui voluntar au fost cufundate in ghips,
care a fost lasat sa se intiireasca, apoi prin fata lui au trecut
prietenii ~i rude Ie. Omul n-a fost in stare sa-i recunoasca. S-a
constatat ca procesul de recuno~tere, de sintetizare, adica
procesul gandirii, este indisolubillegat de proeesul emotional.
Cand are loe procesul recunoa~terii, degeteIe mainilor omului
50

tresar de parca ar pipai fetele celor apropiati sau orice alt

obiect pe care 11 prive~e el. Aceste concluzii, ca ~i ideea
acestui experiment, au aparut dupa ce a fost observat
urmatorul fenomen.
in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, in spitalele
din spatele frontuIui erau adu~i geni~ii raniti. De regula,
ace~tia i~i pierdeau in urma exploziei mainile ~i vederea. De~i
starea lor psihica era normal!, iar creierul nu Ie era afectat de
traumatisme, dupa cateva zile la geni~ii raniti erau semnalate
tulburari ale vorbirii. Aceste tulburari erau destul de persistente. Dar, daca pacientului i se modela din oasele radiale
un fel de cle~te, cu ajutorul cilruia sa poata simula mi~carile
din degete ~i pipai obiectele, vorbirea i se restabilea destul de
repede.
Din cele expuse mai sus se poate trage urmatoarea
concluzie: mecanismul de baz! al memoriei se afla in
sentimentele ~i emotiile noastre. Memoria rationala nu se
poate dezvolta tara 0 memorie emotionala. Toate emotiile
noastre sunt legate de lumea inconjuratoare, permi(iindu-ne
adaptarea la ea. in ultima instanta, ele se rezuma la emotiile
care stau la baza instinctelor noastre. Amploarea acestor
emotii depa~e~te cu mult 0 singura viat!. Ele se transmit din
generatie in generatie, iar volumul de spatiu ~i timp pe care 11
cuprind depa~e~te cu mult amploarea emotiilor de moment.
Fara astfel de emotii de amploare ~i de foarte lunga duratii este
imposibila adaptarea, atat de necesara, la mediul inconjurator,
caci procesele momentane sunt 0 reflectare a proceselor de
lunga durata. Prin urmare, pentru ca orice entitate vie sa se
poata adapta, este necesar ca straturile care stau la baza

.~

;f

51

---

,~

memoriei emotionale sa reactioneze la Intregul Univers.

Trebuie sa existe. 0 emotie prin intermediul careia orice
entitate vie poate sa primeasca informatiaprivitoare la toate
procesele care au loc In Univers. De la aparitia tuturor
forme lor vii ~i pana In prezent, aceasta emotie trebuie sa fie
continua, iar activarea ei maxima trebuie sa aiba loc In
momentul constituirii structurilor informationale ~i fizice ale
entitatii vii. Aceasta emotie nu poate fi alta decat sentimentul
iubirii.
in viata oricarui organism viu existii doua perioade de
manifestare a acestei emotii. Prima, cand are loc formarea
structurilor informationale ale viitoarei entitati, ~i a doua, cand
se formeazii structurile fizice ale acesteia. La animale, perioadele respective poarta denumirea de jocuri nuptiale, urmate
apoi de Imperechere. Cu dit omul resimte mai profund iubirea,
cu cat 0 cultiva ~i 0 pastreazii mai mult, marindu-i inertia, cu
atiit mai mari Ii sunt posibilitiitile de a cunoa~te ~i de a se
dezvolta In aceasta lume.
Cu alte cuvinte, sentirnentul iubirii poate fi numit principala sursa informationala pentru toate fiintele din Univers.
Evenimentele se produc pe toate planurile: In Univers, In
Metagalaxie, in galaxia noastra, dar ~i injurul nostru, pe 0 razii
de numai ciitiva metri. i;)i toate sun!, in egala miisura,
importante. Se deosebesc doar prin intervalele de timp diferite.
Pentru a-~i asigura supravietuirea inveli~ului fizic sau pentru
a-~i apiira teritoriul vital, fiinta vie este pusa periodic in
situatia de a se comporta agresiv. Oamenii de ~tiin(ii au
constatat un fapt paradoxa\. Dintre toate emotiile instinctuale,
cele agresive se potolesc cel mai greu. De aici, psihologii au
52

tras concluzia ca, la om ~i la celelalte fiinte vii, principalul

instinct este cel al agresiunii. in realitate, agresivitatea este 0
modalitate de adaptare prin procese rapide, de scurta duratii. in
masura In care omul se axeazii pe un astfel de mecanism, el i~i
blocheazii accesul la adaptarea strategica. Cu alte cuvinte,
priviti din perspectiva unei ample desfii~uriiri temporale,
indivizii care manifestii un grad sporit de agresivitate ~i lipsa
de bunavoin(ii sunt neviabili. Atunci cand persistii prea mult
timp, emoti ile agresive Incep sa disloce ~i sa distruga
sentimentul iubirii. in felul acesta, se produce 0 Intrernpere a
contactului cu procesele informationale din Univers, iar acest
lucrn duce la boala ~i la moarte. Cu alte cuvinte, daca
sentimentul de bliindete ~i iubire trebuie sa aiba 0 inertie
maxima, sentimentul de iritare, agresivitatea, comportamentul
dur trebuie sa aiba 0 inertie cat mai mica. Atunci ~i adaptarea
la lumea Inconjuratoare decurge In mod firesc.
Sa revenim la trecut. Daca individul apreciazii negativ
situatia care se deruleaza In prezent, avem de-a face cu 0
emotie agresiva de scurta durata, ciici orice apreciere negativii
conecteazii mecanismul agresivitatii. Aprecierea critica agresiva a unei situatii de moment reprezinta un pericol, totu~i unul
nu prea mare. Dacii apreciem negativ un grup de oameni,
statui sau Intreaga omenire, chiar ~i 0 scurta conectare a
mecanismului agresivitatii poate fi periculoasa pentru
siinatatea psihica ~i fizica. insa, daca apreciem emotional
negativ evenimentele trecutului, adica dispre(uim, condamniim, regretam, agresivitatea fata de iubire cre~te de sute ~i mii
de ori. Respectiv scad ~i posibilitiitile noastre de adaptare ~i
atunci orice stres devine imposibil de depa~it.

.~
II
!.

;1'

53

.:.............

...-

-"

De aceea emotiile negative legate de evenimentele trecutului, in cazul in care nu ne schimbam atitudinea fat1i de

schimbarea brusca a situatiei la facultate sau la locul de

munca. Majoritatea tinerilor urmeaza sa faca armata, unde

respectivele situatii, poate sa ne diminueze considerabil

capacitatea de adaptare in prezent. Sentimentele de frica,

suprasolicitarile fizice ~i morale sunt inevitabile. La ace~i

varstA de 15 - 18 ani are loc, de obicei, ~i prima intiilnire cu

neincredere provoaca stresul care de regula este legat de

dragostea. Elevul din cursul superior se pregate~te pentru 0

evenimentele ~i situatiile din viitor. Influenteaza oare aceste

viata de sine st1itAtoare,el va trebui sa-~i apere ~i sa-~i sustina

propriile interese, sa depuna efort pentru a-~i atinge scopul
propus, iar, in unele cazuri, el va trebui sa faca fat1i ~i

emotii starea noastra fizica ~i psihica?

Sa luam ~i sa analizam separat sentimentul fricii. De
regula, acest sentiment este legat de amenintarea directa a
vietii, adica, ea tine de procesele rapide ~i de scurt1i durata.

Primii care-i pot veni in ajutor in aceast1i perioada sunt

devoreze. La maimuta apare sentimentul fricii. Aceasta este

indisolubil legata de sentimentul urii ~i de dorinta de a nimici

tenie, apropiindu-se de el ca de un egal, atunci, in orice situatie

leopardul. In principiu, orice sentiment de frica ascunde in sine

de stres, acesta Ie va simti sprijinul, ceea ce-i va .intAri sistemul

ura ~i dorinta de a nimici obiectul care a provocat frica. De

aceea, ingrijorarea sporitA, teama de viitor sunt sentimente

nervos ~i-i va largi posibilitatile. Insa, daca p1irintii incearca sa

~i s-o

agresive instantanee, care au crescut in proportii de 1000 de

ori. Individul care se teme de viitor se distruge pe sine nu mai
putin activ dedit cel care regreta ~i blestema propriul trecut.
A~adar, una dintre conditiile

principale

pentru de~irea

stresului 0 reprezint1i atitudinea corect1i, din punct de vedere

emotional, fata de lumea inconjuratoare, fat1i de evenimentele
trecutului ~i ale viitorului.
Organismul elevului din cursu I superior se pregate~te
pentru 0 schimbare deplina a ritmului de viat1i. Este posibila
despartirea de parinti, in vederea continuarii

studiilor intr-o

institutie de invat1imant superior sau a satisfacerii serviciului

militar. EI i~i ia ramas bun de la mediul ~colar. Regimului
destul de calm ~i de masurat al vietii de ~colar ii ia locul

54

'''.''A''

conflictelor.
parinti i. Daca parintii adopt1i 0 pozitie corect1i, ajutiindu-~i
copilul, dezvoltand nu numai relatii parinte~ti, ci ~i de prie-

Leopardul se napuste~te asupra maimutei ca s-o s~ie

"

inabu~e cu asprime orice Ii se pare gre~it in comportamentul

copilului, crezand ca in felul acesta instituie ordinea, ei nu fac
dedit

sa-i aduca acestuia un prejudiciu,

caci ii restrang

considerabil capacitatea de adaptare, oferindu-i doar un singur

model de comportarnent, care, in acceptiunea lor, este corect.
Pedagogia inseamna efort permanent, picatura cu picatura,
nicidecum 0 galeat1i dintr-o data. Cand parintele cauta sa inteleaga care sunt, de fapt, necesit1itile copilului, aceasta compasiune ~i participare efectiva (care nu exclude catu~i de putin
critica actiunilor gre~ite) se dovede~te a fi cu mul! mai salutar1i
dedit orice predica rostita pe un ton moralizator.

Cand

piirintele nu dore~te sa inteleaga ce i se intiimpla copilului,

multumindu-se doar sa ridice intre ei doi un zid de exigente,
el iI cufunda pe acesta intr-o stare de sires greu de depa~it.

55

;I

.. ,

Copilul ineeteaza sa mai fie ghidat de sentimentul de iubire ~i

prietenie falii de parinti, dimpotriva, elcauta
un punet de
sprijin doar in sine insu~i. Acest lueru du.ce Ie egoism ~i la
eruzime falii de eeilalti oameni. Cand parintele line sa-~i
demonstreze in toate situatiile superioritate a fata de eopil, el ii
suprima aeestuia eea mai eficienta dintre posibilitalile de
invingere a starii de stres, care consta in rnentinerea bliindetii
~i a iubirii in sutlet. Umilirea copilului, afi~area propriei superioritati nu sunt nici proeedee pedagogi~,
nici metode de
0()
axare gre~ita pe
educatie, ele nu reprezinta altceva decat
propria foqa, inteligenta ~i importanta. Cu cat copilul este mai
protejat launtric fata de stres, avand 0 mar:e inertie a iubirii ~i
blandetii, cu atiit este mai greu de dirij at. Nu-i mai poti
porunci, trebuie deja sa tratezi cu el ca de 18 egalla egal. Multi
parinti vor sa vada in propriul lor copil no un prieten, caruia
trebuie sa-i arati consideratie, ci un sclav obligat sa depinda de
ei. in loe de iubire ~i blandete, ei se aleg eu senzalia propriei
superioritati ~i importante. ~i atunci tot pr~sul
educational se
rezuma exclusiv la intarirea dependentei copilului fata de
parinti, precum ~i la dorinta de a face din el copia exacta a
propriei personalitati. Oar, pentru a se ob~:ine acest lucru, in
sufletul lui trebuie distrus obstacolul cel TImi mare, care este
sentimentul iubirii ~i al bliindelii. Fiecare parinte simte dorinta
de a-I face pe copil Sa depinda de el. in masura in care va
rezista acestei tentatii, tara a-i fi tearna Sa apara in oehii
copilului, in anumite momente, slab ~i vu I nerabil, el va reu~i
sa-i cultive copilului, in loe de frica ~i i nveninare, iubire ~i
blandele, care-I vor ajuta mai tiirziu sa tina piept incercarilor ~i
sa oblina cat mai multe in vialii.
56

.~

CONTROLUL
ASUPRA
SITUATIEI
,

;f

in ultima vreme mi se intiimpla ceva ciudat: imi este

zadarnicita orice tentativii de a dirija mersul evenimentelor.
Dupa 0 scurta analiza mi-am dat seama cii acest lucru nu
poate fi decat salutar pentru mine. Caci, imediat ce ma
angajam in eeva, dorinta de a tine intreaga situalie sub control
cre~tea ca 0 avalan~ii. Urma neintarziat 0 explozie de iritare,
iscata din orice fleac. Pacientii imi miirturiseau deseori dorinta
venita ca din senin de a lovi sau chiar de a baga cutitul in
cineva (daca se intiimpla sa-I tinii in mana in acel moment).
Am trecut ~i eu prin asemenea stari. Acum inteleg cii este
yorba de dorinla exageratii de a-i dirija pe allii ~i de a nimici
pe oricine nu se supune. Atund cand te axezi pe propria ta
voinlii ~i dorinlii, uili de vointa Divina. latii de ce in budism
una dintre eonditiile obligatorii pentru obtinerea iluminarii este
renuntarea la dorinte. Prin urmare, eeea ee se cuvine sa
dezvoltiim in noi este capacitatea de a ne simti secundari ~i
57

r,

,.

. ~ ,--

vulnerabili, ~i nu puterea de a stApani lumea. Le explic adesea

pacientilor mei ca dorinta de a dirija mersul evenimentelor in
planul exterior stimuleazi'i dezvoltarea ~i largirea posibilitatilor, pe cand dorinta de a conduce lumea in plan subtil,
launtric provoaca boli ~i moarte.
Discutam nu demult cu 0 cuno~tintii despre problemele cu
care se confrunta un amic de-al nostru comun.
- I-a crescut nivelul trufiei, a fost parerea mea, i s-a creat
impresia ca Ie este superior celorlalti. Aceasta va duce, mai
devreme sau mai tiirziu, la un e~ec pe toatA linia. Pentru
acuratetea eXperimentului, propun sa alcatuim 0 listAde patru
persoane, inclusiv noi doi, ~i sa Ie examinam pe rand nivelul
trufiei.
- Primul, am zis, la acesta, totul pare sa fie in regula.
La al doilea era evident un nivel sporit al trufiei.
- AI treilea ? - m-a intrebat amicul meu.
- La acesta se anuntii un deznodamant fatal, am zis.
Nivelul trufiei nu-i Iasa nici 0 ~sa de supravieluire.
L-am examinat ~i pe al patrulea. Parametrul trufiei se afla,
de bine, de rau, la cote acceptabile. Numarul doi era amicul
nostru comun care avea 0 multime de probleme. tar numarul
trei m-am dovedit a fi chiar eu. [mediat am in(eles cum stau
lucrurile. Incepusem sa abordez in subcon~tient palierele care
tineau de alte lumi ~i care erau mult mai ample. Un an intreg
m-am tot rugat, pentru a ma elibera de cramponarile de
spiritualitate, aparute in unna contactului cu patru lumi.
Uneori, in timpul diagnosticarii se strecurau programe de
nivelurile 7 - J3, cu toate ci\ nu era yorba decat de 0 diagnosticare superficiala, de 0 citire a infonnatiei de la aceste

niveluri, ~i nicidecum de 0 interactiune. Pe cand, in cazul

interactiunii nemijlocite, energetice, e~ti antrenat intr-un
proces asemanator celui in care, in loe de 0 rubia, te alegi cu
un milion. Nici nu realizezi ca nivelul trufiei tale a explodat,
transfonnandu-se imediat intr-un program de autodistrugere.
Omul nu reu~e~te sa controleze dorinta de a-i strivi pe
ceilalli sau de a se nimici pe sine. Mai tiirziu el i~i pune capat
zilelor sau se stinge de vreo boala grea, tara a mai apuca sa
deslu~easca motivele celor intamplate. Mi-am dat seama ca am
la dispozitie putin timp. Unica ie~ire din situatie este sa fug, sa
ma tiirasc in continuare spre Divin, simtindu-i tot mai mult
prezenta in propriul meu suflet.
Daca voi invata sa renunt pana la capat la detinerea oricarui
control asupra situatiei, daca ma voi lepiida de dorinle,
proiecte ~i sperante, voi ca~tiga timp suplimentar ~i voi reu~i
sa supravietuiesc.

;1

58

.~

~
.
.

ERORI
DE
DIAGNOSTICARE

La 27 noiembrie ma trezesc lent ~i privesc prin geam.

Astiizi e timp frumos, sunt 10 sub zero. Crengile copacilor ~i
peretii caselor sunt ro~ii de lumina soarelui. la~i am un acces
de tuse. Am lacut guturai ~i bron~ita intr-o forma severa indata
dupa lansarea celui de-al cincilea vol urn. Nu m-am simtit rau
niciodata inaintea vreunei prelegeri, de aceasta data insa, cu 0
ora inainte de lansarea care a avut loc la 21 noiembrie, mi s-a
lacut rau, sa-mi vina grealii, nu alta. Totul plutea. Simteam ca
amploarea informatiei pe care vreau s-o ofer depa~~te
posibilitatile mele de mentinere a situatiei sub control.
- Toate sunt in voia Domnului, ma gandesc 'eu, daca are
sa mi se mai dea vreun semn, am sa contramandez lansarea
cartii.
Dar, inainte de inceputul prelegerii, totul pare a se domoli.
La sfii~itul prezentarii insa vocea mi-e deja ragu~it8, iar a
doua zi ma simt bolnav. Ceva s-a umit din loe la prima
conferinlii, s-au pus in mi~care straturi importante. Derulez din
60

'''-1''''''

nou tot mersul prelegerii ~i imi amintesc momentele - cheie de

la care a lnceput totul. AI treisprezecelea nivel de destabilizare. In cazul meu, aceasta tema este in desla~urare de
multa vreme ~i programul de autodistrugere se accelereaza.
Problemele legate de vedere ~i de sistemul urogenital se
amplifica, iar eu, ca ~i pana acum, nu pot face nimic. Imi vin
In minte frazeJe pe care Ie-am rostit la conferinlii.
- Dacii v-ajignit 0 persoana apropiata, iubita, iar dumneavoastra incercati falii de ea senti mente de gelozie, ura sau
dispret, toate acestea se transforma, cu timpul, intr-un program
de autodistrugere ~i sunt blocate in zona capului. Daca traiti
lntr-o societate cople~ita de probleme, identificarea vinovatilor
este un lucru mai dificil. Nemultumirea nu izbucne~te, ci mocne~te mereu; in acest caz, programul de autodistrugere este
stopat la nivelul intestinelor. Daca insa constantele noastre se
naruie nu din cauza unei anumite persoane sau a unui grup de
persoane, ci din cauza modificarii energeticii Pamantului sau a
Soarelui, programul de autodistrugere care a izbucnit este
blocat in zona I-ei chakre, adica prin dereglarea functiilor
sistemului urogenital. san ale rectului, prin tumori sau leziuni
In aceasta zona, prin impotenta sau sterilitate.
Cu alte "cuvinte, omul nu banuie~te ca a lnceput
destabilizarea valorilor lui spirituale de profunzime. far
organismul poate provoca in subcon~tient 0 explozie de
agresivitate, de nemultumire, apoi programul de autodistrugere
Ii va nimici I-a chakra, care adaposte~te principalul centru de
dirijare informationala.
Un fapt interesant: iertarea, adica pastrarea iubirii, sau
iritarea, ca agresiune impotriva iubirii, se declan~eazii inde-

61

I
L

~
~

~
~~~.

pendent de vointa ~i con~tiinta noastra, dar sunt determinate de

experienta noastra anterioara. Ai reu~it sa ierti persoana iubitii,
care te-a ofensat - vei reu~i sa pastrezi iubirea ~i sa supravietuie~ti In pofida influentelor destabilizatoare care actionem la cea mai mare adancime. Daca ai fost gelos, ai urat ~i
ai dispretuit, agresivitatea ~i, mai apoi, programul de autodistrugere te ucid In mod automat, iar tu nici nu banuie~ti
macar lucrul acesta. "Energetica noastra coincide tot mai putin
cu energetica Pamantului ~i a Soarelui, explic eu, iar revenirea
la armonie se va produce prin destabilizarea valorilor umane
~i, respectiv, prin cre~terea cantitatii de iubire la scara Intregii
omeniri,"
Azi omenirea poate pastra iubirea Divina In conditiiJe
osciliirii valorilor de pana la al cincilea nivel, adica a valorilor
care cuprind cinci lumi. In viitorul cel mai apropiat, structurile
spirituale pot fi destabilizate pana la al treisprezecelea nivel,
adica pana la un nivel care dep~e~te de trei ori posibilitiitile
noastre. In aceastii Imprejurare este posibil sa nu survina
catastrofe cu caracter global. Pur ~i simplu va fi blocatii functia
de reproducere ~i femeile vor Inceta sa aduca pe lume copii.
Este adevarat ca programul de autodistrugere poate ie~i la
suprafa(ii, inclusiv prin catastrofe ~i riizboaie. In acest caz vor
supravietui cei care au Invatat sa pastreze iubirea In conditiile
unei destabiliziiri de proportii.
De pilda: e~ecul total pe linia destinului, prabu~irea
financiarii au drept rezultat oscilatii pana la al treisprezecelea
nivel. Jignirea primei iubiri, 0 Indragostire nefericitii provoaca
destabilizare pana la nivelurile nouiisprezece douiizeci ~i unu.
Sa prezentiim toate acestea Intr-un limbaj simplu. Un tiinar

62

s-a Indragostit pentru prima oara ~i a Incercat un sentiment de

iubire de proportii uria~e fata de 0 fata. Drept raspuns, aceasta
I-a tradat, I-ajignit ~i a plecat cu altul. in pofida umilirii iubirii
umane, el a reu~it s-o pastreze pe cea Divina, In primul rand,
fiindca avea mai multa iubire Divina, atoate-iertatoare, absolut
independenta, decat iubire umana, dependenta, timorata ~i
susceptibila. Acest tiinar va putea supravietui cataclismelor
viitoare, sociale ~i planetare. Daca Insa cineva a cedat de la
prima iubire, va ceda In acela~i mod In orice situatie viitoare,
Taraa banui macar lucrul acesta.
Dat fiind specificul muncii mele, eu analizez structurile
subtile In care sunt ascunse evenimentele viitoare. Mie mi se
Intampla acum ceea ce Ii se poate Intiimpla altora In viitor.
Oscilarea celor treisprezece niveluri ale mele are loe chiar
acum. Se amplifica programul de autodistrugere, iar eu nu pot
face nimic. Comit erori de diagnosticare, atunci ciind sunt
interesat de rezultate. Cu cat sunt mai interesat, cu atat mai
mici sunt ~ansele de a obtine informatia exacta ~i esentiala. In
cel mai bun caz Imi parvine informatie de mana a treia,
nelnsemnata. De aceea, atunci cand am un necaz sau 0
nenorocire mare, nu vad ~i nu Inteleg nimic. Am un singur
obiectiv: sa pastrez iubirea ~i sa nu caut vinovati. Capacitatea
mea de a vedea informatia esentiala ~i de a Incadra totul Intrun sistem depinde tocmai de masura In care izbutesc sa faca
fata acestei Incercari.
Mai Inainte credeam ca metoda ~i conceptia mea ma vor
face invulnerabil. Apoi am Inteles ca dorinta de a fi invulnerabil reprezenta pentru mine principalul pericol. Credeam ca
iau informatia, s-a dovedit Insa ca Imi este oferita. Am fost pus

,..." ,._*

.~

;f

63

')

..-J
In fata ciitorva situatii. Eram absolut lipsit de aparare, nimic nu
functiona, totul s-a prabu~it. Din nou trebuia sa ma agat de
sentimentul iubirii - singura constanta, iar prin intermediul ei
mi se restabileau capacitatea de a vedea, de a analiza ~i
Intregul meu sistem.
~i iata-ma iar~i Intins In pat ~i privind cerul matinal.
Hlrlitul din pieptul meu nu mai contene~te. ~tiu ca bron~ita
aceasta poate trece In doua zile, Tara vreun medicament,
problema Insa nu va disparea. Nu pot ajunge la 0 Intelegere
clara a fenomenului destabiliziirii de la primul pana la al
treisprezecelea nivel. El este legat de trufie, de un destin
fericit. Este yorba ~i de lipsa dorintei de vialii, manifestata
atunci cand totul se prabu~ea, transmisa copiilor ~i nepotilor.
Dar eu am trecut deja de atatea ori prin toate situatiile dificile
ale vietii
. , Inlaturand nemultumirea, pastrand iubirea. Atunci de
ce au intervenit acestea din nou cu 0 asemenea fortii? In
ultimele doua zile am Incercat de cateva sute de ori sa analizez
ce se Intampla, dar tot n-am obtinut 0 claritate deplina.
Deocamdata, una dintre principalele cauze este maturizarea
copiilor mei ~i problemele lor viitoare, pe care soar putea sa nu
fie In stare sa Ie depa~easca. Fiica mea tu~e~te de mai bine de
doua luni. Acest fapt se afla In legatura cu sup1irarile din viitor
falii de barbati. Pentru mine, situatia este extrem de simplii.
- Vei avea suparari legate de alti oameni, Ii spun, nu
rell~e~ti sa Ie faci fata de pe acum. Aceasta Ii poate lovi pe
copii tai, de aici ~i tllsea, adica stoparea supararii pana la
aparitia ei. Poarta-te corect, schimba-te. TlIsea trebllie sa
treaca.
Dar aceasta, din cine ~tie ce motive, nu trece. Probabil, eu
64

sunt totu~i cauza.

Imi amintesc de anul 1971, cand mi se prabu~isera toate
planurile ~i sperantele de a avea 0 cariera reu~ita. Socoteam ca
am acceptat acest lucru cu un calm desavar~it. Se pare Insa ca
suparari pe toata lumea ~i lipsa dorintei de vialii au existat, ~i
Inca Intr-un grad destul de Inalt. Nu ~tiu de ce, acele emotii
profunde Incep acum sa iasa la suprafalii cu 0 vitezii ~i 0
amploare ameninliitoare. Incepe 0 perioada foarte periculoasa.
Cativa ani In urma, Intr-o buna zi, am zis In gluma:
- Odinioara, noi Ii dispretuiam ~i Ii uram pe cei care ne
ofensau ~i ne Injoseau, acum Invaliim sa-i iertam pe cei care
ne-au calcat In picioare sentimentele cele mai sfinte. Va veni
odata ~i vremea cand Yom visa sa ne jigneasca cineva, dar
lucrul acesta nu se va Intiimpla. Atunci Yom plati pentru lipsa
noastra de perfectiune, cu boli ~i moarte. Pentru mine, dupa cat
se pare, a ~i venit vremea aceea.
Fara motive vizibi Ie, eu Incep sa ma dezintegrez. Necazurile care s-au abatut, In ultimul timp, ca 0 avalan~a asupra
mea, In mod evident, nu sunt de ajuns ca sa ma aduca la
normal.
Imi amintesc discutia cu un contactor. Privind concentrat
drept Inaintea sa, el spunea:

I.

,1

Am fost proprietarul unei firme cu capital mix!. Capitalul fix se afla In Occident, pentru a facilita activitatea. Cred
ca va dati seama, statui rus s-a comportat ~i se comportii ca un
escroc ordinar. Ei bine, eu nu numai ca am condus aceasta
firma, ci am ~i format oameni de afaceri serio~i. Fiecare dintre
ei ruleazii mari sume de bani. ~i, deodata, Incep sa se ocupe de
mine baietii a~tia din Cosmos. Ei mi-au interzis In general sa

65

......

.fac afaceri. Atunci ciind am Intrebat cu ce sa ma ocup, am

prim it un raspuns simplu: "Du-te la ~coala sa lucrezi ca
profesor de educatie fizica". N-am avut incotro, m-am dus ~i
am lucrat acolo doi ani. Uneori 0 duceam greu, rabdiind de
foame cu toata familia. Mai mult, fiicei me Ie i s-a interzis sa-~i
continue studiile la liceu, de~i avea numai note de "zece".
Ciind i-am Intrebat: ,,$i ce sa faca acum?" - raspunsul a fost de
aceea~i natura: "Sa piece la tara ~i sa stea acolo, Tara a face
nimic". inteleg ca s-au pus de-a binelea pe capul meu ~i al
sotiei mele. Spuneti-mi totu~i, de ce au aparut asemenea
cerinte ~i dad e coree! lucrul acesta din punct de vedere
Divin? Ei m-au avertizat ca, In curand, va trebui sa accept un
alt serviciu ~i sa muncesc foarte temeinic. M-a zapacit cu totul
dandanaua asta.
Am examinat Intreaga situatie in plan subtil ~i i-am spus:
- Gandirea functioneazii pe baza compararii obiectelor ~i
a proceselor In timp ~i spatiu. Cu cat este mai mare scara la
care suntem in stare sa facem conexiuni Intre cauza ~i efect, cu
atat mai mari sunt posibilitiitile gandirii noastre.
Acum pe Pamant Incep procese ale caror proportii nu pot fi
estimate la nivelul actual al giindirii. Cu alte cuvinte, noi nu ne
imaginam consecintele activitatii noastre din prezent. Se
declan~eaza procese spontane, necontrolate, iar noi nu ne dam
seama intotdeauna de acest lucru. Daca pe Pamant nu vor
aparea oameni cu giindire de amploare, peste un timp oarecare
ne vom ciocni de procese pe care nu Ie vom mai putea
controla. Aceasta se va intiimpla oricum, problema care se
pune acum este cea a procentajului. Daca procentul unor astfel
de oameni nu va cre~te, poate pieri intreaga civilizatie. $i nu

este posibil nici un ajutor direct din partea altor civilizatii. Noi
avem sisteme imunitare nu numai In corpul fizic, ci ~i In cel
informational. Informatia straina poate, pur ~i simplu, sa ucida
Intreaga civilizatie, chiar daca la Inceput se va produce 0
vizibila ameliorare exterioara a situatiei. Informatia necesara
pentru salvarea civilizatiei trebuie filtrata prin reprezentantii
acesteia, trebuie adaptata ~i, digerata Intr-o astfel de forma nu
este periculoasa.
Ei bine, cele trei facultati pe care le-ati absolvit sunt un fir
de prafin comparatie cu acea informatie pe care ati primit-o in
ultimii trei ani. Afacerile durnneavoastra ~i alte treburi consumau 0 cantitate uria~ de energie subtila. Pentru a va pastra
viata, vi s-a interzis sa va jrositi energia ~i v-au fost reduse la
minimum contactele cu oamenii.
$i Inca un detaliu. Nivelul con~tiintei noastre indica gradul
contactului cu alte lumi. Daca nivelul contactului se ridica
rapid, depa~ind rezervele de iubire din suflet, dependenta de
nivelurile spirituale superioare cre~te brusc. in viata cotidiana,
dependenta de valorile umane da na~tere mai Intai fricii, apoi
supararilor, apoi bolii. Daca e Sa reprezentiim acest lant cu mai
multa precizie, mai inmi apare divinizarea umanului, apoi
aroganta ca manifestare a dorintei de a 0 apara, apoi frica de a
0 pierde, apoi supariirile Impotriva Intregii lumi, apoi supararile pe sine, apoi proiectarea programului de autodistrugere
asupra urma~ilor, apoi blocarea tuturor acestora prin nenorociri, boli ~i moarte. Dar, atunci ciind intram in contact cu
nivelurile superioare ale altor lumi, tot lantul acesta se perinda
vertiginos prin subcon~tientul nostru ~i noi vedem doar ultima
veriga, boala noastra ~i moartea copiilor no~tri. De aceea, In

.-"'~'-

.~

\
I.

if

67
66

..............

-'

_.~...-'-'

..H<''''''

.~

mod obi~nuit, contactorii de nivel inalt sunt sterili sau Ie mor

copiii.
- Ei bine, ii spun eu contactorului, ati inceput sa primiti
informatie ~i nivelul trufiei dumneavoastra a ureat brusc de
zeci, daca nu chiar de sute de ori, iar dumneavoastra nici
macar nu simtiti lucrul acesta. Nici chiar extratere~trii n-ar fi
in stare sa va salveze de la moarte, nici pe dumneavoastril, nici
pe fiica dumneavoastra. Daca Insa, In acest moment, yeti fi
desprins de grij ile omene~ti ~i vi se va deconecta logica
umana, yeti putea prelucra prin intermediul logicii Divine
toatil informatia necesara noilor forme de gandire. Aceasta va
va permite sa Intreprindeti actiuni orientate, In ultima instantil,
nu spre nimicirea, ci spre salvarea oamenilor.

PERSONALITATEA

\
!.

Stau Intins In pat ~i privesc cerulazuriu al diminetii. Cand,

cu 0 jumiltate de an in urma, am Inceput sa ma interesez de
tema personalimtii, au aparut semnele unei primejdii serioase,
care ajungeau pana la aluzii mistice. Dimensiunea personalitatii este determinata de amploarea perceptiei altor lumi.
Prin urmare, daca Incep sa lucrez la aceasm tema, imi cre~te,
in mod inevitabil, raza de cuprindere ~i s-ar putea sa nu fac

fatiicre~teriinecontrolatea trufiei.

11'

Privesc mole~it pe geam ~i ma gandesc ce a~ putea face.

Mai intai de toate, In ce ma prive~te, degradarea) a inceput cu
mai bine de un an In urma. Depuneri masive de saruri in tot
corpu!. Prind a ma durea genunchii, ~i Inca atat de tare, incat
uneori nu pot merge. Noptile Imi amortesc degetele de la
maini. Desigur, a~ putea sa nu manaqc un timp oarecare, sa
eli!TIinsarurile, dar m-am uitat ~i am vazut deja ce va urma
dupa aceasta. Trupul meu va deveni bland ~i ascultator, in
schimb poate ceda capul, adicablocarea
trufiei se poate
deplasa de la corp spre functiile creierului. in ultimii treizeci
69

...............

--

i
'~

~
~

de ani, eu gandesc dou8zeci ~i patru de ore din douiizeci ~i

patru. in prezent sunt supus unor suprasolicitAri mari ~i capul
Imi este mai necesar ca oricand. Acum trebuie sa fac falil
trufiei necontrolate. Primele ei sernne sunt deja vizibile. in
ultima jumatate de an, daca macar ceva difera de procesul
planificat de mine, tie ~i In aspecte neesentiale, se produce
imediat 0 puternica explozie de iritare ~i manie. Urmeazii desfii~urarea programului de autodistrugere ~i d durere de cap
acutii. Mai Inainte a~ ti zis ca sufilr de tulburiiri nervoase ~i de
neurastenie. Acum Imi dau seama ca trebuie sa fac acel~i
lucru ca ~i contactorul aceta. Sa-mi Intrerup conferintele,
calatoriile, adica sa uit de toote pentru un timp. Pe de altii
parte, odatii ce sunt pus Intr-o asemenea situatie, reiese ca am
~anse sa supravietuiesc. Existii Insa semne rele. imi amintesc 0
m~apte de august In Crimeea. Noi stiiteam pe 0 stanca langa un
foc de tabara, iar jos plescaie Marea Neagrii.
- Baieti, vreti sa aflati ce atitudine are marea falil de
tiecare dintre noi? - am Intrebat eu.
inviorati, toti ~i-au atintit privirile asupra mea.
- Pe omul acesta marea 11 iube~e, am zis, pe acesta II
trateazii cu 0 u~ra desconsiderare, el se teme de ea. Falii de
acela are 0 atitudine po~itiva. Dar iatii omului acesta marea Ii
dore~te moartea. EI are 0 atitudine absolut incorectii falil de
mare. Scaldatul este periculos pentru el. Cine dintre noi a fost
ultimul?
~tiam ca nu puteam ti eu acela. Pana atunci ma uitasem de
multe ori, ca sa v/ld ce atitudine are marea falii de mine, ~i de
tiecare datii vazusem blandete ~i iubire. Puteam sa Inot In mare
ore Intregi, pe orice timp, ~i nu ma temeam niciodatii. Chiar
70

- ..-"

daca ma apuca vreun carcella picior, Imi pastram calmul, caci

~tiam ca ma voi tine la suprafalil In orice situatie. De aceea,
atunci cand un amic mi-a spus ca tocmai eu fusesem ultimul,
m-a cuprins 0 stare de ziipacealii. intelegeam ca am comis 0
gre~eala In relatia mea cu marea, ~i asta In ultimele dou8zeci ~i
patru de ore. Care a fost oare acea gre~eala? Deodatii mi-am
amintit.
in golful Gurzuf, In apropiere de muntele Ursul, se Inaltii
din mare doua stanci, care se numesc Adalar. Adancimea apei
Intre ele nu este prea mare, vreo 10-12 metri. Oar dincolo de
cea de-a doua dintre stanci noi am miisurat adancimea cu tirul
cu plumb ~i am numarat 28 de metri. Mai demult puteam
plonja filra labe de Inot pana la 0 adancime de aproximativ 20
de metri, binelnteles, fua costum de scafandru ~i buteliile de
oxigen. in acest an plonjasem pana la 20 de metri, dar cu labe
de Inot. Aproape de fund, apa era deja rece ~i de 0 puritate
cristal ina.

.. - .~_..

"''"'~.

.-.J

;1'

- Baieti, am sa Incere sa plonjez cat de adanc voi putea,

amzis.
in ziua aceea ma durea capul ~i nasul Imi era nitel Infundat.
La adancimi mai marl de 10 metri, lucrot acesta se poote
dovedi periculos. Ei bine, cand am plonjat, m-am gandit ca ~
putea ramane la fund, daca voi Incerca sa cobor la adancimea
maxima. Oeodatii, In cap mi s-a iscat un gand lini~tit, limpede:
"Cu atat mai bine, In s~it vor dispiirea toate problemele."
Oupa asta m-am lasat la fund. in august 1998, apa avea la
suprafatii 0 temperatura de +27"C, mult mai ridicatii decat In
anii precedenti. Se spune ca 0 asemenea temperatura nici nu
s-a mai pomenit In ultimii 0 sutii de ani. La adancimea de 1071

- -

15metri, apa era deja'destul de rece, iar mai jos de 20 de metri

am intrat Intr-un adevarat frigider. Intuneric, frig, nici 0
placere. Am Inotat repede In sus, spre soare. In plus, mi-a
plesnit un vas capilar din nas, ~i sangele nu era Intunecat, ci
ro~u-aprins. Daca a~ fi ramas mai mult sub apil, a~ fi putut
avea probleme. De-abia acum am priceput ca, In ziua aceea, eu
Incercasem, de fapt, sa-mi pun capat zilelor, dar In a~ fel Incat
nimeni sa nu banuiasea lucrul acesta. Chiar ~i pentru doi
Inotatori cu experien(A este, practic, imposibil sa seoata la
suprafa(A un om care zace la fund, la 0 adancime mai mare de
20 de metri. Am Inteles atunci ca, In ultimul timp, In subcon~tientul meu se amplifica, foarte subtil ~i pe neobservate,
un program de autodistrugere. Asta vara Insa eu socoteam ea
I~i spun cuvantul oboseala ~i suprasolicitiirile nervoase mari.
S-a dovedit ca este vorba, In primulrand, de atingerea unor noi
niveluri ale con~tiintei ~i de interactiunea cu noile surse
informationale. Mi-a devenit clar de ce, In ultima vreme, toate
initiativele meIe comerciale ~i planurile de anvergura "au
Inceput sa fie Inabu~ite cu blandete". Am vazut cu absolut alti
ochi acele situatii In care m-am pomenit asta vara. Una dintre
ele a fost atat de absurda, Incat m-a ajutat sa Incep sa ma
adun. lata In ce a constat aceasta.

Cuno~team (, persoana, care ma ajutase In cateva

Imprejurari, ~i Inca dezinteresat. Emu doar mici servicii, totu~i
era un lucru placut.
- ~titi, a~ vrea ~i eu sa va rog sa-mi faceti un serviciu, a
zis el. Trebuie sa transfer 0 anum ita suma de bani Intr-un cont
dintr-o banca din Occident. Eu am sa va Inmanez aici aceea~i
suma de bani, iar dumneavoastra 0 veti transmite acelei ~
72

persoane pe care 0 va indica omul ce va depune banii la banca.

Doream foarte mult sa-I ajut ~i am Inceput sa dau telefoane
tuturor euno~tintelor. Era totu~i vorba de 0 suma destul de
mare ~i nimeni nu putea face transferul. L-am sunat pe
solicitant.
- ~titi, probabil nu vom mai reu~i, a spus el. Daca, peste
doua zile, suma nu va fi transferatii, nu mai are nici un rost.
A~a ca va multumese pentru ajutor ~i sa uitiim de discutia
noastra.
Eu Insa nu aveam lini~te din cauza acestei situatii. Cum
~a, am dorit eeva ~i - na-ti-{) buna! - n-am fost In stare sa
obtin? ~i, din nou, mai fae ciiteva Ineercari. Pe~e 0 zi ma
Intiilnesc eu eel care ma rugase.
- Ati avut noroc, zie, am gas it 0 persoanA care va transfera
banii. Am sa va fac 0 vizitii peste douAzile.

- Minunat, da el din cap a aprobare.

DupAdoua zile ne Inmlnim ~i Ii spun:
Astilzi a sosit 0 ruda a persoanei care v-a transferat
banii. Trebuie sa-i dati lui aceastii suma.
Fostul meu solieitator zambe~te larg:
- N-am bani, ziee. II privesc eu mirare ~i Incere sa ma
dumiresc.
- Dar ati spus ea Ii veti Inapoia?
Aveam In vedere cii Ii voi da peste un timp oarecare.
Altfel m-~ fi descurcat ~i tara dumneavoastrA.

- Dine. Cand veti putea Inapoia banii?

- Am sa ma striiduiesc s-{) fae cat mai euriind, dar
tennenul real este peste trei luni.
- Dine,Ii raspund,vom a~tepta.
73

i
L

If

.~

Seara dau un telefon in America ~i incere sa ma justific in

fata persoanei care a riscat sa se increada in mine:

Ceva am sa imprumut, ceva am sa vand, ceva am sa

cii~tig, ii spun, dar am sa incep sa inapoiez banii in timpul cel
mai apropiat. Va inapoia omul acela banii sau nu, eu unul ma
oblig sa~i restitui treptat.
Povestea continua. Dupa trei luni vin la persoana care
ceruse bani. inainte de aceasta II sunam In fiecare siimbata ~i el
I~i confirma promisiunea.

- Sunteti gata sa Inapoiati banii? - II Intreb.

EI ziimbe~te iar:

~titi, eu n-am bani.

Bine. Ciind mi-i yeti putea da ?

- Nu mai Inaintede trei luni, zice.

Stau ~i privesc In tacere podeaua. Ce-i de facut? Sa Incere

sa rezolv problema prin procedeul, obi~nuit pentru Rusia, de
restabilire a dreptiitii? Sau sa incerc sa recurg la posibilitiitile
care-mi mai stau Inca la dispozitie? in aceastii situatie ma
bucura foarte mult un singur lucru: nu simt nici un pic de
suparare sau ura falii de omul asta. Numai pentru aceasta, ~i tot
merita sa pierzi orice suma de bani. Ma schimb In mai bine, ~i
acest fapt reprezintii 0 adevarata fericire. Toate celelalte sunt
lipsite de importanlii.
- Haideti sa procedam In [elul urmator, propun eu p~nic.
De azi, suma Incepe sa creasca, pentru Inceput - cu 10 % pe
luna. Peste trei luni ea va fi mult mai mare ca acum. Dacii Insii,
in decursul acestei luni, restituiti suma, 0 puteti da flira
dobiinda. Ati Imprumutat suma asta de la mine? Ati Imprumutat-o. Prin urmare, puteti Imprumuta ~i de la altcineva.

Peste ciiteva zile luam legatura prin telefon.

- Am Incheiat 0 Intelegere In legatura cu un Imprumut ~i,
peste doua saptamiini, am sa va inapoiez suma necesara, zice
el.
- Peste 0 saptiimiina plec In Crimeea, spun eu. La
dumneavoastra are sa vina 0 ruda Indepartatii de-a mea, in
care, binelnteles, am incredere. EI Ie va trimite banii celor
carora Ie sunt destinati.
Peste doua saptamiini telefonez din Crimeea la Peterburg.
Simt ca trebuie sa apara probleme in legatura cu banii. Fire~te,
starea mea e de vina, dar, nu ~tiu de ce, nu sunt In stare sa ma
calmez. "Va fi un lucru foarte ciudat, m-am giindit, daca ruda
mea va prirni banii".
Acest eveniment ciudat s-a Intiimplat cu adevarat. Banii au
fost restituiti toti, dar iatii ca a doua zi s-au confirmat
presimtirile mele. Fiindca ruda mea a fost un gura-casca,
Intreaga suma i-a fost furata din servieta. Am Inteles ca sunt
supus unui tratament, ~i Inca unuia cu mijloace destul de
radicale, ~i m-am lini~tit Indata. lar peste Inca 0 luna, In august
1998, s-a prabu~it sistemul bancar, apoi economia Rusiei ~i, 0
data cu ea, toate afacerile mele. Atunci sufletul mi s-a lini~tit
cu totul.
Am observat ca e destul sa visez un pic la ceva, nu numai
In giind, ci impliciind ~i senti mente Ie, ~i totul se destrama
imediat. Potentialul sentimental de baza trebuie totu~i orientat
mereu nu in exterior, ci in interior, nu spre uman, ci spre
Divin, mai cu seama acum, In ace~ti doi ani.
Derulez flim graba evenimentele viitoare. Peste zece zile
Imi lansez cartea a cincia la Moscova. Voi fi din nou Intrebat:

74

75

;1

~
,

ce se Intampla cu Rusia? De ce oamenii care se afla la putere

savar~esc fapte absurde, ilogice, daunand atat altora, cat ~i lor
In~i~i? ~i la mijloc nu e pur ~i simplu coruptia, cand statui
sarace~te, iar demnitarul se Imbogate~te, cand se saboteazii
intentionat adoptarea unor legi normale. Se creeazii impresia
ca oamenii din tara s-au dezvatat sa gandeasca ~i sa conduca.
intr-o oarecare masura, lucrul acesta poate fi explicat prin
faptul ca In perioada socialismului a triumfat lipsa de profesionalism. Un om de treaba nu putea fi la putere. Oameni
lipsiti de principii ~i de moralitate primeau bani ~i putere,
fiindca sistemul idolatriza omul. Jar omul nu-i atat trup, cat
spirit ~i suflet, adica scopuri ~i principii, etica ~i moralitate. ~i
noi, pana In prezent, purtam In subcon~tientuJ nostru aceasta
orientare.
Cu cdt este mai puternicii in sufletul jieciiruia dorin/a de
a-i dispre/ui, a-i uri # a-i blama pe demnitarii puterii, pe sine,
propriul destin, cu cdt mai multii energie se risipe~te pen/ru
ciiutarea celor vinova/i # pentru urafa/ii de ei, # cu atdt mai
pu/inii energie riimdne pentru in/elegerea situa/iei ~i pen/ru
aC/iunile corecte care ar permite schimbarea acesteia
Pentru a Intelege istoria ~i a aprecia just evenimentele care
se Intampla, trebuie sa repetlim de zeci de ori:
Nu trebuie sa cautam vinovati. Nu exista vinovati.
Atunci energia distructiva se va transforma Intr-o energie
creatoare ~i comprehensiva. ~i totu~i de ce deputatii,
demnitarii ~i politicienii no~i nu sunt deloc In stare sa
gandeasca ~i sa conducii? Ceva nu-i In ordine In relatiile lor cu
timpul. Ei nu pot face legatura dintre cauza ~i efect. 0
uluitoare lipsa de perspicacitate.

76

Sa judecam logic. Materia consta din spatiu, adicii, potrivit

fizicii moderne, este spatiu curbat Intr-un anum it mod.
Materiei ~i spatiului Ie da na~tere timpul. Pentru a Intelege 0
situatie, a 0 tine sub control, trebuie sa ne deta~am de situatie
~i sa ne ridicam deasupra ei. Orice eveniment se produce In
timp. Deta~rea de situatie este, totodata, deta~are de timp. Cu
cat mai mult ne deta~am de 0 situatie temporala concretii, cu
atilt mai mari sunt dimensiunile timpului pe care II cuprindem
~icu atat mai lent Incepe timpul sa curga.
Daca am putea privi, In acela~i timp, tot Universul, am
vedea ca el este aproape nemi~cat. Toate valorile umane, de
asemenea, constau din timp. Cu cat suntem mai at~ati de
principii ~i idealuri, de etica ~i moralitate, de bani ~i cariera, cu
atat mai putin yom fi In stare ~i sajudecam normal.
intr-o situatie noua ~i nea~teptatii, gradul de deta~are, de
abstragere al omului trebuie sa fie cu cateva diviziuni mai
Inalt, altfel el nu va fi In stare sa Inteleaga noua situatie ~i sa
pastreze controlul asupra ei.
indelungata perioada de stabilitate economica ~i politica
schimba pe neobservate gandirea oamenilor care locuiesc In
Occident, de aceea lor Ie este tot mai greu sa creeze noi forme
de gandire. in Rusia a fost distrusa ideologia, adica spiritualitatea ~i moralitatea, ~i toti s-au aruncat de la valorile
spirituale spre cele materiale. "Vitelul de aur", la randul lui,
s-a prabu~it. Rusia, Incet ~i chinuitor, Invatii sa gandeasca. Se
formeazii 0 noua ideologie, are loc revizuirea vechilor valori.
Logica umana functioneazii In Rusia foarte prost. Toti sunt
nevoiti, cate putin, sa se orienteze tot mai mult spre cea
Divina. Dintr-o astfel de logica se vor forma mai apoi 0

77

."....-..

11

'!\

cultura, 0 ideologie, 0 constitutie ~i legi noi.

Diagnostichez Rusia anului 1917, inainte de revolutie.
Ata~area de spirit, suflet ~i personalitate este enorma, cu mult
peste nivelul mortal. lata de ce trebuie sa invinga bol~evicii,
iata de ce trebuie sa fie injositii personalitatea (iirii ~i a fiecarui
locuitor al ei, trebuie sa fie injosit sufletul (iirii, altfel spus,
cultura, ideologia, etica ~i moralitatea ei, trebuie sa fie injosit
spiritul tarii, adica legile ei. Acum inteleg de ce, .in perioada
socialista, au triumfat minciuna ~i lipsa de principii, la~itatea ~i
tradarea.
Diagnostichez Rusia inaintea crizei care a survenit in
august 1998 ~i dupa aceasta. Lucru de mirare: dupa crizii,
energetica (iirii a devenit mult mai curatA. Mai bine zis, nu
purificarea este cea care ma mira - este un lucru absolut firesc
- ci amploarea purificarii. S-a modificat radical dependenta de
valorile umane, atat cele materiale, cat ~i cele spirituale. Daca
e sa judecam dupa aceastA dinamica, Rusia este eliberata
foarte temeinic de toate cramponarile. Cu alte cuvinte, exista
speranta ca-~i va face aparitia noua giindire de anvergura.
Ma uit la alte (iiri ~i se dovede~te ca situatia nu e prea buna.
S.V.A., de pilda, aveau mai inainte ni~te parametri excelenti, acum insa energetica lor seamana tot mai mult cu
energetica Rusiei inainte de revolutie. Altfel spus, concentrarea asupra principiilor, eticii ~i moralitAtii devine tot mai
puternica.
Germania e intr-o situatie de impas, concentrarea asupra
valorilor spiritului este uria~. Olanda stA ~i mai prost. Acum e
clar unde sunt bazele narcotnaniei, ale homosexualitAtii.
incep sa inteleg intamplarea pe care mi-a povestit-o un
78

.~

arnic.
- inchipuili-va, mi-a spus el, deschid un cont intr-o banca
din Berlin. Depun acolo 10.000 de marci, apoi transfer din
America in contul meu 20.000 de dolari, ceea ce inseamna mai
bine de 30.000 de marci. in total - circa 43.000 de marci.
Vroiam sa-mi cumpar 0 ma~ina in Frankfurt. M-am dus la
filiala bancii, am spus numarul contului ~i am primit 7.000 de
marci. Aceasta suma nu-mi ajungea ca sa cumpar ma~ina.
A~adar, in cont trebuiau sa mai ramana 35.000 de marci.
M-am gandit sa-mi scot 0 carte de credit, ca sa nu alerg de
fiecare data la banca. Ma duc cu traducatoarea la banca ~i-mi
exprim dorinta de a primi 0 carte de credit. Ei bine, nemtoaica
din fata computerului imi spune ca ei nu-mi pot elibera 0 carte
de credit, deoarece eu am in cont doar 3.000 de marci.
Eu fac ochii mari.

11'

- Vreti sa spuneli ca nu am mai multi bani in cont?

- Da, nu aveti mai multi bani.
- ~i ce-i de Tacut?
- Clarificati la oficiul central al bancii din Berlin, ridica ea
din umeri.
Ma duc la Berlin, intru la oficiul central ~i incerc sa ma
lamuresc. Un functionar al bancii cerceteazii totul ~i ma anunta
calm ca nu am bani in cont. imi dau seama ca am pierdut. Ei
poftim! ~i cica nemtii sunt ordonati ~i punctuali.
Fiindca veni yorba, continua el, mi s-a povestit cum un
cuplu a adus la 0 banca germana 0 mare suma de bani, a
inmanat-o operatoarei, ca aceasta s-o depuna in contul lor, ~i
nici prin gand nu le-a trecut sa ceara vreun act care sa
confirme faptul ca au transmis banii. lar operatoarea a declarat

79

'-}

~
"'~.

. ~~"'--"

apoi ca n-a luat banii. Atunci ciind au mers sa se pliinga

directorului bancii, acesta le-a spus ca 0 cunoa~te pe acea
doamna de mult ~i ca ~a ceva pur ~i simplu nu se poate
inmmpla. Oar eu am mai facut transferuri de bani ~i prin alte
banci. imi trece prin minte ca trebuie sa ma duc in America ~i
sa incerc sa gasesc documente care sa dovedeasca transferul
bani lor in banca germana. Deocamdatii insa, pentru orice
eventualitate, I-am delegat prin procura sa-mi administreze
contul pe un prieten care locuie~te in Berlin, ca acesta sa
incerce sa obtina vreo informatie noua. Peste doua saptamiini,
el m-a sunat. :;Iice crezi ca mi-a spus?
Ridic din umeri:
- Nu pot nici macar sa-mi inchipui.
- Ei bine, s-a dovedit ca in contul meu sunt depuse doar
3.000 de marci, iar in contul in dolari, ca mai inainte, se atlau
20.000 de dolari. Probabil, ei pur ~i simplu nu considera
dolarii drept bani. Adica, atunci cand i-am intrebat: "Am eu
bani in cont?", ei, din cine ~tie ce motive, se refereau doar la
marci. in unele banci, valuta straina incasata este convertita pe
loc in cea locala. in Rusia mi s-ar fi spus:
- Aveti putini bani in contul in ruble; daca doriti, puteti
vira banii din contul in valutii ~i primiti carte de credit.
in Germania insa lucrul acesta este imposibil. Acolo rotita
se opre~te intr-o singura pozitie. Clac! - ~i punct, altfel nu e
posibil. :;Itii, e ceva de-a-ndoaselea in capul lor in ultima
vreme. Te uiti, omul pare inteligent, normal, dar e de ajuns sa
se ciocneasca de 0 situatie atipica ~i mecanismul nu se mai
pune in functiune. in ca" e vacuum. Daca pe pilmant se va
schimba radical situatia, ei toti vor dispiirea ca mamutii.
80

- Nu-i nimic, I-am lini~tit, Rusia ii echilibreazii pe toti. in

situatii obi~nuite, creierul nu ne functioneazii, in schimb in
situatii critice ~i atipice - de unde vin oare? - ne apare ~i
logica, ~i mintea, ~i perspicacitatea.
imi vine in minte aceastii discutie. in tara i~i fac aparitia 0
conceptie despre lume corectii ~i legi normale, iar tara se
transforma dintr-un de~ert intr-o gradina intloritoare. Din zi in
zi , ideile devin tot mai materiale. lar intlorirea sau degradarea
rapida a omului depinde de modul de gandire cu care i~i va
face el intrarea in mileniul al treilea.
Ma ridic din pat ~i ma due la baie. Las la 0 parte toate
gandurile cu caracter general ~i ma gandesc la ziua pe care 0
am in fa(ii. Timp de cateva zile am sa stau, pur ~i simplu,
culcat acasa ~i, pentru prima oarii in ultimii ciitiva ani, n-am sa
fac nimic. Azi am treaba - trebuie sa vizitez 0 bolnava de
cancer. Boala ei a ajuns la al patrulea stadiu, ea nu se mai
poate ridica din pat.
Daca a~ fi plecat in Crimeea, dupa cum imi planuisem, n-a~
fi reu~it sa merg la ea. :;Iidaca e pe-~a, se vede ca asta este
soarta. imi fac din nou socoteala: pot oare s-o vindee? Dupa
toate probabilitiitile - pot. Pot oare acum sa-i stabilesc diagnosticul de la distan(ii? Nu se poate. Prin urmare, ~i eu prezint
disfunetii asemaniitoare ~i, in procesul diagnostiearii, se poate
isca 0 rezonan(ii periculoasii pentru noi amandoi. Oare in ee
moment n-am faeut fa(ii probei?
Ma deconectez in interior de la toate ~i incep sa-mi
examinez evenimentele de pe parcursul vietii. in fiecare
eveniment observ ace~i disfunctie. Trufie sporitii, ambitii
sporite ~i eoncentrarea asupra propriului eu uman.

..~

;f

81

'I

~
,.~..
"

de a simti realitatea propriului eu Divin. A~adar, Ii putem

spune unui eopil:

Nu mai sunt In eauzii banii ~i un destin ferieit. Situatia se

extinde pe 0 seara mult mai larga ~i este mult mai perieuloasa,
iar eonseeintele sunt mult mai grave. Rinita mea aeutii de
aeum ~i bron~ita sunt, de asemenea, legate de aeeasta. Este
prima iubire. Este yorba de exploziile de Indragostire ale
tineretii noastre. Se pare ea, la prima iubire, amploarea
euprinderii valorilor umane ere~te de sute de ori, iar un
comportament corect este aici de sute de ori mai important
dedit In alte situatii.
De zeci ~i zeci de ori parcurg aeea situatie dind mi-a fost
ofensatii iubirea, dar, ea ~i pana acum, Imi este interzis s-o
diagnostiehez pe paeienta mea. Na-ti-o buna, niei nu banuiam
cata nemultumire de sine, lipsa a dorintei de viatii, renuntare la
iubire am acumulat cand mi-au fost umilite sentimentele
luminoase.
Ciit de interesant este oranduita viata, ma gandesc, peste
"
un an m-a~ fj putut alege eu un cancer pulmonar ~i n-a~ fj
izbutit sa-i depistez eauza. Dar, cand vreau sa ajut pe
altcineva, Imi este mult mai u~or Sa ma deta~ez de situatie ~i
Imi apare 0 Intelegere eoreetii, care mai apoi Imi permite sa ma
salvez ~i pe mine".
Atunei eand ne Indragostim pentru prima oara, se produce
0 atingere a nivelurilor eelor mai Inalte ale valorilor spirituale.
In eazul emotiilor noastre obi~nuite putem euprinde 0 lume doua, dar, dnd izbuene~te iubirea, se poate Intiimpla sa

euprindem toate eele treizeei ~i trei de lumi, adiea Intreg

- Sufietul tiiu ~i trupul tau se pregatese de iubire ~i tu 0

vei Ineerea In eurand, dar eea mai minunatii ~i mai luminoasa
prima iubire va fj Intotdeauna doar un mijloc de ae~m.ulare
~
Divinului Inlauntrul tau. $i, In masura In care vel slmtl ea
iubirea umana este doar un mijloe pentru iubirea Divinii,
eunoa~terea oriciirei fericiri umane nu-ti va aduce dependenta,
frica ~i suparari.

if

Universul. $i daea, atunei eand prima iubire ne-a fost umilita,

nll eautam vinovati, iertam ~i ne pastram iubirea de
Dumnezeu, avem ~ansa de a nu depinde de Intregul Univers ~i
82

~
,-" .~..

ATITUDINEA

DE

PRACTICA
VINDECATOR

FATA
t

DE

2 decembrie 1998. In seara asta plec la Moscova. Acolo va

trebui sa Intalnesc ~i sa ofer consultatii catorva persoane care
au probleme de rezolvat. Apoi voi tine 0 prelegere.
Zambind, Imi amintesc cum a evoluat atitudinea mea fata
de consultatii, ~edinte de tratament. Primul meu impuls, cum e
~i firesc, este dorinta de a-I ajuta pe pacient. AI doilea meu
impuls Insa oscila, se schimba mereu. La Inceput a fost
contemplarea minunii. Era de ajuns numai sa vreau ~i
pacientul se Insanato~ea. imi treceam de cateva ori palmele
deasupra locului afectat de erizipel ~i, a doua zi, intlamatia
disparea. Apoi a urmat concentrarea asupra aptitudinilor, posibilitatea de a ma perfectiona ~i de a merge mai departe. Un
timp oarecare, singura mea sursa de venit au constituit-o
consultatiile. Treptat, totul a Inceput sa se transforme Intr-o
necontenita c~tigare a banilor. Atunci m-am dedicat picturii ~i
sutletul meu se odihnea. Peste cativa ani, cand am V3zut ca

bioenergetica poate fi considerata 0 ~tiinti\, am apucat-o din

nou pe aceea~i cale, fiindca eu unul nu pot trai rara 0
dezvoltare continua. Nu era yorba doar de dezvoltarea aptitudinilor, ci de posibilitatea de a-mi aprofunda conceptia despre
lume. Apoi am intrat la cooperativa de pe langa Institutul de
medicina NI ~i, din nou, filozofia ~i aptitudinile mele au prins
sa serveasca tot mai mult la ca~tigarea banilor. Atunci dorinta
de a-mi continua activitatea de vindecator a Inceput sa dispara.
Ma ciocnisem de un zid.
in martie 1990 am descoperit pentru prima oara ceea ce
mai tarziu am numit "Structuri karmice". Am ajuns pana la un
nivel de extrema adancime, unde nu mai patrunsese nimeni. La
acest nivel, medicina, psihologia, pedagogia, fizica, filozofia
s-au dovedit a alcatui un tot indivizibil.
S-au deschis perspective uria~e pentru cunoa~terea lumii.
Pentru mine, lucrul acesta era ca un narcotic. Mai apoi, totul a
Inceput, din nou, sa fie franat. La un moment dat, ~i-a racut loe
Intelegerea: "Eu nu trebuie sa-i vindec pe oameni, eu trebuie
sa-i ajut sa se vindece. Pentru aceasta Insa ei trebuie sa se
schimbe. Prin urmare, trebuie sa gasesc posibilitati ~i moduri
de schimbare in profunzime a caracterului omului".
in cautarea unor astfel de schimbari am analizat logic
chestiunea ~i am ajuns la singura solutie posibila: pentru a ne
schimba pe noi In~ine, caracterul nostru, este necesar sa
transcendem limitele propriului eu. ~tiinta nu ne poate oferi
mijloace adecvate In acest sens. Toate tehnicile de inriiurire
psihica ~i fizica, inclusiv substantele chimice, n-au reu~it sa
obtina decat 0 deta~are de scurta durata. Ele n-au fost In stare
sa produca in caracterul individului schimbari de profunzime,

84

.85

-:-

~
I

-. ~,.'

stabile, pe cand deta~area de cele omene~ti, acumularea iubirii

de Dumnezeu face ea acest lucru sa devina posibil. ~edintele
mele cu pacientii s-au transformat Intr-o cautare a unei modalitati de schimbare a fiintei umane, a personalitatii ~i a conceptiei despre lume. Un aspect foarte important: m-am convins
ca lozinca nu funC\ioneaza daea autorullnsu~i nu Indepline~te
acel lucru spre care Indeamna. Soarta ma obi iga sa "rodez" pe
propria-mi piele unele dintre solutii, punandu-ma In fata unor
situatii Tara ie~ire. ~i doar atunci cand, agatiindu-ma de logica
Divina, reu~eam sa Ie fae fata, Imi era permis sa Ie aduc la
cuno~tinta ~i altora. Aceasta maniera de lucru Ie permite
pacientilor mei sa obtina 0 schimbare reala ~i sa supravietuiasca situatiilor critice. In ceea ce ma prive~te, ~edintele
Cll pacientii Imi ofereau posibilitatea de a ma autoperfectiona
~i ~ansa de a ma salva pe mine ~i pe copiii mei, caei am
constatat ca am 0 mo~tenire ereditara nu prea buna. In ultimul
timp Insa ~edintele au devenit grele ~i istovitoare, iar, mai nou,
de cand au Inceput sa mi se duca de rapa ~i sanatatea fizica, ~i
toate treburile, simt 0 oarecare jena sa mai ofer consultatii.
Dar iata ca, de curand am reu~it s-o scot la capat cu "tema
personalitiitii" ~i lumea a devenit din nou frumoasa In ochii
mei. Am Inteles ca este necesar un grad mult mai mare de
deta~are de eu-ILIman.
Cramponarile astea se vor strecura la nesfii~it, atiita timp
cat nu vad In mine decat 0 fiintii umana. De fapt, eu deseind
din eauza primara, sunt conectat la ea, 0 port In mine ~i eu-I
meu adevarat este eel Divin. EI este euprins In Dumnezell ~i In
iubire. Intre eu-I uman ~i eel Divin exista trepte intermediare.
Trebuie sa Ie ure, pereepand tot mai clar realitatea eu-lui Divin
86

~i diminuand pas eu pas dependenta de eu-I uman.

Nu demult, In timp ee ma pregateam de 0 ~edin\A, aeordandu-mi fortele la 0 noua zi de munea grea ~i chinuitoare
Intru ajutorarea paeientilor, m-a striifulgerat gandul: Inainte Ie
spuneam oamenilor: "Va rugati nu pentru a ee~i ~i a obtine
ceva, ei, ea prin rugaeiune ~i iubire de Dumnezeu, sa va
sehimbati voi In~iva". Cu alte euvinte, ma rugam pentru
mantuirea eu-Iui uman, pe eand menirea rugaeiunii este de a
salva eeea ee este Divin In noi. In masura In care ne axam
viata pe pastrarea ~i sporirea Divinului din sutletele noastre,
Ineepe sa Intloreasea ~i sa se dezvolte umanul. Mi-am zis
atunei:
- Ii inviti pe oameni la ~edintele tale pentru a-i ajuta sa
deseopere ~i sa simtii realitatea propriului eu Divin. Pentru tine
Insa ~edintele Inseamna aeeea~i posibilitate de a-ti spori
Divinul din sutle\.

~..

e-

;!

,
.. .

.~.

.~

raului Neva. Vremea era frumoasa ~i raul sciinteia sub crusta

de gheatii.

PURl

Fl CAREA

Stau la birou ~i privesc cadranul ceasului. La 11.00 trebuia

sa ma sune 0 pacienta, careia ii promisesem 0 consultatie
telefonicii. Acum e 11.15, dar telefonul nu suna. Afara, dincolo de geam, se face simtita primavara, de~i nu e dedit 19
februarie. Straluce~te un soare cu adevarat primavaratic, peste
tot se a~terne zapada. Recentele ninsori au dat la inceput
farmec ora~ului, apoi troienele albe s-au topit ~i s-au
transformat intr-o masa lichida de culoare bruna. Ora~ul a
revenit la aspectul sau dintotdeauna: mizerie, ~osele proaste,
semafoare defecte. "Tara semafoarelor defecte" - m-amgandit. Oar imediat pun capat tentatiei de a duce mai departe
aceste ganduri. Pur ~i simplu, moralitatea, onestitatea, iubirea
umana sunt calcate aici in picioare ~i tara sufera. Ne-am
inchinat la cele omene~ti, deci urmeaza sa fim vindecati prin
suferinta de aceasta tendinta. lar goana dupa vinovati nu poate
decat sa agraveze situatia. Imi amintesc ziimbind intamplarea
de ieri.
Ne deplasam cu ma~ina unui amic spre Ermitaj de-a lungul
88

- Auzi, tu nici de dragul copiilor liii n-ai vrea sa pleci din

Rusia?
Am ramas un timp liicut, cu ochii atintiti spre geam,
dincolo de care se perinda peisajul urban.
- De fapt, in primul rand, tocmai de dragul copiilor nu
vreau sa plec de aici, am riispuns eu intr-un tarziu. In urma cu
doua zile m-am intors de la Berlin. Mai toti acei care au
emigrat in Germania au faeut-o de dragul copiilor ~i aproape
80 % din copiii lor au devenit narcomani. Aici, in tara asia, ei
au fost umiliti in fericirea lor umana, dar , stabilindu-se acolo,
ei au inceput sa se inchine acestei ferieiri ~i sa triiiasca numai
pentru ea, astfel incat axarea pe con~tiinta ~i pe eu-I uman Ii
s-a intensificat de cateva ori. ~i uite ~a, pentru a supravietui,
copiii lor sunt nevoiti sa devina narcomani.

;I

- ~i ce ne ramane de facut, sa sliim ~i mai departe in

mizerie ~i sa preamarim iubirea de Dumnezeu? - zambe~te
interlocutorul meu.
- Ce sa-ti spun? Ca ne-am trezit cu totii in mizerie nu este
deloc intamplator, cat despre iubirea de Dumnezeu, ea trebuie
preamarilii oricand. ~i apoi, eu nu incerc acum sa propoviiduiesc ceva, nu fac decat sa constat faptele a~a cum sunt ele.
Am avut 0 pacienta tiinara, armeandi de origine. Cand revenea
pentru cateva luni in Armenia., fata slabea, se simtea minunat,
sufletul i se umplea de bucurie. Cum se intorcea in Germania,
imediat adauga in greutate, incepea sa-i cada parul, iar
simturile i se toceau. Toate aceste indicii vorbesc despre
intensificarea brusca a programului de autodistrugere. Nemtii
89

...............

.....

~
.

care locuiesc pe teritoriul Germaniei poseda un fel de imu-

nitate la bunastarea materiala sporita. Multi dintre ei, dupa

cum am constatat, ~i-au trait vietile anterioare in Africa de
Sud, unde idolatrizarea iubirii umane ~i saracia lucie fac casa
comuna. In Germania, dimpotriva, ceea ce conteaza este bunastarea ~i intelectul. Dar, pe seama reminiscentelor africane,
severa ~i pedanta Germanie reu~ea sa se echilibreze interior.
Acum insa, pe tot cuprinsul globului, opozitiile se atenueaza ~i
se anunta probleme serioase. Mai inainte, gelosul se arunca in
cealalta extrema, dedicandu-se carierei ~i dezvoltandu-~i
aptitudinile ~i intelectul, iar trufa~ul traia cu problemele de
familie sau evada in arta, in poezie. Acum insa ambele
extreme au ajuns la 0 stare de suprasaturatie, de aceea
pendularea de la 0 valoare umana la alta nu mai este de nici un
folos. In momentul de fatA trebuie Sa dam la 0 parte toate cele
umane ~i sa ne indreptlim pa~ii spre Dumnezeu. Or noi nu
suntem obi~nuiti cu ~a ceva ~i nici nu ne pricepem cum s-o
facem.
Barbatul conduce m~ina de-a lungul cheiului, doar pe
jumatate atent la ce-i spun.
- Nu ti se pare ca, in curand, toti oamenii cu mintea
intreaga vor parasi aceasta tara? Bine, sa zicem ca in Rusia
energetica interioara este destul de buna, continua el, ceea ce
se rasfrange pozitiv asupra copiilor tai: sufletullor devine mai
cura!. Dar cine ii va instrui ~i ce pot invata ei aici? Structurile
de baza ale societati i au fost demolate. Din cultura s-a ales
praful. Potentialul intelectual i-a fost distrus. Sa fie asta
garantia infloririi in viitor a Rusiei?
Parerea mea este ca, in momentul de fatA, ne confruntlim

. ~

cu situatia in care starea interioara este mult mai importanta

decat cea exterioara. Prin foame sunt vindecate multe boiL
Insa 0 infometare permanenta duce la epuizare ~i la moarte.
Astiizi Rusia sufera, in primul rand, de 0 foame de ordin
spiritual ~i moral, foame de iubire umana. Daca transformarile
interioare se vor produce, urmeaza ca ~i toate celelalte aspecte,
inclusiv cele exterioare, sa se schimbe in mai bine.
La 0 analiza de suprafatA, lucrurile se prezintli astfel:
democratia nu este posibila tara un sistem legislativ bine
gandit, tara libertatea presei, tara exercitarea controlului
asupra functionarilor de orice rang ~i destituirea acestora,
atunci cand nu sunt in stare sa se achite de indatoririle lor sau
cand, prin actiunile lor, prejudiciaza societatea ~i statuI.
Ne continuam drumul. Putin extenuat privesc prin geamul
ma~inii la cladirile luminate de soare ~i la ora~ul sclipind sub
albul zapezii. Insotitorul meu observa cu raceala:
- Cand Rusia se va insanato~i, eu cu tine Yom fi demult pe
lumea cealalta. ~i totu~i, spune-mi, chiar iti place sa-ti duci
zilele in tot balamucul acesta?
- In primul rand, nu ma plictisesc, ii raspund, iar, in al
doilea rand, sa ~tii ca absurditatea asta generalizata nu-mi face
catu~i de putin placere. Dar n-ai ce-i face, ordinea se vindeca
prin haos. In tara asta este inutil Sa speri intr-o logica umana.
In schimb, este minunat Sa traie~ti dupa cea Divina.
- Cu 0 saptamana in urma, in Germania, am avut un caz
curios, am continuat eu. 0 doamna s-a inscris la mine pentru 0
consultatie. Ca sa ajunga la destinatie, ea a trebuit sa se
deplaseze mai intai cu trenul, apoi sa coboare ~i sa mai
parcurga cateva striizi pe jos. ~i, acum, imagineaza-ti cum sta

90

91

I
!.

If

~
.

ea pe peron in Germania, tara in care pana ~i notiunea de

biidaranie" este de neconceput. i)i iata ca se apropie de ea 0
"alta doamna ~i-i arde una zdravana cu piciorul, apoi 0 prive~te
naucita, i~i cere scuze ~i pleaca. Parca 0 vad ~i acum cum sta
in fata mea ~i-mi poveste~te acest incident, iar pe chipul ei
frumos se cite~te stupoarea ~i confuzia.
- Spuneti-mi, ce-a fost asta? - ma intreaba ea uluita.
Ii fac u~or semn cu mana.
- Vi s-a dat de inteles de sus ca ~edinta a ~i inceput.
- Cum a~a? - nu se dumire~te ea.
- Pretentiile dumneavoastrn launtrice falii de semeni, in
ceea ce prive~te idealurile, moralitatea, etica ~i iubirea umana,
sunt enorme. De obicei, acest tip de agresivitate se degaja lent,
in doze mici, generand disconfort in relatiile cu oamenii,
probleme de sanatate ~i necazuri in vialii. Dumneavoastra
veniti la ~edinlii ~i toate procesele se accelereaza fulgerator.
Agresivitatea indreptata Impotriva celor din jur vi se amplifica
de sute ~i sute de ori. Victima atrage criminalul. Vreau sa vii
felicit: de~i cu chiu cu vai, ati reu~it totu~i sa acceptati aceasta
situatie earn 50 %.
- lar acum sa revenim, a~a u~urel, la problemele noastre,
mii adresez amicului meu. Aici, spre deosebire de Germania,
vei gasi de mii de ori mai multe posibilitati de acest gen care
sa te purifice. Rusia bate toate recordurile nu numai in materie
de coruptie, ci ~i in biidiiranie. Daca vrem intr-adevar sa
instauriim ordinea in societate, sa ne punem mai Inmi ordine In
suflete.
Ne apropiem de intersectie ~i oprim la semafor. A~teptiim
pana se aprinde lumina verde ~i 0 luiim din loc. Amicul meu

..."

apasii pe acceleratie ~i, cu 0 smucitura, ma~ina 0 ia din loc.

Deodata, ne apare brusc In falii 0 alta ma~ina, circuland pe
ro~u.
i)oferul Incearca sa franeze, dar este prea mrziu: ne izbim
cu putere de m~ina care zbura pe langa noi. Aceasta 0 tine
Intr-o goana nebuna mai departe, rasucindu-se din mers la
180, love~te In piin 0 alta ma~ina, parcata langii trotuar, ~i, cu
bara de protectie f1icutazob, mai parcurge Inca vreo 10 metri,
dupa care, In sfiir~it, se opre~te. Coboram din ma~ina ~i
examinam pagubele produse de accident. "Mercedes"-ului
nostru i-a fost retezata bara din fatii, in rest ma~ina n-a avut de
suferit.
Un domn de vreo 30 de ani se apropie de noi ~i ne Intinde
cartea lui de vizitii.
- Am fost martor cii ati trecut pe verde ~i pot s-o confirm,
daca e nevoie, zice el. Acum insa, vii rog sa ma scuzati, mii
griibesc ~itrebuie sa plec.
Din ma~ina accidentatii coboara f1iragraba un individ mnar,
cu IIn aer u~or banditesc.
- Deci a~a, zice el, sa fie clar: eu am trecut pe verde, voi pe ro~lI.
- Imediat vor sosi ~icei de la politia rutiera, cu ei vom sta
de yorba, riispunde Insotitorul meu.
Cat timp se poarta aceasta discutie, nu pot decat sii ridic din
lilneri. La urma urmelor, ne aflam in Rusia. Dacii fIacaul asta
are pile pe unde trebuie, n-o sa mii surprinda cand, cu trei
martori In favoarea noastra, se va constata ca, de fapt, noi am
fost cei care all trecut pe ro~u.

- Asculta, Ii zic amicului meII, am cam Inghetat, hai sa

92

93

-..~-"...

I
I.

;(

.. .

'.,

~
,...~

~.. ,-'

mergem sa stiim in m~ina.

Ne ocupiim locurile in ma~inii, iar pe mine ma apuea rilsu\.
EI se uitii mirat la mine:
- Care-i treaba?
- Pai, ee erezi ea s-a intiimplat? Ne plimbam a~a, vajniei,
ea boierii , eu ma<ina
~i injuram Rusia... Incercasem sa-mi
'f
inving cumva propriile pretentii fatil de Rusia. [n exterior am
reu~it, dar nu ~i in colturile cele mai ascunse ale sufletului. lata
de ce ni s-a dat de inteles de sus ca, deocamdata, n-o ducem
chiar ~a de rau, ca situatia ar fi putut sa fie cu mult mai
catastrofala. Daca am fi ajuns in intersectie cu 0 jumatate de
secunda mai devreme, cealaltii ma~ina ne-ar fi izbit in'lateral,
exact in locul unde ~edeam eu. M-ar fi filcut ~nitel, dar nici tu
n-ai fi aratat prea grozav.
Ma umfla din nou rasul:
A

- Ei, ce zici, n-o ducem ehiar ~a de rau, nu?

Amicul meu riide in hohote:
'r'"
- Traim intr-o tara de vis ~i zau daca n-o ducem minunat!
- exclama el printre sughituri.
Toate acestea mi Ie amintesc acum, stiind in biroul meu ~i
privind pe geam.
Azi e frumos afara. A~ putea ie~i la iarba verde, dar e mai
bine sa ma ocup de cartea a ~asea. Intr-o zi cu soare lucrul
merge mai cu spor.
Privesc la ceas, e [1.20. Telefonul tace. Deci pot sa plec.
Ma ridic de la birou ~i, in acee~i clipa, aud suniind telefonu!.
Doamna de la eelalalt eapat (ma suna din altii tarn) mi-a
studiat destul de atent cartile. In caracterul ei ~i in felul de a
94

.~

percepe lumea s-au prod us schimbari considerabile. Dar

problemele nu i-au disparut cu totul ~i ea dorea sa afle ce n-a
reu~it sa inteleaga ~i sa duca pana la capat. Cu atat mai mult cu
cat aeum era gravida ~i se punea problema na~terii prin
cezariana. I-am examinat campul ~i am Inceput sa-i explic:
- Campul primului dumneavoastrii copil, pe care I-ati
nascut eu eativa ani in urma, nu arata rau. in precedenta sa
viata, el a reu~it sa treaca de probele care-i puneau la incereare
iubirea, astfel incat urma~ii lui aratii destul de armonio~i.
Tocmai de aeeea, el beneficiazii de protectie suplimentara.
Campul ~i parametrii ii sunt suficient de armonio~i.
Copilul pe care-I purtati acum are a situatie mai complicata. in el zace de pe aeum aeea educatie gre~ita, pe care
i-ati altoit-o in precedenta viatil~ De aceea, chinurile indurate
de dumneavoastra la na~tere i-ar putea coreeta Intrucatva
structurile spirituale. Suferintele ne imping spre iubirea
Divina. Pe masura ce ne concentram asupra aeestei iubiri,
suferintele devin tot mai putin necesare indreptarii noastre
interioare. Renuntand periodic ~i de buna voie la logica
umana, la tot ce ne este drag, pentru a trai exclusiv prin iubire
~i logica Divina, reu~im sa avem parte de 0 dezvoltare
armonioasa, pe masura efortului. Daca refuzam sa indeplinim
de bunavoie principala lege din Univers, ni se impune in mod
fortat sa 0 facem: prin situatii jignitoare ~i conflictuale, prin
nedreptatiri ~i tradari. Daca nu suntem in stare sa Ie acceptam
niei pe aeestea, atunci ne sunt trimise In ajutor bolile ~i
nenorocirile. Daca refuzam sa Ie acceptiim ~i pe acestea, in
ajutor ne vine moartea. Oricand ~i oriunde, este yorba doar de
ajutor. Dumnezeu nu pedepse~te niciodata. Multe din cate se

;I

95

ruptura in relatii. Socot ca trufia ~i gelozia sunt pentru mine

ni~te teme deja "inchise".
- V-ati pus, de bine, de rau, in ordine straturile superioare
ale emotiilor, cat despre cele de profunzime, acolo unde intre
emotiile dumneavoastra ~icele ale copiilor ~i nepotilor exista 0
comuniune, lipsa de armonie inca mai persista.

abat asupra noastra ni se par 0 pedeapsa, ~i asta fiindca in viata

ne conducem doar dupa logica umana. Cand sutletul inceteazii
sa se mai "hraneasca" din iubire, ajungand sa depinda in
totalitate de eu-I omenesc, se poate produce 0 dezintegrare a
structllrilor subtile care sunt responsabile de viitorii no~tri
lIrma~i ~i de existentele viitoare. Oar nu numai ace~tia pot fi
goliti de energie. Prin aceste structuri poate fi pompata iubirea
din intreaga omen ire. lar, cand sutletul nu se mai hrane~te cu
iubire, pierzand contactul cu eu-I superior, avansarea continua
a acestui proces devine tot mai periculoasa pentru toti
locllitorii Pamantului. Oaca tot veni yorba, la un nivel mult
mai subtil, noi suntem conectati la toate civilizatiile din
Univers. Oeci Ie pot fi aduse prejudicii ~i acestora.
Intervine un moment de tacere. Apoi ii aud vocea
nedumerita in receptor:

96

.-.J

"'N-""-

\
i.

Ciudat, zice doamna, dar am impresia ca nu mi-a mai

ramas nici un dram de trufie.

- Trufia se na~te din gelozie, ii zic eu.

- Scuzati-ma, dar m-am incurcat de-a binelea, spune
femeia.

- Nu va sllparati, dar nu inteleg, ce legatura au toate

lucrurile astea Cllmine ~i cu copilul meu?
Atunci Ii explic mai departe:
- La copilul dumneavoastra prevaleazii insemnatatea
eu-Iui uman: el i~i percepe eu-I uman ca fiind mai real decat
cel Divin. Pentru a indrepta aceasta situatie, este necesar ca, in
timpul na~terii, sa va fie pus in ordine sutletul prin umilirea
eu-Iui lIman. Ma refer aici la cezariana ~i la problemele pe care
Ie puteti avea dupa na~tere (poate aparea din senin 0 infectie
grava, etc.). Cli alte cuvinte, in straturile de profunzime ale
sutletlilui mai sunteti inca cramponata de valorile umane.
- Cer SCllze,spune ea incurcata, dar am muncit mult ca sa
ma indrept. in clipa de fa\ii a~ fi in stare sa accept orice e~ec,
orice spulberare a proiectelor ~i sperantelor, orice conflict ~i

-,,,,

- La baza trufiei sta axarea pe spirit. Acest gen de axare

cauzeazii cramponarea de voin\ii, principii, scopuri, intelect,
aptitudini. Aici, de bine, de rau, ati reu~it sa va invingeti
dependenta. Oar notiunea de "sutlet" este mult mai ampla
decat cea de "spirit". Sutletul da n~tere spiritului. De aceea
cramponarea de sutlet genereaza in mod automat ~i 0
cramponare de spirit. Ce cuprinde sutletul? Iubire de oameni,
etica, moralitate, noblete, idealuri, relatii interumane. Oumneavoastra ati reu~it sa puneti in ordine straturile superioare.
Imediat am sa testez cat de puternic v-ati cramponat de
diversele niveluri ale sutletului ~i 0 sa intelegeti mai bine ce
vreau sa spun. A~adar, yeti izbuti, in proportie de 80-90%, sa
treceti peste certuri ~i despartiri, pastrandu-va totodata iubirea
de Dumnezeu, ceea ce e foarte bine. La baza relatiilor stau
idealurile, spiritualitatea, nobletea. Prabu~irea acestor idealuri,
nedreptatea Ie yeti putea accepta insa numai in proportie de
20%. Cat despre tradare ~i ofensarea eticii ~i moralitiitii,
parametrii dumneavoastra coboara mult sub zero: aproximativ

97

--

,"'1-.

.-

minus 500. lar jignirea iubirii omene~ti n-o veti putea accepta
sub nici 0 forma. Nu numai ca nu veti reu~i sa pastrati iubirea,
dumneavoastra veti Incepe cbiar sa ucideti iubirea Divina. De
aceea trebuie sa va traiti viata, acceptand ca 0 purificare a
eu-Iui Divin ~i a iubirii Divine orice umilire a relatiilor ~i
prabu~irea idealurilor. Trebuie sa acceptati, de asemenea,
jignirea moralitatii ~i umilirea iubirii umane. Primiti-Ie ca pe 0
~ansa de a va salva copiii ~i pe dumneavoastra In~iva. Indiferent de nivelul la care s-ar produce, destabilizarea eu-Iui
uman trebuie acceptata nu numai pasttind iubirea de
Dumnezeu, ci concentnindu-va la maximum asupra acestei
iubiri, asupra propriului eu Divin. Trebuie sa va ridicati
deasupra umanului, sa va diminuati dependenta de acesta, tari
Insa a va dezice de el. Iubirea omeneasca este materia prima
pentru iubirea Divina. Cu cat mai iubitori ~i mai bliinzi am fost
In copilarie, cu atat mai multe ni se vor dezvalui In procesul de
cuno~tere a iubirii Divine.
- Acum se pare ci Incep sa Inteleg, spune doamna. L-ati

- Sigur ca da, raspunde ea miram.

- Va aduceti aminte, eu scriam acolo ca, pana la varsta de
doua luni, sexul tatulu; se poate schimba?

putea examina ~i pe sotul meu? De ce are dureri de inima?

La el s-au acumulat multe suparari la adresa femeilor,

zic eu. Cat despre eticA, iubire umana, el este cramponat mai

tare decat dumneavoastrr..

- N-ati putea sa stati de vorba cu ella telefon?

Ati citit cu atentie cartile mele?

Sigur ca a~ putea sta de vorba, exista Insa 0 solutie mult

mai eficienta: scbimbiindu-va In profunzime, Indreptand :
dumneavoastrr. Ii puteti acorda
situatia copiilor ~; a nepotilor,
un ajutor mult mai mare decat i-a~ putea oferi eu.
- !>i totu~i lamuriti-ma, va rog, de ce sanitatea ~i
caracterul barbatului depind de starea launtrica a femeii?

I
i.

A~a este, Imi amintesc.

- Ei bine, acum zece zile plecam cu avionulln Germania

~i mi-am cumparat un ziar, sa am ce citi In timpul calatoriei.
Am gasit In el un articol despre 0 descoperire senzationala
tacuta de medici. S-a constatat ca, In primele zile ~i saptamani,
orice embrion se dezvolta ca 0 fiinta de sex feminin. Sexul
copilului Incepe sa se defineasca abia dupa doua sapmmani,
cand fetita se poate transforma In baiat sau poate ramane fetita.
Savantii au explicat acest mecanism In felul urmator.
La Inceput, pe pamant au existat doar femele, iar Inmultirea
se tacea prin autofecundare. Masculii au aparut abia mai
tarziu. Vazuti In plan subtil, masculul ~i femela sunt unitari, pe
cand exterior sunt opu~i. Filozofia chineza Imparte tot ceea ce
exista in natura in "Yang" ~i "Yin", cele doua contrarii:
masculin ~i feminin. Ei bine, sa ~iti ca In fiecare dintre noi
este prezent atat principiul masculin, cat ~i cel feminin, spiritul
~i sufletu!. Dar, fiindca principiul feminin este primordial,
reiese ca starea launtrica a femeii determina In considerabila
masura nu numai sanatatea ~i caracterul copiilor ei, ci ~i pe
cele ale barbatului. Mai Inainte, daca e sa revenim la terminologia mea de inceput, descriam acest proces In felul
urmator: iubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii fata de
oameni ~i fala de lumea Inconjuratoare. Din iubirea de oameni
se na~te etica ~i moralitatea. Moralitatea di na~tere spiritualitatii, spiritualitatea - intelectului ~i aptitudinilor. Acestea,
99

98

.~ -

~
.

la randul lor, contribuie la dezvoltarea bunastiirii materiale.

Axarea pe prima veriga asigurii existenta fericitii ~i evolutia
favorabila a intregului ~ir. Dar, cu cat ne axam mai mult pe
una dintre verigile secundare, cu atilt mai iminentii este
dezintegrarea Intregului lant.
- Spuneti-mi, va rog, de ce, muncind atilt de mult, n-am
reu~it totu~i sa obtin 0 purificare In profunzime? - Intreaba
pacienta.
- Uitati-va ~i dumneavoastrii, Ii explic, sa zicem ca puneti
accentul pe bani. Ei reprezintii pentru dumneavoastrii principala sursii de supravietuire ~i stabilitate. Aveti multi bani ~i
sunteti fericitii. Dar pe urma Incercati de 2-3 ori - tara successa investiti ace~ti bani, sau cadeti victima unei escrocherii, sau
da faliment banca In care v-ati depus banii ~i, Intr-o buna zi, va
treziti ca ati pierdut totul. Daca banii reprezintii pentru dumneavoastra unicul punct de sprijin, atunci 0 sa va ie~iti din
minti sau 0 sa va sinucideti. Dumneavoastrii Insa ati reu~it
Intre timp sa Intelegeti ca aptitudinile oferii 0 mai mare
stabilitate ~i fericire decat banii. Unde sunt aptitudini, acolo
sunt ~i bani. Dar iatii ca ati trecut printr-o serie de e~ecuri
neprevazute ~i nu mai sunteti In stare sa stiipaniti situatia, sau
simtiti ca ati Imbatranit ~i ca potentialul intelectual nu mai este
cel de altiidatii, ~i atunci va dati seama ca spiritualitatea ~i
nobletea aduc 0 fericire ~i 0 stabilitate mai mare decat
aptitudinile ~i intelectul.
Cand punctul de sprijin it reprezentau exclusiv resursele
bane~ti ~i aptitudinile, triiati mereu cu griji ~i cu frica de a nu
Ie pierde. Dar, cu cat mai mult va este frica, cu atilt mai curiind
Ie pierdeti. Ciind scopul dumneavoastrii principal este sa fiti
100

nobila ~i sa va cultivati latura spirituala, dependenta de bani ~i

aptitudini scade brusc ~i atunci va este permis sa Ie aveti. Ei
bine, imaginati-va ca idealurile vi s-au prabu~it, ca ati fost
nedreptiititii, iar planurile vi s-au risipit ca fumul. Atunci,
pentru a supravietui, mergeti mai departe. Moralitatea, iubirea
de oameni devin sensul vietii dumneavoastra. Aveti deja bani,
aptitudini, intelect ~i spiritualitate, va bucurati de ele, va
scaldati in ele ~i detinerea lor nu mai reprezintii un pericol
pentru dumneavoastra. Nici macar nu mai depindeti de ele,
caci sensu I vietii II vedeti In iubirea umana, care se situeazii
mai presus de toate acestea. ~i iatii ca sunteti cuprinsa de un
sentiment de iubire pentru 0 altii persoana. lar aceasta persoana va tradeazii iubirea, 0 Injose~te ~i 0 calca tara scrupule
in picioare. Atunci va simtiti eu-I uman umilit In toate aspectele lui. Daca nu yeti izbuti sa gasiti un nou punct de sprijin, 0
sa va Imbolnaviti ~i 0 sa muriti. Mai Inainte omul, blestemand
totul, se lepada de valorile spirituale ~i se arunca spre cele
materiale, zicand ca nu'mai crede In nimic, ca, de acum incolo,
pentru el conteaza doar banii ~i bunastarea materiala, ceea ce
salva, Intr-o masura oarecare, situatia. Acum Insa acest
mecanism nu mai functioneaza. Ne ramane doar 0 singura
solutie: sa renuntam la a ne mai sprijini pe eu-l uman ~i pe
iubirea umana ~i sa Incercam a ne simti eu-l Divin ca fiind mai
real dedit eel uman.
Pentru a putea simti mai profund iubirea Divina, trebuie sa
incetinim pentru 0 perioada de timp activitatea eu-Iui uman.
Inhibarea functiilor con~tiintei se obtine prin eliberarea de
regretele trecutului, prin Inlaturarea fricii de viitor ~i a
nemultumirii de prezent.

.~

-'

'"

,1

101

iio.

--

~
,

Acceptati-va trecutul cu iubire In sutlet ~i tot cu iubire traiti

clipa prezenta. priviti cu iubire In viitor. Di~inea(a ~i sear~
repetati: "in toate ma bizui pe voin(a Divina". In acest fel vetl
bloca procesul de evaluare ~i control al situatiei, care
reprezintii una dintre functiile principale ale con~tiintei:
Practicati pentru Inceput acest exercitiu. Prin aceasta vet'
acorda copilului dumneavoastra un ajutor considerabil.
De ce munca depusa pana acum nu v-a adus rezultate
deosebite? Fiindca dumneavoastra ati Inlaturat dependenta de
straturile exterioare ale eu-Iui uman, Impingand totul In
interior ~i sporindu-va In felul acesta dependen(a de straturile
de profunzime. Din pacate, trebuie sa recunosc ca 0 asemenea
evolutie nu venea In contradictie cu sistemul meu, caci, In
mare masura, acesta servea eu-I uman. Mai Inainte ma rugam
pentru salvarea eu-Iui meu uman, acum ma rog pentru salvarea
celui Divin, mai exact, pentru a-I atla ~i a-i percepe realitatea
ca fiind cea adevaratii. Mai Inainte ma rugam sa am parte de
mai multi bani, talente, fericire. Acum ma rog pentru a
cunoa~te ~i mai mult iubirea Divina ~i pentru a depinde cat mai
putin de fericirea umana.
Daca yeti simti aceastii diferenta, yeti reu~i, Intr-adevar, sa
va schimbati.
Timida, femeia ma Intreaba din nou:
- Nu va suparati, dar ce anume, foarte exact, trebuie sa fac
ca sa-mi ajut copilul?
- Ei bine, fiti atenta aici, 0 sa va fac un bilant conform
celor trei parametri. Primul - capacitatea de a accepta
purificarea iubirii Divine prin umilinte ~i jigniri venite din
partea semenilor. AI doilea - capacitatea de a accepta
102

purificarea prin suferinte fizice ~i nenorociri. Al treilea

capacitatea de a accepta purificarea prin moarte. In ceea ce
prive~te purificarea prin moarte, disponibilitatea dumneavoastra este apreciabila - 90%, prin suferinte fizice - circa
80%, iar prin necazuri venite din partea semenilor minus 100
de unitati. Prin urmare, In mod automat, copilul dumneavoastra va trebui vindecat prin boaJa: daca propria lui mama
nu este In stare sa accepte purificarea prin supiirari din partea
semenilor, atunci ce sa mai vorbim de el? Trebuie sa va
aduceti aminte toate acele situatii In care ati fost jignita sau ati
avut necazuri din cauza altora ~i sa Ie acceptati ca pe cea mai
indulgentii forma de purificare. Le yeti accepta cu sentimentul
de recuno~tintii ~i iubire fata de Dumnezeu. In felul acesta,
suferintele fizice ~i nenorocirile din timpul na~terii ~i dupa
aceasta nu vor mai fi necesare.
Doamna Imi multume~te ~i Inchide.
Imi mut Incet privirea spre geam. De afara riizbate aceea~i
stralucire de Inceput de primavara. Cred ca trebuie sa merg ~i
sa fixez acum aceasta conversatie ~i comentariile mele, pentru
a Ie putea include mai apoi In cea de-a ~asea carte.

,1

..~..

i!..

~
~

PURIFICAREA

KARMEI

Iubirea eterna este dincolo de limitele spatiului ~i ale

timpului. Atunci cand gandurile, sentimentele" ~i actiunile
noastre izvorasc din aceasta iubire, traim un sentiment de
unitate cu toti cei din jur, fie ca unii dintre ei se situeaza la
limita de jos' a existentei, iar altii au ajuns, dupa standardele
noastre umane, in varful piramidei. Aruncati in prapastie, .
departe de fericirea umana, noi incercam doua senti mente'
diametral opuse: ingrijorare in legatura cu situatia noastra
disperata, dar ~i bucuria de a avea, in conditii de maxima
umilire a umanului, 0 posibiIitate incomparabil mai mare de a
ne apropia de cele Divine, in timp ce iubirii dezinteresate ii
este mult mai u~or sa-~i croiasca drum spre inimile noastre.
Atunci ciind posedam 0 multitudine de bogatii umane, nu
numai materiale, ci ~i spirjtuale, traim 0 bucurie pur orne.
neasca ~i 0 senzatie de fericire, dar suntem in acela~i timp
ingrijorati ca aceaSla fericire, care ne inunda, poate sa inchid~ .
calea spre Divin. Daca insa, in acel moment, yom impartl
bucuro~i fericirea noastraell cei care, intr-adevar, au Ilevoie de
104

ea, yom constat~5~pu mai suntem prizonierii fericirii ~i ca

Dumnezeiescul n-a parasit sufletele noastre. A~adar, una dintre
conditiile principale ale purificarii karmei este educarea
eorecta a sufletului nostru in iubire pentru tot ce este Divin.
Este important sa-i explicam copilului nostru ca principalul
scop in viatii 11constituie acumularea Divinului in suflet ~i ca
toate actiunile noastre se subordoneaza acestui obiectiv, de a
cultiva ~i de a pastra iubirea in suflet. Orice alta ratiune ar sta
la baza actiunilor noastre n-ar fi dedit agresiva.
lmi amintesc de un pacient pc cate I-am "ghidat" 0
perioada destul de lunga de timp. Acesta imi urma riguros
sfaturile, infrunta cu mult curaj incercarile la care era supus, se
ruga mult. ~i, pentru un timp oarecare, starea lui se ameliora,
dar imediat dupa aceea urma "prabu~irea". Analizam sute de
ipoteze ~i earn un an ~i jumiitate am lucrat asupra acestei
probleme. Nimic nu parea sa-i fie de ajutor. A~ fi fost in stare
sa-mi continuu cercetarile ~i IS, ~i ISO de ani de acum incolo.
in toata viata mea n-a existat nici macar 0 singura intrebare in
fata careia eu sa fi batut in retragere, marturisindu-mi neputinta. Dar una e tenacitatea ~i alta e necesitatea de a accelera
solutionarea unei probleme. Mai tarziu am inteles ca, atunci
cand 0 problema nu-~i gase~te rezolvarea la un anumit nivel,
raspunsul trebuie cautat in straturile mai ample, aflate la un
nivel mai profund. Atat doar ca nu trebuie sa ma opresc, ci sa
merg mai departe. Solutia a venit pc nea~teptate ~i intr-o
maniera eleganta. Am hotarat sa-i sondez subcon~tientul,
pentru a vedea care-i sunt scopurile ~i sensul vietii la acest
nivel, ~i s-au dovedit a fi banii ~i un destin fericit. Dintr-o data
mi-a devenit limpede intreaga situatie.

105

A"

.-.j

lata cum stau lucrurile:te rogi, ineerci sa te eliberezi de

ata~amente ~i sa treci peste incercari, i-am zis, dar in anii

precedenti ti-ai concentrat eforturile ~i ai visat sa ajungi
celebru ~i prosper. Visai sa-i intreci pe altii in aptitudini ~i
talente. Chiar ~i acum, c8nd I te adresezi lui Dumnezeu ~i te
ragi cu gandul la iubire, tu, In adancul sufletului, continui, de
fapt, sa te rogi pentru cele lume~ti ~i sa vezi In ele scopul
principal al vietii. Daca vei reu~i sa-ti convingi sufletul ~i
sentimentele care tin de straturile cele mai profunde ca sensul
vietii tale consta In cultivarea eu-Iui Divin, fericirea umana nu
va mai prezenta un pericol pentru tine. Astfel, atune; cand vei
traversa perioade de mari succese, nu vei mai fi tentat sa
Elispretuie~ti~i sa afi~ezi 0 atitudine de superioritate fatii de
oamenii care se afla pe 0 treapta inferioara tie. lar cand vei
avea parte de e~ecuri ~i caderi, nu vei mai fi cuprins de invidie
fatii de altii ~i nu te vei dispretui pe tine insuti. Atunci nu va
mai trebui sa stai in defensiva In fata iubiri i umane. Vei putea
fi deschis ~i sincer ca un copil. in adevarata iubire nu exista
notiunile

de "sus" ~i ,jos". cum nu exista nici victorii ~i nici

Infrangeri, iar cei ce se iubesc devin, unul pentru celalalt, aliati

care se ajuta reciproc sa descopere iubirea Divina. Atunci ~i
pierderile, ~i ca~tigurile devin doar mijloace de acumulare a
Dumnezeiescului In suflet, iar orice actiune ne spore~te ~i ne
consolideaza impulsul initial. 0 orientare gre~ita, In ceea ce
prive~te valorile, poate agrava considerabil consecintele
comportamentului nostru ~i viceversa: obiectivele corecte
determina un eomportament corec!.
Am sa dau cateva exemple.
intr-o seara de iarna, acum 0 luna, ma deplasam cu ma~ina
106

107

~~

de-a lungul insulei Vasilievski.

in fata inea era un ,jeep" nou ~i foarte luxos, care mergea
cu 0 viteza destul de redusa. Am hotarat sa-I dep~esc, insa,
pentru asta, trebuia s-o iau peste liniile de tramvai. Dar liniile
de tramvai din Peterburg sunt Intr-o stare groaznica. intre ~ine
poti da peste gropi adanci de 30-40 cm. Aici Insa segmentul pe
care-I aveam de parcurs parea a fi mai suportabil. Am apasat
pe acceleratie ~i am Incercat sa-I depa~esc. Ma~ina mea s-a
dovedit Insa a fi insuficient de puternica, a~ ca am ramas In
urma ,jeep"-ului. "Asta e", m-am resemnat, continuandu-mi
drumulla vreo 30 m di.~!~ntade cealalta ma~ina, care a Inceput
sa mearga pe dreapta, foarte aproape de trotuar. "Probabil.ca
vrea sa ma lase sa trec", m-am gandit ~i am Inceput sa-I
depa~esc. Dar, cu totul pe nea~teptate, cand aproape ca
ajunsesem In dreptul lui, ,jeep"-ul a Inceput sa vireze spre
stanga, blocandu-mi calea. Nu-mi ramanea altceva de facut
decat sa virez, la randul meu, spre stanga, peste liniile de
tramvai. Dar, toemai aici, portiunea de drum era foarte proasta.
Ma~ina mea a intrat cu viteza Intr-un hop, continuandu-~i
drumul cu scra~nete ~i scartaituri. La un moment dat am crezut
ca rolile Ii vor ramane blocate Intre liniile de tramvai. Am
reu~it totu~i sa parcurg In felul acesta 0 distanta de
'1(1'
aproximativ 50 m, dupa care am reu~it sa trec, In sfiir~it, pe
carosabil. "Jeep"-ul ~i-a redus din nou viteza, a~a ca I-am lasat
In urma mea. Mi-am continuat drumul pe splaiul Nevei, apoi
peste podul Palatului, Incercand sa analizez cele petrecute.
Apoi am citit gandurile ~i emotiile celui care se afla la
volanul ,jeep"-ului ~i am Inleles despre ce era yorba. La
aceasta persoana era In derulare un gand de moarte, amplificat

'\

yI

de trei ori, la adresa mea din cauza idolatriei ~i a aptitudinilor.

Imboldit de curiozitate, am vrut sa atlu care este sensu I vietii
lui. Am constatat la el multiple ganduri de moarte adresate
semenilor pe motiv de idolatrie ~i aptitudini.
Traducand cele spuse Intr-un limbaj mai accesibil, pozitia
lui In viata era urmatoarea: "Trebuie sa fiu 0 persoana
voluntara, capabila, inteligenta, trebuie sa fiu mai presus de
toata lumea. $i voi anihila pc oricine mi se va pune In cale." EI
a hotarat, nici mai mult, nici mai putin, sa-mi dea 0 lectie, sa-~i
bata joc de mine pentru tentativa mea de a-I depa~i. Am
hotarat sa-i examinez starea interioara Inainte de Intamplarea
cu pricina ~i dupa. De obicei, evaluez nivelul trufiei in functie
de patru parametri:
1- banii;
II - destinul fericit;
III - aptitudinile ~i intelectul;
IV - principii Ie ~i idealurile.
Cramponarea de destin, aptitudini ~i idealuri depa~ea la el
de doua ori pragul periculos. in campul lui se profila
eventualitatea mortii. in urma incidentului, nivelul cramponarii depa~ea deja nu de doua ori, ci de ~ase-~apte ori pragul
fatal, iar In campul lui se configura nu numai propria lui
moarte, ci ~i moartea copiilor ~i a nepotilor sai. in numai 5
minute, omul s-a distrus pe sine ~i a naruit saniitatea ~i soa~a
copiilor ~i a nepotilor sai.
Campul meu functioneaza ca un catalizator, ceea ce,
probabil, i-a accelerat procesele negative. Oar asta nu schimba
miezul chestiunii. Am realizat deodata de ce japonezii sunt
natiunea cea mai longeviva de pe Paman!: ei nu afi~eaza un
108

eomportament grosolan ~i nu se injosese unii pc altii.

Suntem eu totii obsedati sa ne prelungim durata vietii,
tinem tot felul de regimuri alimentare, bem apa proven ita din
topirea zapezii ~i nu ne dam seama ea exista 0 solutie mult mai
efieientii: nu trebuie deeat sa fim amabili unii eu altii ~i sa nu
ne mai jignim ~i umilim semenii din dorinta de a ne simti
superiori. Cu sigurantii ca un astfel de comportament ne va
adauga 20-30 de ani de via\ii, ca sa nu mai vorbim de sanatatea
~i viata copiilor ~i nepotilor no~tri.
Va voi da inca un exemplu.
in ianuarie ma intorceam acasa din Crimeea. Trenul a oprit
in statia Oriol. Mi se racuse foame ~i mi-am zis: "Sa risc ~i a
treia oara". Cand calatoream spre lalla, imi venise pofta de
pateuri cu varza. La statia Kursk, daca nu ma in~el, in compartimentul nostru a dat buzna 0 biitranica foarte agera, care
vindea pateuri. Cand am intrebat-o daca are ~i Cllvarza, ea mia pus rara zabava pe masa doua pateuri, dupa care a incercat
sa-mi mai yanda inca vreo cinci, apoi a disparut. Ei bine, nu
era nici urma de varza in ele. Dad stau sa ma gandesc mai
bine, pateurile erall Cll cartofi, dar, fiindca bucatarul se
zgarcise cu lImpllitura, n-am reu~it sa inteleg bine cu ce erau.
Langa bazarul din lalta am cumparat de la 0 tarabii pateuri cu
varza. Dupa ce m-am instalat in compartimentul mell, am
incercat sa Ie mananc. Erall intr-adevar Cll varza, dar exact cu
atata cat sa-Ii dea de inteles ca nu sllnt cu altceva. $i iata-ma in
statia Oriol, scot capul pe geam ~i arunc 0 privire pe peron, dar
nu vad decat 0 femeie care vinde chefir. $i, vai, cat de mult
Imi doream patellri! Asta e, nll am noroc. lar sa regreti
treclltlll, dllpa cllm ~tim, nu este perm is.

109

f
J

}'

Cat costa 0 punga de chefir? - 0 intreb pe vanziitoare.

- 15 ruble.
Cu gandul inca la pateuri, ii intind ban ii, imi iau chefirul ~i
urc in compartimen!. Nu apuc bine sa pun punga pe masa,
cand aud strigate de pe peron:

Mai repede, chemati-l inapoi pe barbatul acela tanar,

care a cumparat adineaori chefir! Grabiti-va, ca trenul porne~te
dintr-o clipa-n alta!
Am crezut ca, din neatentie, i-am dat mai putini bani decat
se cuvenea. in~fac banii ce mi-au mai ramas ~i alerg pe peron.
Acolo stii vanziitoarea de chefir, iar alaturi de ea a mai
aparut 0 alta femeie.
- Mi-ai dat 20 de ruble In loc de 15 , zice ea, n-am nevoie
de banii dumnitale. la-ti Inapoi cele cinci ruble.
Cu mintea inca naucitii, Intind mana ~i iau cele cinci ruble.
- Spune-mi "multumesc", imi cere ea autoritara.
- Va multumesc foarte mull, ii zic.
- Alo, dragutule, se Invioreazii femeia de alaturi. la ~i
ni~te pateuri. Trei bucati fac exact cinci ruble.
Cumpar pateurile, Ii multumesc ~i ma intorc In compartimen!. Trenul 0 ia Incet din loc. "In primul caz, din pateuri
aproape ca lipsea umplutura de cartofi, ma gandesc. in al
doilea, lipsea varza. Sa vedem cum 0 fi de data asta". Din
acestea Insa lipsea aluatul. Tineam in mana ni~te pateuri de
cartofi, care, in plus, aveau 0 excelenta umplutura de varzii.
Gustoase foc, ele, pur ~i simplu, mi se topeau in gura. ~edeam
cu fata numai zambet: "impotriva sortii n-am cracnit, proba
am trecut-o, deci acum pot sa primesc ceea ce mi-am dorit".
Stand a~a, am ciizut pe ganduri: iatii cum se Intiimpla ca
110

fiecare micro-situatie sa reflecte Intreaga noastra viata. Nu mai

este un secret pentru noi ca Universul este holografic, cu alte
cuvinte, fiecare particica de spatiu contine informatia despre
intreg Universul. insa Universul este holografic nu numai In
spatiu, ci ~i In timp, astfel Incat orice Intiimplare minora
contine in plan subtil istoria intregului Univers. Acum, ciind
pacientii ma Intreaba: "Cum sa fac totu~i ca sa ma schimb,
caci nu sunt In stare sa-mi aduc aminte absolut toate
evenimentele marunte din viata mea?", eu Ie riispund:
- Alegeti doua-trei situatii mai importante din viata
dumneavoastra ~i parcurgeti-Ie de sute de ori, astfel Incat,
incetul cu Incetul, umanul sa dispara din ele, ramanand doar
ceea ce este Divin. Uneori, cateva clipe din viata noastra ne
pot ajuta mai mult decat ani Indelungati de efort continuu.
Sunt curios daca In ciimpul femeii care a renuntat la bani
s-au produs schimbari. Privind absent prin geam, culeg
mecanic informatia pentru momentul ciind am viizut-o prima
data.
Tractul intestinal nu este in regula, deci avem de-a face cu
un program de autodistrugere, cu suparari pe sine ~i pe propria
soarta. in acel loc poate aparea 0 afectiune grava, cu atat mai
mult cu cat, la nivelul subcon~tientului, agresivitatea fata de
sine este de 300 de unitati. De asemenea, pot aparea probleme
cu inima! Multiple suparari pe barbati, pe sine, pe soarta.
Multe regrete legate de trecut. Toate acestea Ii pot provoca
hipertensiune. Rinichiul stang nu este in regula, deci idealurile
compromise au facut-o sa-i dispretuiasca pe barbati. Sa vedem
cei patru parametri ai trufiei: sectorul banilor - curat; destinul
fericit - pragul critic dep~it de trei ori.
III

;f

f
J

~,

~>

A~a stilteau lucrurile cu 0 jumiltate de oril In urmil.

!nteresant, cum 0 fi starea ei acum? Agresivitatea din
subcon~tient - 300 de unitilti, intestinul curat, inima - curatil,
se observa doar 0 micil patil palida, care indicil supiirari
indreptate Impotriva propriei persoane. Rinichiul stang este
absolut cural.
Trec In revistil cei patru parametri.
Crampon area de bani - la fel de curat ca mai inainte ,
cramponarea de destinul fericit - zero, recuperarea este deplinil. Sil vedem cum starn cu idealurile. In locul celor 200%,
indiciu ce depa~ea de douil ori pragul critic, au rilmas doar
20-30%, care se Incadreaza In normal.
Privesc Ingandurat prin geam. Deseori, In cateva ore de
~edintil, pacientii mei obtin mai putine rezultate decat a reu~it
aceasta femeie In numai cinci minute. In plan fizic ~i subtil,
orice actiune se repeta de cateva zeci ~i sute, daca nu chiar
mii, de ori. Daca admitem cil Universul, sub aspect temporal,
este holografic, atunci orice actiune, In plan subtil, se
rasfrange asupra tuturor urma~ilor no~tri ~i asupra Intregului
Univers. Ca sa fiu mai exact, nu atat actiunea, cat ceea ce a
stat la baza ei, cauza din care a decurs aceasta actiune.
Imi amintesc de recenta mea vizita la Berlin. Bilrbatul
despre care va fi yorba aici a venit la mine sa-mi cearil un sfat.
Sotia ~i copii lui aveau unele probleme, dar campul lui arata
minunat. "Nu se poate sa aiba un neam atat de curat , m-am
gandit atunci. In zilele noastre, a~a ceva este 0 raritate." L-am
rugat sa-mi dea numele rudelor lui ~i am ramas frapat: la toti
cei din neamul lui, campul arata foarte rau, asta ca sa ma
exprim in termeni mai bliinzi.
112

Fantastic, i-am zis, dumneata ai Inchis interior karma

negativa a neamului.
Pun mana pe pix ~i incep sa desenez campurile informationale.
- In 1987, la dumneata s-au produs mari schimbari interioare, iar in cei patru ani care au urmat, pana In 199t,
dumneata ai trecut cu succes prin toate Incercarile care ti-au
fost date.
EI ma prive~te ziimbind:
- in 1987 mi-am zis: "De acum Inainte Imi interzic sa mai
vorbesc cu asprime sau cu intransigentil despre oameni sau sa
judec pe cineva". Apoi au urmat multe situatii dificile. Am
trecut prin toate, oarecum, fiiril zdruncinari.
Ma gandeam la aceasta discutie, stand In bucataria din
apartamentullui berlinez dupa Incheierea orelor de consultatie.
Bucataria era cufundatil in semiintuneric. Prin fereastra mare ~i
patratil urmaream luminile Inziipezite ale Berlinului mocnind
In amurg. Intre timp, amicul meu trebaluia langa ma~ina de
gatit.
- I-ai ajutat sa-~i refaca sanatatea, acum este timpul sa te
Ingrije~ti ~i de tine. Propun sa bem cate un pahar de vin ro~u
sec.
- Excelenta idee, I-am sustinut eu. Am turnat vinul In
pahare ~i am Inchinat. In timp ce el se ocupa de friptura, eu
stateam la geam cu paharul in mana ~i priveam Berlinul,
peste care se lasa noaptea.
Mi-am adus aminte de 0 alia discu(ie, pe care am avut-o In
Israel.
Situatia era urmatoarea. 0 cuno~tintil de-a mea a Inceput sa
113

fi

~
f
tu~easca cu eliminari de siinge. S-a prezentat la control ~i
medicii i-au gasit la plamani 0 tumora canceroasa destul de
mare. Urma sa fie operat peste doua saptamani.

- Ce ati simtit atunci? -I-am Intrebat.

EI a cilzut pe giinduri ~i mi-a raspuns:

- in primul rand, nu mi-a mai fost frica. Le-am spus

medicilor: "Daca tot trebuie sa taiati In carne vie, dati-i
drumul, taiati". Dar ei nu Taceau decat sa ridice din umeri.
- Am Incercat sa citesc cartile dumneavoastra, mi-a marturisit el sincer, dar n-a mers. Nu puteam citi ~i basta. Atunci
sotia mi-a spus: "Ia casetele video". ~i, Intr-adevar, casetele au
mers. Am stat vreo cinci zile ~i Ie-am urmarit Incontinuu,
deconectandu-ma de la lumea Inconjuratoare ~i uitand de toate,
iar peste cateva zile m-am prezentat la operatie. Medicii au
Tacut toate pregatirile necesare, mi-au Tacut radiografia de
verificare, m-au palpat, m-au examinat ~i, cand colo, Imi spun
ca tllmora a disparut.
- Nu mai Intelegem nimic, mi-au spus ei. Veniti peste 0
saptamana sa va examinam Inca 0 data.
Vin peste 0 saptamana. Plamanii sunt absolut cllrati. Ei
bine, schimbarea cea mai importanta dupa vizionarea casetelor
a fost ca am Inceput sa privesc cu mai mull calm la tot ce a
fost ~i ce se Intampla acum cu mine.
Stall inca la geam, cu paharul de vin In mana. Imediat apare
~i amicul mell cllintrebarea:
- Cum toastam?
Cad pe ganduri, Incercand sa-i dau 0 forma de gand emotiei
care m-a cuprins. Elma prive~te cu atentie.
-

Inca e~ti acolo, ~i arata cu degetul In sus. Hai sa

coboram pe pamant. Totu~i, daca vrei sa ramanem la sublim,

poftim. Sa bem pentru ca Increderea In om sa nu se transforme
In credinta.
~i Inchinam paharele.
- Genial, Ii zic, obiectlll credintei este infailibil. Ceea In
ce crezi nu poate fi pus la Indoiala ~i nici verificat. Noi ne-am
Inchinat omului, am crezut In partid, In guvern. EI trebuia sa
ne conduca spre comunism. De aceea conducerea tarii s-a
aflat, de la bun Inceput, in afara oricarui control. Puteau fi
exterminati milioane de oameni, iar tara putea fi ruinata ~i
adusa la sapa de lemn, Tara ca cineva sa poarte vreo raspundere. Cel In care crezi nu poate gre~i. Cand nu credem In
Dumnezeu, Incepem sa credem In om, fiindca sta In firea
noastra sa credem In ceva, sa mergem spre ceva. Dar, cu cat
credem mai mult In ceva uman, cu atat mai mult Incepem sa
depindem de el ~i cu atat mai dezastruoase sunt consecintele.
Aceasta credintfi In om ramane, pana si acum, Inradacinata In
sufletele noastre. ~i, atiita timp cat tinem sa credem In cineva
~i sa depindem de cineva, umanul din noi trebuie sa fie In
permanenta umili!. De aceea nu pot aparea nici legi care sa ne
permita sa ne protejam demnitatea, averea ~i fericirea umana.
- Mai am un toast, zice interlocutorul meu, hai sa hem
pentru ca nimic In viata asta sa nu fie luat de noi prea in serios.
Sa privim la toate cu 0 dOz3 de umor.
- De acord, zic, serio~i trebuie sa fim doar In fata lui
Dumnezeu.
1ar In memorie Imi revine un episod legat de 0 cuno~tinta
de-a mea. Aceasta femeie asistase nu 0 singura data la
prelegerile mele, Imi citise toate cartile ~i totu~i era mereu
115

114

;!

~'

necajita din cauza insucceselor sale .n afaceri. Apoi a cazut la

pat ~i i s-a stabilit diagnosticul: cancer. Atunci, .nchizandu-se
.n casa, ea a reluat lectura cartilor mele ~i vizionarea casetelor.
Dupa un timp, diagnosticul i-a fost anulat.
- Le-am spus medicilor ca sunt 0 persoana blanda. lar
omul bland nu poate avea cancer. Ce puteau sa-mi raspunda
medicii? imi zambeau ~i atat. Dar au ramas stupefiati, cand a
trebuit, .ntr-adevar, sa-mi anuleze diagnosticu!.
- Cu toate acestea, nu ati avut suficientii bunavointa falii
de sine ~i falii de propria soartii. Acum .nsa stati mult mai bine,

i-am zis.
Dar schimbarea cea mai importanta a urmat abia dupa
aceea. Ea m-a sunat de cateva ori .n decufSul ultimei jumatati
de an. Era vocea unei persoane complet transformate. Nici
urma de deprimare, regrete sau insatisfactie. Ea a reu~it sa se
elibereze definitiv din captivitatea grijilor umane, iar acum nu
tacea decat sa-~i mentina mereu in suflet senzatia de iubire ~i
seninatate.
Ma aflam deja .n avionul care ma ducea de la Berlin .napoi
la Peterburg, cand mi-am amintit de un alt caz, cu 0 doamna
din New York, pe care 0 cuno~team de mull timp. De fiecare
data cand soseam .n America, ea ma ruga s-o examinez pe
fiica-sa ~i, de fiecare data, citeam .n campul acesteia 0 moarte
posibila.
- Nu mai .nteleg nimic, .mi spunea ea tulburata, doar ma
rog tot timpul ~i lucrez mereu ca sa ma armonizez!
-

Nu ~tiu, .i raspundeam,nu se vi\d schimbari launtrice ~i

nu .nteleg de ceoFata ia prea .n serios tot ce se .ntampla. Ea nu

este capabila sa accepte sub nici 0 forma e~ecul, jignirea,
) 16

umilirea.

- Dar traim .n America, .mi aminte~te ea cu prudenta.

Daca va avea 0 atitudine nepasatoare, nu va mai re.u~i sa
obtina nimic .n viata asta.
in
seriozitate.

exterior, desigur,
lumea trebuie abordata cu
Oar, .n sufletul nostru, nu se cuvine s-o luam .n

serios. AtUllCj cand esenta noastra umana, ~i nu cea Divinii,

constituie punctul de sprijin ~i scopul nostru .n viata, .ncepem
sa depindem

de tot ce este uman ~i, ca urmare, sa-I luam .n

serios. indemnati-va fiica sa se roage cat mai des ~i sa-~i

repete mereu ca fericirea suprema ~i sensu I vietii este
acumularea

Divinului

.n suflet. lar tot ce este uman serve~te

doar drept mijloc pentru aceasta sporire interioara. Ar fi bine,

pentru .nceput, sa caute sa se deta~eze de tot ce-i este mai drag

~i mai apropiat. Sa repete mereu: "Iubirea pentru 0 alta

persoana ~i orice fericire terestra sunt pentru mine un mijloc
de a spori Divinul din suflet".

din nou New York-ul ~i am ramas placut

surprins cand, stand de yorba cu doamna, am examinat campul
Am

vizitat

fetei.
- Felicitarile mele, i-am spus, campul fiicei dumnitale nu
numai ca s-a purificat, ci .ncepe sa capete, putin cate putin,
stralucire.
- $tii, nu demult am .ntrebat-o ce parere are .n legatura cu
problemele ~i necazurile de la ~coala?
-

Mi-am schimbat

complet

atitudinea

fata de ele, mi-a

raspuns fata. Am .nceput sa am senzatia ca plutesc parca

deasupra lor.
Medicii de la un centru de cercetari de langa San Francisco

117

If

~
~'

au examinat cateva mii de cazuri de vindecare spontana la

bolnavii de cancer. Ei au vrut sa vada daca existil ceva comun
tuturor acestor cazuri ~i sa descopere mecanismul prin care
boala a fost invinsa. S-a dovedit ca cei vindecati au avut in
comun un singur lucru: schimbari radicale survenite in destin.
Se intampla deseori ca, in situatii critice, omul sa se roage ~i
sa-~i revada intreaga viat/i, dar, cu toate acestea, schimbarile
benefice sa nu se produca. Caci, in adancul sufletului, ca ~i
pana acum, el nu se poate deta~a de ceea ce-i este drag, iar, in
aceste conditii, structura lui interioara ramane neschimbatil.
Dar vreau sa ma intorc la evenimentele din 1991. Mi se
stabilise diagnosticul: cancer cu metastaze. Daca, in acel
moment, fratele meu, care este chirurg, mi-ar fi spus ca exista
totu~i 0 ~ansa de cinci la suta sa supravietuiesc, probabil, a~ fi
murit. A~ fi tremurat tot timpul pentru viitorul meu, mi-a~ fi
pus toate sperantele in el, m-a~ fi agatat cu disperare de
ultimele procente, concentrandu-ma tot mai mult asupra eu-Iui
meu uman ~i lasandu-mi tot mai putine ~anse de a supravietui.
- Ai la dispozitie opt luni, mi-a spus el atunci, nu ai nici 0
~ansa sa supravietuie~ti.
Timp de trei zile mi-am luat ramas bun, 0 datil pentru
totdeauna, de la tot ce mi-a fost mai drag. Apoi am inceput sa
citesc Biblia. Acolo am dat peste cuvintele "Dumnezeu" ~i
"iubire" ~i, din clipa aceea, am inceput sa traiesc doar cu
aceste notiuni. 0 luna mai tarziu, medicii mi-au stabilit un
diagnostic complet diferit de cel initial. A~adar, in masura in
care suntem capabili sa ne deta~am de eu-I uman, percepand
realitatea ell-Iui nostru Divin, alcatuit din iubire eterna, devin
posibile schimbarile benefice ample in corpul ~i sufletul
118

nostru. Dar, inainte de a pa~i in Divin, se cuvine sa lasam in

urma tot ce tine de uman. Sa ne deta~am de toate acele lucruri
de care ne agatiim, de obicei, in viata ~i, in primul rand, de
ace lea care ne sunt, in cel mai inalt grad, dragi ~i apropiate.
Apoi trebuie sa ne eliberam de toate supararile.
De curand m-am convins inca 0 data cum refuzul de a ne
desparti de eu-I uman blocheaza calea Divinului spre sufletele
noastre. Mi-am dat seama ca, atunci cand te rogi, este interzis
sa speri la ceva. Caci speranta in sine reprezinta deja un scop.
Ea traie~te in spatiu ~i in timp. ~i, daca ne rugam sperand la
ceva, ne rugam, de fapt, pentru cele umane. Daca, in timp ce
ne rugam, continuam, in adancul sufletului, sa ne regretilm
trecutul sau sa tremuram in fata viitorului, nu facem decat sa
agitam in van aerul. Caci nu yom fi lasati sa starn nici macar la
portile celor Divine. De ce totu~i tindem spre Dumnezeu ~i
spre iubire? Fiindca este 0 fericire incomparabil mai mare
decat orice fericire umana.

.A

f
J

STAREA

LAuNTRICA

De dimineata sunt scuturat de accese violente de tuse. Ma

ocupam de sortarea bilelelelor, cand am dat, in unul din ele, cu
ochii de diagnosticul deja familiar.
Bilelelul venea din partea unei tinere, care scria ca mama ei
are cancer la plamani, adenocarcinom. Grafia ma ajuta sa
ajung la biocampul mamei. Acolo se cite~te 0 posibila moarte
a fiului ei. Tema - axarea pe idealuri, a~adar, gelozie ~i trufie.
In subcon~tientul acelei femei, agresivitatea indreptata
impotriva oamenilor se ridica la 900 de unita!i. Inchiderea
viitorului este de 600 de unitali. Intrucat fetele sunt orientate
Cll precadere spre aspectul material, in perioada conceperii ~i
na~terii lor se produc zdruncinari ale planului material. Pentru
ca un baiat sanatos sa vina pe lume, este necesara 0
destabilizare a aspectelor spirituale, adica pierderea controlului
asupra situaliei, prabu~irea idealurilor ~i a speranlelor, nedreptatea etc.
Aceasta femeie avea un caracter dur, iar aspectlll
intelectual-volitiv era destlll de pronunlat. Tendinla de a jigni
120

cu gandul, de a vorbi de rau ~i de a blama erau puternic

accentuate. De aceea, procedura de purificare a fost indeplinita
doar in proportie de 10-15 la sum, minima acceptabila fiind de
SOia sum. Automat, s-a produs un transfer asupra copilului,
problema coborand deci in straturile mult mai profunde ale
sufletului. Acum va trebui sa se roage, sa depuna eforturi de
armonizare, sa-~i revada de multiple ori viata ~i, atunci,
schimbarile benefice nu vor intarzia sa apara. Dar, pentru ca
aeeste schimbari sa mearga mai departe, in profunzime, ~i sa
ineeapa purificarea sufletului copilului, ea va avea nevoie, date
fiind condiliile, de un an ~i jumatate de eforturi, pe cand
tabloul general aram ca ea ar mai avea doar 0 jumatate de an.
Se poate, desigur, imbina rugaciunea pentru copii ~i nepoti cu
efortul de armonizare interioara, eu toate acestea, daca nu se
inregistreaz!i schimbari de profunzime, ruga pentru urm~i nu
are niei un efect.
M-am convins de acest lucru in timpul orelor de consultatie. Mai inainte, confruntandu-ma cu un astfel de caz, m-~
fi multumit sa zic: "Aici totul e clar! 0 prea puternica axare pe
eu-I uman, prea multe suparari ~i pretentii acumulate in suflet.
Deosebit de nefavorabil copiilor ~i nepotilor. Faceti un efort,
sehimbati-va, ~i atunci yeti fi sanatos."
Totodata imi dau seama ea informatia oferim de mine poate
armoniza eu succes structurile launtrice ale omului, viata lui
trecum ~i pe urm~ii lui. Insa, cand emotiile agresive cuprind
doua sau trei vieti precedente, transformarile de profunzime
avanseaz!i foarte lent ~i chinuitor. Aceastil munca poate dura
circa cinci ani. Sistemul meu nu are 0 asemenea anvergura
incat sa permita obtinerea armonizarii intr-un termen mai
121

;'

l~

---~

scurt. De aici rezulta ca nu voi fi In stare sa Ie salvez viata

unora dintre pacientii mei gray bolnavi. Daca ace~tia au la
dispozitie mai putin de un an, iar amploarea emotiilor agresive
din subcon~tient este imensa, sistemul meu nu este suficient
pentru a-i ajuta sa-~i Invinga inertia emotiilor agresive.
Speram totu~i sa descopar mecanismul depa~irii emotiilor
de proporti i.
imi amintesc cum a venit la consultatie 0 doamna care avea
cancer la san.
- Vreau sa va spun ca am Inceput sa simt cu un an Inainte
ca ceva nu e In regula. De ciiteva ori am mers pe la medici sa
ma vada. insa ace~tia Imi zambeau ~i-mi spuneau ca am
inventat totul, ca starea mea fizica este normala. Le-am dat
crezare ~i m-am lini~tit. Dar dind au Inceput adevaratele
probleme ~i m-am adresat speciali~tilor, s-a dovedit a fi prea

tarziu. A trebuit sa ma opereze ~isa-mi extirpe un san.

Din nou ma duc cu gandul la vechile mele probleme. in
ultimul timp nu ma lasa ni~te dureri sacaitoare In partea
dreapta a pieptului. Viitoarea tumoare, ca de altfel orice altii
afectiune, se formeazii mai Intai la nivelul campului. Partial,
problema este proiectata asupra straturilor de suprafalii.
Afectiunea fizica nici nu existii Inca, cu toate acestea In
regiunea respectiva Incep deja sa apara dureri surde, care pot
reveni periodic In decursul mai multor ani. Ele sunt ca ni~te
semnale care ne avertizeazii ca ceva nu e In regula. ~i, daca In
acest rastimp nu se produc schimbari launtrice, atunci urmeazii
sa se declan~eze adevarata boala.
Aceste dureri, revenind din cand In cand, ma tin a~a de
aproape 15 ani. imi amintesc bine momentul cand au aparut
122

.
.

pentru prima data. Am avut deseori bron~itii. Tin minte cum,

fiind elev la colegiul militar "Suvorov", am zacut doua luni cu
bron~itii, iar tratamentul nu dadea nici un rezultat. "N-ai ce-i
face, dragutule, Imi spunea ~eful dispensarului medical, e
timpul sa te cauti de tuberculozii". Analizele n-au relevat
nimic ~i am fost external. Mi s-a spus: "Daca situatia se
Inrautate~te, te yom reforma pe motiv de boala".
Atunci m-am Imbarbatat, mi-am mai descretit fruntea, am
inceput sa ma mi~c ~i, peste cateva zile, totul a dispiirut tara
urma. Cand lucram pe un ~antier de constructii din Leningrad,
am fost bolnav de pneumonie de trei ori Intr-un singur an. Nu
reu~eam nicidecum sa-mi inving nemultumirea falii de lumea
inconjuriitoare. Daca tot veni yorba, probabil, datoritii
~antierului am ramas in vialii, caci aveam obiceiul de a ma liisa
absorbit de lumea idei lor ~i a con~tiintei pana intr-atat, incat
incepusera sa ma paraseasca simturile. Pe ~antier insa nu
aveam timp de giindit. De~i urmam 0 facultate la seral, cea mai
mare parte a timpului ma mi~cam ~i luptam pentru
supravietuire, caci, cu felul meu de a fi, era destul de dificil sa
evit accidentele sau sa n-o patese ~i mai rau, mai ales ca
lucram pe un ~ntier.
Ei bine, pe la mijlocul anilor 'SO- eram deja casatorit ~i
aveam ~i 0 fiica - or~ul era bantuit de 0 epidemie de gripa.
Atunci am cazut ~i eu la pat. Temperatura mi se ridicase pana
aproape de 41"C. Totu~i nu era un caz de gripa. Tusea, sputa,
senzatia de strangere In piept, toate aceste simptome imi erau
deja familiare. Pe atunci insii nu aveam de unde sa ~tiu cii nu
riiceala era capul rautiitilor, ci idealismul nelmpiicat pe care-I
proiectam asupra celor apropiati ~i asupra lumii inconjurii-

123

,.""

,..

f
4

~,

toare. Am Incercat sa ma vindec de unul singur, purtandu-mi

palmele deasupra corpului. Peste doua zile, febra a scazut la
37"C, de~i n-am luat nici un medicament. Am hotariit totu~i
sa-mi iau masuri de precau\ie ~i sa chern mediculla domiciliu,
cu atilt mai mult cu cat aveam nevoie ~i de un certificat
medical. A venit 0 cucoana, care m-a privit cu indiferen\a ~i
mi-a spus:

sub\ire, Incat nu reu~eam nicidecum sa ma Incalzesc. Mi-am

Imbracat din nou pijamaua ~i m-am Invelit iar cu plapuma ~i,
cu toate ca peste noapte geamul a fost Inchis, am tremurat de
frig pana In zori. Dimineata, din cauza frigului, am Tacut
guturai. M-am apropiat de infirmiera de garda:
- ~tili, am pneumonie, m;-e tare frig, n-ali putea sa-mi
mai dali 0 patura?

- E un caz tipic de gripa. Nu e bine sa sta\i In aceelliji

Incapere cu un copil mic. Chern imediat ambulanta sa va
ducem la spitalul "Botkin", la sec\ia de boli infec\ioase.

- Nu va putem da nimic Tara acordul medicilor, mi-a

raspuns ea, Incercali luni, cand vin medicii.
M-am Intors In salon. La fiecare 2-3 ore venea infirmiera
~i-mi Tacea injectii cu antibiotice. Dar, fiindca suferearn de
frig, starea mea nu Tacea decat sa se Inrautaleasca. Sambata
seara m-am trezit In fa\a unei alegeri dificile. Daca voi Inceta
sa mai iau antibiotice, organismul I~i va mobiliza propriile
resurse. Pe de alta parte, daca a~ ajunge Intr-o stare critica, 0
doza sporitii de antibiotice m-ar putea salva. Acum Insa, In
acest salon prost Incalzit, starea mea se Inrautalea cu toate
antibioticele. Ma Indoiam daca, Intr-o situalie critica, cineva
Imi va mai putea veni In ajutor. De aceea, seara, cand a aparut
infirmiera, i-am spus ca renunl la tratament. Duminica am
Incercat din nou sa ma tratez singur ~i am ajuns la concluzia ca
acasa, la cald, am mai multe ~anse s-o scot la capat. Luni, cand
medicul m-a chemat la el, dorind sa afle motivele refuzului
meu, nu m-am putut abline ~i i-am spus:

M-am Imbracat supus, iar peste 0 jumatate de ora a sosit

ambulan\a. ~i iatii-ma ~ezand In camera de garda a spitalului
"Botkin", care ocupa un Intreg ~ir de barnci. in Incapere era
cam frig. Aveam 0 u~oara stare febrila. Peste 0 jumatate de ora
a aparut infirmiera, care mi-a dat un termometru. Ceva mai
tarziu a venit ~i medicul. Febra a crescut din nou, Imi era frig
~i nu ma sim\eam In apele mele.
Medicul m-a examinat In tacere, apOl ml-a luat
termometrul:
- Oho, 41C!
- Tanarul asta are pneumonie, i-a zis el infirmierei, nici
pomeneala de gripa. Duce\i-l Intr-un salon cu bolnavi neinfec\io~i ~i Incepe\i sa-i administra\i antibiotice.
Era In seara zilei de vineri. M-au instalat Intr-un salon, In
care se mai aflau vreo 10-15 pacien\i, mai to\i baie\i tineri,
care se chinuiau cu probleme stomacale. Baie\ii deschideau
din cand In cand geamul, ca sa Improspateze aerul din
Incapere. Eram In luna februarie. La Inceput mi-am scos
pijarnaua ~i m-am bagat sub plapuma. Aceasta Insa era atilt de
124

- Aveli 0 atitudine inumana falii de bolnavi. Mai bine stau

acasa.
Medicul m-a privit fix prin lentilele ochelarilor ~i mi-a
spus:
- Cum dori\i! De fapt, externarile la no; se fac In alte zile.
125

;!

_J

;i

Hainele dumneavoastra au fost depozitate in alt bloc. Va trebui

sa mergeli singur sa vi Ie luali.
Mi s-a dat un fel de scufie ~i 0 scurteica zdrenluita. Am
a~teptat pana cand s-a imbracat infirmiera ~i am urmat-o prin
curtea inghelata. Sa tot fi fost cam 15C sub zero, sufia un vant
rece ~i patrunziitor. Crezusem ca avem de parcurs doar vreo
150 de metri, dupa care yom intra intr-o incapere incalzita.
Am constatat insa ca baracile spitalului "Botkin" sunt
raspandite pe un teritoriu foarte intins. Pana la blocul cu
pricina am mers ~i am tot mers, sa fi racut cam un sfert de ora
pana acolo. A~a ca, atunci cand, imbracat deja, am ajuns la
pOr(ilespitalului, unde ma a~tepta sOlia, i-am spus:
- Se pare ca n-am s-o mai intind prea mult.
Cand ne apropiam de casa, I-am ziirit pe fratele meu.
- Arati jalnic, a remarcat el. Am sa trec chiar acum pe la
farmacie, sa-Ii iau vibramicina. E un antibiotic bun. incepi sa
Ii-I administrezi imediat. lar, pana atunci - ceai fierbinte cu
dulcealii de zmeura ~i comprese pe piept, etc.
Peste doua zile am chemat din nou mediculla domiciliu, ca
sa-mi prelungeasca buletinul.
- in certificatul care v-a fost eliberat la spital scrie ca
dumneavoastra ali dat dovada de un comportament agresiv ~i
ca ati refuzat tratamentul. De aceea n-o sa va prelungesc
buletinul medical, mi-a spus doctorita ~i a plecat.
Am stat la pat inca trei zile, dupa care am mers la lucru.
Eram angajat ca pictor-decorator ~i aveam un program mai
mult sau mai pulin lejer, de aceea n-am fost concediat. in
decursul urmiitoarelor doua luni nu m-au lasat durerile din
partea dreapta a cutiei toracice. Credeam ca nu sunt decat
126

sechele ale bolii. Acum imi dau seama ca de vina erau

supararile mele pe oameni ~i pe soarta. Cel mai mult ma afecta
atitudinea imorala a oamenilor, indiferen(a lor falii de suferintele ~i moartea semenilor. Astazi am ajuns sa inteleg ca in
sufletele lor ~i in sufletul meu au avut loc procese similare.
Simlurile incepusera sa Ii se atrofieze, fiindca ideile, scopurile
~i planurile s-au dovedit a fi pentru ei mai importante decat
orice altceva. Cu totii am fost, deopotriva, victime ~i calai. La
aceste persoane, umanul eclipsase Divinul, incepand cu timpul
sa se destrame, cum era ~i de a~teptat.
Pe atunci nu-mi dadeam seama ca ceea ce mi se intampla
este condilionat de starea mea interioara. Nici nu-mi trecea
prin minte ca, prin aceste vicisitudini, se urmarea vindecarea
sufletului meu, mai exact, a eu-Iui meu Divin. Ma calauzisem
in via(a asta dupa tot ce era mai sfant, dar srant la scara umana.
Nu banuisem ca orice forma de fericire omeneasca nu este
decat materie prima pentru edificarea Divinului in suflet.

;!

'\

'I
_Jf

,,'

EDUCAREA
SENTIMENTELOR

In una din cartile precedente povesteam cum am avut de

furca cu mancarimea din urechi. Abia dupa ce am ajuns In
de~ert, unde energetica spatiului nu este alterata de emotiile
umane, aceasta problema a disparut. De aici se poate trage 0
concluzie simpla: la nivelul subcon~tientului, al emoliilor,
legiitura mea cu lumea Inconjuriitoare este prea puternica.
Probabil, ar trebui schimbat ceva In ritmul meu de viala.
Socoteam Insa ca rugaciunea ~i reexaminarea propriei meIe
vieli vor fi de ajuns pentru a scapa de aceasta problema.
Urechile Inseamna gelozie. Concomitent, din subcon~tientul
meu ie~ea la suprafala ~i agresivitatea falii de femei. De fiecare
data, eu Incercam sa descopar In propria mea existenlii
anumite situalii ~i sa iert, sa ma eliberez de pretenlii. Pentru 0
vreme, situalia se ameliora, dupa aceea Insa totul pornea de la
capat. lar treburile ~i grijile curente nu-mi permiteau sa ma
ocup mai serios de problemele mele.
Primavara trecuta Insa senzalia de mancarime din urechi
128

s-a transform at pe nea~teptate In durere. Ea se accentuase

treptat, iar noaptea a ajuns sa fie insuportabila. In interiorul
urechii drepte Incepuse un proces inflamator ~i s-a format un
burelet, din pricina caruia nu eram In stare nici macar sa strang
din maxilare. lnflamalia progresa atat de rapid, Incat, pentru
orice eventualitate, m-am pregatit pentru un deznodamant
tragic. Stateam Intins In pat, deconectandu-ma de la lumea
Inconjuratoare, lasand totulln urma, ~i H:larugam, de asta data
a~a cum trebuie, nu cum 0 Iacusem Inainte. Spre diminealii au
disparut ~i intlamalia, ~i durerea. M-am bucurat ~i in scurt
timp am dat uitiirii aceastii Intamplare. Peste 0 saptiimana a
aparut din nou senzalia de mancarime In urechi, la Inceput mai
pulin pronuntatii, apoi tot mai sacaitoare. Incepusem sa ma
cam satur de toatii povestea asta. Mi-a fost recomandat un
specialist bun, am mers deci la el. Medicul n-a descoperit
nimic gray ~i mi-a prescris un medicament, pe care I-am
cumparat de la farmacie. Vrma sa mi-I administrez de 2-3 ori
pe zi, sub forma de picaturi In urechi. Dupa 0 siiptamana de
tratament, mancarimea ~i durerea din urechi au disparut.
- Ciudat, ma giindeam eu, un an de zile m-am rugat ~i nu
am oblinut nici un rezultat, dar acum, poftim, In doar cateva
zile s-a rezolvat totul. Ceva Inca nu este clar In cercetiirile
mele. Sau poate problema sunt eu?
N-am observat vreun efect negativ, adica 0 migrare a
problemei spre altii zona. Urechile mi s-au vindecat. In rest, nu
ma supara nimic. Dar iatii ca, la Inceputul verii, au aparut
probleme de ordin emolional. Nu mai palisem ~a ceva pana
atunci.
Imi diideam seama ca am de-a face fie cu 0 continuare a
129

If

f
..,.,4.

~.

bolii, fie cu un avertisment ca felul meu de a privi lumea

trebuie revizuit temeinic. Insa, pentru a realiza 0 schimbare,
trebuie sa te deta~ezi de realitate, sa rupi toate legaturile care
te atrag spre ritmul obi~nuit al vietii. Pentru astfel de
transformari trebuie sa acumulezi energie. Eu insa nu reu~am
nicidecum sa ma desprind din ritmul vietii mele, din ce in ce
mai tensionat. Cu fiecare nou caz complieat, dind incercam
din rasputeri sa-I scot pe pacient la mal, pierdeam 0 mare
cantitate de energie.
Dar exista ~i un alt factor, foarte important. Atunci cand
divinizam persoana iubita ~i ne ata~am de ea fara rezerve, ne
focalizam, in primul rand, asupra aspectelor spirituale
supreme, nu asupra fizicului acesteia. Drept urmare, ne putem
imbolnavi sau c'hiar muri. Exista ~i 0 alta cale: sa ne lepadam
de valorile spirituale, in conditiile in care dependenta de ele
incepe sa creasca progresiv. Am inteles ce vrea sa spuna
vechea zicala: "a nu trece proba trambitelor de arama".' Faima
este adorarea ~i ata~amentul din partea unei mari multimi de
oameni, nu numai din partea unei singure persoane. Efectul ei
uciga~, de~i greu de sesizat, este sigur. Individul devine josnic,
lacom, arogant, lipsit de corectitudine, irascibil etc. Pentru a
supravietui, el cauta barem 0 modalitate de a contrabalansa
situatia, intensificandu-~i concentrarea asupra intereselor
materiale. Multi oameni talentati ~i celebri s-au prapadit
fiindca, ajun~i la apogeul gloriei, au ales sa-~i pastreze
onestitatea ~i nobletea.

. Proverb

rusesc. Forma lui integrala este, in traducere literala-: ,,8 treee

foc, prin apA ~i prin tevile/trimbitele de aramJi". Echivalentul romanesc
al acestui proverb este: ,,3 fi trecut prin ciur ~i prin dfumon."
prin

130

Exista ~i 0 alta cale: det~area partiala de spiritualitate. Ma

refer aici la alcoolism ~i narcomanie, dar ~i la alte variante,
cum ar fi renuntarea la activitatea care aduce faima, sau izolarea completa ~i refuzul comunicarii cu semenii, sau pierderea
treptata a aptitudinilor, sau bolile incurabile, invizibile exterior, dar care otravesc, in mod constant, existenta, e~ecul total
in viata personala, homosexualitatea etc.
Acum cativa ani am simtit cum atentia sporita a celor ce
mi-au citit ciirtile incepe, putin cate putin, sa ma apese la
pamant. in primii ani ma salvau numero~ii impostori ~i barfele
care roiau in jurul persoanei mele, fapt ce Ie mai taia din
entuziasm admiratorilor mei, lasandu-mi ceva timp in rezerva
pentru a supravietui. Insa in ultimii 2-3 ani situatia s-a agravat
brusc.
Cu timpul, falsurile au disparut de pe pialii, iar cartile meIe
s-au raspandit nu numai in Rusia, ci ~i in fostele liiri socialiste.
Se facea simtita atentia launtrica ~i devotamentul unui numar
tot mai mare de cititori. Eram con~tient ca am devenit mai
irascibil, ca risc tot mai mult in timpul ~edintelor cu pacientii,
lipsindu-ma treptat de aparare. Era, in principiu, cea mai
sigura cale spre mormant, totu~i evitam sa-mi pun aceasta
problema. Am observat ca, din punct de vedere energetic, ma
simt mult mai bine atunci cand plec din Rusia.
Mi-am adus aminte cat de nedumerit am fost, cand toate
tentativele mele de a edita cartea in strainatate au suferit un
fiasco. Am realizat subit ca editarea car(ii me Ie intr-o tara
occidentala m-ar fi impins ~i mai mult spre marginea
prapastiei. N-a~ fi reu~it sa rezist cre~terii bru~te a interesului
falii de persoana mea. Pe de alta parte, nici unul dintre
131

;!

_J

procedeele de blocare a popularitatii crescande, enumerate mai

sus, nu m-ar fi salvat, 0 ~tiam. Informatia continuta in carti era
prea serioasa ~i prea importanta. A~ fi fost condamnat la cea
mai periculoasa forma a faimei: neobservata, dar foarte
profunda.
Mai inainte eram sigur ca oamenii vor remarca cercetiirile
mele abia dupa moartea mea. Cand am inceput sa-mi scriu
cartile, credeam ca popularitatea va veni peste vreo 10-I5 ani.
lnsa mijloacele de informare in masa au grabit considerabil
aces! proces.
0 doamna mi-a povestit odata cum cei de la conducerea
hidrocentralei de la Bratsk au avut de rezolvat 0 situatie mai
putin obi~nuita. De doua ori pe luna, intr-o solidaritate deplina,
tot colectivul se imbolnavea. Efectiv, nu mai avea cine sa
munceasca. Au apelat la medici ~i la psihologi. S-a constatat
ca toate concediile medicale coincideau cu orele in care era
difuzata emisiunea "Bumerang", pe care 0 urmareau cu totii ~i
in care se vorbea despre cercetarile mele. Administratia a
dispus sa fie instalat un televizor la locul de munca ~i, in felul
acesta, s-a pus capat imbolnavirilor colective.
Exista totu~i ~i personalitati renumite ~i respectate care nu
au de suferit de pe urma atentiei ~i a interesului statomic falii
de ei. lntr-adevar, exista astfel de oameni, pe care natura i-a
inzestrat cu 0 puritate profunda ~i care au acumulat in vietile
anterioare rezerve de iubire, de~andu-se de cele umane.
Acest potential Ie este de ajuns pentru 5-10 ani de celebritate,
altfel spus, el acopera cele mai periculoase perioade de apogeu
al gloriei, ceea ce, din nou, nu e cazul meu, caci in copilarie
am fost mai tot timpul bolnav ~i mi-am riscat mereu viata. Cu
132

alte cuvinte, rezerva mea abia imi ajungea pentru a ma putea

mentine in vialii. N ici nu se punea problema sa pot tine piept
faimei. Nu-mi ra!11aneadecat 0 singura cale de scapare: sa ma
indepartez cat mai curand de eu-I uman, avantandu-ma spre
cel Divin. Imediat ce eu-I Divin va fi devenit mai real decat cel
uman, celebritatea nu-mi va mai fi fatala.
U~or de zis, mai greu de realizat. Judecand dupa starea mea
emotionala, nu reu~eam sa fac fata. Situatia se inrautatea ~i
inca destul de rapid. Ma confruntam din nou cu dilema: sa-mi
continui ~edintele cu pacientii sau sa renunt. Simteam ca
aceste ~edinte devin tot mai periculoase pentru mine. Pe de
alta parte insa salvarea imi putea veni numai prill intermediul
lor ~i imediat voi explica de ceo
Este imposibil sa avansezi, sa intelegi ~i sa schimbi lumea,
tara a obtine 0 noua portie de iubire de la Dumnezeu. Dar,
pentru a primi, trebuie, la randul tau, sa-ti oferi iubirea
omeneasca. Toate sintezele de proportii ~i ideile noi imi
veneau ca urmare a dorintei de a-i ajuta pe altii ~i de a ma
sacrifica in numele iubirii pentru semeni. lar cartile veneau in
continuarea celor spuse la ~edinte. Nici dieta riguroasa, nici
postul, nici macar abstinenta alimentara totala nu-mi ofereau
atata iubire, catii izvora din dorinta de a-i ajuta ~i a-i salva pe
altii. A~adar, pe cat de periculoase erau ~edintele, pe amt erau
de necesare. Am reu~it totu~i sa gasesc 0 solutie de compromis: sa lucrez cu pacientii dincolo de hotarele Rusiei ~i sa ofer
consultatii 2-3 zile, pentru a-i ajuta pe cei suferinzi ~i a primi
informatia necesara scrierii celei de-a ~asea carti.
in noiembrie 1998 am sosi! cu avionul la New York.
America este tara in care m-am ciocnit de cele mai dificile
133

-.-J

,If

f
j

cazuri. Obiceiul de a se folosi de al(ii ~i refuzul de a se sim(i

de importan(ii secundara ii costa scump pe locuitorii Americii.
Nu intamplator fiecare al doilea sufera aici de depresii psihice,
iar schizofrenia nu mai este consideratii 0 boala. Con~tiinta
in(epene~te, a~a incat informa(ia de amploare patrunde la ea
extrem de anevoios. Este foarte greu sa lucrezi cu asemenea
pacien(i, in schimb (i se ofera posibilitatea de a investiga noi
posibilitii(i de convingere ~i inraurire.
Imi amintesc cum erau selecta(i cei mai buni riizboinici.
Oupa trei zile, in care ace~tia efectuasera un mar~ fOr(at prin
pustiu, rara sa primeasca un strop de apa, Ii se oferea posibilitatea de a.~i potoli setea la rau. Ooar aceia dintre ei care 0
raceau cu demnitate ~i calm erau ale~i ca fii!1d cei mai buni.
Ace~tia nu depindeau de dorin(e, nu deveneau sclavii lor.
Sim(urile sunt cele care ne conecteazii la realitatea inconjuratoare. De aceea, pe masura ce ne lasam prin~i in servitutea
sim(urilor, devenim, din ce in ce mai mult, sclavii situa(iilor
exterioare, depinziind in totalitate de ele. Nu ne mai stii in
putere sa Ie stapanim ~i sa Ie dirijam. Unicul lucru de care
suntem capabili este sa ne suparam ~i sa ne umplem de ura,
care ne va macina treptat suletul, destinul ~i trupul. Ciind
riizboinicul nu este sclavul propriilor sim(uri, el este capabil sa
controleze din subcon~tient mersul luptei, ~i asta nu numai
intr-o confruntare deschisa, ci ~i din lancuri, din spate,
manevrand in cateva ITac(iuni de secunda in ~a fel, incat sa-~i
salveze viata. Apare capacitatea de a-I domina pe adversar pur
energetic ~i de a materializa propriile dorin(e. Caci se implinesc doar acele dorin(e de care nu depindem.
Prima ~i cea mai importantii condi(ie pentru a obtine
134

'i

eliberarea de aceastii dependen(a este sa gasim un alt punct de

sprijin. A~a procedau oamenii mai inainte. Cand ii erau umilite
iubirea ~i dorin(a de a intemeia 0 familie, individul se dedica
cu trup ~i sulet muncii sale, carierei, valorificarii talentelor.
Oar, cu cat mai mult inaintam, cu atat mai mult se generalizeazii dorin(ele noastre, iar noi incepem sa observam ca, in
aspectul lor de profunzime, acestea sunt legate intre ele ~i
izvorasc din iubirea umana. In cele din urma, migrarea noastra
de la un sentiment la altul ne aduce intr-un punct mort, ~i
atunci in(elegem ca nici un transfer de la 0 dorin(ii la alta nu ne
mai poate diminua dependen(a de sentimente ~i ca ne
cufundam tot mai mult in uman. Orept urmare, acesta incepe
sa se dezintegreze. Nu intarzie sa apara necazurile, bolile, sau
putem luneca pe panta alcoolismului, narcomaniei ~i a
dorin(elor perverse etc.
Dar iata ca, in procesul acestor cautari, remarcam un fapt
curios. Sa zicem ca trecem printr-o situa(ie umilitoare, iar noua
ni se cere sa ne pastram bunavointa ~i sa nu staruim asupra
supararii. Atunci observam ca aceasta suparare devine
superficiala ~i, in curand, dispare. Reu~im chiar sa ob(inem
mult mai multe, cand in sulet nu ne-a mai ramas nici urma de
necaz. Alte situa(ii ne fac sa regretam pierderea unui lucru
oarecare, dar pentru noi este important sa ne men(inem
seniniitatea. Atunci descoperim ca ne este oferit, in schimb,
ceva nou, pe care-I ob(inem cu atat mai u~or, cu cat regretam
mai pu(in pierderea. Astfel, pas Cll pas, ne dam seama ca,
sprijinindu-ne pe blande(ea suleteasca, reu~im sa ne eliberam
de orice dependen(a emo(ionala. Cat despre dorin(ele noastre,
ele devin mai u~oare, mai luminoase. ~i, intrucat nu mai

135

f
-.4
~'

depindem de ele, acestea se implinesc

u~or.

Citisem undeva ca razboinicul cel mai puternic este bland

la suflet. Simteam ca este adevarat, dar nu-mi puteam explica
mecanismul. Acum 11inteleg.
Mergem mai departe. Blandetea sufleteasca statomica ~i
profunda ne aduce sanatate ~i fericire. Ne dam deci seama di
este 0 mare fericire sa fii bun la suflet ~i socotim ca la baza
acestui sentiment sta iubirea de oameni. Dar iata ca iubirea ne
este batjocorita ~itradata. Prin urmare, 0 data cu ea ar trebui sa
piara ~i blandetea noastra. ~i, intr-adevar, cineva i~i va renega
bunatatea sufleteasca, dispretuindu-~i ~i urandu-~i semenii.
Altul va incerca sa-~i pastreze blandetea fata de oameni, dar va
incepe sa se urasca ~i sa se macine pe sine, cu alte cuvinte, va
comite un act de tradare mascata falii de blandete. lar un al
treilea i~i va pastra caldura sufleteasca, blandetea ~i bunatatea,
atunci cand ii este umilita iubirea umana. In acel moment ne
dam seama ca blandetea nu este de sorginte umana. Ea
izvora~te din iubirea Divina. ~i, atunci, incercam sa intreziirim
in toate situatiile, in tot ce ne inconjoara 0 manifestare a
Divinului, concentrandu-ne asupra stratului Divin al sentimentelor noastre. Oridt de mult ar oscila umanul din noi,
fericirea suprema ~i scopul nostru principal vor ramane totu~i
pastrarea ~i sporirea iubirii Divine ~i a blandetii.
Ei bine, aceasta trecere de la uman la Divin, deocamdata,
nu-mi reu~e~te. Mai mult chiar, periodic imi cre~te agresivitatea din subcon~tient. les la suprafalii straturile de
profunzime ale emotiilor subcon~tiente, carora nu reu~esc sa Ie
fac falii. Viid cum ies la suprafalii momente de gelozie ~i
suparare, echivalente ca profunzime ~i amploare cu ~apte vieti
136

anterioare. lar eu , in cel mai bun caz, pot face falii vietii
actuale ~i celei precedente. Imi dau seama ca, actionand
corect, voi reu~i in 1O,20, 50 de ani sa depa~esc acest aspect
negativ. Totu~i, daca se va intiimpla ca aceste emotii sa iasa la
suprafata concomitent, sau daca vreo situatie oarecare ma va
cufunda ~i mai mult in uman, ma voi vedea nevoit sa pornesc
in calatoria mea spre alte lumi mai devreme decat mi-a~ fi
dorit. Prin urmare, ar trebui sa ma eliberez de atractia
exercitata de emotiile de supra-profunzime. lar acest lucru,
deocamdata, nu-mi reu~e~te. N-am ce face, va trebui sa
muncesc ~i sa acumulez material in continuare.
Incep sa-mi amintesc ~i sa analize.l toate cazurile in care
emotiile neechilibrate au stat la originea unor probleme.
Intamplarea urmatoare a avut loc inca pe timpul puterii
sovietice. Persoana despre care va fi yorba aici se saturase sa
se tot bucure de "progresele" socialismului ~i a hotarat sa
emigreze in Occident. Cu banii agonisiti, el a cumparat un
pumn de diamante mari ~i le-a ascuns in tocurile pantofilor. La
aeroport 11ducea cu ma~ina fiul sau. Deodata, tatal azis:
- Gata, fiule, opre~te ma~ina! Nu mai pot! Hai sa ne
schimbiim pantofii.
- Lini~te~te-te, tata, i-a spus fiul. In ultimul timp, n-am
mai auzit sa-i cerceteze cuiva tocurile de la pantofi. Nici n-o
sa-i treaca prin minte cuiva ca acolo ai diamante.
Dar, cu putin inainte de a ajunge la aeroport, tatall-a rugat
din nou sa opreascii:

Nu pot ~i basta, a zis el, voi merge in pantofii tai.

Fiul a monnait ceva, dar s-a supus. Ei bine, partea cea mai
frumoasa urmeaza abia acum. De tata s-a apropiat un vame~ in

137

;1"'

.J

varstii, I-a privit cu blandete drept In ochi ~i I-a batut pe umar:

- Scoateti-vii pantofii.
Pentru Inceput, i-au cercetat pe toate partile. Apoi au scos
branturile, dupa care au smuls tocurile, pe urma liilpile, apoi,
centimetru cu centimetru, au taiat pielea pantofilor cu cutitul.
- ~i cum credeti cii 0 sa merg mai departe?
intrebarea era cat se poate de rezonabila.
- imprumutati Inciiltiiminte de la rudele dumneavoastra,
i-a aruncat vame~ul iritat.
- Feciora~ule, a zis taliil, ia da Incoace pantofii liii. Ce sa
fac? Va trebui sa zbor In ei.
Fiul i-a cedat pantofii cu placere. lar diamantele, Impreuna
cu posesorullor, au luat drumul Belgiei.
Cu cat depindem mai putin de emotiile noastre, cu aliit mai
ascutilii ne este intuitia ~i avem astfel posibilitatea de a dirija
situatia, atilt strategic, cat ~i clipa de clipa. Cel care-~i
pastreazii blandetea launtrica nu se da batut de la prima
Incercare, atunci cand situatia pare a-i fi potrivnicii. Cu cat el
va depinde mai putin de situatie, cu atilt mai multe Incerciiri va
Intreprinde pentru a 0 schimba.
Vii voi da alte doua exemple.
Sora bunicii me1e avea cam 70 de ani, ciind a hotiiriit sa se
mute de la Leningrad la Soci. Era pe la sfiil1itul anilor '70.
Toate Incerciirile ei de a gasi vreo posibilitate de schimb de
apartamente Leningrad
Soci nu au dat nici un rezultat. La
biroul respectiv i s-a spus cii pensionarilor nu Ii se acorda vizii
de re~dintii In Soci ~i ca schimbul cu Soci este interzis. I-a
venit chiar ~i un riispuns oficial cu semnatura pre~intelui

comitetului executiv ora~enesc, In care se mentiona cii a fost

adoptatii 0 hotarare, potrivit careia pensionarilor nu Ii se
acorda vizii de re~edintii In Soci, de aceea stabilirea domiciliului In acest ora~ nu este posibila. Acest refuz oficial,
anexat propriei ei scrisori, ea I-a expediat la redactia ziarului
"Pravda", In acele vremuri, organul de presA cu cea mai mare
autoritate. Raspunsul primit era cat se poate de interesant.
,
,
"Ceea ce dumneavoastrii considera ti a fi un refuz scria acolo
In realitate, nu poate fi socotit drept un refuz, Intrucat nu se
face referire la nici 0 lege. Un riispuns oficial ar trebui sa sune
astfel: "in baza legii cutare, actionand conform paragrafului
cutare, suntem nevoiti sa dam un raspuns negativ cererii
dumneavoastra etc".
Biitranica a expediat administratiei ora~ului Soci raspunsul
primit de la redactia ziarului ~i, peste doua luni, schimbul s-a
Tacut Tariiprobleme.
Protagonistul celei de-a doua situatii am fost chiar eu.
La Inceputul anilor '70 am plecat din Soci la Leningrad.
Cativa ani am locuit Intr-un camin de constructori. Lucram pe
un ~antier ~i eram student la seral la facultatea de arhitecturii.
Maica-mea ramiisese la Soci, Intr-un apartament cu douii
camere. Exista Insii pericolul de a pierde acest apartament,
Intrucat In cartea de imobil figura 0 singurii persoanii. Aveam
nevoie de 0 adeverintii care sii demonstreze cii sunt student la
facultate, la sectia de zi, adicii de 0 dovada cii ma pot Intoarce
oricand la vechiulloc de trai. Mii duc la rectorat. in perete erau
douii sau trei ghi~e, In spatele carora stiiteau ni~te dudui care
se ocupau de hartii. Mii aplec spre una dintre ferestruici ~i dau
139

138

If

_J

f
j

,-, ,..

~'
cu ochii de 0 domni~oara drilgutJi.
- $titi, am nevoie de 0 adeverintJi ca sunt student la facultate, la sectia de zi.
- Da, nici 0 problema, zice fata, dati-mi carnetul dumneavoastril de student.
Incepuse deja sa completeze adeverinta, cand deodatii se
opre~te ~i ma intreaba miratii:

- Dar dumneavoastra invatat; la seral, de ce imi cereti 0

adeverintJi pentru sectia de zi?
Fac ochii mari ~i-mi desfac bratele:
- Dar, in(elegeti, am nevoie de 0 asemenea adeverintJi.
Privirea ei devine dintr-o datii circumspectii:
- N-o sa va eliberez nici 0 adeverintJi. Poftim carnetul
dumneavoastra.
Imi iau carnetul ~i mil retrag din fata ghi~ului. Am nevoie
de aceastii adeverintJi. Am foarte mare nevoie de ea. Strilbat
coridorul, gandindu-ma ce-a~ putea face. Mil hotiiriisc sil ~tept
pauza de priinz. Viid cum iese respectiva domni~ara, mil
apropii de ea, ziimbindu-i cat mai prietenos:
- Domni~ari\, am foarte mare nevoie de adeverintJi. Pot
sil vii pliltesc pentru ea 100 de ruble.
Asta insemna pe atunci cam un salariu mediu. Fata se
indepilrteazii de mine, speriatii:
- N-o sa v-o eliberez nici pentru un milion, mi-o taie ea
categoric ~i pleaca.
Mil scarpin la ceata. Situa(ia se agraveazil vilziind cu ochii.
$i e musai sa obtin certificatul cu pricina. Strilbat coridoarele,
frilmantat in continuare de giinduri. Intre timp, fata a revenit.
Ma indrept intr-acolo ~i-i zaresc din nou chipul in spate Ie
140

ferestruicii. Insa un grup de studenti galagio~i, adunati in

dreapta ghi~eului, mil impiedicil sa ma concentrez. Alaturi se
aflil intrarea in biroul rectorului. Studentii au de rezolvat 0
problema ~i discuta ceva cu insufletire, pe un ton ridicat.
Cineva a intrat deja in biroul rectorului ~i dinauntru se aude
zarva.
Pe nea~teptate, in mintea mea incepe sa se contureze
solutia. Mii apropii de gbi~eu, arborand acela~i zambet cordial:
- Domni~oara, tot eu sunt.
- Ce doriti? - ma intreabil ea cu asprime.
- Daca rectorul ar veni personal ~i ar dispune sa-mi eliberati 0 adeverinta ca sunt student la sectia de zi, ati face-o?
Ea ridica din umeri:
- A~ face-o.
Ma reped spre biroul rectorului.
II in~fac din fuga de manecil pe un student:

Cum il cheama pe rector?

- Igor Sergheevici.
- Bun, zic ~i ma strecor iniluntru. Intre timp, rectorul, cu 0
voce obosita, il1cearca sa explice ceva unui grup de studenti.

- Igor Sergheevici, ii strig din u~a,ea nu vrea sa-mi elibereze 0 adeverintJi.

- Cine nu vrea? - intreaba el mirat.

- Pai, duduia de la cancelarie. Eu ii arat carnetul de student ~i-i spun: "Dati-mi 0 adeverinta ca sunt student la zi", ea
insa se opune. Zice: "Numai cu acordul rectorului".
Trei secunde mai tiirziu, rectorul apare langa ghi~eul
cancelariei.
- Elibereaza-i imediat 0 adeverintJi ca este student la zi, ii
141

I'

f
.. .., ,--

arunca el iritat.
Fata da din cap supusa. Peste cateva minute tin In mana
adeverinta mult ravnita.
- Sa minti nu e un lucru frumos, zice fata.
- Oar nu I-am minti!, zambesc eu, i-am spus numal 0
parte din adevar.
"Lumea e a~a cum 0 retlecta senti mente Ie noastre, meditam
eu mai tarziu. Lumea este variata ~i minunata, atunci cand
sentimentele noastre sunt variate ~i minunate. Oar, pe masura
ce sentimentele ne Ingheatii ~i Intepenesc, lumea din jurul
nostru devine ~iea banala ~i monotona."
In copiliirie, lumea este aidoma unui caleidoscop compus
din mii de cioburi multicolore scanteind de nuante. La
batranete, rostogolim un singur ciob cenu~iu dintr-o compozitie In alta. ~i cand te gande~ti ca diferenta consta doar In
punctul de sprijin. Exista veriga A, din care I~i trage izvorul
iubirea. Exista veriga B, reprezentata de simturile noastre. ~i
exista veriga C - reprezentata prin obiectele ~i evenimentele
din lumea Inconjuratoare. Pe masura ce sutletul se axeaza tot
mai mult pe iubire, lumea capata stralucire, sclipind In toate
culorile. Oar, cu cat ne concentram mai mult atentia asupra
lumii Inconjuratoare, cu cat mai mult ne depind dorintele de
ea, cu atat mai mult palesc sentimentele noastre. Atunci cand
ne axam pe prima veriga, orice situatie dificila este perceputa
de noi ca 0 ocazie de a lucra la propria arn10nizare interioara,
ca 0 posibilitate de a ne deschide spre iubire. Cand cre~te
importanta celei de-a treia verigi, orice situatie nepliicuta ne
provoaca iritare, agresivitate sau ne deprima. Semnificatia
launtrica a lumii este infima, de aceea, In exterior, ea este
142

variata ~i plina de Intelesuri. Pentru un batran, semnificatia

launtrica de profunzime a lumii este enorma, de aceea, In
exterior, lumea Ii apare ca fiind opaca ~i incolora.
- Ce Inseamna iubire Oivina? - ma Intrebase, pentru a nu
~tiu cata oara, una dintre paciente.
- lubire Oivina este atunci cand, In adancul sutletului,
sentimentul de iubire este mai important decat omul iubit.
Atunci, daca omul iubit va va trada, jigni, parasi sau va
Imbatrani, sau va muri, dumneavoastra yeti reu~i sa pastrati
sentimentul de iubire. lubirea umana nu este decat un sprijin
pentru dezvoltarea sentimentului de iubire Divina, care a
sala~luit In sutletele noastre dintotdeauna. Ea a existat In noi
pana a fi fost conceputi ~i va dainui dincolo de moarte. Ne-am
obi~nuit sa ne calauzim In viata asta dupa logica umana,
inclusiv cea ~tiintifica. ~tiinta ~i logica umana postuleaza
urmatoarele: "Sentimentele nu pot constitui 0 cauza, ele pot fi
doar 0 consecintii". La Inceput apare situatia, abia dupa aceea
noi reactionam prin senti mente. A~adar, sentimentele depind
dintru Inceput de lumea Inconjuratoare ~i sunt legate de ea.
Ne in~eala sotia - devenim gelo~i. Ne tradeaza un prietensuntem cuprin~i de amaraciune. Bagam mana in apa clocotita
- simtim durere, locul se acopera cu ba~ici ~i arsuri. Aceasta
pare a fi ordinea fireasca a lucrurilor, dar nu este decat logica
umana. Exista insa ~i logica Oivina, potrivit careia sentiment~le sunt primare, iar situatiile concrete - secundare.
Astfel, emotiile noastre de profunzime determina evenimentele
viitoare. De aceea, dirijandu-ne sentimentele de profunzime,
ne putem schimba atat pe noi in~ine, cat ~i lumea inconj uratoare ~i evenimentele din ea.

143

fi

-".-. ...,--

$tiinta n-a reu~it pana acum sa se lamureasca deplin ~i sa

explice ce este hipnoza. Caci acolo sim\urile merg inaintea
evenimentelor. Individul atlat sub hipnoza i~i inchipuie ca
mana ii este cufundata in apa clocotita ~i pe piele ii apar arsuri
~i b~ici. Organismul reactioneaza mai puternic la simturi
decat la obiectul rea\. Ba mai mult chiar, exista tehnici
speciale, cu ajutorul carora se poate obtine ca realitatea
simturilor sa fie mai importanta decat realitatea obiectului fizic
~i, atunci, dispare dependenta de obiectele lumii materiale ~i
apare posibilitatea de a Ie manevra dupa bunul plac: individul
W poate turna pe corp acid sulfuric, lara a-~i provoca vreo
vatamare fizica, poate materializa obiectele ~i modifica
structura materiei, se poate teleporta prin spatiu, etc. Oar am
intrat deja in subiectul unei alte discutii...
Sa revenim la sentimentele noastre.
0 avertizasem candva pe 0 doamna, care venise sa ma
consulte, ca atitudinea ei fata de sot Ie poate crea probleme,
atat lui, cat ~i ei.
- Nu mai fi\i atat de geloasa, i-am spus. Femeia taoea,
privirea ramanandu-i mult timp atintita in alta parte. Apoi s-a
intors spre mine ~i m-a privit cu aten\ie.
- Nu mai tin minte unde am citit, a inceput ea rar, CR,daca
apare un sentiment de gelozie, inseamna ca sotul m-a in~lat
deja sau are de giind s-o faca. $i ca, sacaindu-I cu gelozia mea,
~ putea opri acest proces.
- Va inteleg, i-am spus, nu e fum tara foc. Daca sentimentul a aparut, inseamna ca evenimentul s-a produs deja. Va
este greu sa credeti ca lucrurile pot sta tocmai invers. Uitati-va

ce se intampla in realitate. La nivelul straturilor de profunzime

va atla\i in conexiune emotional a cu propriii dumneavoastra
copii ~i cu urma~ii acestora. in felul acesta Ie transmite\i
copiilor atitudinea gre~ita fata de lume, care a fost fixata in
emotiile dumneavoastra agresive. Vreme este sa arunci
pietrele ~i vreme sa Ie aduni. Aceste emotii se intorc pe urma
la dumneavoastra, ~i nu neaparat numai din viata actuala, ele
pot proveni ~i din vietile anterioare. Sentimentul de ura care se
manifesta la nivelul straturilor de suprafata ale con~tiintei este,
practic, inofensiv pentru cei din jur. Patruns mai adanc insa el
devine periculos. $i mai adanc, poate deveni fata\. Ce se
intiimpla in cazul dumneavoastra? Copilul dumneavoastra
trece acum prin perioada maturizarii sexuale. De aceea, in plan
subtil, ies la suprafata situatiile cu care va trebui sa se
confrunte in viitor, iese sentimentul de gelozie. Acesta va este
transmis dumneavoastra. Daca yeti depune eforturi sa nu
depindeti de acest sentiment, yeti reu~i treptat sa-l depa~i\i ~i,
in felul acesta, ii yeti vindeca pe copii, pe viitorii nepo\i, pe
sine ~i pe sot. Daca, dimpotriva, 0 sa va lasa\i cuprinsa ~i
calauzita de gelozie, inabu~ind blandetea launtrica, yeti aduce
un mare prejudiciu, atiit dumneavoastra, cat ~i celor care sunt
legati de dumneavoastra.
Fiecare dintre emotiile noastre contine 0 reactie la even imente Ie trecutului, prezentului ~i viitorului concomitent. De
aceea, sentimentele care tin de nivelurile profunde ne intluen\eaza deopotriva trecutu\ ~i viitoru\. Nu banuiam ca emotiile
pot exercita 0 inraurire asupra trecutului. intotdeauna am
socotit ca regretarea trecutului, neacceptarea \ui duce la boaIa
~i moarte. $i acum constat ca trecutu\ poate fi schimbat, dar
145

144

;I'

f
J

T""
~~
numai atunci cand ne schimbiim atitudinea fatii de el, adicii
actioniim asupra lui prin noi in~ine.
Stau de vorbii cu un pacient ~i ii explic:
- Ca sii mii intelegeti mai bine, 0 sii desenez diagrama
evolutiei neamului dumneavoastrii. lata linia dreaptii, in
centrul ciireia se aflii celula dumneavoastrii. La stanga sunt
piirintii, la dreapta - copiii, nepotii, striinepotii. Tot ce se
situeazii deasupra acestei linii este pozitiv, tot ce coboarii sub
ea este negative
Desenez 0 altii linie cu 5-7 centimetri mai jos.
- Aceastii linie indicii pragul fatal. Sii vedem acum care
era situatia parintilor pana a veni dumneavoastra la ~edinlii.
Tot ce au acumulat ei se situeazii undeva pe linia dreaptii.
Curba care indicii situatia dumneavoastrii coboarii sub zero,
adica mai jos de acest nivel. lar situatia copiilor dumneavoastra se prezinta deja ca 0 parabolii care coboara mult mai
jos, sub pragul mortal. Cat despre nepoti, na~terea lor nici
macar nu este previizuta, adica avem in falii toate semnele
stingerii neamului.
Sa vedem ce schimbari s-au produs in urma ~edintei.
incep sii diagnostichez ~i observ cu surprindere cum se

modificiitabIouI initial:
.
Punctul care indicii nivelul la care se aflii parintii s-a
deplasat in sus, in jumatatea "pozitiva". Indicii dumneavoastra,de asemenea,urea. Din zona "negativa", ei se ridica
deasupra liniei drepte. Indicii copiilor ajung aproximativ la
nivelul dumneavoastrii. Situatia nepotilor este inca grava, dar
Ii s-a oferit deja ~ansa de a veni pe lume. Cu alte cuvinte, ati
inceput sii va schimbati in profunzime ~i, in acela~i timp,
146

incepe sa vi se schimbe trecutul, prezentul ~i viitorul.

Schimbandu-vii, dumneavoastra purificati nu numai karma
urma~ilor, ci ~i pe cea a striimo~ilor. Sentimentul iubirii Divine
dii na~tere tuturor celorlalte sentimente. Sentimentele determina structura spatiului, spatiul da na~tere materiei. Dezvoltandu-se, lumea materialii produce idei. Ideile, acumulandu-se,
generaliziindu-se, se condenseazii ~i devin sentimente. Sentimente Ie se contopesc treptat ~i se transforma in izvorul
primordial, iubirea Divinii. Universul respirii, primind mereu
iubire ~i intorcand-o inapoi. Iubirea devine spirit, apoi materie.
Materia se spiritualizeazii tot mai mult ~i tinde spre iubire.
Sentimentele dau na~tere situatiei ~i se nasc din situatie. Noi
descindem din iubire ~i plecam in iubire. Universul este
holografic nu numai in spatiu, ci ~i in timp. Purtiim in noi
evolutia completii a Universului, de la aparitia acestuia panii la
clipa in care-~i va fi incheiat existenta.
~i, in miisura in care ne piitrundem de inceputul ~i
sffu1;itul a toata fiinta, simtind de unde izvoriise toate ~i
ineotro se due, dorintele noastre de suprafatii eapiitii
puterea de a ne aduee inflorirea ~i dezvoltarea.

;I'

f
J

,-v
laina pe care 0 Imbraca aceasta idee eorespunde mentalitatii
lcelor timpuri. Iisus Hristos spune, de fapt, acela~i lucru: se
:uvine sa-I iubim pe Dumnezeu mai mult decat pe mama,
:atal, sotia, fratele ~i sora noastra.
Doua mii de ani In urma, Hristos a dat lumii rugaciunea
,Tatal nostru, Care e~ti In ceruri". Astazi ne dam seama ca
~iditorul nu poate fi localizat undeva cu exactitate. Atunci
nsa, prin aeeasta formula, Hristos a vrut sa se Inteleaga ca
)umnezeu se afla dincolo de limitele eon~tiin!ei ~i ale
:apacitati i noastre de a vedea.
Odata m-a sunat un jucator de hochei pe care-I cuno~team.

LOGICA

- Nu pot Intelege nicidecum un pasaj din Biblie, 1m

marturise~te 0 pacientii. 0 viid cum sta concentratii, cu privire
atintita Inainte. Dumneavoastra spuneti ca nu se cuvine s
ucidem iubirea sau sa ne lepadam de ea, pe cand Avraarr
daca-mi aduc bine aminte, a fost cat pe-aci sa-~i ucida propriu
fiu, pentru a-I sacrifica lui Dumnezeu. Eu n-a~ fi In stare sa-m
omor fiulln numele Domului.
- Vedeti dumneavoastra cum stau lucrurile, Ii spun, conti
nutul ramane acela~i, pe cand forma se schimbii mereu. Ia
felul In care este oferita informatia depinde de treapta d,
evolutie la care au ajuns oamenii. in Vechiul Testament scri,
ca ghicitoarele ~i astrologii trebuie ar~i pe rug, iar astiiz
spunem: "Cunoa~terea viitorului poate fi periculoasa", cae
astfel am Incerca sa ne dirijam soarta apeland la con~tiintii ~
nu la iubire. Mai Inainte, conceptul de "sacrificiu" simboliz:
renuntarea la tot ce este mai drag ~i mai apropiat. Ideea acestu
episod biblic este ca, In numele iubirii de Dumnezeu, omu
n()~tp

("_pn~ c;;:i~~rrifi('~

nri,..p

nan;;

ci III,..rlll

,..~I rno:1l;
"

1..1'

n",

- Am trecut printr-o Intamplare ciudata ~i te-a~ ruga sa

ni-o explici, a zis el. Eram In plin meci ~i totul se desIa~ura
lestul de bine. Eu marcasem un gol ~i echipa condueea cu
:corul 3 0, cand deodata m-a cuprins 0 stare ciudata, un fel
Ie mole~eala. Ceva nu mergea. Dupa aceea, echipa adversa s-a
nobilizat ~i, Intr-un interval de numai cateva minute, a reu~it
a marcheze de cinci ori ~i am pierdut meciul cu 3 - 5. Ma
ntereseaza ce a putut sa se Inmmple oare?
Cercetez situatia In plan subtil ~i Incep sa Inteleg ce s-a

If

liderului energetic. Profesionalismullnseamna, In primul rand,

men\inerea unei stari interioare corecte. 0 echipa c~tiga, mai
Intili, In plan subtil, abia dupa aceea victoria se produce
efectiv, In plan fizic. In cazulln care impulsul spirituallauntric
se destrama, echipa pierde, chiar daca are 0 componentii
stralucita. Cand e~ti bine echilibrat launtric, posibilita\ile
energetice ale echipei cresc de cateva ori, Intrucat tu e~ti
liderul din umbra al echipei. ~i nu numai atilt, po\i, de
exemplu, sa fii accidentat ~i sa stai acasa ~i, cu toate acestea,
sa continui sa-\i sus\ii echipa In plan energetic. lar daca vei
Incepe, In acel~i timp, sa lucrezi la armonizarea ta interioara,
ajutorul pe care-l vei oferi din umbra echipei tale va fi de
cateva ori mai mare, Intrucat fortele nu-ti sunt consumate
nemijlocit In cadrul jocului. AstfeJ, echipa poate evoJua, 0
perioada oarecare de timp, cu mai mult succes In absenta ta
decat cu participarea ta directii. Insa, daca e~ti daramat
launtric, poti provoca prin aceasta e~ecul Intregii echipe. Un
jucator slab launtric, chiar daca joaca putin, este In stare sa
absoarba toatii energia din echipa. Acest lucru se Intilmpla
atunci cand echipa nu are un lider energetic putemic.
- Bine, zice hocheistul dupa un riistimp de gandire, acum
Inteleg ce s-a Intilmplat cu echipa. A~ vrea totu~i sa ~tiu de ce
au luat lucrurile 0 asemenea Intorsatura.
- 0, dar e foarte simplu, Ii zic. Ai Inceput sa joci foarte
bine ~i echipa a recut din tine un "idol", altfel spus, s-a
"cramponat" de tine. Asta te-a daramat.

- Nu Inteleg.
.
Ei bine, sa Ie luam pe rand. Remarcasem mai demult
urmatorul fenomen: atunci cand individul este cuprins de ura,
\50

pardi i-ar tii~ni sage\i din cap ~i, In aceastii zona, campul se
deformeazii. Cand se supara, sagetile ies din piept. Ciind urii~te
~i este necajit din cauza iubirii umilite, sagetile tii~nesc din
prima ceakra. Cand dore~te moarte, sagetile pomesc de la baza
picioarelor!
Cand sagetile tii~nesc de peste tot, se produce 0 prabu~ire
totala. Ei bine, am ramas ~ocat, cand am remarcat pentru prima
data ca agresivitatea generalizatii, extinsa la scara cea mai
larga, arata, din punct de vedere energetic, absolut identic cu
ata~mentul putemic fatii de ceva.
Sa zicem ca 0 femeie te ura~te. Aceasta ura te va strapunge
doar In cazul In care e~ti purtiitorul unui program similar
Indreptat Impotriva ei, adica daca simti ura, suparare, gelozie
etc. In consecintii, te-ai putea Imbolnavi ~i muri. Dar, daca
femeia te adora la nebunie, ea te distruge cu 0 fortii ~i mai
mare ~i, iara~i, e~ti amenintat de nenorociri ~i boli. Insa, ~i Intrun caz, ~i In celalalt, .vei fi protejat, daca nu vei avea supiiriiri

launtricela adresa femeilor.

Mergem mai departe. Daca 0 femeie este nebuna dupa

tine, primul lucru pe care trebuie sa-I faci este sa te Indrepti
spre Dumnezeu. Este unica modalitate de a te salva. Insa,
pentru a te putea apropia de Dumnezeu, este necesar sa te
eliberezi pana ~i de cele mai mici pretentii fatii de EI.
Bun, cu femeile ne-am lamurit. Acum sa revenim la echipa.
Anul trecut ai avut 0 evolu\ie mai pu\in reu~itii ~i baie\ii din
echipa ziceau cii au pierdut din cauza ta. Ai trecut atunci
printr-o perioada In care ai fost supiirat pe toatii echipa, te-ai
dispretuit pe tine Insuti, ai fost necajit pe soartii ~i, In adancul
sutletului, nu ti-ai mai dorit sa traie~ti. Prin urmare, daca
15\

;I

~.

...,.. ,-.

echipa va incepe acum sa te idolatrizeze, vei fi strapuns ca

intr-o relalie cu 0 femeie care te adora. In consecinla, ori vei
incepe sa joci mai prost, ori vei suferi traumatisme, ori te vei
imbolnavi sau chiar vei muri.
- Atunci cum sa procedez?
Sa inlaturi retroactiv pretenliile falil de toate echipele in
care ai jucat, de asemenea pretenliile fala de sine ~i fala de
propria soarta, care au aparut in legatura cu echipa.

A-a, foarte bine, a rasutJat el u~urat, cred ca acum

lucrurile pot i indreptate.

- Nici pe departe, ii zic. In viitorul tau se vede un perico!
de moarte.
-In legatura cu ce anume?
- Cum adica, in legatura cu ce? In legatura cu activitatea
ta. Cu potenlialul tau, ai putea ajunge celebru in intreaga lara.
- $i ce e rau In asta?
- Pai, uite, cel mai mic sentiment de iritare falil de allii
sau fala de sine te pune intr-o relalie de dependenla falil de
obiectul iritarii. Daca e~ti mereu obsedat sa marchezi ~i te
enervezi pe allii, atunci cand e~ti impiedicat Sa 0 faci, daca te
dispreluie~ti pe tine, atunci cand nu reu~e~ti - toate acestea IIi
sporesc brusc dependenla fala de golul marcat. In masura In
care depinzi de ceva, acest lucru ili este luat.
- $i atunci ce-i de mcut?
-Inlatura retroactiv orice dezaprobare, orice nemullumire,
pana ~i pe cea mai mica, fala de IiIrile in care ai trait ~i, mai
ales, falil de Rusia, unde te-ai nascut ~i ai crescut. Altfel,
celebritatea te va ucide. Sau, in cel mai bun caz, subcon~tientul
va activa un program de blocare, prin care nivelul evoluliei

tale pe teren sa fie diminuat, iar numarul goluri!or marcate de

tine sa fie redus. Foarte mulli oameni talentali s-au Imbolnavit
~i au murit din cauzi! ca, In adancul sutJetului lor, au fost
nemullumili de lara In care s-au nilscut ~i au devenit celebri.
EI mi-a mullumit ~i a inchis. Mi-am inchipuit cum a~ fi
procedat eu, daca mi s-ar fi Incredintat 0 echipa de hochei ~i
mi s-ar fi cerut s-o pun In ordine sub aspectul structurilor
karmice. Le-a~ fi spus:
- Baieli, primul lucru pe care trebuie sa-I faceli este Sa
Invatali Sa fili binevoitori in orice situalie, nu numai fala de
allii, ci ~i fala de sine. In caz contrar, nu veli reu~i sa oblineli
nimic sau veli fi nevoili sa platili fiecare succes.
In aceea~i clipa m-a stri\fulgerat un gand ciudat: tot ce am
spus pana acum ma prive~te, in egala masurii, ~i pe mine. Imi
pare ca acum incep Sa inleleg de ce orice posibilitate de a-mi
publica carlile In Occident era imediat ~i in mod inexplicabil
blocata. Am vrut sa atJu care sunt IiIrile fala de care am pastrat
inca pretenlii launtrice sporite. Agresivitatea falil de intreaga
omen ire mi se trage din patru vieli precedente, iar fali! de Italia
~i Israel - din doua vieli precedente. Am Inleles de ce, atilt in
Israel, ciit ~i in Italia, am avut probleme. Adevarul e ca la
Roma m-am atJat la un pas de demenla ~i asta fiindca Italia
este ata~ata de aptitudini, intelect ~i spiritualitate. Totodata,
supararile de profunzime m-au expus ~i m-au mcut dependent.
In aceste condilii s-a produs 0 rezonanli! cu propriile mele
ata~ari ~i, daca n-a~ fi inceput la timp Sa ma rog, cine ~tie cu ce
s-ar fi terminat Intreaga poveste. Din motive pe care nu Ie
cunosc , am manifestat In viata anterioara pretenlii sporite fali!
de America, mai ales cu privire la moralitate ~i etica. Acum

152

153

;1

f
"""'--'
f'"

lmi amintesc cu bucurie de dragii mei americani de la

consulat, de la care, cu doua saptamani In urma, Incercam sa
obtin 0 villi pentru America. Nu ma pot abtine sa nu povestesc
mai pe larg Intreaga Intiimplare.
Viza deschisa pentru trei ani expira, a~a ca ne-am prezentat,
~i eu, ~i sotia, la consulat, pentru a obtine alta. Am stat la
coada obi~nuitele cateva ore, dupa care am depus dosaru!.
Oupa un alt interval de a~teptare, am fost chemati la ghi~eu.
- Va lipsesc din dosar adeverinta de la locul de munca,
statutul firmei dumneavoastra ~i alte cateva hartii, mi-a spus
cu raceala cucoana de la ghi~eu. Veniti alta data.
Am venit peste cateva zile. Oe~i am stat 0 ora ~ijumatate in
strada, de abia ajunsesem undeva pe la mijlocul randului. Am
luat toate actele posibile. ~i iata-ne deci stand la coada ~i
a~teptiind sa ne ajunga randu!. Dupa ce am depus actele, m-am
vanturat timp de vreo ora pe coridor ~i prin camera destinata
vizitatorilor. Apoi am revenit langa sotie.
- Punem rama~ag ca yom fi chemati ultimii ~i ca nu Yom
obtine vizele?
- Imposibil, a zis ea, ne-ar fi respins de la bun inceput
dosaru!. Oar a~a, sa ne accepte actele ~i inca sa ne lase la
urma... e cu totullipsit de sens.
Trece 0 ora, trec doua. Randul nostru a trecut demult. In
sala au mai ramas doar cateva persoane. Sotia ma prive~te
intrebator.
- Nu pierde timpul degeaba, ii zic, ni se ofera 0 ~nsii
splendida de a ne pune la punct in ceea ce prive~te pretentiile
fa(ii de un alt stat.
Oar iata ca au plecat ~i ultimii solicitanti. Am ramas doar
154

noi doi In sala.

- Cei de acolo au trecut, probabil, la cafele, iar de noi se
pare ca au ~i uitat.
Mai trece un timp oarecare pana cand sunt strigat pe nume.
Ma apropii de ghi~eu, in spatele caruia sta un barbat tanar, care
vorbe~te 0 rusa putin mai buna decat engleza mea.
- Va cer scuze ca v-am retinut, spune e!.
Ii zambesc:
- Nu face nimic.
- A aparut 0 problema, spune el, Intorcandu-mi zambetu!.
Ooamna care s-a ocupat de dumneavoastra data trecuta vrea sa
va vorbeasca.
Bine macar ca nu consulii", mi-am zis ~i, ziimbindu-i in
"
continuare, Ii raspund:
- Nici 0 problema. Sunt gata sa discut cu dansa.
- Oar, vedeti, doamna lipse~te In momentul de fa(ii, Imi
spune politicos tanarul, va rugam sa veniti alta data.
Ii zambesc ~i dau din cap:
- Sigur. Sunteti foarte amabi!.
Oupa care ies afara, unde ma a~teapta sotia.
- Procesul de inlaturare a cramponarilor de etica ~i
moralitate continua, ii zic. Baietii de la ghi~eu ~i-au dat toata
silinta. Acum putem merge acasa cu con~tiinta Impacata.
Mi-am dat seama ca toate aceste situatii sunt, de fapt,
semnale de alarma, care ma avertizeaza ca inca sunt dependent
de valorile umane supreme. In mod inexplicabil, inca din
copilarie imi era frica de celebritate. Nu mi-o doream. In
realitate, era yorba de dorinta exprimata indirect, pe cale
intuitiva, de a ma mantui. Intelegeam destul de profund modul
155

;f'

.J

~
J

,'..'.'-(
in care poate fi distrus caracterul, destinul ~i saniltatea, atunci
cand cantitatea de fericire ~i celebritate depa~e~te cu mult
rezerva de iubire din suflet.
Sunt surprins ca pacientul care sta acum in fata mea are
campul curat. Nu vad la el probleme deosebite. Curios lucru,
ce I-a determinat sa apeleze la mine?
-

Am doar 0 singura problema, zice el, dupa ce am citit

cea de-a doua carte, starea launtrica mi s-a schimbat complet.

A aparut 0 senzatie de puritate ~i sfintenie interioara. Mi-au
trecut toate bolile. Inainte ma chinuia, mai cu seama, hernia de
disc. Acum, totul a revenit la normal. Problema mea insa este
urmatoarea: cand ies din aceasta stare, Imi vine greu sa
comunic cu lumea inconjuratoare. Simt ca devin iara~i irascibil
~i intolerant. Cum sa impac una cu alta, deta~area de lume ~i
prezen(a efectiva in ea?
- Este yorba de capacitatea de a lucra concomitent in doua
regimuri logice distincte, logica Divina ~i logica umana.
Dumneavoastra ati reu~it sa va armonizati launtric, dar
situatia urma~ilor ramane inca nefavorabila. Logica umana se
manifesta in exterior, pe cand cea Divina in interior. lar in
interior, la nivelul celor mai profunde straturi, emotiile noastre
sunt conectate la emotiile urma~ilor no~tri. De aceea, cand
ace~tia sunt nearmonio~i, nu e deloc u~or sa fim blanzi ~i
iubitori in interior. Prin urmare, se cere sa munciti in
continuare la propria armonizare interioara, sa va rugati pentru
generatiile viitoare, astfel incat iubirea de Dumnezeu ~i
blandetea sa patrunda tot mai adanc In straturile de
profunzime.
Logica Divina se poate manifesta <i
in exterior ",dar daca
'f
156

totodatii, se deconecteazii cea umana, este practic imposibil sa

duci 0 viatii dupa tiparele normale. Trebuie sa incerci sa
traie~ti in doua regimuri diferite, adicii, pe de 0 parte, sa fii
absolut iubitor ~i sa nu ai nici 0 pretentie, iar pe de alta parte,
sa fii aspru, cand situatia 0 cere.
Am sa va povestesc ce mi s-a intiimplat odatii. M-am dus la
bazin, am inotat ~i, dupa ce am tacut un du~, am mers la
vestiar. Langa dulapul in care imi lasasem hainele era 0 banca
nu prea lunga, pe care un biirbat 0 ocupase In intregime cu
genti ~i pachete. Mi-am scos din dulap geanta ~i m-am gandi!:
"Unde oare s-o mai pun ~i pe asta?" Apoi, reflex, am procedat
a~a cum procedasem ~i alteori. Mi-am pus geanta alaturi, pC:
podea, enervat in sinea mea ca individul ocupase toatii banca,
tara a se sinchisi de necesitiitile altora. Am incercat sa lupt cu
sentimentul tot mai accentuat de iritare, dar nu reu~am
nicidecum sa-I inving. lar 0 emotie inabu~itii in prezent
inseamna 0 boala in viitor. Trebuia fie Sa renunt la logica
umana, traind doar cu cea Divina ~i acceptiind tot ce mi se
intilmpla, fie sa incerc, in paralel, sa conectez logica umana.
M-am decis sa pastrez ~i logica umana. $i, fiindca nu e bine sa
reprimi iritarea, trebuie s-o traduci in actiuni concrete. A~ ca
mi-am ridicat in tacere geanta de pe podea ~i am inceput sa
imping bagajele barbatului, fiicand loc pentru lucrurile mele.
EI n-a spus nimic. Am inceput sa ma imbrac lini~tit. Simteam
totu~i ca ma deranjeazii ceva. Cu putin timp in urma eu am fost
eel umilit, acurn este urnilit el.
E mult mai periculos sa-i umile~ti pe altii decat sa fii tu
insuti umilit. $i nu atilt faptul ca i-am mutat gentile era
umilitor, cat felulin care am actionat, lara a scoate macar un
157

;r

f
- T
i

cuvant. Am Tacut deci a a treia Incercare de a controIa situalia

~i m-am adresat barbatului:
- Scuzali, nu v-ati suparat ca v-am mutat bagajele?
- Vai de mine, sigur ca nu, a raspuns barbatul. Trebuie sa
aveti ~i dumneavoastra unde va pune lucrurile, nu-i a~a?
Abia dupa aceasta am simtit cum mi se face lini~te ~i pace
In sutlet. Pare-mi-se ca Incep sa InteIeg ce Inseamna sa Imbini
logica umana cu cea Divina. Logica umana esle capacilalea
de a-Ii apara dreplurile, cea Divina esle paslrarea iubirii # a
bIonde/ii. A~adar, daca ma voi gandi, In primul rand, la
celalalt, transmi(iindu-i un impuls de iubire ~i bunavoin(ii, voi
reu~i sa-i reprezint mai bine interesele ~i sentimentele. Ii voi
arata ca-I respect ~i ca tin cant de interesele lui, dar ca,
totodatii, doresc sa-mi apar interesele proprii.
In aceste conditii, comportamentuI meu aspru nu-i va smrni
un sentiment de ura, Intrucat In sutletul meu nu exista ura.
Scopul principal al oricarui om esle sa-# paslreze in sujlel
iubirea ~i blonde/ea. A~a ca, ajutandu-I sa-~i urmeze acest
scop, yom reu~i sa ne Intelegem Tara probleme ~i la nivelul
logicii umane. Acest principiu functioneazii, In egala masura,
Intr-o situatie minora ( cum a fast cea cu banca prea scurta), In
afaceri, In relatiile dintre state, dar ~i dintre civilizatiile din
Univers. De aceea, orice situatie trebuie abordatii la Inceput
din perspectiva logicii Divine ~i nu a celei umane, adica sa
dam dovada, In primul rand, de iubire ~i respect, abia dupa
aceea sa ne Inaintam pretentiile.
In una din (iirile pe care Ie-am vizitat am trecut printr-o
Inmmplare foarte amuzanta. Negociasem Inchirierea unui
cabinet pentru consultatii. Cu a zi Inainte de prima ~edinta,
158

proprietarul mi-a marit chiria de 1,5 ori. Am fast de acord.

Individul era amabil ~i plin de solicitudine. A doua zi, dis-dedimineala, el mi-a Tacut a noua vizita.
- Chiar nu va mustra con~tiinta sa-mi platiti atat de putin?
- m-a Intrebat el.
Eu am ridicat din umeri:

Catu~i de putin. Doar am convenit asupra pretului, nu?

- Atunci sa stam de yorba ca doi oameni de afaceri, a zis
el. Sunt de parere ca ar trebui sa primesc de cinci ori mai mult.
- Daca tot dorili sa discutam ca doi oameni de afaceri, sa
~titi ca nu va Inteleg delac. Una dintre reguliIe de bazii In
afaceri este sanu schimbi niciodatii conditiile jocului.
- Tin la reputatia mea, a spus el, a~a ca puteli sta lini~tit,
pe viitor n-am sa mai schimb conditiile.
- Asta mai lipse~te! - i-am replicat.
EI a ramas In expectativa, privindu-ma.
- Nu ne va fi de lac u~or sa cadem la Invoiala, i-am zis, ~i
asta fiindca ati porn it de la pretentii ~i ofense. Din vorbele
dumneavoastra Inleleg ca ma considerati Tarascrupule. A~a nu
se procedeazii nici In afaceri, nici In relatiile dintre oameni. Va
rag sa a~teptati 10 minute. Am sa va comunic hotararea mea.
Peste 10 minute I-am chemat In camera alaturatii, ca pacienlii sa nu asiste la disculia noastra. Am remarcat ca proprietarul nu e tocmai In apele lui ~i ca Incearca sa ghiceascii dupa
InTati~areamea ce hotarare am luat. I-am Intins mana ~i i-am
multumit.
- Va multumesc foarte mult ca ati binevoit sa-mi puneli
ieri la dispozitie aceasta Incapere ~i ca ati fast atat de amabil.
Cat despre ziua de azi, iata hotiirarea mea: ori acceptati pentru
159

ea suma stabilitii initial, ori imi intrerup imediat consultatiile ~i

plec impreunii cu pacienti i. Apropo, mi s-a intamplat sii-mi tin
~edintele ~i intr-un pare. ~edeam pe 0 bancii, iar pacientii se
apropiau pe rand, apoi se plimbau prin pare ~i se rugau.
Din privirea mea, biirbatul a inteles cii sunt hotiirat sa
actionez a~a cum am prom is.
- Bine, s-a grab it el sa-mi spuna, pentru ziua de azi este
valabila intelegerea anterioarii. De maine insa yeti inchiria la
pretul pe care I-am spus astiizi.
Cand mi-am incheiat ~edintele, m-am apropiat de el ~i i-am
dat banii. Apoi am mai adaugat inca pe amt.
- lata 0 primii pentru dumneavoastra, i-am spus.
- ~i de ce, ma rog, i-ai oferit 0 prima? - m-au intrebat
prietenii. Doar n-ai de gand sa riimai ~i maine aici, nu?
- Este mai bine sii promiti putin ~i apoi sii mai adaugi
decat sa promiti mult ~i sa dai mai putin, Ie-am riispuns eu.
Dar, ca sii fiu sinceI', cauza eram, in primul rand, chiar eu.
Eu am atras acest comportarnent din partea proprietarului. Prin
urmare, sunt ata~at launtric de eticii, de moralitate, de implinirea favorabila a destinului. lar faptul ca i-am oferit bani in
plus era important nu atat pentru el, cat pentru mine.

EGIPTUL

I
Mai inainte Ie spuneam pacientilor:
- Sunteti cramponati de bani, de serviciu, de familie.
Apoi toate valorile lumii inconjuriitoare s-au redus, in
ultima instanlii, la omul insu~i ~i la componentele de bazii ale
eu-Iui uman. De fapt, dependenta sporita falii de corp, spirit,
suflet, falii de personalitatea umanii ca ansamblu al tuturor
acestor componente duce treptat la dependenta de valorile
lumii inconjuriitoare.
Am porn it de la divinizarea laturii materiale. apoi am trecut
la divinizarea aspectelor spirituale. Pas cu pas, am ajuns la
ceea ce alciituie~te temelia tuturor acestora: divinizarea omului
insu~i, altfe! spus, a inveli~ului siiu fizic ~i spiritual. lar cand,
pe la finele verii lui 1998, s-au conturat ciaI' notiunile de eu
Divin ~i eu uman, am crezut cii sistemul meu a ciipiitat, in
sTar~it,0 forma inchegatii, definitivii.
Eliberandu-se de agresivitatea fatii de iubire, individul
illvillgc lreplat forta de atractie exercitatii de trup, spirit ~i
.lIllct. percepandu-~i tot mai distinct eu-! Divin. Eu-I uman,
16\

~'
de~i l~i piistreaza In continuare caracterul real, devine
transparent ~i imponderabil. La Inceput am verificat aceasta
informalie pe mine Insumi, abia dupa aCeea am introdus-o In
lucrul meu cu pacienlii. Aplicat pacienlilor, sistemul funcliona
rara gre~, pe cand, In cazul meu, blocajul era total. Dupa atalia
ani de cercetare am devenit cu totul alt om. Totu~i ceea ce sta
la baza sentimentelor ~i retlexelor mele, practic, nu s-a
schimbat. Nici pana In momentul de falii nu am reu~it sa ma
debarasez de atitudinea critica falii de oameni, de obiceiul de
a-i judeca. Oare care sa fie cauzele? Prima ar fi ca am avansat
pe calea cunoa~terii ~i Inlelegerii, dar nu am confirmat efectiv,
prin aCliuni ~i comportament, aceste schimbari. Este mai u~'or
sa dai sfaturi decat sa Ie urmezi.
A doua ar fi ca am adoptat un regim de munca suprasolicitant. Mi-am dat seama de acest lucru cand ajutam 0
cuno~tinla de-a mea, sportiv de performanla.
- Nu ~tii sa chiule~ti, i-am zis, tot timpul munce~ti din
greu.
- Ce vrei sa spui? - m-a Intrebat el mirat.
- Divinizarea aptitudinilor, a muncii ~i a carierei Ii se
trage pe linia neamului. Te antrenezi chiar ~i atunci cand ar
trebui sa te odihne~ti. Performanlele se oblin cu ajutorul
energiei subtile, care line de spirit ~i de iubire, ~i nu prin
sporirea densitalii energiei exterioare. Energia comprimata se
acumuleaza prin disciplina, eforturi volitive continue, prin
respectarea regimului ~i a logicii umane. Pe Cea subtila Insa 0
sporim atunci cand ne neglijam Indatoririle, cand nesocotim
regimul ~i urmarirea unui leI. Acest tip de energie 11percepem
ca pe 0 senzalie de bucurie launtrica, fericire ~i seninatate
162

sutleteasca. Omul munce~te, In primul rand, pentru a acumula

energie subtila, caci ea Ii asigura viitorul, sanatatea urma~ilor,
0 condilie fizica buna ~i un destin favorabil. Cand bucuria
launtrica este reprimata, Inabu~ita dintr-un siml exagerat al
datoriei sau din raliuni de cariera etc., atunci un salt apreciabil
In plan exterior poate fi urmat de 0 cadere nervoasa, depresiune, probleme grave de sanatate, sraramarea destinului. In
perioada sovietica, antrenorii au remarcat ca, atunci cand
tinerii sportivi sunt pu~i pe glume ~i rad In timpul antrenamentelor, rezultatele lor nu mai sunt atat de bune. Drept
urmare, Ii s-a interzis sa se bucure, sa rada ~i sa glumeasca. ~i,
Intr-adevar, rezultatele au crescut, dar nimeni nu ~i-a dat
osteneala sa observe cum s-au rasfrant toate acestea asupra
sanatalii ~i destinului sportivilor, de fapt, nimeni nici nu-~i
batea capul cu asemenea probleme.
Ideologia comunista aborda viata individului ca pe un
subiect de importanla secundara. Pe primul plan erau puse
scopurile ~i rezultatele. De aceea, tinerele sportive erau
constranse sa ramana gravide, pentru a putea obline rezultate
Inalte, Intrucat, In primele luni de sarcina, organismul l~i
elibereaza rezervele interioare. Cand totul se sfiir~ea, fetele
trebuiau sa avorteze. Suprimarea iubirii ~i a vielii In numele
unui scop suprem era postulatul de bazii al ideologiei
comuniste. Insa urmarile divinizarii valorilor spirituale s-au
dovedit a fi Intotdeauna mult mai funeste decat cele ale
Inchinarii la valorile materiale.
Ei bine, expliciindu-i sportivului meu cauzele insucceselor,
am real izat deodata ca toate cele spuse se refera, In primul
rand, la propria mea persoana. ~i eu care credeam ca fac un

163

I
f !

_1

~
.. ,-.--

bine muncind pe branci ca sa-i ajut pe oameni... Oar s-a

dovedit ca lucrurile nu stau tocmai a~a. Daca, ajutandu-i pe
allii, ili reprimi eu-I Divin, iubirea ~i bunatatea sujleteasca,
acest ajutor al tau va atrage, mai devreme sau mai tarziu, 0
nenorocire. Sesizarea acestei diferente vine uneori prea tarziu.
inainte se credea cii egoismul este 0 triisatura prin excelen(ii
negativa, ca trebuie sa dam la 0 parte propriile interese, sa ne
Invingem ego-ul, sa-I Inabu~im. Este un punct de vedere
specific Orientului. Ideologia comunista ~i I-a Insu~it, folosindu-I ca pe 0 arma. Apoi oamenii ~i-au dat seama ca, Intr-o
anumitii proportie, egoismul este totu~i necesar. Ciici, pentru a
putea oleri ceva, este necesar, mai intai, sa ai tu insuli. Este
un punct de vedere occidental ~i, la ora actuala, este Imparta~it
de cea mai mare parte a omenirii. incotro sa ne Indreptam, cu
cine sa ne identificam, cum sa determinam exact proportia
sanatoasa a egoismului?
Sa analizam cateva situatii.
Prima variantii: individul dore~te sa pastreze In sufiet
senzatia de fericire ~i bucurie ~i, pentru a nu 0 ~tirbi, refuza
sa-~i ajute vecinul muritor de foame.
A doua variantii: Incercand sa-~i pastreze sentimentul de
bucurie ~i fericire, individul cauta sa se razbune pe cel ce I-a
tras pe sfoara, I-a tradat sau I-a jignit, cu alte cuvinte, i-a
prejudiciat fericirea launtrica.
A treia varianta: in dorinta de a-~i pastra sentimentul de
bucurie ~i fericire, individul se sacrifica, murind pentru
salvarea aproapelui.
In primul caz, sursa bucuriei 0 constituie bunastarea
materiala, in cel de-al doi lea - principiile spirituale, iar In al
164

treilea - iubirea Oivina.

Atunci cand, in dorinta de a ne piistra iubirea Oivina din
sufiet, ne neglijam indatoririle umane, este yorba exact de acel
tip de egoism care ne este necesar. Ne urmam sentimentele ~i
ele nu se in~eala. Faptul in sine nu inseamna nicidecum renuntarea la cele umane. Acestea devin, pur ~i simplu, secundare.
insa, atunci cand la baza egoismului nostru sta fericirea
materiala ~i spirituala, nu ne mai pasa nici cat negru sub
unghie de iubirea ~i viata altor oameni. in acest caz, de~i ne
ofem senzatia de fericire ~i bucurie, sentimentele, de fapt, ne
in~eala.
Toata viata mea, citind carti, vizionand filme, m-am
autoeducat in spiritul ideii ca la originea fericirii ~i a bucuriei
sta fie principiul material, fie cel spiritual. inca din copilarie
am manifestat dorinta de a avansa mereu, din aceasta cauza
inertia sentimentelor meIe, care ma ata~au de cele umane, s-a
dovedit a fi mult mai mare decat nivelul mediu. Credeam ca
m-am eliberat de atractia exercitatii de eu-l uman. Un singur
lucru ma stiinjenea: dependenta de verigile intermediare. Este
yorba de verigile care unesc eu-I uman cu cel Divin. Prima
veriga ~i treaptii., pe care nu reu~eam s-o depa~esc, era tocmai
inertia sentimentelor mele, dependenta de ele. intrucat
sentimente Ie sunt legate nemijlocit de intiimplarile vietii, de
ritmul ei, era necesar sa-mi modific regimul obi~nuit de via(ii.
Emotiile noastre sunt legate, in primul rand, de cele trei
functii vitale: respiratia, hrana ~i sexul. Cu cat mai mult ne
deta~am de ele, cu atat reu~im mai bine sa ne stiipanim
sentimentele. Pentru Inceput, am hotarat sa ma abtin 0 vreme
de la hrana ~i sa plec undeva In altii parte, Intr-un alt cJimat
165

r II

;f

~,

f
. j

.0-. ..,.,-.

emotional, care sa ma scuteasca de obi~nuitele declan~ari ale

emotiilor. impreuna cu prietenii, am ales ca tinta a calatoriei
Egiptul.
Dimineata ma trezesc din cauza acceselor de tuse cu care
m-am obi~nuit deja. Accesele lncep In timp ce Inca dorm.
A~adar, l~i fac simtita prezenta emotiile agresive de profunzime. Ele depa~esc ca amploare cadrul con~tiintei me Ie ~i
cadrul actualei mele vieti. Raman lntins In pat cu ochii lnchi~i
~i ma rog, iertandu-i pe toti cei ce m-au necaj it, In special pe
femei. in ultima vreme lnsa aceasta nu ma ajuta. lar ~i iar,
lncerc sa descopar cauza tusei ~i a supararilor mele. in
con~tiinta mea toropita de somn se perinda din nou franturi de
programe: suparari pe femei, pe parinti, pe sine ~i pe propria
soarta. Schema lnsa nu functioneaza ~i nu-mi pot explica de
ceoTusea ma sufoca, dar continuu, pe jumatate adormit, sa-mi
rostesc rugaciunile, lncercand sa sondez terenul In cautarea
sursei.
~i iata ca, In acea dimineatii, nefiind Inca pe deplin treaz,
mi-am dat seama ca nu are rost sa scormonesc dupa episoade
disparate. Problema se cere solutionata lntr-o maniera
tran~anta: ori da, ori ba, ori continuu sa-i judec pe oameni,
dand apa la moara gandirii negative, ori renunt definitiv la
atitudinea critica. Mi-am reluat rugaciunea:
- Doamne, ma voi striidui sa nu-i mai judec niciodata pe
oameni ~i sa nu gandesc despre ei In termeni negativi.
in aceea~i clipa, tusea a disparut subit ~i n-a mai revenit,
niei In ziua aceea, nici In urmatoarea. Am reu~it sa ma
desprind de sentimentul de desconsiderare ~i superioritate fata
de alti oameni. Staptinirea sentimentelor. ctind incepi sa
166

~'
percepi caracterul real al eu-Iui Divin, este 0 etapa sine qua
non in evolutia individuala. Atunci cand individul se margine~te la a-~i lnsu~i arta stiipanirii sentimentelor ~i a subcon~tientului, fara a se concentra asupra celor Divine, ci
dimpotriva, continuand sa urmareasca scopuri ce tin de sfera
umanului, lncepe sa se produca 0 dezintegrare, lentii sau
rapida, a con~tiintei ~i a emotiilor. Multe persoane au sf'ar~itIn
clinicile de psihiatrie sau au murit, dupa ce au trecut de la yoga
trupului la yoga spiritului. Pentru a putea experimenta ce line
de uman. trebuie mai inttii sa acumulezi in tine ceea ce este
Divin. Deocamdatii lnsa trebuie sa urmiiresc de~at orice
manifestare a emotiilor, sprijinindu-ma totodatii pe sentimentul
de iubire Divina. Deosebit de fructuoasa In acest sens este
de~area de emotiile agresive, de suparare. Nu este un lucru
lntiimplator ca vechii greci considerau tragedia drept 0 culme a
artei dramatice. Aici, proportia dintre agresivitatea, furia ~i
disperarea din planul exterior, pe de 0 parte, ~i seniniitatea ~i
fericirea launtrica, pe de altii parte, atinge cote maxime.
Pentru a nu depinde de senti mente ~i emotii, pentru a nu
luneca In sclavia lor, trebuie sa ne lnva(iirn sa traim permanent
In doua dimensiuni emotionale diferite: In iubirea Divina, care
este liberii de orice servituti, ~i In iubirea, fericirea ~i bucuria
umana, care oscileazii In functie de stari Ie concrete ale
umanului.
A~ cum mi-am pliinuit-o, ciilatoria In Egipt ar fi trebuit sami fumizeze numai emotii pozitive. in orice caz, ea lmi oferea
posibilitatea de a ma sustrage tensiunii pennanente In care ma
tinea activitatea mea ~i de a lnvinge inertia sentimentului cii
hrana lnseamna viatii: cu cat este mai multii hrana ~i mai
167

I
I I
I

\\

~
~

aleasil, cu atiit mai multil viatil ar da. Pur ralional, am inleles

demult ca viala nu inseamna hrana i nici macar cunoOtere,
ci iubire eliberata de orice servitute. Speram sa-mi diminuez
in timpul acestei cilliltorii dependenta falil de sentimentele care
mil tineau legat de eu-I uman in manifestilrile lui materiale ~i
spirituale. Am sosit la AI-Ghurdaqah impreunil cu doi prieteni.
Am luat cu noi bicicletele, asta ca sil nu ne stricilm dispozitia,
alergiind dupil taximetri~ti ~i tocmindu-ne cu ei la tot pasul.
Preturile aici cre~teau absolut incontrolabil ~i aceastil
nesfiir~itii galopare era obositoare. Cu bicicletele insil ne-am
putea deplasa dupil voia inimii. in plus, ar fi ~i un exercitiu
fizic excelent. Am ales un hotel ceva mai ieftin, nu pe litoral.
Tot din considerente de economie am renuntat la asigurarea
medicalil, lucru pe care aveam sil-I regret mai tiirziu. Eram
con~tient de faptul cil hotelul nu va fi tocmai unul de lux,
realitatea insil mi-a intrecut toate a~teptilrile. Ca sil nu mai
spun cil oril~elul arilta cam dilrilpilnat. Pe aproape 0 treime din
teritoriul lui se in~iruiau carcase de beton Iilsate de izbeli~te.
Hotelul nostru se afla parcil pe un ~antier. De jur imprejur,
numai noroi ~i grilmezi de gunoaie, nici urmil de asfalt. Ne-am
Iilsat bicicletele in camera hotelului ~i am mers sil vedem
marea.
Data trecutii am tras la un hotel destul de curat, situat in
apropierea milrii. Acum insil aveam impresia cil ne-am
cufundat intr-o adevilrata cloacil. Am luat cu mine aparatul de
filmat, ca sil imortalizez primele impresii. Dupil ce am
traversat strada principalil a ora~ului, care era ~i asfaltatil, a
trebuit sil cotim, pe liingil maghemite co~covite, pe 0 potecil
neingrij itil ~i intesatii de gunoaie, care ducea spre mare. Am

168

hotilriit sil filmez toate acestea. Cum era ~i firesc, n-am putut
scilpa de sentimentul de dezgust ~i insatisfactie falil de cele din
jur. A~a cil m-am trezit cu aparatul de filmat defect. Obiectele
neinsufletite i~i intensificil sensibilitatea, in contact cu
oamenii. intregul Univers s-a nilscut din iubire, de aceea
sensibil itatea este 0 insu~ire comuna tuturor obiectelor, atiit
insufletite, ciit ~i neinsufletite. in timp ce in con~tiinlil noi
separam cu precizie notiuni ca spatiul, timpul, materia, sentimente Ie, in sentimentele noastre aceste trei notiuni formeazil
un intreg, mai cu seamil in sentimentul iubirii. Totodatil,
senti mente Ie noastre nasc permanent materie, spatiu ~i timp.
Giindul este ~i el 0 totalitate de spatiu, timp ~i materie, dar
cu 0 dinamicil mai sporitii a componentei spatiu. in sentimente
este mai activ timpul. Pe milsura dilatiirii Universului cre~te
tendinta revenirii lui la un singur punct, cu alte cuvinte,
spatiul, timpul ~i materia manifestii 0 tendintil sporitii de a se
contopi. Universul devine tot mai senzitiv. Obiectele neinsufletite incep tot mai mult sil semene cu cele vii. imi amintesc
de intiimplarea cuiva care introducea in calculator 0 listii cu
persoane decedate. Unul dintre nume Ii scapa mereu.
Calculatorul refuza sil-I afi~eze. Mai tarziu s-a constatat cil
persoana in cauza era in viatil.
in timpul ~ederii mele in Germania nu am reu~it, din
pilcate, sil stau de vorbil cu un personaj foarte interesant. Este
yorba despre un domn, care practicase in mod strillucit
avocatura ~i cii~tigase 0 avere frumoasil. Mai nou, el se dedicase universului cunoa~terii energiilor ~i lucrului cu informatia.
Cu timpul, el a inceput sil comunice cu obiectele neinsu169

~
- ~
~'

fletite. ::;iiata ce i s-a lnrnmplat odata.

Ma~ina lui ramanea mereu In pana. Acest lucru se lntampla,
cu regularitate, tocmai atunci cand ma~ina ajungea la
intersectii. Mecanicii nu reu~eau nicidecum sa gaseasca sursa
acestor defectiuni. Atunci, el a hotarat sa lntrebe ma~ina care
sunt cauzele. Raspunsul care i-a venit a fost "Vreau sa-mi pui
un nume". Dupa ce i-a ales ~i i-a pus un nume, ma~ina nu i-a
mai creat probleme. Lumea inanimata reactioneazii cu intensitate tot mai mare la emotiile oamenilor. M-am obi~nuit demult
cu aceste manifestiiri. Dezamagirea ~i iritarea pe care Ie-am
lncercat in Egipt eu Ie-am transmis camerei de luat vederi,
tilmand ceea ce-mi provocase dezgust. ::;i ea s-a defectat
imediat. A urmat aparatul de fotografiat subacvatic, in care, de
altfel, lmi pusesem mari sperante. Totul s-a lntamplat In timpul
unei furtuni pe mare, cand lncercam sa ma deplasez de-a
lungul recifului cu intentia de a efectua 0 scufundare. Valurile
ma aruncau lnapoi spre recif. Situatia In care m-am pomenit
devenea din ce In ce mai dificila. Apele furioase mi-au smuls
de pe piciorul stang sandaua de plastic. Am incercat s-o
recuperez, dar un nou val, izbindu-ma, mi-a smuls-o ~i pe
cealalta. Am lnteles imediat ca, daca-mi va fi smulsa ~i masca
pentru scufundari, nu voi mai fi In stare sa vad sub apa coralii
ascutiti ca briciul. Izbiturile de corali amenintau sa ma lase cu
pantecele sfiirtecat, dupa care n-a~ mai fi avut nici 0 ~ansa sa
supravietuiesc. in ciuda acestui fapt, lmi Iaceam mai multe
griji pentru aparatul de fotografiat, ca nu cumva sa-mi lunece
~i sa fie dus de ape. Am reu~it totu~i sa ma strecor printre
corali ~i sa ajung la un loc mai putin adanc. E adevarat ca, mai
tarziu, lntorcandu-ma la mal, m-am ranit la picioare. Ranile nu
170

s-au vindecat multa vreme dupa aceea, ~i asta deoarece coralii

secreta 0 substan(ii mucoasa otravitoare. Eram deci indispus,
fiindca nu reu~isem sa fotografiez bancurile de pe~ti, pe
deasupra, eram lngrijorat In legatura cu ceea ce mi s-ar fi putut
lntampla acolo, printre corali. Dupa aceasta patanie, aparatul
de fotografiat n-a mai functionat, de~i beculetele continuau
sa-i palpaie, iar dispozitivul de derulare a peliculei mergea ca
ceasul. La scurt timp a cedat ~i dictafonul.
Cat despre exercitiile de stapanire a emotiilor, Egiptul lmi
oferea un cadru excelent. M-am dus lntr-o zi la statia
telefonica sa fac comanda pentru 0 convorbire cu Rusia.
- Cat costa un minut de convorbire?

Trei dolari.
- Foarte bine, zic ~i, lasand numarul de telefon, intru In
cabina telefonica. Vorbesc 0 jumatate de minut, dupa care ies
din cabina ~i ma apropii de tejghea. in spatele ei sta 0
egipteana masiva cu 0 mina imperturbabila ~i privirea grea.Va costa ~asedolari, ma anunta ea. - Cum a~a? - nu-mi pot
stapani nedumerirea. Ea ridica din umeri. - Va costa ~ase
dolari. Mai tarziu mi s-a explicat ca trebuia sa vorbesc cel
putin doua minute. A doua zi m-am apropiat de receptionerul
hotelului In care eram cazat. - Cat costa un minut de
convorbire cu Rusia? - Patru dolari, dar trebuie sa vorbiti cel
putin trei minute. Atunci m-am gandit sa-i trag pe sfoara pe
toti. Am mers la un hotel de lux, unde serviciile oferite sunt
net superioare ca nivel. Mi s-a spus ca minutul costa patru
dolari ~i ca se poate vorbi un minut. Am stat la telefon doar
patruzeci de secunde. - Va costa opt dolari, mi-a spus calm
individul de la receptie, privindu-ma ca pe 0 insecta.
171

/I

- Cum a~a? - Ati vorbit un minut ~i zece secunde, mi-a

raspuns el, trebuie deci sa platiti pentru doua minute. lata
computerul, adauga el, lacand semn spre calculatorul inchis.
Nu avea nici un rost sa-I contrazic. Ba mai mult chiar, discutiile de acest gen pot aduce numai necazuri. Am auzit ca, in
Thailanda, taximetri~tii, in loe de cinci minute, Va plimba cu
taxiul un ceas, dupa care va pretind 0 suma fabuloasa. Daca
yeti incerca sa protestati, va puteti trezi la sectia de politie. lar
politi~tii din partea locului nu ~tiu nici 0 boaba de engleza. Jar
dad! yeti fi aruncat intr-o inchisoare thailandeza, ati putea
foarte bine sa nu mai ie~iti viu de acolo. ~i, credeti-ma pe
cuvant, patria n-o Sa Va deplanga absenta ~i nici n-o Sa va ia
apararea. Turi~tii ru~i sunt tratati peste hotare cu 0 totala !ipsa
de consideratie. Pe de 0 parte, de vina e nivelul sciizut al

sa va informati din timp ~i cat mai temeinic asupra masurilor

de protectie personala ~i sa fiti pregatit pentru orice surpriza. E
de preferat totu~i sa va bizuiti mai mult pe fOr/ele proprii.
In Egipt, aceste nesfiir~ite escrocherii ~i lipsa de respect mau ajutat sa-mi revin. Caci ordinea se vindeca prin haos.
Am parasit Egiptul inaintea prietenilor mei. Ei au mers sa
ma conduca pana la aeroport cu bicicletele. La intrarea In zona
aeroportului, cei de la postul de politie i-au oprit ~i Ie-au cerut
sa-~i lase bicicletele acolo. Ei ~i-au continuat drumul pe jos.
Apoi m-au ajutat sa-mi duc bagajele pana Ia punctul de
control.

- N u va temeti c-o sa va fure cineva bicicletele?

aratat eu curios.

- m-am

culturii comunicarii ~i comportamentului compatriotilor no~tri,

pe de allii parte, toti ~tiu ca turistul rus este complet lipsit de

- Pai, n-ar prea avea cum, au zis ei, sta un ofiter de politie
aeoIo.

aparare.

Intr-adevar, au avut mare bafta: bicicletele nu Ie-au fost

furate.

Mi s-a povestit cum, In Tunisia, un calator, inchiriind

ma~ina, a lovit din intamplare 0 camila. Se pare ca nici macar

nu era vina lui, cu toate acestea, i-a fost fixata 0 amendA de
cateva sute de mii de dolari, dupa care omul a fost bagat la

Ce-i drept, Ie-au disparut farurile de import. Unul dintre ele

n-a putut fi de~urubat ~i hotii au fost nevoiti sa-I taie cu cutitul.

Inainte de imbarcare,am intalnit 0 vechecuno~tinta.

Am stat cu sotia la un hotel de cinci stele, povestea el cu

inchisoare. ~i ar fi zacut acolo mult ~i bine, pana la slar~itul

zilelor sale, daca nu i-ar fi sarit in ajutor un prieten, care a

0 mina sumbra.

cumparat in Asia

la pret redus ~i a

Inainte de plecare trebuia sa-mi duc bagajele la ma~ina. Au

venit hamalii, care au pretins un pret exagerat. N-am avut

Astiizi, Rusia e intesata de tot soiul de agentii de turism cu

incotro ~i Ie-am dat suma cerulii. Aia au pus mana pe bani, au

plecat dupa bag:ye ~i du~i au fost. A trebuit sa-mi car singur

Mijlocie

0 camila

expediat-o cu avionuI in Tunisia.

existenta efemera, care, in plus, sunt prea putin preocupate de
soarta calatorilor care apelem la serviciile lor. De aceea, daca
v-ati decis

sa vizitati

0 tara mai putin civilizata, este mai bine

bag:yelepana la autobuz. Nu, hotarat lucru, babuinii a~tia n-o

sa ma mai vada pe aici, a incheiat el pe un ton categoric.

0 parte din sentimentele mele erau intru totul de aeord eu el,

172

173

I'(

contribuind la sporirea pretentiilor, cealaltA, mai sanatoasa, nu

lua lucrurile in serios, receptiind informatia cu mai mult calm.
Am incercat sa-i transmit ~i lui aceastA a doua parte a
sentimentelor mele: - ~tii, cred ca nu are rost sa ne pripim cu
concluziile. Nu vezi ca, pana in ziua de azi, ei i~i duc traiul in
corturi? ~i, pe urmii, hamalii te-au fentat de cinci dolari, pe
cand demnitarii ru~i te-au pagubit de 0 mie de ori mai mull.
Am citit prin ziare ca Rusia, de fapt, nu avea nevoie de acel
credit de mai multe milioane care i-a fost acordat in 1998.
Ziarele scriu ca din orice imprumut raman doar 15%. lar, cand
e yorba de intors datoriile, nu tot din buzunarul nostm se ia? In
schimb, hamalii no~tri sunt ni~te tipi de treaba... EI a oftat: A~a este. Nimic nu e sigur in lumea asta plina de pacate. Am
cAzut pe ganduri: "Rusia e cufundatA In haos ~i acest fapt
ameninlii sa-i ruineze economia ~i sa distruga Intreaga tara. ~i
cand te gande~ti ca, pana nu demult, ea era oranduita prea
riguros, dar deznodamantul a fost acel~i". In cadrul oricarui
.sistem trebuie sa existe ~i elemente de autodistrugere, altfel
sistemul nu poate supravietni. Inainte de a parasi Egiptul,
mi-am amintit de 0 Intamplare interesantA. ~edeam cu totii In
camera de hotel ~i, fiindca tot n-aveam ce face, ne amuzam cu
un joe. Prietenii Imi numeau, rand pe rand, cifre conventionale, care ascundeau diverse persoane. Aceasta codare Imi
permitea sa citesc informatia In forma ei cea mai purii, Intrucat
excludea orice atitudine emotionala.
- Haideti sa verificAm starea de stres a fiecAruia, Ie-am
propus. Starea normala are 0 limita de aproximativ 20 de
unitati, limita periculoasa este de 100, iar cea fatala de 200
de unitati.

La numarul unu am constatat 30 de unitAti, la doi aproximativ 200, iar la numarul trei - 300 de unitati. Acest
ultim numar eram chiar eu. lncredibil, omul se poate atla
intr-o stare de stres maxim ~i nici macar sa nu-~i dea seama.
Reactia cmotionala care a urmat acestei descoperiri m-a
impiedicat sa intrevad imediat cauzele. Banuiesc totu~i ca ele
sunt legate de activitatea mea. Durata medie a vietii unui
chirurg cardiolog este de aproximativ 42 de ani, ~i nu
intamplator: de el depinde daca ~i cat va trai pacientul. Insa,
oricum ar evolua situatia, el Ie poate spune rudelor cu
con~tiinta impacatA: - Am folosit tehnologiile de ultima ora ~i
am urmat cu strictete toate instructiunile. Nu m-am abatut
intm nimic de la ele.
Cat despre mine, nu am la dispozitie nici un fel de
instructiuni ~i unicullucru pe care-I pot spune in apararea mea
este: "Am mcut tot ce mi-a stat in putere". La mine vin
pacienti la care medicii au renuntat. Foarte multi dintre ei
sufera de cancer ~i nu fiecaruia dintre ei ii pot da 0 mana de
ajutor. Deseori constat ca nivelul meu nu este suficient pentru
a-I scoate pe pacient la liman. Pe de 0 parte, asemenea cazuri
ma impulsioneaza sa-mi continuu cautarile, pe de altA parte
insa cre~te nivelul suprasolicitarilor
nervoase la care sunt
supus. lar, intrucat sunt inca puternic dependent de eu-I meu
uman, toate acestea se acumuleazi'i ~i, in scurt timp, incep
sa-mi macine organismul. Totu~i orice informatie sau situatie
dezagreabila Imi ofera ~ansa de a merge inainte.
De la aceste meditatii ma abate tusea chinuitA care-I scutura
pe unul dintre prietenii mei. La Petersburg, el 0 punea pe
seama climei, dar acum ne atlam in Egipt. Afara e canicula, iar

174

175

f
~'

accesele is-au intensificat.

II privesc ganditor cum se chinuie sa tu~easca. ~i povestea
se repetii in fiecare zi, mai cu seama diminetile.
- Mi-ai citit cea de-a cincia carte? - il intreb.
- Citit. Cu atentie, horcaie el.
- ~i? Ai lucrat la armonizarea ta dupa aceea?
EI ridica din umeri.
- Ai in camp semnele unei posibile morti, ii zic, ceea ce
inseamna fie cancer la pJamani, fie tuberculozii, fie astm.
Nivelul cramponarii de suflet, adica de iubirea de oameni, de
moralitate ~i idealuri, depa~e~te la tine de cateva ori pragul
fatal. Dar ce sa mai vorbim? - dau a lehamite din mana. Fa
cum ~tii, te prive~te.
La care el bombane~e ragu~it:

Ai face mai bine sa ma examinezi in plan subtil.

Informatia s-a dovedit a fi absolut surprinziitoare. Planul
subtil dezvaluia la suferindul nostru un potential sexual
remarcabil. Capacitatea de a atrage 0 femeie ~i de a 0 cuceri
era ie~itiidin comun.
- ~tii de ce ai avut probleme in relatiile cu femeile? I-am intrebat. Fiindca, in vietile precedente, femeile iti cadeau
la picioare. Aveai obiceiul- nici mai mult, nici mai putin - de
a te folosi de ele. ~i in viata actuala continui, in subcon~tient,
sa calci in picioare orice femeie care-ti iese in cale. Faci acest
lucru incon~tient, tara sa-ti dai seama. Din relatia cu 0 femeie,
tu extragi maximum de placeri senzuale. Dar, cu cat mai
aproape de iubirea Divina este emotia pe care 0 traie~ti, cu aliit
mai adanc patrunde aceasta in subcon~tient, iar 0 datil cu ea se
inradacineazii ~i un anumit tip de comportament ~i conceptia ta
176

despre lume...
De aici putem trage 0 concIuzie, pe cat.de simpla, pe atat
de logica: atitudinea ~i comportamentul pe care Ie ai fata de
persoana iubitii aratil cum te vei comporta ~i fata de ceilalti
oameni. Astfel, daca 0 tratezi pe femeia iubitii cu superioritate,
daca 0 folose~ti ca pe 0 unealta, vei proceda la feJ ~i cu toti
ceilalti oameni, ~i cu lumea inconjuratoare in general.
Parintii no~tri sunt primii oameni pe care ii iubim. De
aceea, cu cat mai mult ne iubim ~j respectiim parintii, oricum
ar fi ace~tia, cu atat mai armonip~i launtric suntem in
raporturile noastre cu lumea inconjuratoare: La ora actuala,
japonezii sunt cea mai longeviva natiune de pe glob. Locuitorii
muntilor Caucaz, de .asemenea, se bucura de .0 durata
exceptionala a vietii. Savantii n-au reu~it inca sa gaseasca
explicatia acestui fenomen. Insa atat japonezii, cat ~i caucazienii sunt deosebit de respectuo~i ~i de binevoitori falii de
parinti. A~adar, individul care-~i respecta parintii ~i da dovada
de noblew in relatia cu femeia iubita se poate a~tepta la 0 vialii
lunga.
in dimineata urmatQare nu puteam intelege: de unde vine
senzatia asta ciudata, de parca mi-ar lipsi ceva?
Apoi mi-am dat seama: nu se mai auzea tusea matinala a
amicului nostru. Accesele i-au disparut cu desavar~ire ~i n-au
mai revenit nici pe parcursul zilelor urmatoare. Astmul,
cancerul pulmonar au disparut din campul lui tara sa se fi
manifestat in exterior.
La un sentiment care nu are nimic ie~it din comun, omul
reactioneazii printr-un comportament obi~nuit. Dar, pe masura
ce se apropie de Dumnezeu, el trebuie sa se asemene tot mai

177

_J

.J

mult unui Inger. Caci, cu cat simtim mai multa iubire, cu atat
trebuie sa fim mai blanzi ~i mai genero~i sullete~te, cu atat mai
deschi~i iertarii ~i compasiuni i trebuie sa ne aratam fa(ii de
semeni, ~i asta tara a cantiiri, analiza sau evalua.

TREAPTA

PATRA

/'
Ma allu intr-un avion care se intoarce din Egipt, zborul
pana In Rusia dureaza cinci ore. Mai Inainte nu-mi placeau
zborurile lungi, apoi mi-am dat seama ca, In timpul zborului,
imi pot Indrepta atentia ~i eforturile asupra propriei persoane.
Yisul meu este sa petrec In Intuneric In subsolul vilei cateva
zile, ca sa revin la starea mea normala. Avionul este ca 0
celula mobila. Stau In fotoliu ~i imi amintesc 0 pilda sufista.
Odata un inva(iitor a venit Impreuna cu discipolii sai intr-un
sat, unde insa nu Ii s-a dat nici de mancare, nici nu I-au cazat.
~i iata-i noaptea in de~ertul rece, iar in jurul lor urla ~acalii.
Inva(iitorul Incepe sa se roage:
- Allah, Iti multumesc pentru faptul ca mi-ai oferit aceasta
situatie.
Discipolii comenteaza:
- Dumnezeu nu ne-a dat nici adapost, nici paine. Pentru
ce ii multume~ti?

- Eu ~tiu una, raspunde Invatiitorlll, In acest moment, ~i

mie, ~i vOlla Dumnezeu ne-a dat tocmai ceea de ce aveal11
179

nevoie.

Noi toti pornim din Dumnezeu ~i 11purtam in noi. Cu cat

mai mult se dezvolta umanul, cu atilt mai mult trebuie sa
nazuim la Divin ~i sa sporim legatura cu Dumnezeu in sufletul
nostru. lar atunci cand proportiile umanului vor atinge 0
anumita limita, pentru a 0 depa~i, va trebui sa ne intoarcem la
Divin.
Cu totii am ie~it din Dumnezeu ~i in El ne yom intoarce, ~i
orice situatie, oricum ne-ar parea ea noua, ne impinge
1ntotdeauna spre Divin. Daca incepem sa simtim acest lucru,
judecatile noastre nu mai au acela~i caracter categoric. Ceea ce
astiizi consideram ca este fericire, maine se poate dovedi
nefericirea noastra. Ceea ce socoteam mai ieri bogatie, astiizi
s-a dovedit a fi saracie.
indata ce liirgim hotarele temporale ale existentei noastre,
multe valori ~i situatii au cu totul alt aspect. Cu fiecare noua
amplificare a capacitatii de cuprindere a realitatii se schimba
sistemul nostru de conceptii despre lume. De aceea, conceptiile noastre despre lumea 1nconjuratoare n-au fost nicicand ~i
nici nu pot fi exacte. Yom cunoa~te aceastii lume atunci cand
ea se va comprima pentru noi pana la dimensiunile unui punct,
iar timpul se va opri, adica atunci cand aceastii lume se va
pierde 1n Divin.
"Lucru curios, ma gandesc eu, toate ambitiile me Ie,
aroganta ~i problemele legate de caracter 1mi vin din a patra
mea viatii. Locuisem in Egipt, dar nu reu~eam nicidecum sa
ob!in 0 informatie concreta: care a fost ocupatia mea. Abia
acum am realizat cii fusesem preot. Fiindca veni yorba, pentru
prima oara 1n ultima jumatate de an au 1ncetat sa-mi
180

'\

amorteasca degetele mici de la maini. Nu se ~tie de ce au prins

a se ridica la suprafatii valuri de frica 1n fata viitorului probabil, vin de acolo, din a patra viatii.
Ma uit sa vad de ce ma ata~asem acolo. Curios lucru,
capacitatea de acceptare a umilirii trupului, spiritului,
sufletului era foarte 1nalta, altfel spus, dependenta de eu-l
uman era minima. De unde vin atunci 0 asemenea rigiditate ~i
ambitiile? incep sa analizez cu atentie eu-l uman 1n plan subtil,
apoi trec treptat la verigile ce duc spre Divin. Prima veriga e 1n
ordine. A doua ~i a treia - de asemenea. A patra. Stop. Aici eo
oprire. Ce fel de veriga e aceasta? Cum se nume~te? De ce
tocmai aici e 0 asemenea concentrare? Nu ~tiu. Nu ~tiu nici
cum sa numesc aceastii structura. N-am deciit sa a~tept.
Treptat, tottll se va limpezi.
Suriid cand 1mi amintesc cum, cu cateva luni in urma,
dibuisem 0 structura ~i nu reu~eam nicidecum sa-i gasesc 0
denumire. "De ce sa ma striiduiesc tara rost?" - m-am gandit.
in mod obi~nuit, eu vad modificarea campului, situatiile care
se creem 1n plan subtil, apoi, vreme 1ndelungata, ma dau de
ceasul mortii, 1ncercand sa patrund, sa clasific ~i sa a~ez totul
1ntr-un sistem unic. Treptat se precizeazii denumirea ~i
interconexiunile dintre diferite elemente. in 1mprejurari critice
informa!ia mi se transmite sub forma de text. Am incercat ~i
de aceasta data sa ob!in informatia: cum sa numesc aceasta
entitate. Informa!ia a porn it spre mine. incep sa conturez
literele. "L-e-n-e-~-i-i n-u t-r-e-b-u-i-e s-a ~-t-i-e I-u-c-r-u-I
a-c-e-s-t-a."
Oenumirea am gasit-o singur, mai tarziu. Curios, eredeam
ca, daea ma aflu 1n contact eu anumite entita!i, acestea
181

urmeazii sa ma sustina mereu din spate ~i aproape ca trebuie sa

ma duca de mana. Da de unde, nici pe departe! 0 conectare
directa este un lucru extrem de rar, in general imi vin sugestii
indirecte.
Am inteles ca astfel este ghidat fiecare dintre noi. Numai ca
putini vad ~iinteleg lucrul acesta.
Avionul incepe sa vibreze puternic. Cercetez, pentru orice
eventualitate, campul avionului, dar totul pare a fi in ordine.
"Vant lateral puternic, anunlii comandantul aeronavei, cu 0
vitezii de aproximativ 170 km/ora. De aceea, viteza noastra de
zbor este acum nu de 900, ci de 220 km/ora".
- Cu a~a vitezii zboara avioanele ce stropesc campurile,
bombane~te cineva de langa mine.
"Dupa toate probabilitatile, yom ajunge la Peterburg cu
intarziere,

ma gandesc.

Avionul

schimba

altitudinea

~i

trepidatia inceteazii treptaL Imediat dupa aterizare eu simt, in

interior, 0 greutate insuportabila: este fie bionergia Rusiei, fie
a mea. Chiar in seara sosirii incep sa primesc apeluri telefonice
de la cuno~tinte ~i pacienti. Observ ca starea mea de impacare

dispare undeva ~i apare 0 stare de irascibilitate ~i nervozitate,

pe care nu pot nicidecum s-o depa~esc. Mi-am contramandat
toate conferintele ~i orele de consultatii. Singura exceptie a
constituit-o ora~ul Peterburg, unde, in fiecare toamna ~i
primavara, prezint un fel de dare de seama asupra rezultatelor
cercetarilor. La 3 aprilie urmeaza sa tin 0 prelegere. Eu nu-mi
alcatuiesc niciodata un plan al discursului ~i nu folosesc un
text dinainte scris, totu~i imi notez unele momente importante,
ca sa nu Ie trec cu vederea in decursul conferintei.
Am in fata mea un chestionar expediat prin fax de la un
182

~'

ziar - un ~ir de intrebari pe care vor sa mi Ie puna ziari~tii.

Intrebarile difera de cele care mi se pun de obicei in timpul
conferintelor.

- Va considerati cumva un ales?

- Este adevarat ca sunteti un om toarte aspru, care nu-~i
crulii pacientii?
- Va este oare cunoscut sentimentul milei?
"Ar fi interesant sa aflu, ma gandesc, daca ei mi-au citit
cartile". La conferintii va trebui sa raspund la aceste intrebiiri.
Intrebarea referitoare la calitatea mea de ales este ridicola.
Asprimea mea falii de pacienti e cu totul alta discutie. I se
poate oare repro~a chirurgului ca este aspru pentru faptul ca
lucreaza cu scalpelul? M-am convins ca alintarile ~i consolarile nu numai ca nu aduc nimic bun, ci pot fi chiar
periculoase. Cu 0 jumatate de an in urma m-am confruntat cu
0 situatie care a demonstrat inca 0 data lucrul acesta.
Intr-un ora~, eu am oferit consultatii catorva persoane. La
consultatii am fost intrucatva ajutat de 0 anumita persoana.
Dupa cum am aflat mai apoi, concursul domnului in cauzii s-a
datorat dorintei de a-~i face publicitate lui ~i cursurilor sale.
Individul se credea clarviiziitor ~i pretindea ca intelege Biblia
in esenta ei. Oamenii nu se aratau prea dornici sa vina la el ~i
atunci el a hotarat sa profite de conferinta ~i consultatiile mele.
lata in fata mea 0 femeie cu lacrimi in ochi.
- Fiica mea s-a sinucis; ajutati-ma sa inteleg, ce s-a
intamplat?
- Un nivel uria~ al trufiei, i-am spus; fiica dumneavoastra
nu ~tia sa accepte situa!iile traumatiz<1nte. Parin!ii nu vor, iar
copiii nu mai sunt in stare, ~i situa!ia se agraveazii progresiv.

183

I
II~
I
ii
.
/'

Fiica dumneavoastra putea ti salvata de sinucidere printr-o

boala grea sau prin necazuri ~i nenorociri necontenite. Intrucat
lucrul acesta nu s-a Intiimplat, situatia a avut un deznodamant
tragic. insii arice prace.') fnceput din exterior continua in
interior, in plunul subti!. Sufletul tiicei dumneavoastra nu
poate intra In lumea de dincolo ~i continua sa se chinuiasca,
tiindca dumneavoastrii va framantati, regretati ~i va Invinovatiti prea mull. In timp ce, la nivelul exterior, multe evenimente se produc In mod ireversibil, In plan subti] multe pot
ti schimbate. Daca va veti Invinge disperarea, i-am spus
femeii, ~i veti renun!a la autoflagelare, veti ajuta In felul acesta
~i sufletul fiicei, ~i propriul dumneavoastra suflel. lar daca veti
Incepe sa lucrati la armonizarea propriei persoane, va veti
puritica nu numai dumneavoastra, ci ~i sufletul tiicei.
Acceptarea noii informatii este ceva complicat pentru oamenii
ce au un nivel sporit al trutiei. Pentru aceasta ei ar trebui sa se
schimbe, dar tocmai acesta este lucrul pe care ei nu vor sa-I
faca, fiindca aceasta Inseamna lipsa de aparare.
Ochii femeii exprima lipsa de Intelegere. Ea a~tepta cu totul
altceva din partea mea. Tipul acesta de oameni Imi este
cunoscul. Candva am avut la New York 0 pacientii, care Imi
punea Intrebari neesentiale, uneori absurde.
- Logica dumneavoastra va blocheazii posibilitatea de a
recepta informatia care vine de la mine, i-am zis. - Lucrurile
pe care Ie spun eu trebuie, In primul rand, sa Ie simtiti.
Dumneavoastra Insa nu doriti sa va schimbati, ci Incercati sa
va folositi de mine. Nu veti obtine nimic cu Intrebarile
dumneavoastra.
Ea a insistat ~i eu am consimtit: eram curios daca voi fi In

stare sa rezisl. M-a chinuit vreo doua ore ~i, In cele din urma, a
exclamat dezamagita:

Am venit la dumneavoastra ca sa ma eliberez de

rautatea ~i agresivitatea pe care Ie-am acumulat; eu Ie arunc

asupra dumneavoastra, iar dumneavoastrii mi Ie Intoarceti
Inapoi.
Atunci am Inteles de ce Imi punea ea Intrebarile. In
America, oamenii s-au obi~nuit sa foloseasca totulln scopurile
lor personale. 0 astfel de atitudine consumista intra In sange ~i
da na~tere mai apoi unor probleme serioase. Daca 0 asemenea
persoana nu-~i schimbii atitudinea falii de lume, este
incurabila. $i In momentul de falii Imi dau seama ca aceasta
femeie ~i-a pierdut ti ica ~i ca are nevoie de compasiune, Insa,
pur ~i simplu, vad ce se va Intiimpla pe urma. De aceea sunt
nevoit sa spun adevarul.
- Moartea fiecarui om este determinata de sus. Pe urma,
ea este determinatii de karma personala, caracterul ~i soarta
tiecarui om. Abia In al treilea rand ea este determinatii de
caracterul ~i comportamentul altor oameni. Pe acest plan,
conceptia incorecta despre lume, comportamentul ~i caracterul
dumneavoastra au influen!at, Intr-o anum ita masura, soarta
tiicei ~i continua s-o influenteze ~i acum. Daca nu va
schimbati atitudinea falii de cele Intiimplate, peste vreun an ~i
jumatate v-ati putea Imbolnavi de cancer. Nu va veti ajuta nici
tiica ~i nici dumneavoastra nu va veti putea salva. Duceti-va ~i
reflectati 0 vreme.
Peste un timp oarecare, doamna revine. Pentru ca omul sa
ajunga la Dumnezeu ~i sa se sprijine pe eu-I sau Divin, trebuie
sii i se arate cum Ii fuge umanul de sub picioare, cum se naruie

184

185

1
.......

~i dispare. Daca, in acest moment, omul ~tie incotro sa mearga,

el izbute~te sa traverseze aceasta etapa grea. Vedeam dupa
ochii femeii ca este pregatita. ~i iatii ca 0 iau de mana, ii
examinez campul ~i vad ca situatia e mult mai grava. Nu mai
inteleg nimic. Agresivitatea subcon~tientii fata de barbati,
aparuta cine ~tie de pe unde, depa~e~te de trei ori nivelul
mortal. Ea a lacut ceva absolut incorect ~i i s-a intamplat ceva
"Ce mai ~edintii! - ma gandesc eu, trebuie s-o readuc macar
la starea initiala."
incerc din nou sa-i explic ceva ~i cred ca am reu~it oarecum
s-o redresez.
Dar gre~eam. Ea a venit a doua zi impreuna cu sora ei, care

a inceput sa strige ca sunt un ~arlatan ~i sa ceara sa fie

restabilitii dreptatea. Eram curios sa ~tiu ce anume i s-a
intiimplat in decursul ~edintei ~i am aflat urmatoarele lucruri.
Doamna a ie~it de la mine cu ochii scaldati in lacrimi. De ea sa apropiat in graba tanarul pe care I-am mentionat mai sus.
Poate ca era compasiune umana, poate dorinta de a produce 0
impresie buna, pentru ca oamenii sa vina la cursurile lui. EI a
inceput s-o lini~teasca:
- Nu va framantati, totul se va aranja, nu dati prea multii
importantii celor ce v-au fost spuse.
~i subcon~tientul doamnei s-a aruncat iar de la Divin spre
uman. Nivelul trufiei, de doua ori peste nivelullimitii pana in
acel moment, il depa~ea acum de ~apte ori. Ea sea agatat
interior de acest tanar ca de 0 portitii de scapare ~i, cu cat
depindea mai mult de el, cu atat mai violent izbucnea, pe loe,
agresivitatea ei fata de barbati. Numai ca ea varsa aceastii
186

agresivitate nu asupra lui, ci asupra mea.

lmaginati-va urmatoarea situatie. Un staret, care vede cat
de greu ii vine unui calugar sa se roage ~i cat de istovit este
acesta din cauza postului, ii aduce in chi lie muzicanti, chelnerii ii aduc de la restaurant 0 cina copioasa, iar la caderea
noptii staretul ii aduce cateva femei.
Prietene, e~ti atat de obosit, odihne~te-te putin, ii zice
~

staretul calugarului.
Din punctul meu de vedere, tanarul a lacut acela~i lucru,
numai ca nu-~i dadea seama de asta. Cand dau consultatii, eu
ma straduiesc sa ma "acopar" in fata pacientilor, ca ei sa vada
in mine 0 treapta catre Divinitate, 0 u~a care se deschide
pentru ca omul sa intre in alta lume. Daca omul s-a incle~tat de
u~a, nu va mai intra deloc. Faptul ca pe durata ~edintelor ma
cuprinde uneori 0 stare de irascibilitate, determinata de
pacienti, este 0 alta problema. Pentru mine, lucrul acesta este
periculos, deoarece imi strapunge apararea. Aceasta dovede~te
dependentii ~i ata~are sporita fatii de unele aspecte ale
umanului.
invartesc in maini foaia, citesc intrebarea cu privire la
calitatea mea de ales. "N-au alta treaba a~tia decat sa caute
ale~i", ma gandesc eu agasat. Dad ar avea informatii complete
despre mine, despre felul in care s-a rUuit soarta cu mine, nu
mi-ar pune asemenea intrebari. in cartile mele insa eu comunic
numai lucrurile care nu I-ar ~oea pe cititor ~i care ofera 0
imagine a cercetarilor mele. Probabil, va trebui sa dau un
raspuns in concordantii cu realitatea. in anii de copilarie ~i de
tinerete am fost mereu urmarit de sentimentul ca sunt un ales.
De-abia in ultimul timp, de cand mi-am inceput cercetiirile, ma
187

f
-

consider un om normal.
A fi "ales" este 0 astfel de situatie In care te afli parca
deasupra 101oror.Mult mai adesea eu sunt nu mai sus, ci mai
jos de nivelul situatiei. Am 0 multitudine de probleme pe care
nu Ie pot solutiona ~i ci\rora nu Ie pot face fati!. Ce fel de ales
mai sunt ~i eu?
Telefonul ma distrage de la gandurile mele: ma suna 0
cuno~tintil din alt or~.
- Va mai amintiti, v-am telefonat cu 0 jumatate de an In
urma ~i v-am Intrebat de ce Imi amortesc mainile - Imi spune
ea rwnd. - Ei bine, la catva timp dupa aceasta
i-am imprumutat unei prietene cinci mii de dolari. Aceasta
i-a investit Intr-o afacere care a e~uat, cu alte cuvinte, eu, de
fapt, am pierdut banii ace~tia. in interiorul meu am acceptat
toate acestea. imi imaginam ci\ hoinaresc, ce~ind cu mana
Intinsil, ca nu voi mai fi In stare sa Imi revin, ~i iatil ciI, de
curand, am aflat ci\ persoanele care mi-au In~elat prietena nu
se eschiveaza de la plata datoriei ~i prom it sa restituie banii, ba
chiar platesc ~i dobanda. Puteti descrie aceastil Intamplare In
cartea dumneavoastril, riide ea, iar mainile nu-mi mai
amortesc.
Eu suriid:
- Bine, 0 voi introduce In carte.
Apoi cad pe ganduri ~i privesc 0 vreme drept Inainte.
Amortirea mainilor Inseamna teama de viitor.
lar suna telefonul. 0 cuno~tinti! de-a mea se intereseaza de
starea sa.
-

in ultimele zile simt In gura un gust amar care nu

dispare, spune el, care ar putea fi cauza?

188

~'
- Bani, zic eu, bunastare, afacerile merg bine, au apilrut
planuri de viitor. A crescut posibilitatea Imbunatiltirii situatiei
atat In ceea ce prive~te banii, ciit ~i soarta. Caracterul a Inceput
Indata sa se deformeze. i~i face loc un sentiment de
superioritate In raport cu oamenii. Ca sa faci aprecieri dure ~i
sa critici, trebuie sa te simti mai presus fata de ceilalli.
Desconsiderarea ~i asprimea fata de oameni se afla,
deocamdata,
la nivelul subcon~tientului, dar ficatul
reactioneazil deja la acestea. Se produce 0 disfunctie a vezicii
biliare ~i acest fapt este resimtit, la Inceput, ca un gust amar In
gura.
- Ei bine, dar care este cauza durerilor care au aparut In
zona inghinala?
-

Acestea sunt legate de 0 femeie. Ea Incepe sa te preseze.

- Prietena mea vrei sa zici?

- Nu, e yorba de altcineva, tu Inca n-o cuno~ti.
- N-am Inteles, ~i-atunci ce treaba are ea cu asta?
- Cu ea vei avea, probabil, 0 relatie mai serioasa decat cu
actuala ta prietena, de aceea ea este prima care reactioneazil la
starea ta interioara periculoasa. Durerea din zona inghinala IIi
umile~te trufia ~i, Intr-o oarecare miisura, te echilibreaza. A~a
ca ~i Intr-un caz, ~i In celalalt cauza 0 reprezintil starea ta
interioara nu prea strillucitil.
- Bine, ~i ce sa fac?
- Bunurile pe care Ie poti dobiindi In viitor, pe cat se pare,
dep~esc puterea ta de rezistentil. Nu ai suficientil inertie a
iubirii, pentru a putea suporta 0 dozil mare de fericire umana.
A~a ca pune osulla treaba.
Ne luam ramas bun ~i Incerc sa-mi amintesc la ce ma
189

;("

f
j

oprisem. Aha, zdruncinarea treptei a patra. De care aspect ar

putea ti totu~i legata aceasta entitate? Deodatii, ceva se
schimba ~i eu Incep, ca prin cealii, sa vad ~i sa simt ceva.
Aceastii entitate se leaga cumva de destinul meu. Intre ea ~i
destinul meu mai sunt trei verigi. Acum, pare-mi-se, Incep sa
Inteleg despre ce este yorba. lau pixul ~i Incep sa desenez.
Destinul meu se leaga de corpul meu ~i de corpurile copiilor
mei, alcatuind 0 formatiune unitara. Mai Intai e destinul meu
~i, In acela~i timp, al unor mari grupuri de oameni: poporul,
societatea, statuI. In cazul dat este yorba de Rusia. Aceasta
este prima veriga a lantului pe care I-am viizut. A doua veriga
constii din destinul meu ~i, totodatii, destinul emisferei de est a
Pamantului. Estul, care reprezintii principiul spiritual, este
unitar. Vestul este fariimitat In cateva Parti: Africa, Europa,
America de Nord ~i America de Sud. A treia veriga 0
reprezintii destinul meu, legat de Intreaga omenire ~i de Inca
doua civilizatii Inrudite din Galaxie. A patra veriga este
destinul meu, legat de centrul Galaxiei ~i de 0 jumatate a
acesteia.
Mi se pare ca Incep sa Inteleg despre ce este yorba. 0
celula a ticatului este, totodatii, 0 celula a organismului, cu alte
cuvinte, eu-I nostru uman este inclus In formatiuni tot mai
ample. Cu cat sunt mai mari proportiile umanului, cu atilt
subcon~tientul functioneazii mai activ ~i la 0 scam tot mai
mare. Vreau sa aftu In ce masura sunt ata~at de aceste patru
niveluri. In privinta destinului, at~area este de 20 %. Dispret
de sine din cauza umilirii In raport cu banii ~i cu soarta. Na-ti0 buna! Inseamna ca destinul meu este Inca imbibat cu toate
astea.
190

La prima veriga, cramponarea depa~e~te de cateva on

nivelul mortal. La asta chiar nu m-am a~teptat. Este in
desIa~urare un program de autodistrugere din cauza umilirii in
domeniul banilor, destinului, idealurilor. Mi-am amintit de
anul 1971, cand imi Iaceam studiile la Academia de medicina
militara. lmi exprimasem nedumerirea in legiitura cu atirmatia
ca sistemul socialist ar ti de multe ori mai bun ~i mai eticient
decat cel capitalist. Tin minte bine ce s-a intamplat mai apoi.
Imi aparusera, probabil, supiirari la adresa regimului ~i a
intregi i liiri, ~i Inca unele destul de mari. latii de ce cea 0
celebritate cat de mica ma afecteazii atilt de mult. Lucrul eel
mai curios este ca eu ma ocupasem de inlaturarea pretentiilor
la adresa liirii. Insa, daca nu descoperi sursa profunda din care
au aparut acestea, dispare doar stratul de suprafalii al
supararilor.
Mai departe. A~amentul
de veriga a treia. Aceasta
inseamna pretentii la adresa intregii omeniri. Ele vin, cu
preponderenlii, din viata a. doua. Atunci mi-am dorit, in
repetate randuri, moartea din cauza umilirii idealurilor ~i a
moralitiitii. Ofensa, din cine ~tie ce motive, este provocata
parca de intreaga omen ire. Probabil, nivelul meu spiritual era
destul de Inalt ~i tiecare om era perceput de mine nu ca
individ, ci ca un reprezentant al intregii omeniri.
La veriga a patra, situatia nu e mai buna. Este prezentii 0
multipla dorinlii de moarte adresatii oamenilor din jur ~i altor
lumi, cauza tiind idolatrizarea contactului cu centro I Galaxiei.
Probabil ca acolo se afta civilizatiile sau entitatea
informationala care a servit drept sursa a aparitiei vietii In
Galaxia noastra.

191

i/

Privesc cu melancolie foita cu rezultatele diagnosticarii.

Curios lucru, totu~i cum am fost in stare sa fac cercetare,
avand parametrii atilt de ingrijoratori? Scuturarea constanta
careia i-am fost supus de-a lungul intregii meIe vieti, in mod
evident, n-a fost suficientil ca sa ma puna in ordine. Acum
inteleg de unde se trag stresul enorm din subcon~tient, teama
de viitor ~i parestezia (amortirea mainilor).

~'

DIAGNOSTICAREA

Ca sa pot stabili diagnostice ~i sa-i ajut pe oameni, era

necesara participarea activa a verigilor superioare ale eu-Iui
uman, mai cu seama a nivelului patm. Fiecare om are 0
anumita predestinare, cu alte cuvinte, un eu uman des~urat in
timp. S-a dovedit ca toate insuccesele ~i e~urile mele in
diagnosticarea ~i tratarea bolilor imi amplificau dependenta de
verigile superioare ale predestinarii umane, 0 data ce nu eram
in stare sa Ie dep~esc. Orice insucces sau neplacere legata de
persoanele apropiate era perceputa de mine ca un e~ al
muncii me Ie ~i, cu cat erau mai importante cercetarile mele ~i
'\iutoml acordat oamenilor, cu atilt mai periculoasa devenea
dependenta de predestinarea ~i munca mea. SentimentuJ ca efti
ales in Jata lui Dumnezeu indica atQiarea de nivelurile inalte
ale predestinarii. Pentru mine, acest sentiment putea fi mortal.
Ceea ce ma salva era faptul ca acest sentiment, chiar daca
aparea numai in subcon~ient, ducea imediat la e~ecuri atilt in
tratarea bolilor, cat ~i in cercetiiri, precum ~i la mari necazuri
in viata personala.

193

J
La una dintre conferin\ele meIe am primit un bile\el
interesant. Cel care I-a trimis scria ca mama lui suferise de 0
boala grea ~i hotarase sa piece de bunavoie din aceasta lume.
Ea a fost ajutata sa-~i realizeze dorinta, acum Insa el se
confrunta in mod periodic cu 0 lipsa acuta a dorin\ei de viata,
careia Ii face fata cu greu. Barbatul Intreba daca exista vreo
legatura Intre starea lui ~imoartea mamei.
Diagnosticul a aratat ca exista. Dorinta de a muri a marnei
s-a extins ~i asupra copiilor, nepo\ilor ~i stranepo\ilor. De ce
nu s-a limitat la propria persoana? De ce au primit lovitura ~i
urma~ii? La un nivel mai profund, emo\iile noastre sunt una
cu emo\iile copiilor, iar ~i mai In profunzime - cu ale nepo\ilor
~i stranepo\ilor. Cu cat este mai mare inertia emo\iilor noastre,
cu atat mai putemic Ii influenteaza acestea pe urma~i. Daca un
om s-a decis, in mod con~tient, sa-~i puna cap!it zilelor, atunci,
cu cat se concentreaza mai mult asupra acestei dorin\e, cu atat
mai profund patrunde ea, distrugand mai apoi sanatatea ~i
destinul urma~ilor.
Aici insa este yorba despre un caz izolat, despre tragedia
unei singure persoane. In momentul de fata, multa lume lupta
pentru legalizarea eutanasiei, adica a mortii de bunavoie. Daca
morala ~i legile statului vor permite aceasta, mecanismul de
autodistrugere se va pune In mi~care la nivelul societa\ii Insa~i
~i va ac\iona In interiorul omului independent de con~tiinta
acestuia. Lucl1ll acesta poate duce la deprimare, sterilitate,
afec\iuni psihice ~i sinucideri. Programul de autodistrugere la
scara societa\ii poate duce la catastrofe ecologice, cutremure
de pamant, degradare economica ~i politica etc. A~ stau
lucrurile In ceea ce prive~te eutanasia.

De curand am fost rugat sa cercetez daca vasectomia la

barbali ~i ligatura trompelor uterine la femei este 0 Incalcare a
legilor. S-a dovedit ca este 0 incalcare. In plan subtil, aceasta
reprezinta un program de distrugere a viitorilor copii. in cazul
In care copiii mentin acest program, ei sau nepo\ii pot fi deja
loviti de sterilitate. 0 doamna mi-a relatat un caz foarte curios.
- ~ti\i, mi-a spus ea, eu Incepusem sa scriu versuri, ~i
destul de bune. In plus, ele Imi veneau u~or, ca un cantec, ~i
erau considerate pline de talent. Deoarece nu mai voiam sa
nasc, mi-am pus sterilet ~i, deodata, am simtit cu uimire ca nu
mai sunt In stare sa compun versuri. Nu mai aveam nici
dorinta, nici inspiratie. Totul s-a destramat ca fumul. Pe atunci
nici macar n-am Iacut legatura Intre aceste doua fapte, acum
Insa inleleg ca, punandu-mi steriletul e ca ~i cum a~ fi renuntat
la iubirea fa\a de viitorii mei copii, prin urmare, la sentimentul
iubirii in general.
"Adesea nu observam, m-am gandit eu, cum planurile,
scopurile, gandurile noastre'ne storc pe neobservate iubirea din
suflet."
0 doamna care venise pentru consultatie m-a rugat sa ma
uit ~i sa vad ce Ii s-a Intamplat unor prieteni de-ai ei. Ace~tia
se decisesera sa aduca pe lume un copil. Cu cateva luni
Inainte de a-I concepe, ei s-au lasat de fumat ~i tineau 0 dieta
riguroasa.
In timpul sarcinii, ei au urmat toate recomandarile
medicilor. Copilul s-a nascut cu 0 grava afec\iune cardiaca ~i,
dupa noua zile, a murit. Am diagnosticat copilul. A~area lui
de idealuri era de circa 900 de unitati, adica dep~ea cota
mortala de noua ori. Cauza 0 constituiau parintii ~i bunica pe
195

194

/'

\,

1
,
~

linie materna. Mama femeii,judecand dupa energetica ei, ~i-a

trait intreaga vialA conform unor principii ~i idealuri rigide.
Fiica ei a mentinut aceastii tendinta ~i copilul i s-a nascut tara
~anse de supravietuire.
Odata a venit la mine pentru consultatie 0 femeie cu
probleme serioase de sanatate. Am viizut ca cei doi fii ai ei ar
putea muri.

- La dumneavoastra sentimenteIe mor - i-am spus eu incetati sa mai ganditi. Din ce cauza procentul sinuciderilor la
nordici este mult mai ridicat? Fiindca ei sunt mai putin emotivi
decat meridionalii ~i i~i inabu~a mai repede sentimentele.
incetati sa analizati situatia, nu mai faceti aprecieri,
comparatii. Fredonati un cantec - aceasta inhiba con~tiinta.
Mergeti mai mult pe jos. De ce iubim femeile capricioase?
Fiindca ele traiesc prin sentimente ~i sunt mai aproape de
iubire decat cele care traiesc prin con~tiinta. Munca fizica,
petrecerea timpului in sanul naturii, scaldatul, du~urile - toate
acestea inhiba con~tiinta.
- Eu fac du~uri reci in fiecare zi, a spus femeia cu 0 voce
domoala.
- Dar nici nu trebuie sa faceti du~ rece chiar in fiecare zi,
i-am spus, deoarece va antrenati ~i va fortificati, in primul
rand, trupul. Boala trupului este 0 incercare de a va ajuta sa va
schimbati atitudinea incorecta falA de lume. Daca insa,
calindu-va trupul, yeti inlatura bolile, dar nu va yeti schimba
in interior, i~i pot face aparitia boli fizice sau psihice ~i mai
grave, incurabile.
- Pai este exact cazul meu, a spus femeia. De multe ori
nici nu vreau sa fac du~ rece, dar ma fortez.
196

- Cu alte cuvinte, va inabu~iti sentimentele cu principiile

~i logica dumneavoastra ~i, vindecandu-va de 0 maladie
u~oara, de scurta durata, capatati 0 boala grea ~i indelungata.
- Atunci reiese, a rostit cu prudenlA femeia, ca toate
sistemele de tratament ~i purificarile sunt periculoase?
Eu ridic din umeri:
- Fire~te. Purificarea fizica tara purificare spirituala este
la fel ca 0 pastila: ili acorda 0 pasuire, apoi insa poate fi ~i mai
rau. Omul nu este ca 0 galeata murdara, pe care 0 poli spala ca
sa fie curata. Organismul se curalA dezintoxica singur incontinuu. Acumularea reziduurilor este un rezultat al dizarmoniei
interioare. Cu cat ne yom curata organismul mai energic, cu
atat mai mare va fi lipsa armoniei interioare. Din acest punct
de vedere, terapia prin infometare se deosebe~te in mod
avantajos de purificarile obi~nuite, dar are ~i ea 0 particularitate interesanta. Daca scopul terapia prin infometare este
numai insanato~irea fizica, daca, in timpul curei, omul
gande~te intens ~i se agitii, i~i regreta trecutul sau se teme de
viitor, 0 astfel de cura ii poate dauna, cu alte cuvinte, deta~area
de problemele trupului trebuie sa fie insolitii de 0 deta~are de
problemele spiritului. Atunci este mai u~or sa invingi atraclia
eu-Iui uman ~i sa te concentrezi asupra Divinului.

,
/

f
,.. ,..

EGIPTUL.

KALA WI

in timpul primei calatorii in Egipt, noi am loeuit intr-un

hotel nou. Plaja de langa el fusese amenajata de curand.
Buldozerele nivelasera ~i impinseserii in mare monnane uria~e
de nisip, acoperind astfel insulitele de corali. Pe~tii despre care
citisem atat de mult ~i pe care ii admirasem pe cartile po~tale
nu i-am vazut in zona acestei plaje. in afara de mare, la
AI-Ghurdaqah nu era nimic deosebit ~i noi am hotarat sa
facem 0 excursie la Cairo ~i la Luxor. Excursia la Cairo costa
10 de dolari de persoana. Am incercat sa gasesc alte
posibilitati. Un taximetrist egiptean s-a invoit sa mearga pentru
0 zi intreaga in schimbul sumei de 200 de dolari. intrucat
taxiul avea ~ase locuri, intr-un astfel de grup calatoria il costa
pe tiecare cam 30 de dolan. In plus, taxiul poate fi oprit
oriunde, Tara teama de a intarzia. Lucrul acesta iti oferii 0
placere mult mai mare fata de 0 excursie cu autocarul. Am
porn it la ora cinci dimineata in componenta unei coloane de
autocare ~i autoturisme. in fruntea coloanei se afla un
automobil blindat, cu 0 mitraliera in partea de sus a caroseriei.
198

Piramidele egiptene semanau mai curand cu un bazar. De

obicei, ele sunt fotografiate atunci cand in jurul lor nu este
nimeni, iar cand vezi forfota, vacannul, larma ~i un mare
numar de oameni, se produce 0 prabu~ire dureroasa a iluziei.
Apoi te obi~nuie~ti ~i incepi sa tii cont de realitate. M-am
convins personal de urm1itorul lucru: daca dore~i sa simti
frumusetea unui edificiu sau a unui loc, nu se poate sa te
apropii de el cu ma~ina. Trebuie sa ajungi la el pe jos, lasand
ma~ina in departare, ~i atunci ai 0 perceptie absolut diferita.
intelegi de ce pelerinii mergeau pe jos la locurile sfinte. Cu cat
te apropii mai incet de un loe sfiint, cu atat mai profunde sunt
sentimentele pe care Ie incerci. Cand te afli in autoear, tot ce
vezi dincolo de geamuri este doar un tablou care a capatat
viata. Cand mergi intr-un autoturism, ai 0 perceptie total
diferita. Poti deschide geamul, poti opri ma~ina ca sa ie~i
afara. Contactul emotional este mult mai profund.
Ca sa ajungi la Cairo, trebuie sa mergi prin de~ert cinci ore.
Nu se ziire~te nici un porn, doar de~ert ~i munti, cand de 0
culoare aproape neagra, cand de un ro~u-caramiziu, cand de un
galben aprins. Aceste cinci ore in care te apropii lent de tinta
iti creeazii 0 dispozitie sufleteasca ie~ita din comun ~i, atunci
cand am intrat in muzeul din Cairo, intensitatea ~i profunzimea
impresiilor pe care mi le-a produs acelloc au fost comparabile
doar cu cele din frageda copiliirie. Spre deosebire de piramide,
constructiile ciclopice de la Luxor ~i de la Karnak m-au
impresionat cu adeviirat. Locuind in apartamente modeme, noi
ne obi~nuim eu faptul ca orice cliidire are functii pur utilitare.
Loc de trai, loc de luat masa, loc de distractie. Aliit arhitectura,
cat ~i energetica unor astfel de incaperi ne ancoreazii in

199

functiile umane, Tacand sa ne creasca dependenta de ele.

Atunci cand intri Intr-o biserica, starea interioarii ti se
amelioreazii datorita simplului fapt ca spatiul ~i energetica
laca~ului nu sunt concepute de noi ca functii utilitare. Cand ne
pomenim Intr-un alt mediu, noi ne schimbam mai u~or ~i
cunoa~tem lumea mai In profunzime. lar atu'lci cand vezi nu
un singur edificiu, ci un complex Intreg de constructii, unite
Intre ele prin anumite functii supreme, ~i Intelegi ca au fost
Inaltate cu cateva mii de ani In urma, lucrul acesta te
impresioneaza putemic.
imi aminteam de cocioabele de piatra In care multi egipteni
locuiesc pana In prezent, ~i, deodatii, iata acest neverosimil
avant spre Inalt, dincolo de hotarele a tot ce este pamantesc,
ajuns pana la noi din milenii apuse. Propria noastrii membrana
fizica, Impreuna cu problemele ei de supravietuire ~i confort,
Incepe treptat sa ne izoleze de lumea Inconjuratoare, de
posibilitatea de a-i Intelege maretia ~i frumusetea. Simtul
clipei este necesar pentru supravietuirea unui singur om.
Pentru supravietuirea unei civilizatii este necesar simtul
etemitatii. Plimbandu-ma printre coloanele uria~e de la Luxor,
am avut deodata senzatia uimitoare ca trupul meu, mai Intai,
parca s-ar fi mic~orat ~i ar fi devenit insignifiant, cu
problemele lui cu to!. Dupa aceasta am avut sentimentul ca
trupul Imi dispare, ca eu-I meu nu mai este fizic, ci spatial, ~i
ca Imi apare 0 reala perceptie a cosmosului ~i a etemita(ii. Eu-(
meu uman nu disparuse, ci a(ipise, adormise, ~i eu am vazut
lumea In cu totul alte culori. La Intoarcere, noi mergeam de-a
lungul unui canal de irigare. Soarele asfin(ea Incet, cufundand
localitatea toropita Intr-o pacla ro~iatica. Prin aer pluteau lene~

starc~ albi nu prea mari. in negura roz-violeta se Inaltau

\I1suh(e de palmieri salbatici. 0 inexplicabila lumina auriutranda~rie radia, patrunziind totul In jur. 0 lume enigmatica,
fan~s!lca, Impacata adormea lin sub ochii no~tri.
In Rusia, cand circuli pe autostrada ~i vezi la distanta de
1-1,5 km 0 ma~ina care vine din sens opus, stingi luminile de
departare. ~oferul nostru era foarte bine educat ~i stingea de
tot orice lumina. Acela~i lucru 11 Tacea ~i conducatorul
automobilului care ne venea In Intampinare. In felul acesta
goneam cam un kilometru prin de~ertul noctum Intr-o bezn~
totala. La Inceput ne-a fost teamma, apoi Insii ne-am obi~nuit
~i chiar a Inceput sa ne placa. Aveam senza(ia dispari(iei a tot
ce este pamantesc ~i a unui zbor nea~teptat In cosmos.
Etemitatea ne acoperea periodic cu aripa sa ~i numai conturul
mun(ilor pe fundalul cerului ~i panglica drumului ne
despar(eau de ea.
- la ascultii, de ce nu ne-ai canta un cantec? - mi-a propus
pe nea~teptate unul dintre prieteni.
Am Inceput sa cant ~i ne-am cufundat In infinit. Atunci
cand rasuna 0 voce solitara, iar In jur nu e nimeni sunetul
devine un mijloc de cOl11unicarecu alte lumi ~i cu'intreaga
fiiptura. Cantam un cantec popular, iar automobilul nos!rlv
plutea domol printre stele prin de~ertul nemargini!. Mai apoi,
p~ste lu~i ~i ani, ne aduceam aminte de aceasta noapte ~i
tralam dm nou senza(ia unei lumi infinite ~i a eu-Iui nostru
con top it cu ea.

Peste cateva zile dupa intoarcerea de la Luxor, m-am

.
.
lIl(eles Intr-o engleza stiiJcita cu ~oferul taxiului In privinta
altei calatorii.

201
200

~..

_J
- Am nevoie de un loc absolut salbatic, Ii explicam eu,
Intelegi, absolut salbatic, sa nu fie oameni deloc, no people,
Intelegi? No people.
Taximetristul da din cap cu Intelegere:
- Yes, no people.
Apoi Imi spune ca ~tie un loc la vreo 50 de kilometri spre
nord de AI-Ghurdaqah. Eu dau din cap aprobator:
- OK, totul e In regula.
A doua zi diminea(a ne adunam un grup nu prea mare ~i
pomim spre locul jinduit.
- Baieti, imaginati-va, In curand yom ajunge Intr-un loc
absolut salbatic, spun eu visator, insule de corali, 0 cantitate
uria~a de pe~ti ~i nici un om prin preajma.
Mergem 40-50 de minute spre nord, apoi ~oferul pariise~te
autostrada. Trecem pe langa gramezi de gunoi ~i pietri~. Ne
apropiem de 0 enorma carcasa de beton In parasire. Totul este
semanat cu stide de plastic ~i pungi de polietilena. Dam ocol
darapanaturi i de beton ~i ne oprim langa un morman de gunoi
de vreo douazeci de metri. in stanga se zare~te marea. Peisajul
parca ar fi In urma unui riizboi nuclear. Nici pomeneala de
'~orali pe aici. Ma uit nedumerit la taximetrist:
- Unde ne-ai adus? - 11Intreb eu ruse~te.
EI ridica din umeri ~i-~idesface mainile:
- No people.
- Are dreptate, conchide sumbru cineva din grupnl nostru,
aici, intr-adevar, nu sunt oameni.

Eu dau din mana Tara a mai zice ceva ~i ne Indreptiim spre

ma~ina; apoi pomim Incet In directia opusa.
Dupa vreo doi kilometri 11rugam pe ~ofer sa opreasca langa

202

acvariul local, care e, totodatii, ~i muzeu. Un muzeu destul de

sarac. Vreo zece acvarii. in unul dintre ele se afla 0 morena
slabanoaga, iar In celelalte Inoata niscaiva pe~ti~ori pestriti.
Dupa ce am examinat totul, ie~im dinmuzeu.
- Exista undeva pe aici vreun loc frumos cu recifuri ~i Tara
oameni? - 0 Intreb pe ghida.
- Exista, raspunde ea, Kalawi, ~ida din mana spre sud.
~oferul, care tocmai se apropiase, se Invioreazii:
- in zilele de odihna, eu merg acolo la pescuit Impreuna
cu familia, explica el.
Fie ce-o fi, ne decidem noi, trebuie sa mai Incercam 0 data.
A doua zi diminea(a pomim din nou la drum ~i, peste 0 ora,
ajungem Intr-un loc nou. Un golf nn prea mare la 0 oarecare
departare de drum, dune de jur Imprejur ~i, Intr-adevar, nu sunt
oameni prin preajma. Cand am intrat In apa, am Inteles de ce
domni~oara ne-a trimis aici. Diversitatea pe~tilor ~i a coralilor
era, pur ~i simplu, fantastica. Am petrecut acolo toatii ziua ~i,
In ceea ce prive~te puterea impresiilor, aceasta a fost, probabil,
una dintre cele mai memorabile zile din viata mea. in anul
1999, noi am hotarat sa ajungem iara~i acolo. E drept ca, In
anul acesta, pentru prima oara In ultimii ani, apa era rece, mai
rece decat In ianuarie, fiindca dinspre nord batea un vant
putemic. Dupa socotelile mele Insa Kalawi se afla cu vreo
70-80 de kilometri mai spre sud ~i apa ar fi trebuit sa fie mai
calda. Dupa ce am parcurs distan(a cuvenitii, n-am mai vazut
golful nostru. ~oferul arata cu degetul:

Kalawi este aici.

Dar acesta nn era golfnlnostru.
N-am mai gasit locul nostru. La vreun kilometru de locul
203

;'

~\

f
~

acesta, am gasit un golfulet asemanator, dar frumusetea nu mai

era aceea~i. Apa era cam tulbure ~i rece.
"Cand mergi undeva pentru prima oara ~i Inca Intr-o
companie placuta, 80 la suta din frumusetea locului este data
de starea ta interioara", - m-am gandit eu. Perceptia interioara
a unu i loc rareori se repeta. Nu In degeaba se spune ca nu
merita sa te Intorci acolo unde ti-a fost bine.
Sa trecem acum la ceea ce este mai important. Tot timpul
cat am hoinarit pe tarmurile celor doua golfuri Imi spuneam
ca, In cele din urma, marile vor disparea, pe~tii ~i coralii vor
pieri, Pamantulnostru va muri, Soarele se va stinge, dar scopul
suprem nu este ca ele sa existe ve~nic, ci ca noi sa
transformam, In adancul fiintei noaste, clipele trecatoare de
ferieire umana In eternul Divin. Pentru prima oara In viata
izbuteam sa ma deta~ez de senti mente Ie triste, de senzatia ca
ne atlam Intr-o situatie Taraie~ire.
"Fie ca pe~tii ~i coralii ace~tia vor trai mai mult sau mai
putin, sentimentul iubirii din sutlet trebuie sa creasca mereu",
ma gandeam eu ~i, pentru prima oara In ultimii ani, am simtit
ceea ce mai tarziu am numit inertia iubirii. La suprafatii,
sentimentele pe care Ie aveam erau tristetea ~ijalea, In sutletul
meu domnea totu~i un sentiment de fericire, care nu se
diminua din aceasta cauza catu~i de putin.
[mediat mi s-a limpezit totu\. Mai Inainte ziceam:
- Sa nu renunti la iubire, sa n-o Inabu~i.
Acest sentiment al iubirii era plapand, lipsit de aparare,
imponderabil ~i, dad Incetam sa-I sustin, disparea Indata.
Acum Insa, cand am simtit realitatea ~i materialitatea
sentimentului iubirii, am Inteles ca trebuie sa marim In fiecare
204

zi inertia acestui sentiment, proportiile lui, ~i atunci poate fi

calificat drept comportament incorect tot ce Impiedica
amplificarea acestui sentiment.
Un comportament corect contribuie la cre~terea inertiei
iubirii In sutletele noastre ~i In sutletele altor oameni, iar una
dintre conditiile de bazii ale tranzitiei de la eu-I uman spre cel
Divin consta tocmai In cre~terea inertiei sentimentului iubirii.

.,

sA

FII SANATOS

UN

LUCRU

SIMPLU

in ultimul timp, daca nu calatoresc, eu ma straduiesc sa

merg cat mai des la un bazin de Inot. Nervii se odihnesc,
mu~chii lucreaza. inviorarea de care are parte organismul se
men\ine, din inertie, catva timp. Cel mai bun sistem de
purificare este totu~i terapia prin Infometare, sport ~i 0
atitudine corectii fa\a de lumea Inconjuratoare. Cand Incepem
sa depindem de ceva, imediat Incepe supraconsumul de
energie. Daca suprasolicita\i un mu~chi, el Inceteaza sa mai
raspunda.
Suprasolicitarea psihica duce la diminuarea func\iilor
glandelor ~i Incepe Imbacsirea organismului cu reziduuri,
acumularea de saruri, diminuarea func\iilor tuturor organelor
~i, tire~te, ale creierului. Nu degeaba, mai demult, creierul era
numit glanda principala a omului. Atunci cand ne curiiliim
organismul recurgand la diverse procedee, organismul ajunge
la 0 stare care corespunde unei concep\ii corecte despre lume,
lInlli caracter integru, unui comportament corect. Daca
206

sus\;nem schimbarile intervenite In corp prin schimbari

launtrice, spirituale, ne Intiparim In memorie senza\ia de
lumina ~i puritate din sutlet ~i ne straduim s-o men(inem, Ii
iertam pe to\i ~i ne rugam, atunci purificarea fizica exercita
asupra noastra 0 intluenlii benefica. Daca Inss ne cura\am
numai truplll, continuand sa ne framantam, sa regretiim, sa ne
sllparam, ~i, pe deasupra, ne mi~cam pu\in, atunci purificarea
are, la Inceput, un efect pozitiv, mai apoi Insa ne agraveaza
atitudinea incoreclii falii de lume ~i, cu ciit perseveram mai
mult In a n~ cura\a corpul, cu aliit mai repede ne putem alege
cu vreo boala.
Organismlll se Imbacse~te necontenit ~i, concomitent,
func\ioneaza In regim de purificare, iar gradul de purificare
este determinat de starea interioara a fiecarui om.
NlI demult am avut 0 pacienta interesanta, care mi-a relatat
un caz extrem de curios. inainte de a 0 concepe pe fiica-sa au
Inceput sa i se formeze pietre la rinichi. Cand i-a consllitat pe
speciali~ti, a atlat ca are calcllii de forma coralica. Astfel de
pietre nu pot fi eliminate ~i, de regula, totul se termina Cll
extirparea rinichiului sall Cll moartea. Ea a ramas Insarcinata,
In ciuda tuturor avertismentelor medicilor, a nascut cu bine,
iar, peste catva timp, pietrele au Inceput sa se resoarba tara
ajutorul vreunui medicament. Acum rinichii ei sunt absolut
cura\i.
Doamna s-a interesat ce s-a Intamplat de fapt. indata ce am
vazllt-o, mi-a fost clar ca totul este legat de copiii ei. Dupa ce
am cercetat-o cu mai multa aten\ie, ca sa vad cum stau
lllcrurile, am Inceput sa-i explic:
- inainte de conceperea fiicei era necesar sa va fie
207

If

imblanzit caracterul ~i sa fiti impinsa nitel spre iubirea Divina.

Este putin probabil ca ati fi obtinut 0 asemenea purificare pan a
la nivelul cuvenit prin intermediul oamenilor, de aceea vi s-a
dat 0 purificare prin boala. Daca ati fi intrat in panica ~i v-ati fi
inver~unat impotriva propriei persoane ~i impotriva altora, va
dati seama cu ce s-ar fi soldat totu\. Dumneavoastra ati procedat corect, ati lasat la 0 parte toate problemele, ati devenit
mai blanda, ati inceput a va concentra asupra iubirii ~i ati
reu~it sa va pllrificati nu numai propriul sullet, ci ~i pc cel al
fiicei. Daca sulletul s-a purificat, cel ce urmeaza este corpul,
de aceea, dupa na~terea fiicei, organismul dumneavoastra
s-a purificat rapid. Inainte de concepere, sulletul omlilui,
allandu-se vreme indelungata intr-o stare de deta~are,
acumuleaza 0 mare cantitate de iubire. Copilul traie~te din
senti mente ~i iubire, de aceea posibilitatile \ui de purificare
sunt mult mai mari decat cele ale unui adult. Pe masura ce se
formeaza con~tiinta ~i apare aspiratia spre valorile umane, 0
data cu trecerea anilor, cre~te, tot mai mult, dependenta de
ceea ce este uman, ~i avem posibilitati tot mai mici de
purificare, iar biitranetea se face simtita din ce in ce mai
repede. De aceea, cu cat mai mult Ie aplicam copiilor nu logica
umana, ci logica Divina, cu cat tindem mai mult sa Ie
dezvoltam sentimentele ~i nll gandurile, cu atat mai lent vor
decurge la ei procesele de ofilire.
Multi parinti sunt framantati de inceperea tarzie a vorbirii
la copiii lor, in pofida istetimii ~i a marii lor sensibilitati.
De fapt, franarea con~tiintei este un bine pentru copil,
permi(iindu-i sa se concentreze mai indelung asupra iubirii ~i a
cunoa~terii senzoriale a lumii.

Am inteles dintr-o data un adevar simplu: de la copii nu

trebuie sa pretinzi niciodata nimic, ei pot fi doar ajutati sa-~i
formeze 0 atitudine corecta fata de lume, sa se roage in fiecare
zi, sa aiba 0 atitudine blanda fata de sine ~i falii de oameni.
Logica lImana cere, logica Divina ajllta.
Copilul trebuie tratal ca 0 fiinta Divina. Orice iritare ~i
nemultllmire fata de copil este lIn indicill al atitlldinii noastre
incorecte fata de Ilime. Edllcam prin iubire ~i ajlltor, nll prin
ordine ~i exigente.
Pedagogia, la randlll ei, incepe de la autoedllcarea
pedagogului ~i a parintelui.
inainte dc a pleca la bazin. ma apropii de telefon ~i slln in
alt ora~, ca sa claritic Ullele detali i referitoare la cartea a ~asea.
Alid ca cineva a ridicat receptorlll, il saillt, ~i incep
convorbirea:
- Vreall sa va sp"n ca rlldele mele all citit despre
experimentele psihologllilli A.N.Leontiev. Nli mi-a\i plltea
spune titllli car\ii?
Mi se comllnica titllli cartii pe care vreall s-o eitesc, apoi
interloclltorlll mell continlla:
- ~tiati ca, pentrll a recllnoa~te pe cineva, omlll pipaie
conturllrile fetei Cll mainile? De aceea, daca ne pierdem
mainile sall daca ele ne sllnt imobilizate, proceslll de
recunoa~tere se intrerllpe pentrll un timp oarecare, apoi
fllnctiile mainilor incep sa fie preillate de cap: clatinandll-I
Intr-o parte ~i in alta, recllnoa~tem mai lI~or oamenii ~i
obiectele cllnoscllte. Daca este imobilizat capll!. incepem parca
sa pipaim Cll tot Corpll\. Cli alte cllvinte, la proceslll gandirii
participa tot corpll\.

209
208

\
- Prin urmare, cand corpul imbiitrane~te, se zbarce~te,
functioneaza mai prost, lucrul acesta se rasfrange ~i asupra
gandirii? - intreb eu.
- Aveti perfecta dreptate, incuviinteazii interlocutorul
meu, de aceea mi~carea activa, solicitarile fizice ne ajuta sa ne
pastram mai multa vreme limpezimea gandirii ~i sa diminuam
pierderea capacitatilor la biitranete.
In prim," rand, este yorba de starea hormonala, m-am
gandit eu. Daca functiile glandelor se reduc de cateva ori,
sportulnu mai e de mare ajutor".
Ne luam ramas bun, pun receptorul In furca, ies din
apartament ~i merg sa-mi iau ma~ina. De~i e deja] 8 mai,
racirea timpului din aceastii primavara Inca se resimte.
Pe bulevardul Nevei se formeaza periodic ambuteiaje. Eu
Insa nu sunt prea grabit. Bazinul se alla pe insula Vasilievski
~i, Intr-o jumatate de ora, reu~esc sa ajung acolo.
imi amintesc de 0 discutie cu un profesor de la institutul
Behterev. Eu II Intrebam daca n-a auzit cumva despre alte
cercetiiri asemanatoare cu ale mele.
- ~titi, la mine la institut a venit un american, care a dat
peste acela~i lucru ca ~i dumneavoastra ~i dorea sa faca
experimente la institutul nostru. Dar, dupa cat se pare, el n-a
reu~it sa Inteleaga sensul acestui fenomen, apoi a plecat.
- Care era ideea cercetarilor lui?
- Aceea ca, iertiind un om, ne putem vindeca de 0 boala ~
grava. EI a mentionat doua cazuri. Primul: 0 femeie care s-a
vindecat de un cancer la san. Ei plecasera cu avionul din
America sa-~i petreaca vacanta In Brazilia. Sotul a cumparat
pe ascuns narcotice ~i tot pe ascuns le-a strecurat In val iza
210

sotiei, sperand sa Ie poata trece de vama. NarcoticeJe au fost

gasite ~i femeia s-a pomenit la Inchisoare. Apoi a ie~it din
Inchisoare ~i a tacut cancer la san. Cand a fost convinsa ca
trebuie sa-~i ierte sotul, cancerul a disparut. AI doilea caz: 0
femeie ~i-a alungat fiica de acasa. Aceasta a crescut, apoi s-a
Imbolnavit de astm, care nu putea fi tratat eu nici un
medicament. Cand a reu~it sa-~i ierte mama, astmul i-a trecut.
- Cat este de simplu sa fii sanatos, m-am gandit eu,
trebuie sa-ti cultivi In sullet bunatatea ~i sa vezi In toate vointa
Divina.
La semafor s-a aprins semnalul ro~u ~i ~uvoiul de ma~ini sa oprit Ineet. Am ajuns deja la Ineeputul bulevardului Nevei.
Mai departe va urma Podul Palatului, apoi insula Vasilievski.
Se aprinde lumina verde ~i, Ineet, ma~inile pornesc.
Ma~inile merg Ineet, In ordine ~i iata-ma aproape de Podul
Palatului. Totu~i, In ciuda tuturor vitregiilor, ora~ul a ramas
frumos. Ma gandesc ca trebuie sa ma oeup In mod serios de
educarea emotiilor mele. in eeea ee ma prive~te, logica umana
0 depa~e~te pe eea Divina ~i eu simt aeest lucru. Trebuie sa
renunt la toata agitatia ~i sa aeumulez energie pentru a reu~i sa
ma ridic la un nou nive!. Prima regula a aeumularii energiei
este Sa Inveti Sa n-o irose~ti. Pana la varsta de treizeei de ani,
eu m-am all at Intr-o stare de singuratate interioara deplina, iar
potentialulmeu ereator era, probabil, de vreo cineisprezece ori
mai mare. Aeum Insa nu sunt In stare niei macar sa tin 0
terapie prin Infometare, deoareee ma confrunt eu prea multe
suprasolicitari.
Imi adue aminte eum un paeient Imi povestea despre

211

~
f

problemele sale:
- Din carlile dumneavoastra am inleles ca am un ata~ament puternic fala de con~tiinla ~i falii de femei. E de ajuns sa
visez la ceva ~i, imediat, totul se destrama, incep sa am
incredere in oameni ~i, imediat, sunt tradat. Daca situalia mea
devine un pic mai buna decat a altora, imediat i~i fac aparilia
ambiliile. Daca vad 0 femeie frumoasa, uit de toate. Nu demult
m-am indragostit. Ea este tanara ~i dragulii ~i a inceput prima
sa-mi acorde atenlie. Parca a~ fi simlit ceva ~i, la inceput, n-am
reaclionat. Apoi insa mi-am luat avant ~i nu ma mai puteam
opri. Indata ce a inleles ca sunt in puterea ei, a inceput, cu
multa iscusinta, sa ma umileasca. In plus, ea simlea cu
exactitate ce este cel mai dureros pentru mine ~i lovea drept la
linta. In cele din urma am hotarat sa nu mai indur aceste
ba1jocuri rafinate. Dar, indata ce am luat decizia sa ma despart
de ea, m-am trezit cu 0 hemoragie. Ma ridic de pe scaunul
closetului ~i vad ca e plin de sange. Peste cinci minute ma
dccid sa continuu relatia cu ea, ma duc ~i ma a~ez inadins la
closet - nici 0 picatura. Peste 0 ora iau hotararea sa ne
desparlim ~i, din nou, am 0 hemoragie abundenta. Merg la ea,
ne intalnim ~i ma ciocnesc de 0 ~i mai mare ba1jocura. Am
hotarat sa rabd cu orice prel ~i astfel a durat inca jumatate de
an. Apoi ea s-a maritat cu altul ~i i-a nascut un copi!. Mi-ali
putea expl ica ce s-a intamplat de fapt?
- Pur ~i simplu, in viitor va a~teapta 0 mare iubire, i-am
spus, dar dumneavoastra n-ali fi supravieluit, daca ali fi
incercat-o. De aceea a trebuit sa fili pregatit in felul acesta. De
altfel. in campul dumneavoastra ~i al acestei doamne exista un
copil comun. Dumneavoastra insa nu sunteli destul de pur
2t2

pentru aparitia lui. Chiar daca 0 femeie este indragostita de

dumneavoastra, ea se comporta nu a~a cum ati dori, ci a~a cum
este necesar pentru maxima purificare a viitorilor copii. Daca
nu vedeti in comportamentul ei 0 semnificatie suprema, faptul
acesta are consecinle deplorabile ~i pentru copii, ~i pentru
dumneavoastra. Dumneavoastra de-abia ali facut fala acestei
incercari cu 50%. ~ansele de na~tere ale copilului erau, de
asemenea, SOia 50. De aceea, el a plecat in viala urmatoare ~i
nimeni n-a avut de suferit in mod deosebit. A~a ca puteti
socoti ca ati avut noroc.
Intru pe bulevardul Bol~oi al insulei Vasilievski ~i ma
gandesc: "Oare in ce mod voi fi eu chemat la ordine? Poate ca
e mai bine sa nu a~tept ~i sa-mi concentrez din timp eforturile
asupra

mea?"

La interseclia bulevardului Bol~oi cu alta strada am

observat silueta unui amic. Acesta nu are ma~ina, de aceea trec
pe la el atunci cand mergem la bazin.
- Salut, zice el, luand loc in ma~ina. Cum mai stai cu
cartea?
- Bine. Mi-au mai ramas 2-3 capitole. Dupa bazin am sa
mai lucrez.
Pornim, continuand sa inaintam pe bulevardul Bol~oi.
- ~tii ceva? - ii zic eu, pacienlii mei incep deja sa
gaseasca singuri raspunsuri la intrebarile lor. leri, 0 cuno~tinta
de-a mea imi spune: "Uite, oamenii intreaba adesea: "S-a
maritat din dragoste, apoi a divortat. Ce se intampla?" Eu una
am inleles. Fiindca, atunci cand s-a maritat, il iubea pentru
ceva anume, apoi aceasta calitate se duce ~i iubirea se duce 0
data cu ea. A divorlat de unul, s-a casatorit cu altu!. Al doilea

213

./

j
f
are ceva ce nu avea primul. A trait un timp cu al doilea ~i s"a
dovedit ca acestuia ii lipsesc multe in comparatie cu cel dintai.
Dar, ciind te mariti pur ~i simplu pentru ca iube~ti, rara a te
gandi ~i rara a tine seama de nimic, atunci, in loc sa"i repro~ezi
toate cele, it vei ajuta la toate ~i"1 vei ierta mai u~or ~i vei ti
fericita mereu."
Eu ziimbesc, intorcandu"ma spre insotitorul meu:
- in curand nu va mai ti nevoie sa scriu carti. Yoi aduna
scrisorile de la cititori, intrebarile ~i raspunsurile lor ~i Ie voi
tipari.
Probabil, ar ti trebuit sa ma ocup nu de problema bolilor, ci
de problema imbatranirii, de~i, in principiu, batranetea e ca 0
boala. Cauza ei este dependenta, din ce in ce mai mare, de

aseara:
"Doar cedand ~i renuntiind
te poti schimba,
Doar bland fiind ~i ingaduitor
poti reu~i ."
Mai intai trebuie sa simti bazele formarii

~i dezvoltarii

lumii deta~andu-te de materie, spatiu ~i timp, ~i abia mai apoi

sa incepi sa cugeti.
Daca un filozof incepe procesul cuno~terii de la ganduri,
din el poate ie~i un doctor in filozofie, dar nu un filozof.
"Cei intelepti nu sunt invatati, cei invatati nu sunt intelepti"
- zicea Lao Zi.
imi amintesc versetele lui, pe care Ie-am citit aseara:

con~tiinta ~i de lumea inconjuratoare. Am citit adesea despre

cazuri cand unii oameni au cazut intr-un somn letargic. Ei au

"Am trei lucruri de mare pret,

Dupa care ma conduc ~i pe care Ie pastrez cu grija:

continuat sa manance in somn, sa traiasca , dar con~tiinta lor

dormea ~i ei nu imbatraneau de loc. Atunci cand se trezeau ,

Primul este "sentimentul iubirii" profunde,

incepeau sa imbatraneasca rapid ~i traversau 0 perioada de

Al doilea il reprezinta "increderea".

douazeci de ani in ciiteva luni. Prin urmare , .mecanismul

AI treilea se nume~te "Iipsa

imbatranirii

niizuintei de a fi lider".
Sunt plin de iubire ~i pot, de aceea,

este

legat intr-o

masura

considerabila

de

con~tiintii. Pentru a invinge dependenta de con~tiintii, trebuie

sa gase~ti un alt punct de sprijin ~i sa te deta~ezi de toate
lucrurile de care ne leaga con~tiinta.
Pe mormantul unui grec din antichitate sunt gravate
cuvintcle: "Am trait 0 viata lunga, tiindca am mancat ~i am

baut CLImaslIrii"."Fericirea umana, ma gandesc ell, daca i te

inchini multa vreme, devine nefericire".
inot prin apa azurie ~i. treptat, toate lucrurile neinsemnate
se dau la 0 parte. Imi vine in minte 0 poezie, pe care am citit-o

214

care de nimic nu depinde.

actiona cu barbatia unui adevarat o~tean.

Sunt strangator ~i, de aceea, puterea-mi pot sa 0 sporesc.
Nu nazuiesc in Lumea de sub Cer sa fiu primul,
de aceea pot atinge suprema pliniitate a guvernarii
esentei lucrurilor.
Cel care azi pentru razboi lasa iubirea,
care se leapada de cumpatare pentru bel~ugul fastuos,
care refuza ocarmuitor sa fie

215

: ;'

f
~

doar pentru a ajunge cel mai important,

inevitabil va pieri!
Oar cel ce plin e de iubire,
ce lupm ~i Invinge,
stapanire dobandind asupra simturilor sale,
devine mai putemic.
Cerulli vine In ajutor, grijindu-se de el
cu rabdare ~i iubire."
Continuam sa inot In apa racoroasa ~i toate cuvintele ~i
gandurile se estompau treptal. Plonjez, las toate probl~mele,
apoi ies la suprafalii ~i Inot alene de-a lungul bazmulUl.
Undeva, In adancul con~tiintei, se stinge un dicton de-al lui
LaoZi:
Riizboinicul adevarat nu e riizboinic,
"Maestrullupmtor nu este crud."
Toate acestea au fost spuse cu mii de ani In urma, dar ideile
noastre, pana In clipa de falii, n-au depa~it limitele celor spuse
de acest om.
Nu mai Inotam, pentru azi ne e de ajuns. Amicul Imi face
cu mana ~i eu plonjez spre scara, ca sa ies din bazin. Ne
Indreptam spre du~uri, apoi ne Imbracam. El I~i prive~te mirat
mana, strangand ~idesIacand pumnul.
- ~tii ceva, mai Inainte Imi amortea degetul mic, iar acum
Incepe sa-mi amorteascii aproape toam palma. Care ar fi
remediul pentru aceasta?

- Din punct de vedere karmic, aceasta Inseamna

dependenlii sporita falii de tot ce este uman, transmisa copiilor :
~i nepotilor. Aici ar trebui pus In functiune mecanismul
det~arii de tot ce ne tine legati: aceasta Inseamna cura de
216

foame, izolare, evitarea atractiei sexuale, tehnici respiratorii.

Cu alte cuvinte, trebuie sa limitezi cantitatea de energie pe
care 0 consuma corpul ~i s-o Indrepti spre activarea structurilor
spiritual-spatiale. Acestea au 0 viata mult mai lunga ~i de
aceea procesul de Imbatranire, brusc, devine mult mai lenl.
lata de ce actorii, pictorii, oamenii de creatie Imbatranesc mai
Incel. Noi vedem, gandim ~i simtim cu ochii, creierul ~i corpul
nostru, adicii cu materia. Totodata, noi vedem, gandim ~i
simtim cu campul, adica cu spatiul. In acela~i timp, noi vedem,
gandim ~i simtim cu timpul. Cu dt este mai sporita activitatea
corpului nostru temporal ~i spatial, cu atiit mai Incet
Imbatrane~te corpul fizic.
- ~i ce sa fac? - Intreaba interlocutorul meu.
- Sa vorbe~ti, sa comunici mai putin, sa gande~ti mai
putin, sa te rogi mai mull.
- ~i daca eu gandesc chiar ~i atunci dnd ma rog?
- Un pacient de-al meu era puternic ata~at de ratiune ~i
femei. Pot sa-ti dau acela~i sfat ca ~i lui. 11rogi pe un prieten
sa-ti stranga degetul cu patentul, apoi Incepi sa te rogi. Cu
siguranta, nu vei avea nici un gand In cap. Pe urma Iti pui un
film porno ~i repeti ca, pentru tine, orice placere umana,
inclusiv cea sexual a, este un mijloc de acumulare a iubirii de
Dumnezeu.
- ~i degetul In cle~te, ~i filmul porno sa fie In acela~i
timp?

- Nu, separat, Ii spun. Daca vei Invata sa te rogi cand te

doare, atunci ~i In restul timpului, rugandu-te, te vei elibera
u~or de toate. Atunci dnd calugarii erau cople~iti de imaginile
sexuale plasmuite de mintea lor, ei simteau acela~i lucru ca ~i
217

_J

_J

omul ce prive~te un film porno. Dadi, in acest moment, te

rogi, energia sexuala care a izbucnit se transforma in energie
Divina, iar dependenta ta de fericirea umana se diminueazii.
le~im de la bazin ~i coboram pe scari. Apoi urcam in
ma~ina ~i plecam acasa.
Azi e 0 zi cam posomorata, dar dispozitia mea sutleteasca
este buna. E aproape unsprezece dimineata ~i, pana seara, pot
sa ma ocup in voie de scrierea cartii.

$T11NTA

$1

REL1G1A

~tiinta s-a desprins din perceptia religioasa ~i mistica a

lumii. Pentru a putea compara, analiza ~i trage concluzii,
trebuie sa dispui, pentru inceput, de un model senzorial. ~tiinla
apeleaza la gandire, religia se adreseazii sentimentelor. Pe
masura ce lumea simte tot mai mult necesitatea iubirii Divine,
intre ~tiinla ~i religie incepe sa se lege un dialog. Aidoma
fiului risipitor, ~tiinla se intoarce inapoi la Dumnezeu. lubirea
Divina da na~tere sentimentelor, acestea, la randul lor, stau la
originea ideilor. Insa, pentru a nu se dezintegra ~i a nu involua,
ideile trebuie sa se intoarca in sfera sentimentelor, tinzand spre
Divinitate.
Atunci ciind individul se roaga, cuvintele ~i con~tiinta ii
servesc drept mijloace pentru a accede la Dumnezeu. Regretarea trecutului, frica de viitor, resentimentele, problemele
materiale ~i spirituale, preocuparea de a pastra controlul asupra
situaliei, nemullumirea de sine, toate acestea, daca nu sunt
date la 0 parte, intensifica activitatea con~tiinlei, anuland
eficacitatea rugaciunii. ~i nu numai atat. Atunci cand ne
219

~
\

adresam Domnului, se produce 0 accelerare a tuturor proceselor, de aceea, daca nu este st1ivilit1iactivitatea con~tiintei,
dependenta noastra de ea se intensifica brusc, ceea ce ne poate
provoca necazuri, boli ~inenorociri.
- M-am adresat lui Dumnezeu, mi-a marturisit 0 feme ie,
~ide atunci au inceput toate necazurile mele. Am pierdut tot ce
aveam.
Alta doamna mi-a povestit cum hotarase sa se boteze. Dar,
chiar in ajunul botezului, patul in care se odihnea a luat foc.
Numai printr-un miracol, femeia a reu~it sa scape cu viat1i.
Aha mi-a relatat cum fiica-sa, care absolvise ~coala cu cele
mai inalte calificative ~i urma cu mult succes 0 facultate, a fost
dusa la ospiciu cu tulburari psihice extrem de grave, dupa ce
vizitase 0 biserica. Dupa externare, fata n-a mai fost in stare
sa-~i continue studiile. Ramas lara radacini, copacul se usuca.
La fel ~i omul care ~i-a pierdut legatura interioaril cu Divinul
este condamnat sa piara. Cu cat mai adanc lunecam in sclavia
valorilor umane, cu atat mai putine ~anse de supravietuire Ie
raman urma~ilor no~tri ~i cu atat mai dureros este procesul de
revenire la Dumnezeu.
Tin sa subliniez inca 0 data: noi ne rugam nu pentru
descoperirea umanului ~i sporirea lui, ci pentru a ne elibera de
uman, pentru a-i diminua valoarea ~i a-i invinge forta de
atractie.
Nu demult am fost solicitat sa solutionez doua cazuri mai
putin obi~nuite.
Primu!. M-a sunat 0 cuno~tinta:
-

~titi, cainele nostru parca a capiat, nu mai asculta de

nimeni, face doar ce vrea el, latra la toatil lumea. Am impresia

ca aceasta izbucnire are legatura cu stapiinii lui anteriori. Aia
erau ni~te oameni foarte duri de felul lor. Dar iatil de ce va
sun: acum tinem cainele inch is in balcon, chiar ~i numele i
I-am schimbat ~i nu ~tim cum sil procedilm mai departe.
- S-a intamplat ceva in ultimele ciiteva zile?
Credeti ca acest lueru se putea rasfriinge asupra
comportamentului lui?

- Nu e deloc exclus. Ata~area de idealuri ~i con~tiint1ii-a

creseut de aproximativ 10 ori. Respectiv, i s-a accentuat ~i
ego-u!. De la fo~tii lui stilpani i s-a transmis axarea sporita pe
con~tiinlil, scopuri, principii ~i idealuri. Tendinta aceasta zace
in el ca 0 bombil cu efect intarziat. Dumneavoastril ati inceput
sa faceti ceva in ultimele cateva zile, ceva ce i-a declan~t
mecanismul ascuns.
Femeia a cazut pe giinduri:
- Nu-mi amintesc sa fi filcut ceva deosebit, doar ca m-am
rugat intens, atata tot.
Am inteles imediat cum stau lucrurile.
- Sunteti cramponatil de idealuri ~i aceasta cramponare a
atins, in momentul de falil, cota de 600 de unitati. Dar sil vii
explic despre ce este vorba. Atunci cand va rugati numai
ocazional, gandurile adresate Domnului se transforma treptat
in senti mente, de aceea procesul de revenire la Divin este
armonios. Oar, din moment ce ati inceput sa practicati
rugilciunea intensa, este obligatoriu sa se produca ~i 0 blocare
puternicil a activitiltii con~tiintei, iar pentru aceasta se cere sa
inliiturati tot ce se opune acestui proces. Vitati-va cum
procedau calugarii, adica acei oameni care au p~it pe calea

220
221

f
_J

rugaciunii intense.
I) anihilarea sentimentului propriei importante;
2) renuntarea la bunurile materia Ie;
3) refuzul obligatiilor socia Ie;
4) renuntarea

la vestimentatia

luxoasa, la bucatele alese ~i

la placerile sexuale.
Cu alte cuvinte, pentm a dinamiza eu-I Oivin, este necesar
sa blocati pentru un timp oarecare

ego-ul personal ~i pe cel

social. in cazulln care Incepeti sa va rugati intens, rara Insa a

va ajuta con~ti inta sa se transforme

In sentimente, dependenta

de valorile umane cre~te exploziv.

Cel de-a I doilea telefon era din Germania. Ma suna un fost

pacient. Cu vreo trei sau patru ani In urma, 0 conversatie de
acest gen m-ar fi dat gata. Acum Insa Incep sa mai Inteleg cate
ceva. Barbatull~i deapana povestea cu 0 voce chinuita:
- V-am citit cartile ~i am Inceput sa cred In Oumnezeu.
Dupa ce am fost la dumneavoastra la consultatie, am Tacut rost
de Inregistrarile video ale seminarului dumneavoastra de cinci
zile. Oar, de dind am Inceput sa Ie vizionez ~i, In para lei, sa
lucrez la armonizarea mea, sunt asaltat de un singur gand:
"Dumnezeu nu exisHi, Dumnezeu nu exisrn". Simt ca-mi ies

din minti. Cu adevarat Ingrozitor Insa este altceva: nu ma simt

deloc In stare sa remediez aceastii situatie ~i nici sa ma rog nu
mai pot.
Tac ~i Incerc sa Inteleg ce s-a Intamplat. Curioasa
rasturnare de situatie. Daca mi-ar fi aruncat casetele la gunoi
din convingerea ca Lazarev este un ~arlatan, acest om soar fi
simtit acum mult mai bine. Apoi le-ar fi povestit aceastii
222

Intamplare la vreo doi-trei amici... E ciudat Insa ca m-a sunat

din nou, de~i problemele lui au Inceput 0 data cu vizionarea
casetelor mele.
- Oare nu v-am avertizat, i-am spus, ca, dupa Incheierea
~edintei, timp de cateva zile, trebuie sa evitati orice activitate
mentala. orice evaluare sau analiza? Informatia oferita In
cadrul ~cdintelor este mult mai densa deciit cea imprimata pe
casetc. lar dumneavoastra ce-ati Tacut? Sunteti doctor In
~tiinlc. v-ali obi~nuit sa cerneli totul prin sita con~tiinlei. in
timpul ~edinlei, la dumneavoastra s-au prod us anumite restructurari launtrice, au demarat procesele de transformare In profunzime. lar dumneavoastra v-ati Intors acasa ~i, In loc sa
continuali acest proces, ati pus caseta ~i v-ali apucat sa
cantarili ~i sa analizati totul. Informatia conlinuta In carti ~i
casete este sa ? pereche de carje. Cand ali Invalat sa mergeli,
dali-Ie la 0 parte ~i uitali de ele. Oaca vedeti ca ali Inceput
iara~i sa ~chiopatali, apelati din nou la ele. Oar dumneavoastra
ce-ali obtinut? Ali Invins dependenla de con~tiinla, v-ali
activat sentimentele ~i ali pa~it prin ele spre Oumnezeu, apoi
ali Tacut un salt Inapoi, spre con~tiin!ii. Oar tocmai axarea pe
Ulnan, pe con~tiinla ne determina sa renuntam la ~ivino
A doua zi cei doi m-au sunat ~i mi-au confirmat ca situalia
lor s-a ameliorat. Mi-am amintit de disculia pe care am avut-o
acum un an cu un profesor de la institutul "Behterev". II
contactasem In legatura cu un articol pe care mi-I adusesera
pacienlii mei ~i In care scria ca doi savanli din Petersburg au
descoperi! 0 noua stare a con~tienlei.
in S.U A., la Universitatea Arizona ~i-a desTa~urat lucrarile
0 conferinla internationala cu tema: "Realizarile de ultima ora

223

f
_J
~'

ale $tiin{ei in domeniul con$tien{ei". Potrivit celor expuse la

conferinta, in lume au fost intreprinse nu 0 singura data
cercetari asupra activitatii creierului in stare de veghe ~i de
somn, precum ~i in timpul meditatiei. De altfel, meditatia s-a
dovedit a fi destul de eficienta in vindecarea nevrozelor.
Cercetatorii de la Institutul "Behterev" au examinat encefalogramele subiectilor cufundati in meditatie ~i au constatat ca,
la nivelul scoartei cerebrale, la ace~tia se declan~eazii
mecanismele excitatiei, mai exact, la inceput subiectul parca
adoanne, toate procesele sunt incetinite, apoi urmeazii faza de
activare. Adeptii diferitelor ~coli de yoga sunt de parere ca
meditatia echivaleaza cu rugaciunea, ca ~i ea inseamna
comunicare cu Dumnezeu. ~i iata ca intr-o buna zi savantii
~i-au pus intrebarea: "Ce procese au loc in creier in timpul
rugaciunii?"

Pentru acuratetea experimentului a fost invitat un calugar,

care era staret la 0 manastire ortodoxa, ~i i s-a Iacut 0
encefalografie in timp ce se ruga. Rezultatul i-a uluit pe
cercetiitori. Encefalograma calugarului cufundat in rugaciune,
dar pe deplin con~tient, arata 0 deconectare completa a
scoartei cerebrale. Omul sta ~i se ruga, dar impulsul electric
care ar fi trebuit sa dovedeasca existenta unei activitati la ,
nivelul scoartei cerebrale lipsea cu desavar~ire.
Savantii au numit acest fenomen "a patra stare a subiectului
uman". Pana in acel moment erau cunoscute doar trei stari ale
con~tientei: starea de veghe, starea de somn prelungit ~i starea
de somn rapid, care se deosebesc intre ele prin impulsuri
electrice specifice la nivelul scoartei cerebrale.
In timpul adevaratei rugaciuni are loc 0 evadare din lumea
224

reala, ceea ce duce la distrugerea conexiunilor patologice.

Evadand din lume, de la imaginile patologiei, individul contribuie la propria vindecare. Coordonatorul acestui experiment
a numit cea de a patra stare "calea spre armonie". Apropo,
savanlii au constatat ca deprimarea, muzica rock 11 indeparteazii pe individ de .Ia starea de annonie, suscitiind la
nivelul cortexului impulsuri electrice similare celor ce insolesc
crizele epileptice.
Deoarece rezultatele experimentelor oamenilor de ~tiintii au
coincis Intru totul cu propriile mele cercetiiri ~i cu felul meu de
a percepe lumea, m-am gandit sa-I contactez pe profesorul de
la Institutul "Behterev". Am stabilit sa ne Intalnim a doua zi.
Profesorul s-a dovedit a fi 0 persoana foarte inteligenta ~i plina
de farmec. Am Intrelinut 0 disculie deosebit de interesantii.
- Impulsului electric cerebral Ii sunt caracteristice trei
ritmuri, Imi explica interlocutorul meu. Ritmul D (delta) ne
trimite la starea fiziologica, de profunzime a individului.
Ritmul Q(theta) este ego-ul individului, personalitatea lui.
Acest ritm tine de relaliile intrafamiliale. Abia la varsta de 5-6
ani apare ~i ritmul A alfa), legat de ego-ul social. Atunci se
activeazii stratul social. Ei bine, atunci cand calugarul se
roaga, ritmurile theta ~i alfa dispar.
- Din punctul meu de vedere, am intervenit eu, singura
explicatie posibila este urmatoarea: con~tiinla ~i sentimentele
noastre nu sunt de natura fizica, ele i~i au originea in campul
nostru, altfel spus, vedem, gandim ~i simtim, mai Intai de
toate, cu structurile de camp, spatiale ~i, abia dupa aceea, cu
trupul, materia. Adresandu-se lui Dumnezeu, omul se
desprinde ~i se Inalla deasupra materiei ~i a spatiului, de aceea

225

f
~

trecerea con~tien\ei de la regimul trupului la regimul campului

se realizeazii u~or ~i rara suferin\e. in situa\ii obi~nuite,
fenomene similare se produc In timpul mOr\ii sau In urma unui
traumatism gray, iar uneori ~i In urma administrarii unor
substan\e halucinogene etc.
- Se prea poate, a zis profesorul ~i a continuat: apropo,
calugarul nu a fost singurul care a luat parte la experiment. Cu
aceasta ocazie a ie~it la iveala un fapt curios. De piIda, la un
seminarist, inhibarea func\iilor con~tiin\ei In timpul rugaciunii
este mai puternica decat la dascalul lui. A~adar, cu cat mai
profund se implica 0 falii bisericeasca In activita\i intelectuale,
In func\ii administrative sau In probleme de politica, cu atilt
mai mult Ii slabe~te puterea rugaciunii. De altfel, la preotul
catolic pe care I-am invitat, de asemenea, sa participe la
experimentul nostru n-am constatat 0 deconectare totala a
scoar\ei cerebrale, de~i, In mare, tendinta se pastrase. Cand
i-am adus la cuno~tin\a acest fapt, el a replicat: "De ce nu
invita\i un preot american, sa vede\i ce surprize va a~teapta
acolo?" Totu~i a recunoscu( ca ortodoqii sunt mai asidui In
rugaciuni. Ortodoxia este singura care a piistrat tradi\ia
monahala a rugaciunii nelntrerupte catre Hristos.
- Ce rugaciuni a\i folosit In cadrul experimentului? - I-am
Intrebat.
-

"Ta/lil nos/ru" ~i "Rugliciunea

lui lsus

",

mi-a raspuns el

~i a urmat: a venit ~i un domn care practica de mul(i ani yoga

~i era vindecator ~i guru cu cercullui de discipoli. EI a vrut sa
vada cum Ii va reac(iona creierul, daca, In loc de medita\ie, se
va cufunda In rugaciune. inainte de experiment, el a ziibovit
mult timp, rugiindu-se. Dar, de la bun Inceput, aparatul a
226

Inregistrat descarcari electrice caracteristice crizelor de

epilepsie. Am fost nevoi\i sa Intrerupem experimentul. Rugaciunea nu i-a adus pacea interioara, intrand, dupa cat se pare,
In contradiclie cu altceva.
Profesorul a tacut 0 vreme, lasandu-se purtat de ganduri.
Era primavara lui 1998. De la fereastra se zareau acoperi~urile
troienite ale caselor, pe care ziipada Incepuse deja sa se
topeasca. Omatul se a~temea peste tot. Cu toate acestea, In aer
se sim(ea adierea primaverii.
- Ritmurile alfa ~i theta, ~i-a reluat savantul expunerea, ne
trimit la doua dintre nivelurile con~ienlei. Acestea sunt
responsabile de dezvoltarea personalita\ii ~i de existenta ei In
cadrul societalii. Totu~i 0 dezvoltare armonioasa se realizeaza
atunci cand sunt active toate palierele con~tien(ei. lar eel mai
important nivel este acela pe care-I putem observa in timpul
rugaciunii, cand se deconecteazii ego-ul social ~i eel personal.
Gandirea ira\ionala este mult mai ampla decat cea ra(ionala.
Cultura occidentala a ajuns astazi In pragul unei crize extrem
de grave, ~i asta pentru ca filozofia ~i psihologia omului
occidental lasa din ce In ce mai pu\in loc gandirii ira\ionale ~i
sentimentelor, fiind tot mai mult secatuita de logica. Daca
odinioara, Intr-o casnicie, so\ii se sprijineau reciproc, iubirea
fiindu-Ie liantul pl:incipal, ~i Incercau sa-~i rezolve problemele
~i conflictele prin bunavoinlii, astazi contractu I matrimonial a
Inlocuit sentimentele. Totul este negociat, stabilit ~i pus la
punct. A disparut dorin\a de a-I In\elege ~i a-I ierta pc
partenerlll care se comporta jignitor. Dimpotriva, se apeleazii
-imediat la poli(ie. in loc sa depllna efort, sa Incerce 0
schimbare In bine, pentru ca via\a de familie sa rell~easca, se

227

II ;
! I

./

f
j

recurge imediat la divorl.

Primul ~i celmai important strat al con~tiinlei, cel iralional,
practic, nu mai funclioneazii. Cel de-al doilea, responsabi I de
viala de familie ~i de formarea personalitalii, este pe jumatate
distrus. In Occident, structurile fundamentale ale familiei sunt,
efectiv, compromise. Iar dnd structurile de adancime ale
ego-ului individual sunt deformate, nu mai poate fi vorba de
un ego social sanatos. lata de ce, procentul cel mai ridicat al
copiilor cu probleme psihice este inregistrat in Suedia ~i in
Elvelia, ~i situalia continua sa se agraveze. Fascinate de
propria coroana luxurianta, statele dezvoltate nu observa cum
i~i pierd radacinile.
- Oar cel mai mult ma surprinde altceva, a continuat
profesorul, revistele ~i ziarele refuzii sa publice aceasta
informalie. Am apelat la reprezentanlii bisericii, dar ~i acolo
m-am ciocnit de 0 totala lipsa de interes. Omul se agala de
propriile stereotipuri ~i ar prefera mai curand sa-~i piarda banii
dedt sa se lipseasca de ele. ~i cand te gande~ti ca
sensibilizarea oamenilor de ~tiinla din intreaga lume in aceasta
problema ne-ar putea salva copiii ~i lumea in general.
- Spuneli-mi, va rog, I-am intrebat, a~ putea sa particip ~i
eu la experimentul dumneavoastra?
- Cum sa nu, a raspuns el. Venili pe la noi ~i va vom
supune testului.
Ma intorceam acasa cu ma~ina ~i ma gandeam la ceea ce mi
s-a intamplat in Germania. Am vrut sa inchiriem 0 ma~ina, dar
una mai mare, care sa aiba un portbagaj cat mai incapMor. In
parcarea din fala biroului de inchirieri am remarcat un pick-up
Opel Omega. Exact ce ne trebuia. Am intrat in birou ~i ne-am
228

pomenit fala-n fa!a cu 0 doamna de varsta a treia, cu 0

cautatura severa in spatele ochelarilor.
- Am dori sa inchiriem un Opel Omega.
- Nu avem a~a ceva, raspunse ea imperturbabila. Ne-am
uitat surprin~i unulla altul.

\
I I

- Scuzali, spuse atunci prietenul meu, ariitand cu degetul

spre fereastra, dar ce lineli acolo in parcare?
- Ma~ina aceea a fost de curand returnata ~i n-a fost inca
spa lata, ne-a replicat ea cu asprime.
- Nici o'problema, putem a~tepta.
- Daca-i a~a, venili peste 20 de minute, atunci 0 veli putea
lua in primire.
A~a am ~i filcu!.
Mi-am adus aminte ce-mi povestea un amic de-al meu, care
evolueaza in America, in liga nalionala de hochei:
- In America filcusem cuno~tinla cu 0 tipa. Eram cu un
jeep mare ~i splendid. Ei bine, cand mi-a vazut lna~ina, tipa
a dat fuga la ea ~i, ignorandu-ma total, a tot pipait-o ~i
examinat-o pe toate partile timp de 0 jumatate de ora. Iar cand
i-am spus ca sunt hocheist, ea a lasat balta ma~ina ~i a dat
buzna peste mine. Urmatoarea jumatate de ora eu am fost cel
pipait ~i exam;na!. I se parea absolut firesc sa se comporte a~a.
Mi-am amintit din nou de barbatul care practica yoga. Ce ;
se intamplase de fapt? Probabil, urmatorul lucru. Rugaciunile
cre~tine poarta in ele informalia ca pe Dumnezeu 11cunoa~tem
prin iubire, deta~andu-ne treptat de toate cele umane.
Cre~tinismul acorda mai pulina importan(1i aspectelor tehnice
ale deta~arii de uman, axandu-se pe sentimentul viu al iubirii
de Dumnezeu, pe blandele ~i pe iertare. Imediat ce aspectele

229

I,

~
~

tehnice ale auto-armoniziirii, remodelarea con~tiintei, dezvoltarea aptitudinilor, intarirea sanaliitii devin un scop in sine,
religia dispare, locul ei fiind ocupat de magie ~i ocultism.
Yoga il ajuta pe individ Sa se deta~eze de con~tiintii ~i de
ata~amentele umane. Initial, in cadrul acestui sistem, aspiratia
catre Creator, catre cauza primara avea 0 pondere mai mare
dedit axarea pe diverse tehnici. Cat despre adevarata meditatie, mai intai de toate este necesara formarea unei aspiratii
statornice catre Creator. Doar in aceste conditii, scara ce duce
spre Divin nu se va prabu~i. La prima treapta se obtine
imobilitatea fizica, suspendarea tensiunii musculare, a vederii
~i a gandirii. La cea de-a doua - oprirea respiratiei ~i a inimii,
la a treia - sioparea metabolismului. insa, dupa urcarea acestor
trepte, este destul de greu sa te intorci inapoi. De aceea, occidentalii care practica meditatia relaxandu-se, inchiziind ochii ~i
eliberandu-se de ganduri obtin deconectarea primului nivel al
con~tiintei. in consecinta, se produce 0 axare pe nivelurile
spirituale superioare. Cu cateva mii de ani in urma, acest lucru
era vilzut ca 0 binecuvantare, ca 0 cre~tere a nivelului spiritual.
insa, cand individul este cramponat de spiritualitate, meditatia
poate fi periculoasa pentru el, caci, in realitate, ea 11indeparteaza de Divinitate. Prin urmare, cu ciit individul este mai
putin cramponat de aspectele spirituale superioare, cu aliit mai
benefica pentru el este meditatia. Dar, daca individul scoate
mereu la iveala defectele celor din jur ~i are numai pareri
negative despre oameni, daca este nemultumit de sine ~i de
propria soarta sau este gelos ~i se supara pe cei apropiati, Yom
spune despre el ca este cramponat de aspectele spirituale
superioare ~i, de aceea, meditatia poate fi periculoasa pentru

el. in acest caz, mult mai salutara ar fi cultivarea unei atitudini

binevoitoare, munca fizica ~i pocainta.
Am stabilit cu profesorul sa ne intalnim peste 0 saptamana.
insa, in ziua respectiva, dansul n-a fost disponibil. Dupa aceea,
eu am fost ocupat cu scrierea celei de-a cincia carti, a~a ca
dadusem la 0 parte toate celelalte preocupari. Acum insa
mi-am amintit de discutia noastra ~i ii dau un telefon la
institut.

I
!

- Buna ziua, ii spun, dupa ce-i aud vocea in receptor, Va

deranjeazii Lazarev, daca va mai amintiti de mine.
- Sigur ca-mi amintesc, raspunde el, unde ati disparut?
- Vedeti care-i problema, imediat ce am terminat de scris
volumul cinci, I-am inceput pe al ~aselea. Informatia cu care
lucrez acum s-a dovedit a fi atat de importanta, inciit nu voiam
s-o lungesc prea mult cu punerea ei pe hartie. Jar atunci cand
lucrez la 0 carte, nu mai am nici timp, nici forte sa ma implic
in altceva. Eu zic sa ne intelegem in felul urmator. Acum e
sIar~itul lui mai. in septembrie urmeaza sa scot volumul ~ase,
dupa care sunt liber ca pasarea cerului. ~i atunci, daca se
poate, ne yom intalni ~i vom demara experimentul nostru
cornun.

De acord, mi-a raspuns profesorul.

- Apropo, m-am interesat eu, exista, din partea oamenilor
de ~tiinta, reactii la cercetarile dumneavoastra?

- Ce sa zic, deocamdata nici una. Se pare insa ca gheata a

fost sparta. Cateva reviste de specialitate s-au aratat interesate
de informatiile noastre ~i, daca am inteles eu bine, sunt de
acord sa Ie publice.
- Siava Domnului! - rostesc eu.

230
231

'
I

.. ,..

'
iI

~I
Ne luam ramas bun, iar eu ma gandesc la cele ce se
intiimpla astiizi cu lumea. Ca omenirea va supravietui, nu e
nici 0 indoiala. Am avut odinioara 0 perioada in care am lucrat
mai mult cu IIna dintre cauzele care stau la originea afectiunilor fizice. Este yorba de nepotrivirea energeticii individului cu societatea viitorului. La nivelul campului exista
matrita omului din viitor. Oaca matrita noastra interioara nu-i
corespunde, noi intram in contlict cu matrita viitorului. Atunci
matrita noastra incepe sa se dezintegreze. Apoi aceasta tema
mi-a disparut din vizor, iar eu m-am lasat absorbit de alte
probleme.
Ei bine, in ultima jumatate din an, pentru a ma redresa, ma
rog permanent, ~i nu numai pentru a-mi ispa~i acele gre~eli
care pot fi transmise copiilor ~i nepotilor mei, ci ~i pentru
acelea care pot afecta societatea viitorului. Atunci ciind incerc
sa descopar de unde vine un element negativ, mi se intampla
uneori sa vad coconii structurilor de camp ale copiilor mei,
alteori un singur cocon luminos, sclipitor, avand la suprafata
pete murdare. Petele sunt rezultatul comportamentului ~i al
atitudinii noastre gre~ite fata de lume. Ele semnaleaza
existenta unui program de agresiune indreptat impotriva
iubirii. in linii mari, este yorba de atitudinile de dispret ~i de
dezaprobare fata de oameni, de nemultumirea de sine ~i de
rcspingerea vietii.
Scriam in cartile anterioare ca actuala viata a omenirii a
inceput cu doua mii de ani in urma ~i va lua sflir~it in anul
2000. Acestea sunt datele de care dispun personal. Urmiitoarea
viata, cea mai intensa, va dura aproximativ 300 de ani.
Con~tiinta se va ridica pe 0 treapta superioara. Din anul 2001
232

va incepe sa se schimbe conceptia despre lume la nivelul

intregii omeniri. Din 2024 va aparea 0 generatie de copii de tip
nou, iar lncepand cu 2030 se va putea vorbi despre a noua
omen ire, cu 0 energetica ~i a can~tiinta calitativ naua. Apropa,
dupa toate semnele, peste aproximativ zece ani vor incepe
brusc sa se accelereze toate procesele karmice. Vor supravietui, probabil, doar cei ce vor gasi calea cea buna. Pe la
sfiir~itul ani lor '80 am auzit de la cIarvazatori urmiitoarea
previziune: incepand cu anul 2000, arice medicament i~i va
pierde efectul. Ca sa fiu sincer, am tratat acest pronostic cu
scepticism, ca pe un basm de adonnit copiii. Nu demult insa,
exact acela~i lucru mi I-au spus ~i medicii de la un laborator
dotat cu aparatura de diagnosticare de ultima ora. in ultimii
2-3 ani, medicamentele, chiar ~i cele mai puternice (inclusiv
preparatele hormonale) inceteaza sa mai actioneze asupra
bolnavilor. intrucat medicamentele nu vindeca boala, ci doar 0
imping inauntru, putem presupune. ca s-a produs 0 supraincarcare cu de~euri karmice a structurilor noastre spirituale de
importanta vitala, ~i procesul de autointoxicare se blocheaza.
Nu ma indoiesc ca fiecare dintre noi are un viitor. Atat doar ca
mi-a~ dori sa pa~im in acest viitor lnconjurati de 0 natura
nealteratii, de rauri, de mari, dar ~i de copiii no~tri.

i'j
"
I
,II

;(

,"

I"
i

LA

INCEPUT
A
CUV ANTUL.

FOST

E diminea\i\. Stau intins in pat ~i nu am nici cea mai mica

dorinta de a ma ridica. imi simt fata umflata ~i trupul amortit.
Sa fie oare semnele imbatranirii? De~i, daca stau sa ma
gandesc mai bine, nu e a~. Sunt zile in care ma trezesc cu
senzatia zborului ~i a propriei imponderabilitati. in principiu, e
foarte u~or sa determini daca te comporti corect ori nu. Atunci
cand atitudinea fata de lume ~i comportamentul iti sunt gre~ite,
ai sen:z.1tiaca ceva te apasa spre paman!. Simti 0 greutate pe
suflet ~i in trup. Forta de atractie a pamantului actioneaza nu
numai asupra corpului, ci ~i asupra sufletului. Daca, dimpotriva, atitudinea iti este corecta, simti cum iti apare in suflet
senzatia zborului, trupul iti devine u~or, iar dependenta de
forta de gravitatie dispare treptat.
Gare de ce? Con~tiin\3 inca nu ~i-a revenit pe deplin din
starea de somn. Dar ea nici nu-mi este prea necesara in acest
moment, caci, in realitate, judecam cu sentimentele ~i nu cu
gandurilc. Acestea nu fac decat sa faciliteze transmiterea

informatiei. De ce totu~i avem senzatia de zbor, atunci cand

adoptam un comportament corect? De ce Serafim Sorovski se
desprindea de pamant in timpul rugaciunii ~i levita? Probabil,
fiindca gravitatia interactioneazii cu timpul, ~a cum, de
asemenea, ~i sentimente Ie noastre interactioneazii cu timpul ~i
sunt alcatuite din timp. Timpul este intermediarul dintre
aceasta lume ~i Creator, a~a cum, de asemenea, este ~i intermediarul dintre eu-l uman ~i cel Divin. Cu cat mai mult
depindem de propriile sentimente, cu atat mai mult depindem
de spirit ~i de trup. Dependenta de sentimente da na~tere
dependentei de timp ~i, astfel, gravitatia terestra ne transforma
in sclavi. in masura in care ne axam pe iubirea Divina, logica
umana se apropie de cea Divina. in consecin\i\ se schimba ~i
modul nostru de a percepe lumea, ~i comportamentul nostru,
orientandu-se in directia corecta. Sufletu\ este primul care
invinge forta gravita\iei terestre, dupa aceea urmeazii trupul.
Unde oare am gre~it din nou? De unde vine senza\ia
aceasta de sfiir~eala? Probabil, m-am apropiat de un nou prag,
in fata caruia trebuie, din nou, sa dispara filozofia aplicarii
puterilor ~i a voin\ei. imi aduc aminte cat de dureros a fost sa
renun\ pentru prima data la aplicarea puterilor mele, la
pomparea energiei cu ajutoruI mainilor. Doar cautarea cauzelor bolii ~i rugaciunea, nimic mai mul!. lar menirea rugaciunii este transformarea propriei persoane prin comunicarea
cu Dumnezeu, ~i nu solicitarea unei sanatati infloritoare.
Transformiirile trebuie sa vizeze concep\ia despre lume,
caracterul ~i comportamentu\ individu\ui. Pe atunci insa se
credea ca firea omului nu poate fi schimbata. Acest obiectiv
parea de neatins. Credeam ca toate incercarile mele de a
235

234

f
r"

vindeca sunt sortite e~ecului. Eram convins ca cele mai

importante transformari se pot realiza exclusiv prin aplicarea
puterilor. Luasem chiar ~i 0 decizie: Fie ce-o fi, toate sunt in
mainile Domnului. Unul cate unul, toti pacientii vor pleca, voi
da uimrii tot ce a fost ~ima voi ocupa de altceva.
Dar lucrurile au evoluat exact invers. lubirea s-a dovedit a
fi mult mai puternica ~i mai eficienm decat orice alta putere.
Pentru a ajunge la straturile mai subtile, care determina starea
fizica ~i destinul, trebuia sa renunt la actiunea energetica. Un
singur pas tacut in plan subtil echivaleazii cu mii de pa~i in
planul exterior, energetic. Mai inainte socoteam ca, pe masura
ce ne apropiem de Durnnezeu, suntem mai aproape de paradis.
in realitate, cu cat suntem mai aproape de Dumnezeu, cu atilt
mai aspru suntem "Ioviti" pentru fiecare gre~eala comisa.
Pentru a nu gre~i, trebuie sa ne axam .pe propria vulne-

rabilitate,~i nu pe forta.
in ultimul timp remarcasem 0 particularitate ciudata. imi
era din ce in ce mai greu sa-mi tin ~edintele cu pacientii. Nu
taceam nimic altceva decat sa-i ofer omului din fata mea
explicatii care sa-i indice cauzele ce au dus la aparitia
problemelor, ~i 0 taceam cat mai amanuntit, pentru a fi mai
bine Inteles. Cu toate acestea, energia mi se consuma uimitor
de repede. Dupa cat se pare, con~tiinciozitatea mea Incepuse sa
se transforme In stupiditate. in acela~i timp, Incepusera sa
apara simptome curioase, care demonstrau preocuparea mea
pentru aspectele verbale ale tratamentului. Din cand In cand
Imi mi~cam gre~it mandibula ~i Imi mu~cam dureros limba.
Chiar ~i noaptea, In timpul somnului, mi se Intiimpla sa
scra~nesc din dinti, mu~ci\ndu-mi limba pana la sange. Acest
236

proces se amplifica din ce In ce mai mult. Cu toate ca , Practic ,

Imi Intrerupsesem ~edinlele, situatia nu se schimba. Am
constatat doar 0 u~oara Incetinire a procesului, nimic mai mult.
Din punctul meu de vedere, n-ar fi fost corect sa nu-i explic
nimic pacientului. Pe de alta parte, concentrarea asupra
gandurilor ~i a con~tiintei In timpul ~edintelor prezenta pentru
mine un pericol tot mai mare.
Situatia parea tara ie~ire. insa tocmai impasul este cel care
ne determina sa ne ridiciim la un nou nive!. Gandurile noastre
se sprijina pe obiectele lumii materiale. in timpul ~edinlelor se
accelereaza de mii de ori toate procesele, atat cele corecte, cat
~i cele gre~ite. in timp ce Ie vorbeam pacientilor mei despre
Divin, nu Incetam sa gandesc, sa analizez, sa explic. A~a ca,
referindu-ma la Dumnezeu, Imi Indreptam, de fapt, pacientii
spre con~tiinta. 0 atare situatie nu mai putea dura prea mult.
lubirea de Dumnezeu da na~tere iubirii pentru aceasta lume
~i Intregului spectru al sentimentelor noastre. Sentimente Ie dau
na~tere gandurilor. Gandurile trebuie sa se condenseze din nou
In senti mente, ca apoi sa se transforme In iubire Divina. De
aceea e bine sa vorbesc cat mai putin In timpul ~edintelor. in
acest scop, am nevoie de 0 maxima condensare a ,ntregului
volum de informatie obtinut In ultimul timp. La un anumit
stadiu al acestui proces de condensare, gandul va Incepe sa se
transforme In sentiment ~i, atunci, explicatiile nil vor mai fi
necesare. Asta tine de uman, asta tine de Divin. Da pentru un
timp la 0 parte umanul ~i dedica-te Divinului. incearca sa simti
ceea ce este Divin In tine ~i pastreaza mereu acest sentiment In
sllfletul tau, tara sa dai uitarii cele omene~ti. A~adar, ar trebui
sa acord cercemrilor ~i scrierii cartilor mai mult timp decM
237

;f"

P'

_4.

f
- .J

~edinlelor cu pacienlii. Situalia .nsa~i ma .mpinge .nainte pe

calea cunoa~terii.
Aud sunand teJefonul.
Ma ridic ~i merg sa raspund. E un amic de-a I meu din
Moscova.
Sa ~tii ca ai avut dreplate, .ncepe el pe un ton vioi, soar
cuveni sa luam .n serios toasturile.

- Care toasturi? - nu pricep eu.

- Pai, toasturile, ~tii tu... Zic ca bine taceai ca luai
toasturile .n serios. Tot ce spunem se transmite vinufui,
aClionand chiar ~i asupra cromozomilor.
- Carecromozomi?- ma frec eu la ochi. Ce Ii-a venit?

Oar viid ca .nca nu te-ai trezit, .mi zice el. De fapt,

voiam sa-Ii spun ceva ce cred ca te-ar putea interesa. De aceea

te-am ~i suna!. Mai bine revin mai tarziu.

- Lasa, casc eu, zi-i acum.

- Am efectuat 0 serie de experimente .mpreuna cu coi de

la fnstitutul de genetica. Ei bine, a~tia au ramas ~ocali. Ei spun
ca, de acum .ncolo, ar trebui modificate radical toate
reprezentarile noastre asupra lumii.
Eu taco Incerc sa prind fin,l. Apoi .i zic:
- Hai sa Ie fuam pe rand.
- Bun. ~tii ca, .n urma cu caliva ani, eu am reu~it sa
sintetizez un preparat medical. EI conIine doar J0-12 din
substanla de baza, dar aCliunea pe care 0 exercita este extrem
de puternica.
In primld rand: el.mpiedica diviziunea celulelor deformate,
favorizand .nmullirea cefulelor sanatoase.
In al doilea rand: contribuie la regenerarea cromozomilor

afectali de radialie, dar, .n acela~i timp, nu exercita 0 acliune

toxica asupra celulelor.
In al treilea rand: stopeaza diviziunea celulelor canceroase.
In al patrulea rand: mare~te permeabilitatea membranelor
cefulare. Drept urmare, toate procesele chimice care au loc .n
interiorul celulei se accelereaza, determinand astfel .ntinerirea
eJ.
Asta .n ceea ce prive~te preparatul. Acum, referitor la
medicina informalionala. In ultimul timp, medicina fofose~te
pe scara tot mai larga diagnosticarea cu ajutorul calculatorului.
Ea se bazeaza pe metoda lui Fohl.
Pe corp se fixeaza ni~te senzori speciali, cu ajutorul carora
poate fi citita informalia referitoare fa biocampul individului.
Apoi informalia este introdusa .n memoria calculatorului ~i
confruntata cu anumite date standard, pentru a evalua starea
sanatalii celui examina!. Procesul poate fi inversat ~i, atunci,
eu ajutorul sistemului de senzori, se corecteaza biocampul
individului. Prin aeela~i procedeu poate fi oblinuta informalia
referitoare la structurile de camp ale preparatelor medicale, ea,
mai apoi, aceasta informalie sa fie transferata asupra unui
purtator potrivit, eum este, de exemplu, apa, luica sau
granulele homeopatiee. Un astfel de produs se nume~te copie
informalional-energetica a medicamentului ~i este .ntr-atat de
efieient, .ncat nu rareori .~i .ntrece originaJul. In S.U.A. ~i
Europa Occidentala, aeestecopii informalionale au tot mai
mare cautare (.n S.U.A., numai .n ultimul an, volumld vanzarilor a crescut mai mult de 3 ori). Nu .ncape nici 0 .ndoiala ca
aceste copii sunt de mare perspectiva: pe langa cheltuielile
relativ mici, necesare prepararii lor, ma; exista ~ialte avantaje.

238
239

;I

1\

f
I"

Informatia despre medicament poate fi transferaUi ~i partial,

selectandu-se doar acele componente care ii sunt necesare
organismului dat ~i eviUindu-se cele care au efecte secundare.
Diagnosticarea dupa metoda lui Fohl folose~te traditia acupuncturii. Acupunctura chineza clasica are la bazli ideea
prioritatii structurilor energetice in raport cu cele fizice:
structura spatial-temporala 0 determina pe cea fizicii. Dar ~i
actiunea inversa este posibila.
Sa-ti spun acum lucrul cel mai important. Pui pe un taler al
balantei preparatul, iar pe celalalt drajeurile pe care urmeazli
sa Ie ia pacientul. Pacientul inghite copia informationala, iar
efectul este acela~i. TotodaUi, calculatorul cite~te informatia de
pe medicamentul initial ~i 0 stocheazli in memorie. In curfutd,
industria farmaceutica se va limita sa produca pastile il1tr-un
singur exemplar, ca mai apoi sa expedieze copia ei informationala in toate colturile lumii prin Internet. Ape~i tasta
calculatorului, obtii medicamentul, dai peste cap un pahar cu
apa ~i gata, poti sa-ti vezi de treaba.
Ce parere are despre toate acestea medicina traditionala?
Medicii nu pot oferi nici 0 explicatie, de aceea sustin
urmiitorul punct de vedere: este vorba de efectul placebo, 0
simpla autosugestie. Insa, daca un om reu~e~te sa se convinga
pe sine insu~i cii are de-a face cu un medicament, un astfel de
preparat nu va actiona asupra celulelor luate separat sau asupra
unei culturi de tesuturi. Cu toate acestea, atunci cand copia
informational

aa

preparatului

meu, scoasii la calculator,

a fost

folosita in locnl preparatului propriu-zis, nu s-a constatat nici 0

deosebire. Preparatul actioneaza asupra cromozomilor din
celula. Acela~i efect asupra cromozomilor il are ~i informatia
240

purii, ceea ce inseamnii ca 0 simpla informatie poate actiona

asupra genotipului mult mai puternic decat radiatiile ~i
substantele chimice. Este exact ceea ce scriai in ciirtile tale.
- Cu alte cuvinte, dorinta noastra ne formeazli genotipul,
spun eu.
- De acord, raspunde interlocutorol meu.
- AceasUi informatie, continuu eu, ar fi extrem de utilii
multor savanti geneticieni, care leaga procesul, de evolutie
exclusiv de selectia naturala. Teoria selectiei naturale nu este
in stare sa explice 0 serie intreaga de fenomene care tin de
lumea animalii ~i de cea vegetala. Multe procese se deruleazli
de mii de ori mai rapid decat este posibil in cazul unei selectii
accidentale, mecanice. A~dar, obiectivele valorice ale individului ii intluenteazli nu numai starea sanaUitii ~i destinul, ci ~i
copiii. Genotipul campului este legat de cel fizic. Prin unnare,
spre ceea ce tindem, aceea suntem.

- Deci, cand ridicam paharul ~i rostim un toast, aceasta se

rasfrange ~i asupra genotipului nostro, conchide el.
- Am inteles, zic eu, in viitor vom fi mai precauti cu
.
toasturile.

;'

,--

_J

f
,..
,.

astfel incat orice comportament sau atitudine incorectA falii de

altii I-ar fi putut darama.
Situatia este foarte grava. Ii impa~esc
mamei acestuia
opinia mea. Cramponarea de idealuri, de viitor era de 500 de
unitali, acum s-a ridicat la aproximativ 2000 de unitAli. Asistam la 0 intensificare exploziva a dependenlei de idealuri.

DIVINIZAREA
SENTIMENTELOR

UMANE

- Voi incerca acum sa citesc informalia referitoare la

sursa acestei agravari, ii spun doamnei. Starea lui actuala este
legata de dublul energetic al destinului fiului sau. Acestuia ii
este adus In acest moment un imens prejudiciu. Autorul este
tatAl copilului, adica pacientul insu~i. Din cauza umilirii idealurilor ~i a sentimentelor care stau la baza acestora, el este
urmarit mereu de dorinta de a muri. A existat cumva vreun
factor traumatizant? 0 intreb.

Cat de simplu aratii aceste cuvinte a~temute pe hiirtie:

divinizarea sentimentelor umane, dar cat de multe se ascund
In spatele lor.
Cateva minute in urma vorbeam cu mama unuia dintre
pacientii mei. El sufera de un cancer al ganglionilor limfatici.
Parea ca totul merge spre bine, lucrurile evoluau multumitor,
insa, cu doua zile in urmii, s-a produs 0 agravare fulgeratoare.
Ganglionii limfatici s-au marit de cateva ori. Configuratiile
campului erau, pur ~i simplu, catastrofale.
Privesc foaia de hartie din fata mea, incercand sa calculez
parametrii ~i sa inteleg ce s-a intamplat. Prima explicatie

posibila: s-a produs 0 descarcare dinspre urma~i. A doua

variantii: pacientul a lucrat la armonizarea sa doar la nivelul
gandurilor ~i s-a rugat Tara a inceta nici un moment sa
gandeasca ~i sa analizeze sau, pur ~i simplu, nu s-a rugat cum
trebuie. A treia variantii: intrucat m-a consultat de cateva ori la
telefon, s-a produs 0 accelerare putemica a tuturor proceselor,
242

- ExistA ~i acum, raspunde ea. II suna intruna 0 tipii, care

pretinde ca este indragostitii de el. Insa interesul ei este mai
curand de ordin material decat spiritual. Nici refuzul pe un ton
civilizat, nici injuriile n-au folosit la nimic, ea este atrasa de el
in mod irezistibil. De fiecare data cand it suna se jura ca-I
iube~te ~i-i cere s-o ia de nevastA.
- Victima atrage criminalul, zic eu.
A~a soar piirea, cade de acord doamna. EI a fugit in alt
ora~, la fosta lui solie. Are un fiu cu ea. Ei bine, tipa a inceput
sa-I sune ~iacolo.
Acum am inteles totul, spun eu. EI se confi'unta cu 0
putemica stare de stres legatA de umilirea sentimentelor ~i
acest stres vine simultan din doua pArti. Cand i-am explicat
originea problemelor lui, i-am spus ca dependenta de idealuri,
de moralitate, de iubirea de oameni este la el foarte sporitii, cu

243

;1'

alte cuvinte, ca este cramponat de spirit ~i de suflet. Treptat,

ace~ti indici au Inceput sa revina la normal. Cu 0 saptiimana In
urma, eu am ajuns la concluzia ca unul dintre principalii
intermediari intre eu-I Divin ~i eel uman sunt sentimentele
noastre. Astfel, incapacitatea de a pastra iubirea de Dumnezeu
~i de a nu cauta vinovati, atunci cand ne sunt umilite sentimente Ie, ne spore~te dependenta de verigile urmatoare ale
umanului. Dependenta fiului dumneavoastrii de sentimente era
extrem de putemica ~ieu i-am spus acest lucru. Oar, dupa cum
vad, situatia a Inceput sa-i dep~easca posibilitatile.
- ~i cu femeia aceea cum ramane, 11va lasa In pace ori
nu? - ma Intreaba doamna, Ingrijorata.
- Comportamentul ei este determinat de starea lui launtrica, spun eu. Oar ~i de a dumneavoastra.
Cu jumatate de an In urma am avut de rezolvat un caz
ciudat. M-a sunat 0 femeie din Ucraina, care ma implora, cu
vocea sugrumata de lacrimi, s-o ajut. Situatia era, intr-adeviir,
ie~ita din comun. Fiica-sa se Indragostise de un arab. Acesta
s-a jurat ca 0 iube~te ~i a rugat-o sa se miirite cu el. Ea a fost
de acord. Mai tiirziu, maica-sa a aflat ca, 0 saptamana mai
devreme, arabul rostise acele~i juraminte ~i 0 ceruse in
casatorie ~i pe prietena fetei. Apoi, ea a aflat motivele purtarii
acestuia.
- EI vrea sa se Insoare cu tine numai ca sa te yanda dupa
aceea intr-un harem, Ii explica ea fiieei, plangand in hohote. ~i
niei macar nu e~ti prima careia Ii cere mana.
- Sa faca ce vrea cu mine, i-a raspuns fiica. il iubesc ~i-I
voi urma oriunde ar vrea sa ma duca.
- imi spune inima ca se va priipadi acolo, suspina femeia.
244

Oare chiar nu poate fi ajutata in nici un fel?

- Oricat ar parea de ciudat, i-am spus, fiica dumneavoastra nu incalca legile supreme, pe cand dumneavoastra Ie
incalcali. in acest moment sunteli stapanita de un disprel
teribil fala de acest individ.
- ~i ce-mi propuneti, plangea ea, sa stau ~i sa privesc
lini~tita cum Imi piere copilul?

in primul rand, haremul ar putea fi pentru ea unica ~ansa

de a-~i salva viala, i-am spus. in al doilea rand, ori de cate ori
va erau umilite sentimentele ~i iubirea, dumneavoastra va
lasati cople~ita de disprel fala de barbali ~i Ii condamnati cu
atata asprime, incat, la fiica dumneavoastra, acest mecanism a
ajuns sa depa~easca de cateva ori pragul fatal. in imprejurari
obi~nuite, ea nu mai are, practic, nici 0 ~ansa sa aiba un sol ~i
copii: ar muri fie sotul ~i copiii, fie ea, fie toti impreuna.

- Atunci cum sa procedez? - m-a intrebat ea, suspinand.

- Sa va impacali cu aceasta situatie. Tot ce se intampla cu
fiica dumneavoastra este conceput conform legilor Divine. De
aceea, incercarea de a schimba situalia recurgand la logica
umana nu va duce la nimic. Mersul evenimentelor poate fi
schimbat numai ape land la logica Divina.
- Cum adica? - nu se dumere~te ea.
- Retraili de mai multe ori acele momente din viata dumneavoastra in care barbalii v-au umilit sentimentele, iubirea,
idealurile, ~i asta Tara a construi din emolii un zid de aparare
pentru a va proteja eu-I uman. Acceptali umilinta ca pe 0
posibilitate de a va apropia de Dumnezeu. Convingeli-va
propriul suflet ca in tot ce se Intampla nu exista vinovati.
Rugali-va sa va fie iertate chiar ~i cele mai mici pretentii la
245

;I'

_J

adresa barbatilor ~i obtineti, prin purificarea propriului suflet,

purificarea fiicei ~i a nepotilor. Atunci, probabil, Ii se va
permite ~i nepotilor dumneavoastra sa se nasca intr-o familie
normala ~i nu intr-un harem.
Peste un timp oarecare, situatia s-a rezolvat favorabil. I-am
povestit toate acestea doamnei al carei fiu era bolnav de
cancer, sratuind-o sa-~i reinvie in memorie situatii similare de
violare a sentimentelor prin care a trecut ea. Daca parintii nu
vor sa solutioneze 0 anumita problema, aceasta Ie este
transmisa copiilor, care adesea nu sunt in stare s-o rezolve. In
trecutul nostru nu exista logica umana, de aceea trecutul poate
fi revizuit doar de pe pozitiile logicii Divine, adica rara cea
mai mica umbra de condamnare, nemultumire sau tentative de
a-I indrepta.

CONEXIUNILE

In decembrie 1998 am hotanit sa fac 0 calatorie in America.

In mare masura, eram motivat de dorinta de a ma rupe de
toate. In America, timpul ~i energetica difera de cele din Rusia
~i trecerea la alt regim de viata se realizeaza u~or. Speram sa
gasesc acolo raspunsul la una din intrebarile cele mai
importante pentru mine: din ce cauza mi s-a inrautatit starea
sanatatii? Sa fie oare la mijloc gre~elile comise in vindecare
sau concluziile eronate provenite dintr-o reprezentare inexacta
a lumii, sau de vina sunt schimbarile inerente varstei, care se
suprapun suprasolicitiirilor permanente? Intrebarile erau
numeroase. Ma aflam in cautare de raspunsuri.
In linii mari, schema arata in felul urmator. Pana in vara lui
1998, eu m-am ocupat de inlaturarea cramponarilor. In cele
din urma am ajuns sa realizez 0 sinteza a tuturor tipurilor de
dependentii. Dependenta de spirit alimenta trufia, dependenta
de suflet dadea na~tere geloziei. Spirit inseamna aptitudini,
intelect, scopuri, principii, vointa. Este aspectul ce tine de
logica. Suflet inseamna relatii interumane, idealuri, etica,

247

;(

J
moralitate, iubire pentru lume ~i oameni. Acest aspect tine de
sentimente. Trebuie Inlaturata dependenta de spirit ~i de suflet
~i, atunci, putem fi fericiti. insa modul meu de abordare s-a
dovedit a fi unul mecanicist, caci, nu se ~tie de ce, eliberarea
deplina de aceste dependente nu putea fi obtinutii. Omul
Inlatura dependenta de spirit, dar i se intensifica brusc axarea
pe suflet. Spiritul ~i sufletul s-au dovedit a fi ca doua vase
comunicante. Cand unul dintre vase se umplea pana la refuz, 0
anumita cantitate era deversata In celiilalt vas ~iomul I~i gasea,
pentru un timp oarecare, echilibrul. Acest principiu de
functionare era valabil, deopotriva, pentru medicamente ~i
pentru actiunea energetica. Cand ambele vase se umpleau,
revarsarea nu mai putea fi de nici un ajutor. Unica portilii de
salvare era .cea deschisa spre Dumnezeu. in principiu,
civilizatia umana a urmat In evolutia sa aceea~i schema. Dupa
un numar de relncamari In Orient, unde, drept urmare a axarii
Indelungate pe spirit, Ii era potentat principiul masculin,
individul se na~tea In Occident, pentru a se cufunda In senzual,
dezvoltiindu-~i principiul ferninin, material. in felul acesta,
dependenta de valorile umane era, periodic, diminuata, iar
societatea se putea dezvolta armonios ~i dispunea de
perspective de viitor. Au existat totu~i ~i exceptii. Se Inliimpla
uneori ca mecanismul de autoreglare spontana sa nu functioneze. Sau se Intampla ca ambele vase sa se umple prea
repede. in acest caz, dependenta de fericirea umana cre~tea
vertiginos. Dupa iubirea de Dumnezeu, cea mai mare fericire
este iubirea pentru 0 alta fiinlii umana. Intensificarea brusca a
dependentei de iubirea umana duce la pierderea ~i dezintegrarea acesteia.

Apar boli,. care afecteazii cateva generatii. Gelozia crescanda, transmisa din generatie In generatie, duce la homosexualitate, trans-sexualitate, narcomanie ~i la Intreruperea
relatiilor umane fire~ti, cum sunt cele de prietenie ~i cele
familiale.
in Biblie, acest fenomen este reprezentat prin istoria
ora~elor Sodoma ~i Gomora. Judecand dupa toate semnele,
omenirea se afla astiizi Intr-o situatie similara. Cu cat este mai
putemica dependenta de fericirea umana, cu aliit mai deficiente devin filozofia, ideologia, politica ~i economia statului.
Pe masura ce individul se cramponeazii, din ce In ce mai mult
de eu-I sau uman, con~tiinta ~i sentimentele Incep sa-I In~ele.
lar el, fiind convins sutii la suta ca p~e~te pe calea evolutiei,
luneca, In realitate, pe panta degradarii ~i a autodistrugerii.
Mi-am Inceput activitatea de cercetiitor cu ani In urma. De
atunci nu m-am oprit niciodatii din drumul meu, am mers
mereu Inainte, pentru ca, In final, sa ma ciocnesc de eu-l uman
ca de un zid insurmontabil. Oricat de mult ma rugam ~i
Incercam sa-mi revizuiesc conceptiile, dependenta de spirit ~i
de suflet nu se diminua. in cele din urma am Inteles ca existii 0
singura cale de a-ti Invinge dependenta de eu-l uman: sa ajungi
sa-ti simti eu-I Divin ca mnd mai real decat cel uman. ~i dacii,
mai Inainte, era vorba de pastrarea iubirii falii de un Dumnezeu
prealnalt, Indepartat ~i inaccesibil, acum se putea vorbi de
Dumnezeu care sala~luie~te In noi, In fiecare om ~i In tot ce ne
Inconjoara.
Acum se putea vorbi despre 0 conexiune tot mai striinsa ~i
despre caracterul din ce In ce mai real al eu-lui Divin, care se
afla In sufletul nostru ~i In jurul nostru. Pana la urma, s-a
249

248

dovedit ca, adresandu-ne lui Dumnezeu, ne adresam, In acela~i

timp, noua In~ine. Oar, pentru a ne putea patrunde de acest eu
suprem, ar trebui sa pastram iubirea chiar ~i atunci cand se
clatina ~i se prabu~e~te eu-I uman In oricare dintre manifestarile sale.
in to(i ace~ti ani, ajutiindu-i pe oameni, m-am straduit sa Ie
salvez eu-I uman, cand soar fi cuvenit, In primul rand, sa fie
salvat eu-I Divin. Mai bine zis, nici nu eu, ci caracterullimitat
~i nedesavar~it al cercetarilor me Ie nu le-a permis multora
dintre pacien(ii mei sa treaca de la eu-I uman la eel Divin.
In decursul ultimei luni mi-am verificat, la anumite
intervale de timp, nivelul agresivitatii din subcon~tient, care
s-a dovedit a fi de aproximativ 300 de unitii(i. Aceasta
agresivitate era Indreptata Impotriva femeilor. Se ridicau din
profunzime ~i ie~eau la suprafa(a straturi de suparari ~i
preten(ii, care (ineau, mai ales, de moralitate, idealuri, iubire
umana. Totodata, via(a m-a pus In fata unor situatii In care, din
cine ~tie ce motive, tocmai femeile au fost cele care m-au lovit
In punctul eel mai vulnerabil. Acum Imi dau seama ca prima ~i
cea mai blanda modalitate de purificare vine prin mijlocirea
altei persoane ~i ca purificarea ce se realizeaza prin
intermediul unei femei este cu mult mai ampla decat
purificarea prin boala sau moarte. Cu toate acestea, ne
Incapatiinam sa nu acceptam aceasta purificare completa ~i
plina de Indurare. Respectiv, este valabila ~i situatia inversa.
Am elaborat deja 0 formula verbala, pe care 0 repet tuturor
pacien(ilor:
- Perso~na iubita nu trebuie condamnatii In nici un caz,
oricum ar fi procedat ea fa(a de dumneavoastra. Compor250

tamentul ei este determinat de Dumnezeu ~i este orientat spre

salvarea eu-Iui dumneavoastra Divin.
Toate aceste lucruri Ie-am In(eles demult, dar, cu toate
acestea, n-am reu~it nici pana acum sa-mi Inving inertia
emo(iilor negative fa(a de femei.
incerc sa evaluez amploarea preten(iilor acumulate In
straturile de profunzime ale sufletului. Ea cuprinde ~apte vie(i,
pe cand puterea mea de Inraurire se limiteaza, eel mult, la
patm. in consecin(ii, emo(ia agresiva Imi Intrece de doua ori
posibilita(ile, ceea ce Inseamna, cel pu(in, 0 boala grava.
Ramane deci de vazut ce deznodamant va avea aceastii
situa(ie. Poate ca In America ma a~teapta un caz complicat ~i,
ajutand pe cineva, voi reu~i sa ma ajut pc mine. Acum, In timp
ce dictez aceste randuri, aud telefonul sunand. Ma suna 0
tanara doamna din Israel. Am avut cu ea 0 ~edintii acum 0
jumatate de an. Ea sufera de cancer pulmonar. in momentul de
fa(ii, boala s-a extins, exista deja metastaze ~i dureri In tot
corpul.
- Am citit toate car(ile, spune ea, acolo scrie ca to(i
pacien(ii se Insanato~esc. De ce atunci eu nu reu~esc sa ma
vindec?
ii examinez campul. Constat posibilitatea mortii copiilor ~i
nepo(ilor. Autorul este chiar ea. Programul de autodistrugere
este imens. Comportamentul gre~it al unui barbat se Intoarce ~i
11love~te, In primul rand, pe acesta, astfellncat barbatul este
primul care ispa~e~te. Femeia Insa I~i arunca mai Intai toate
problemele. asupra copiilor ~i a nepo(ilor. in schimb, dupa
aceea Ii este mai dificil sa iasa dinlncurcatura.
-

Dependenta dumneavoastra de trup ~i de spirit este

251

;1'

~
\

f
...
I'

relativ mica, ii spun, in schimb, ata~area de sufiet este foarte

puternica. Asta inseamna ca nici pana acum nu ati reu~it sa va
impacati, in adancul sutletului, cu jignirea iubirii umane, cu
necazurile aduse de destin, cu umilirea simtului moral ~i a
sentimentelor dumneavoastra. Toate acestea vi Ie-am spus ~i
data trecuta, totu~i, nu se ~tie de ce, schimbarile sunt destul de
neinsemnate.
- Pai, ce trebuie sa fac? - ma intreaba ea. Sa ma rog
pentru a inlatura cramponarea de moralitate ~i de idealuri?
Poate imi recomandati altceva? Chimioterapia ~i iradierea nu
dau nici un rezultat.
- Faceti ce v-am spus. lertati-i pe cei ce v-au tacut sa
suferiti. Rugati-va pentru a isp~i in dumneavoastra, in copii ~i
in nepoti refuzul de a trai.

- Cum a~a,sa ma rog ~i atat? - ma intreaba ea din nou.

- Vi se cere sa realizati prin aceste rugaciuni 0 transformare interioara,ii raspund. Dumneavoastrava rugati tara a va
schimba atitudinea faliide lume, refuzand, totodata, sa va
schimbati ~i dumneavoastra

in~iva.

- Bine, spune ea, voi incerca.

Inchid telefonul ~i-mi dau seama ca cele spuse de mine
n-au gasit calea spre inima ei. Unii pacienti nu numai ca
inteleg, dar ~i simt ceea ce Ie spun. Ace~tia inving orice boala.
In cazul acestei femei insa nu putea fi yorba nici de receptare
emotiva, nici macar de intelegere. Banuiesc ca explicatia
trebuie cautatii atat in firea ei, cat ~i in mine. Tangoul se
danseazii in doi - spusese candva 0 doamna. Cateva minute
mai tarziu ma suna 0 cuno~tinlii de-a pacientei:
- ~titi, ea n-a inteles nimic, imi comunica ea indispusa, ~
252

putea oare eu sa incerc sa-i lamuresc ce are de tacut?

Ii explic:
- Uitati pentru moment de notiuni ca: sufiet, spirit, trup,
cramponare etc. Primullucru care ar fi de spus este ca ea inca
n-a depa~it supararile la adresa barbatilor ~i, in special, la
adresa sotului sau, acumulate in adancul sufietului ei. Intrucat
energetica mea este masculina, supararile neiertate se
indreapta spre mine, dar sunt respinse inapoi. In aceste
conditii, sustinerea din partea mea se diminueazii considerabil,
a~a ca ei ii este mult mai greu sa inteleaga ~i sa simtii ceea ce-i
spun. De aceea este necesar ca ea sa-~i ierte tatal ~i sotul ~i sa
restabileasca, falii de ei, sentimentul de iubire pe care I-a
reprimat vreme indelungatii. In al doilea rand, in decursul
vietii, ea a fost mereu nemultumita de sine ~i de situatie. Orice
suparare sau necaz ii provoca deprimare, 0 tacea sa nu mai
vrea sa traiasca. Problema e ca procesele rapide gene m-au
jignit, m-au imbrancit, m-au tradat, au 0 intindere temporala
de 2-3%. In aceste cazuri, avem de-a face nemijlocit cu cel ce
ne-a ranit sau jignit ~i, astfel, ne este destul de u~or sa-I iertam
~i sa inlaturam supararea. Pe cand, in cazul proceselor lente ~i
de durata, de regula, nu reu~im sa detectam vinovatii. De
aceea, nemultumirea de sine, refuzul vietii au 0 amploare de
30-40 de ori mai mare decat supararile pe altii. Ele patrund
mai adanc in campurile copiilor ~i ale nepotilor. Ea trebuie sa-i
ierte pe altii ~i sa se ierte pe sine. Chiar ~i acum, cand vorbea
cu mine la telefon, ea nu inceta sa fie nemultumita de sine ~i
de propria soarta, iar asta nu este altceva decat 0 continua
agresivitate falii de Dumnezeu. Ea ar trebui sa se schimbe, la
un moment dat, ~i atunci se vor putea schimba ~i toate
253

_J

lelalte.
Am incheiat convorbirea. Ea a inchis telefonul, iar eu am
mas sa-mi duc gandul mai departe.
Exista trei categorii de pacienti. Unii, simtind de la bun
ceput care este directia, inainteazA rapid, lilsiind in urma
stemu\. Acesta nu Ie mai este necesar. Altii urmeazA sistemul
J rigurozitate, ca pe ni~te instructiuni, totu~i, in situatii mai
Jmplicate, ace~tia nu intotdeauna reu~esc sa-~i dep~eascii
roblemele. Pe cei din a treia categorie ii impiedica sa se
:himbe cu adevarat ~i sa iasii din impas inertia agresivitiitii
ItAde iubire.
Oar sa revenim la America. Prietenii mei din New York
I-au asigurat ca exista posibilitatea sa dau, timp de cateva
ile, consultatii pacientilor de acolo. in plus, mi se punea gratis
1dispozitie un spatiu pentru aceasta. Pe la mijlocullui decem,rie am luat, impreuna cu sotia, avionul spre New York.
:imteam ca aceastii calatorie imi va aduce ceva nou in ceea ce
Irive~te informatia. Cu cat sunt mai dificile situatiile pe care Ie
raversez, cu atat mai importante se dovedesc a fi descoperirile
Ie care Ie fac. Oe aceastii data, intr-adeviir, am descoperit ceva
IOU,numai ca acest lucru nu s-a intiimplat in timpul ~edintelor.
pacientii veneau cu diverse probleme. Mi-am notat cateva
>bservatii ~i concluzii care mi se paruserii mai interesante. in
!eneral insa lucrurile se desfii~urau ~a cum ma obi~nuisem
Jeja. Spre sfiir~itul celei de-a doua zile a venit ~i stiipanul
)iroului care-mi fusese pus la dispozitie. Am inceput sa dis:utiim ~i el m-a intrebat care ar fi problemele cu care soar
putea confrunta el in viitor?

254

in ceea ce prive~te sanatatea, nu intrevad nimic gray,

zis, in schimb pot aparea prom erne pe lima U"':SlIllUIUI.

teti puternic axat pe aptitudini, deci nu sunt excluse

nite e~ecuri ~i necazuri.
- Oar ce-ati zice, daca, la randul meu, v-a~ diagnostica? opus el.
- Cu placere, am acceptat eu.
- Metodele noastre de lucru sunt, intrucatva, asemana'e, a zis e\. Oumneavoastra cititi informatia prin mi~carea
nii, pe cand eu 0 obtin determinand gradul de incordare a
etelor. Luati in mana un obiect oarecare, iar degetele
:ilalte maini Ie uniti consecutiv a~a incat sa formeze un
:, la inceput degetul mare cu indexul, apoi cu cel mijlociu,
Oaca obiectul este benefic pentru dumneavoastra, degetele
vor desface cu greu ~i invers, daca este nociv, se vor
face cu u~urinta. intrucat avem cinci degete, evaluarea
dului de utilitate sau nocivitate se poate face dupa sistemul
cinci puncte. in afara de aceasta, pot fi puse intrebiiri ~i
;inute informatii prin raspunsurile da sau nu. intrucat
sunt medic oncolog, ma ocup de localizarea tumorilor
Iceroase, cu alte cuvinte, metoda mea serve~te la detectarea
norilor canceroase existente sau care se afUi doar intr-un
diu incipient. A~adar, sa incepem.
Pentru inceput, sa vedem daca exista vreo tumoare in plan
btil sau fizic. Judecand dupa informatii, exista 0 tumoare sau
stare precanceroasa. Acum yom imparti corpul dumnea,astra in patru sectoare ~i yom determina in care dintre ele se
la posibila tumoare.
- ~tiu ~i singur unde se afla, am zis, mijlocul plamanului
ept.
....

Medicullmi zambe~te, ochelarii Ii sclipesc:

- Nu vii amestecati, vreau sii verific totul singur. A~adar,
zice el peste cateva minute, afectiunea se aflii, Intr-adeviir, In
jumiitatea de sus a corpului, In partea dreaptii. Acum Yom
aplica pe pieptul dumneavoastrii 0 foaie de staniol, ca sii
determiniim In care zonii se aflii tumoarea, de sus sau de jos.
Informatia care vine ne spune cii In cea de jos. Indoim foia ~i
ne uitiim care zonii este mai activii, cea din stanga sau cea din
dreapta? Mai activii e cea din dreapta.
In felul acesta, Impiiturind staniolul, se restrange treptat
raza ciiutiirilor. In cele din urmii, de pieptul meu riimane lipit
un piitrat nu prea mare de staniol. Apoi el deseneazii In locul
acela cu 0 carioca un oval de acelea~i dimensiuni.
- A~adar, mii anun(ii el multumit, am ~i localizat tumoarea, fie ea posibilii sau realii. Sii trecem acum la cea de-a doua
etapii a cercetiirilor noastre. In tesuturile care Inconjoarii
tumoarea, inclusiv In cele de la nivelul pielii, concentratia de
mercur, toxine, viru~i ~i microbi nocivi 0 depii~e~tecu mult pe
cea din alte seetoare ale organismului. In aceste mici eprubete,
Imi explicii el, pe care Ie-am procurat din Japonia, se aflii, In
diverse grade de concentratie, substantele ~i microorganismele
de care v-am vorbit. Dacii indicele normal al concentratiei este
depii~it de douii-trei ori, avem de-a face cu 0 stare precanceroasii. Cand indicele este de patru sau chiar de cinci ori mai
ridicat, putem vorbi deja de un proces avansat. A~adar, sii
vedem care este concentratia mercurului la dumneavoastrii.
EI apropie, una cate una, eprubetele de pieptul meu. La cea
de-a cincia ofteazii nemultumit:

256

De cinci ori mai mare dedit e normal.

j
~'

Apoi mii testeazii cu celelalte eprubete. Rezultatele nu sunt

mai Imbucuriitoare.
- A~adar, cea de-a doua etapii a examenului a ariitat cii
starea dumneavoastra este departe de a fi satisfaciitoare, spune
el. Sa identificam acum tumoarea propriu-zisa.
.

EI apropie de pieptul meu eprubete care contin mostre de

tesuturi prelevate din diverse tipuri de tumori. La cea de-a
doua eprubetii se opre~te.
- Ayeti un adenocarcinom pulmonar localizat In partea
dreapta, roste~te el pe un ton solemn, este 0 tumoare care va
afecteazii alveolele pulmonare. ~i sii ~titi ca, In materie de
diagnosticiiri, nu gre~esc niciodatii. Cu tratamentul Insa stau
mult mai prost. ~i cand te gande~ti ca metoda de tratare pare
atat de simp Iii ~i, totodatii, subtilii. Cu mult Inaintea formiirii
tumorii cre~te cantitatea de substante nocive din pieIe. Rezultii
cii, prin Inliiturarea acestora, poate fi prevenitii aparitia tumorii.
S-a constatat Insii un fapt ciudat. Cu ajutorul antibioticelor,
viru~ii din zona respectivii sunt distru~i, indicii de concentratie
a metalelor grele sunt normalizati, dar, peste 0 perioadii
oarecare de timp, tabloul initial se restabile~te. Deocamdatii,
nu pot explica acest Jucru. Dumneavoastrii ati putea?

- Explicatia e simplii, Ii spun, conform schemei dumneavoastra, cauzele aparitiei tumorii canceroase se aflii la nivelul
Inveli~urilor epiteliale. Dacii acestea sunt readuse la normal,
tumoarea nu apare. In realitate Insii cauza nu se aflii nici
In interiorul organismului, nici la suprafata lui, ci In campul
care-llnconjoarii pe om. De~i emotiile noastre sunt nemijlocit
legate de trup, ele au totu~i 0 origine spatialii, de camp. Adica
se Imbolniivesc mai Intiii sentimentele noastre, emotiile. In
257

;1'

\\

acela~i timp are loc 0 deformare a structurilor de camp. Acolo

unde acestea se apropie de corp, incep sa se produca
modificari ale inveli~urilor epiteliale. Dupa asta, peste un timp
oarecare, tumoarea poate apiirea deja in interior. De aceea,
deformarea epiteliului protejeaza, intr-o oarecare masura,
organismul de imbolnavire. Cu alte cuvinte, daca omul are in
locul respectiv 0 rana sau 0 eczema, lucrul acesta reduce
intruditva deformarea structurilor lui de camp.
Am auzit ca medicii au stabilit deja 0 conexiune intre
urmatoarele fapte. Omul sufera, de exemplu, un accident
vascular cerebral. In dreptullocului respectiv, medicii executa
0 craniotomie ~i boala se vindeca mult mai repede. Un altul
are la picior 0 boala de piele incurabila. Dupa ce omul sufera 0
fractum la picior, boala ii trece.
- Pai, atunci poate ca e mai bine sa vi se faca ~i dumneavoastra acolo vreo incizie, ceva? se intereseaza interlocutorul
meu.
- Cred ca nu va folosi la nimic, ii explic. In cazul meu,
schimbiirile fizice sunt insuflCiente. Am 0 singura ie~ire din
situatie: sa ma schimb cu adevarat in ceea ce prive~te
sentimentele.
A doua zi am zburat cu prietenii la Miami. Presupun ca in
vietile anterioare n-am dus-o rau, caei in actuala, ori de cate
ori imi propun sa ma odihnesc, neapiirat intervine ceva ~i, in
loc de odihna, ma vad antrenat in tot soiul de harababuri.
Exact a~ s-a inmmplat ~i acum. Odihna s-a transformat in
munca. Totodatii, daca mai inainte intuiam vag originea
problemelor mele, fiind mereu impiedicat de tot felul de
treburi, suprasolicitari energetice, iata ca acum aveam intrunite
258

toate conditiile pentru a examina amanuntit situatia creata.

Inca in timpul discutiei mele cu oncologul simtisem ca
problema imi vine din viitor ~i nu din trecut. Starea mea
precanceroasa era 0 reactie la evenimentele care urmau sa se
inmmple peste doi ani. Inca nu eram pregatit sa fac falii
viitoarelor incercari ~i, in straturile de profunzime, incepusem
deja sa mi se depoziteze suparari pe toata lumea ~i pe mine
insumi. Am constatat ca viata mea evolueaza pe 0 traiectorie
strict ciclica. La fiecare zece ani se produc schimbari bru~te in
destinul meu. Schimbarile vizeaza, de asemenea, planul
spiritual ~i pe eel afectiv. Prima schimbare radicala a
destinului a avut loc in 1971. Atunci am trait ~i experienta
primei iubiri nefericite. A doua oara s-a intamplat in 1981 ~i
din nou mi-au fost rav~ite destinul ~i sentimentele.
In ] 99 J. revista <<$/iinlii# religie mi-a publicat un artico1
despre structurile karmice. Inca 0 data, am fost zguduit emotional, dupa care a urmat un diagnostic implacabil. Urmatoarea
destabilizare a eu-Iui meu uman va surveni in 200] ~i, ca
amploare, ar trebui sa depa~asca mult zdruncinarile anterioare.
Nu va fi 0 destabilizare a planului material ~i spiritual. Imi
vor fi zguduite sufletul ~i sentimentele.
Eram sigur ca voi depa~i aceasta problema tot amt de u~or
ca ~i pe cele dinainte. Dar m-am convins ca viitorul este mai
greu de abordat'decat trecutul. In ciuda eforturilor depuse, nu
inregistram nici 0 schimbare pozitiva. Cu atat mai mult cu cat,
lucru ciudat, nu obi~nuiesc sa ma uit in viitor, de~i, daca mi-a~
fi propus, a~ fi putut vedea multe. ~tiam deja prin cine urma sa
se produca jignirea sentimentelor meIe, jignire care viza

259

I
1
\

f
~

purificarea mea la 0 scara mult mai ampla. Acum ~tiu in ce an,

in ce luna ~i in ce ora~ urmeazii sa se inmmple totul. Cu toate
acestea, nimic nu se schimba. La Miami am hotiirat sa ma
expun cat mai mult la soare, pentru a determina aparitia ~i
evolutia tumorii canceroase. In situatii critice este mai u~or sa
lucrezi, te la~i mai putin distras de treburile cotidiene. Insa
vremea s-a inrautiitit brusc. Vantul ~i-a schimbat directia,
sufland acum dinspre nord, astfel incat temperatura aerului a
sciizut de la 25-300C la 100C. Nu-mi ramanea decat sa ma
vantur prin or~ ~i sa case gura la curiozitiitile locale.
Cateva zile mai tarziu ne aflam in centro I statiunii Miami
Beach. Amicului meu i-a venit cheful sa-~i cumpere trabucuri.
Ayea slabiciune pentru ele. Am intrat la 0 tutungerie.
Vanzatorul a inceput sa-~i etaleze marfa, propunandu-ne zeci
de varietati de trabucuri bune.
- Cele mai bune se considera trabucurile cubaneze, mi-a
spus insotitorul meu, dar vanzarea lor pe teritoriul S.U.A. este
interzisa. De aceea, trabucurile care se gasesc in vanzare sunt
fie de productie locala, fie de orice altii provenientii decat

cubaneza. Vrei sa ma ajuti sa aleg sorturile cele mai bune? mi-a propus el.
- Hai sa procedam in felul urmator, am zis, eu inchid
ochii, miros fiecare trabuc ~i-ti comunic impresiile mele.
Am inceput sa miros pe rand trabucurile pe care mi Ie
intindea el, dar nici unul dintre ele nu avea aroma cautata.
Treizeci de ani in urma mirosisem trabucuri cubaneze
veritabile ~iaroma lor mi se inti parise foarte bine in memorie.
Ei bine, vanzatorul mi le-a dat sa Ie miros pe toate; dar eu
tot nu mi-am putut opri alegerea asupra vreunuia dintre ele.
260

Atunci vanzatorul a dat disperat din mana ~i s-a bagat sa

cotrobaiasca pe sub un dulap. A scos doua trabucuri ~i mi le-a
dat sa Ie miros. Ambele miroseau ~a cum trebuie. Unul avea
un parfum imbatator, cu 0 notii ceva mai suava, celalalt avea
un mlros aspru, mai pregnant, dar la fel de minunat. S-au
dovedit a fi havane de contrabanda de sorturile cele mai bune:
Cajiba ~i Romeo ~i Julieta. Amicul meu ~i-a cumparat 0
IMita intreaga din astea, dupa care ne-am dus sa cautiim 0
easeta speciala pentru pastrarea lor. Multi ru~i care au vizitat
Cuba ~i-au adus de acolo havane, dar, dupa vreo cateva luni,
.
au constatat ca s-a ales praful de ele.
- Trabucurile trebuie pastrate la 0 umiditate de 75% ~i la
temperatura de 600 Fahrenheit, imi explica prietenul meu pe un
ton povatuitor, in plus, caseta trebuie sa fie din lemn bun.
Atunci, 0 data cu trecerea timpului, calitatea trabucului cre~te
la fel ca la vinurile bune. Dupa ce facem rost de caseta aia,
putem merge la un magazin de vinuri sa ne luam 0 tequila pe
cinste. Cea mai buna tequila are 0 aroma care aduce putin cu a
trabucurilor. Pe fundul stidei vei vedea un viermi~or ceva mai
deosebit. Acest viermi~or vietuie~te in cactusul din care se
obtine tequila.
Acestea imi erau momentele de destindere, in rest incercam
din rasputeri sa inteleg de ce, timp de atatia ani in care am
lucrat la armonizarea mea, n-am reu~it sa-mi pun in ordine
lumea interioara, de ce m-am pomenit complet nepregatit
pentru ceea ce urmeazii sa mi se intiimple. Schema generala
arata earn in felul urmator.
De~i manifestasem inca din copilarie 0 atractie deosebit de
puternica pentru cunoa~tere, este putin probabil ca a~ fi reu~it
26]

;f

-.I

f
_J

sa rezist pe drumul pe care I-am parcurs. De aceea mi-au fost

date sarcini din ce in ce mai grele. Totodatii, nu-mi puteam
permite sa ma relaxez, fiindca imi diideam seama ca mi-ar fi
ramas pu(ine ~anse sa supravie(uiesc. lata ca ~i acum ~tiam di
nu am dedit aproximativ un an in rezerva. Eram con~tient de
inerlia emo(iilor agresive, pe care inca nu Ie puteam depa~i in
acel moment. Aveam de-a face fie cu un nou nivel, ~i atunci se
explica de ce nu putea fi remediatii cu mijloace vechi situa(ia
prin care treceam, fie era yorba de problemele pe care, pana
acum, Ie ignorasem ~i care s-au acumulat. Intrucat noul nivel
imi crea dificultiiti, am incercat sa ma ocup de analiza
eventualelor probleme. Imediat a ie~it la iveala unul dintre cele
mai alarmante indicii: irascibilitatea mea. lubirea Divina e
dincolo de limitele spatiului ~i ale timpului. Acolo alcatuim cu
toti i un intreg. De aceea, daca pornim de la iubirea Divina, nu
yom fi cople~i(i niciodata de dispret, nici fata de noi in~ine,
nici fata de al(ii, oriciit de jos am ciidea sau oricat de sus am
ajunge. Or, imediat ce acordam prioritate umanului fata de
Divin, apare conceptul de sus ~ijos. Apare numaidecat ~i dorin(a de a 1\iungecat mai sus, caci acolo ne vedem la adapost ~i
invulnerabili. Dar, cu cat mai increzuti ne simtim, crezandu-ne
superiori celorlalti, cu atat mai u~or cedam tentatiei de a-i
judeca ~i dispre(ui pe altii. ~i invers, cu cat mai mult
dispre(uim ~i dezaprobam, cu atat mai mult se accentueaza
sentimentul propriei superioritati ~i importante, cu alte cuvinte,
ne simtim mai in siguranta. Prin urmare, pentru foarte multi'
oameni, permanenta dispozitie critica ~i tendinta de a vedea in
lumea inconjuratoare doar neajunsuri nu este altceva decat 0
tentativa de aparare ~i de redobandire a increderii in sine. Insa
262

aceasta tentativa este una falsa, intrucat eu-I uman poate fi

aparat doar in plan fizic. Cat prive~te planul emotional,
supararea, ura, dezaprobarea nu reprezintii nicidecum un mod
de aparare. Nu se poate sa recurgem la ele. Aici apiirarea vine
de la Dumnezeu. Am constatat ca este extrem de dificil sa
invat sa nu ma apar emotional. Totodata, eram con~tient de
faptul ca trebuia s-o fac. Cea mai accesibila varianta este
inlocuirea emotiei agresive cu 0 energica actiune de apiirare.
Un alt aspect foarte important mi s-a revelat cu totul pe
nea~teptate. Candva ma consultase 0 doamna, care, dupa
aceea, mi-a citit toate carlile ~i mi-a vizionat ~i conferintele
video. Dar situatia ramanea neschimbata ~i dansa era complet
dezorientata.
- ~titi, cu cat mai mult lucrez la armonizarea mea, cu atilt
mai rau imi merge, mi-a marturisit femeia.
Am examinat atent inca 0 data campul ei ~i pe cel al
copiilor ei. Ace~tia tocmai implinisera 13 ~i 15 ani. La nivelul

dimpului avea loc formarea viitorilor lor copii. Dar, intrucat

mama lucra doar la armonizarea sa, acest efort se dovedea a fi
insuficient. Mai tiirziu, cercetilnd problemele care puteau
aparea la propriii mei copii, am realizat cii, ocupandu-ma de
copiii altora, uitasem de ai mei. lar semnalele de alarma
incepusera deja sa-mi parvina intr-un mod explicit. Inca in
martie, anul curent, in Egipt imi apilruse din senin 0 problema
la articulatia umarului. Simteam cum, la orice efort fizic, ceva
in umarul drept trosnea ~i mi se disloca. Aceste disfunc(ii ma
avertizau asupra unor eventuale necazuri cu copiii, cu toate
acestea, nu Ie-am dat prea mare aten(ie. Intr-una din seri,
umarul a inceput sa ma doara rau de tot. Cea mai mica mi~care

263

;1

~J.

a mainii drepte imi provoca 0 durere insuportabila.

Am cercetat cauzele ~i am descoperit ca la unul dintre copii
se prefigura posibilitatea mortii. Atunci mi-am mobilizat
intreaga familie ~i am inceput cu totii sa ne rugam. Insa, daca
mai inainte Ie spuneam exact pentru ce sa se roage, acum ne
rugam doar ca orice fericire umana sa nu fie decat un mij loc
de acumulare a iubirii de Dumnezeu, ca, in tot ce se intampla,
sa vedem vointa Divina, Taraa cauta vinovati.
Catre seara, durerea s-a mai potolit, iar dimineata, cand mam trezit, nici nu mi-am amintit la inceput ca ma duruse
umarul. Curios lucru, ~iarticulatia incetase sa se mai stram ute,
cu alte cuvinte, toate au revenit la normal. Atunci am inteles ca
fiecare om trebuie, din cand in cand, sa-~i lase la 0 parte grijile
curente, pentru a se adresa lui Dumnezeu, pentru a comunica
cu EI. Dupa aceasta, situatia s-a mai ameliorat. Capacitatea de
a ierta este capacitatea de a vedea in toate vointa Divina. A~a
ca acum nu Taceam decat sa zambesc celor care ma tratau cu
lipsa de onestitate, sau majefuiau, sau imi pricinuiau necazuri.
Cu toate acestea, sentimentele meIe n-au incetat Sa se
impotriveasca in ascuns. Era totu~i yorba de ceva nou, ceva
ce-mi scapa. Ori de cate ori ma testam, rezultatele aratau ca
pot sa accept umilirea iubirii, moralitiitii ~i idealurilor umane,
adica umilirea sutletului uman. Mai erau insa ~i alte
sentimente ascunse in straturile mai profunde ale sutletului,
sentimente de care continuam inca sa depind, de aceea nu
eram in stare sa accept umilirea.

264

VIITORUL

$1

NOI

La batranete, personalitatea ~i organismul nostru sunt tot

mai putin expuse schimbarilor permanente, dar au parte ~i de
mai putina iubire. Cu cat suntern mai aproape de Dumnezeu,
cu atat este mai intens procesul de schimbare.
Interesant, in cine este mai mult Divinul, in soare sau in
om? Presupun ca in soare.

Toate cartile mele vorbesc despre ceea ce nu trebuie Tacut.

Presupun ca, atunci ciind va fi delimitata definitiv sfera
umanului, ne yom putea pune intrebarea ce trebuie sa facem
pentru a invinge atractia umanului.
In Rusia, axarea pe moralitate ~i idealuri a avut drept
consecinta conservatorismul rigid ~i frica de orice inovatie
reformatoare. Apoi, totul a explodat, provocand demolarea
moralitiitii, iubirii umane ~i a vietii ins~i.
Apropo de via(ii. Pe langa cele doua puncte de stabilitate,
am inceput sa intrevad inca doua. Cat timp sunt inca in faza de
elaborare, eu Ie numesc conventional viala ~i imbiitranire. Ele
figurasera ~i mai inainte in cadrul cercetiirilor mele, fiind

265

/'

-.I

~
\

_J
dispuse In alta ordine In arhitectura sistemului. Notiunea de
destin se Incadreaza deocamdatii In conceptul de via/ii.
Imi Intrerup reflectiile, fiindca u~a se deschide ~i intra
urmatorul pacient.
- Ce probleme aveti ,1IIntreb.
- Cred ca am SlDA, el cade pe ganduri, privind In gol,
apoi continua: ~titi, a trecut un an de cand v-am citit cartile ~i
am Inceput sa lucrez dupa sistemul dumneavoastra, dar n-am
Inregistrat nici un fel de progrese.
-

Bun, zic, haideti sa Ie luam pe rand. Cu 0 luna In urma

am avut un pacient pe care 11adusese pana aici prietenul lui,
fiindca, suferind de astm Intr-o forma grava, nu se putea
deplasa de unul singur. EI mi-a spus cii mai fusese la mine cu
0 jumatate de an in urma. De fapt, In plan fizic nu s-a schimbat
nimic, dar i s-a mai luat povara de pe suflet. Mai Inainte, eu
consideram cii astmul semnificii 0 dependenlii sporitii falii de
aptitudini, intelect, idealuri, a~a-zisa tema a trufiei. A~a ca
pacientul a Inceput sa-~i reexamineze Intreaga viata, eliberandu-se de pretentiile pe care Ie ridicase falii de altii ~i fata de
sin~, atunci cand era vindecat prin umilirea idealurilor ~i a
aptitudinilor. Acum Insa izbutisem sa Intrevad alte cauze, mult
mai profunde, care stau la originea problemelor lui.
<<IubireaDivina nu cunoa~te nici dorinte, nici scopuri, nici
certitudini, ii explicam, ceea ce nu se poate spune despre
iubirea umana. In vietile anterioare ati divinizat iubirea umana,
adica sentimentele ~i dorintele personale, ati divinizat, de
asemenea, ~i moralitatea umana, cu tot ce implica ea, adici
principii, scopuri, idealuri. De aceea se cere sa va parcurgeti
din nou viata, Inlaturand dependenta de aceste aspecte
266

superioare ce tin de fericirea umana. Este necesar sa acceptati

destabilizarea acestora ca pe 0 modalitate de eliberare a eu-lui
Divin.
L-am rugat sa treaca pe la mine pentru verificare peste 0
saptiimana. Cand a venit, am constatat ca arata mult mai bine.
In decursul acestei saptiimani nu mai avuse accese de astm.
Pe masura ce Inaintez In cercetarile meIe, apar tot mai
multe posibilitati de a Invinge atractia exercitata de uman, de~i
continuu sa ma exprim cu acelea~i cuvinte ca ~i pana acum.
"Casulii mica, ora~ mare" - atat in primul caz, cat ~i in al
doilea, ideea este redatii printr-un grup de doua cuvinte. Cu
toate acestea, una dintre notiuni este mai ampla decat cealalta.
Ce ~tiu eu In momentul de falii? Omul este un sistem ordonat.
Pentru ca acest sistem sa-~i sporeasca amploarea, trebuie sa se
produca mai Intai 0 destabilizare, urmata apoi de restabilire.
Destabilizarea atinge fundamentele spatiale, materiale ~i
temporale. Cand se produc schimbari In structurile materiale,
matricea informationalii se poate conserva In interiorul
structurilor de camp, asigurand astfel regenerarea ulterioara.
Cand sunt distruse structurile materiale ~i spatiale, informatia
necesara reconstituirii se poate pastra In cadrul structurilor
temporale. Daca schimbarile ating ~i structurile temporale,
rezultatul poate fi: distrugerea completa, sau, refacerea lor va
fi posibila prin ceea ce se afla dincolo de limitele spatiului,
timpului ~i materiei.
Sa ne imaginam acum urmatoarea situatie. Exista 0 matrice
informationala a viitorului. In cadrul acesteia, cantitatea de
iubire Divina ~i gradul de ordonare a omului considerat ca
sistem constituie, sa zicem, 100%. In plan subtil, noi
267

./

,1

-.
interactionam de pe acum cu societatea viitorului. Daca Insa
capacitatea noastra este de 4-5 ori mai sciizuta dedit cea
necesara, va trebui sa fim stimulati, pentru a putea suplini
aceasta deficientii, prin boli, nenorociri sau moarte. Uitati-va
cum vine treaba, capacitatea dumneavoastra este, de pilda, de
20%. Pentru a va putea integra In societatea viitorului, aveli
nevoie de 0 capacitate de ] 00%. Virusul SIDA stimuleaza 0
cre~tere a capacitiilii de pana la 90%. A~adar, pentru a va putea
integra In lumea viitorului, este necesar sa va induceti 0 astfel
de stare, care sa va permita, totodata, sa va vindecati de SIDA.
De ce aveli 0 capacitate mai scazuta decat cea normala?
Fiindca, In aceasta viatii, ca ~i In cele anterioare, v-ati axat pe
ordine ~i stabilitate. La Inceput, Divinul se manifestii ca haos
~i distrugere. Abia dupa aceea observam ca s-a instaurat 0
ordine superioara. Va aduceli aminte, vine un om care sfideaza
brutal toate canoanele ~i obiceiurile, morala societatii, se
Incurca cu holii ~i cu prostituatele ~i toate acestea In numele
iubirii? Recitili Evanghelia, yeti gasi acolo tot ce vreau sa va
spun acum.
Ei bine, iubirea Divina reprezintii, de fapt, ordinea superioara din Univers. Cu cat mai mult ne axam pe ea, resimtind-o
In noi, cu atilt mai putin yom depinde de sentimentele ~i
dorintele noastre, de scopuri ~i de principii. Atunci, ceea ce a
fost candva distrugere se transforma In creatie. in masura In
care yeti reu~i sa pastrati iubirea, atunci cand se naruie
temeliile umanului, In aceea~i masura va putea cre~te In
dumneavoastra capacitatea umanului. De aceea este necesar sa
va retraiti viata ~i sa acceptati zdruncinarea postulatelor umane
ca pe 0 ~ansa de a dobandi ~i de a simti iubirea Divina.
268

Sa trecem la postulate.
Ce avem aici? Avem fiinta vie care se nume~te om. Ca
fiintii vie, el are doua valori: viata ~i tineretea. Tineretea
Inseamna iubire ~i destabilizare. Batranelea Inseamna sporirea
ordinii ~i diminuarea iubirii.
Cand regretam ca Imbiitranim, cand uram pe cel care ne
ucide, cand ne pare rau ca viala n-a fost a~a cum ne-am
dorit-o, ne cramponam de tinerete ~i de viatii. Ne axam pe
ordine, Intorcand spatele Divinului. Cand nu gasim In noi
puterea de a accepta umilirea iubirii ~i moralitalii umane,
Incepem, de asemenea, a diviniza stabilitatea umana ~i atunci
ne sunt trimise In ajutor jignirile, bolile ~i nenorocirile.
intelegeti odata ca or ice Intamplare din viata dumneavoastra
are menirea de a va ajuta sa va Intoarceti cu fata spre
Dumnezeu. De va este bine - pa~ili spre iubire, de va este rau
- cu atat mai mult, avantati-va spre iubire.
inainte Ii multumeam lui Dumnezeu pentru ceea ce este pe
masa. Am renuntat Insa la formulele uzuale de exprimare a
recuno~tintei, caci, adresandu-ma lui Dumnezeu, se cuvine
sa-! aduc In dar iubirea mea, nicidecum urarea de viatii lunga
"La multi ani!'" De aceea am Inceput sa zic In felul urmator:
"Doamne, Iii aduc In dar iubirea, fericirea ~i desratarea pe care
mi Ie ofera viata".
Odata, la Incheierea mesei, am zis: "Doamne, Iti aduc In
dar toata placerea ~i desratarea prilejuite de aceste bucate".
Am simtit imediat 0 durere acuta In stomac ~i mi-am dat

. in acest

pasaj am incercat, prin relatia etimologica: (La) mull; ani a

mulfani, a mullumi. sa redAmin romana retlectiile etimoJogice ale autorului
pc marginea formulelor de multumire ruse~ti: blagodariu - "darniesc
binele" ~i spasibo, spasi Bog - ., man/uielte, Doamne".

269

;f

1\

f
.J

seama ca nu se cuvine sa-[ dai chiar totul, ceva trebui~ sa la~i

~i pentru tine. De atunci am lnceput a spune: "Doamne, lti
aduc In dar placerea ~i desfiitarea prilejuite de aceastii masa",
~i totul a revenit la normal.

aceastii ura falii de femei. Cea mai neinsemnata jignire venita

din partea unei femei treze~te la dumneavoastra un reflex de
ura. De obicei, in astfel de cazuri, biirbatii devin homosexuali,
narcomani sau alcoolici.
EI ma prive~te cu 0 expresie chinuitii pe chipul lui
pamiintiu.

- Atunci cand simtiti Divinul In toate, ma adresez eu

pacientului,orice zdruncinarea planului uman nu face decat sa
sporeascii iubirea din sufletul dumneavoastrii. lar acum, cat
inca va aflati in contact cu mine, mergeti ~i incercati sa va

- Atunci ce sa fac? - ma lntreaba el.

- Trebuie sa va schimbati reflexele.

depa~iti problemele.
Pacientul pleaca.
Urmatorul este un domn de varsta a treia. EI are cancer la
plamani. In exterior, biirbatul afi~eazii un calm ~i 0 blandete
desavar~ite. Se pare ca ~i-a reprimat indelung supararile, fiira a
liisa sa se vada ceva din toate acestea. Axarea lui pe
principalele puncte ale stabilitiitii umane este imensa. Ii explic
care sunt cauzele bolii lui.
Peste un timp oarecare revine pacientul bolnav de SIDA.
Intr-adevar, se vad ceva schimbiiri, cu toate acestea, campul

lui aratii,in continuare,nesatisfacator.

Uitati-va, ii zic. Ata~area dumneavoastra de relatii se
'

ridica la cifra de 1300 de unitiiti. Cam tot atat de ridicatii era ~i

cramponarea de idealuri, moralitate, iubire umana. Cu cat mai
mult lunecati In servitutea valorilor umane, oricare ar fi
acestea, cu atat mai dependenta devine ~i iubirea dumneavoastra pentru femeie. ~i atunci nu mai vedeti in ea un aliat in
dobandirea iubirii Divine. Ea se transforma pentru dumneavoastra in izvorul principal de fericire ~i desfiitare. In vietile

dumneavoastra anterioare ati idolatrizat femeia iubita ~i, In

acela~i timp, ati urat-o. Intreaga fiinlii va este impregnatii de
270

"

- Dar cum? - nu pricepe el.

- Va aduceti aminte de experimentul lui Pavlov: suna
soneria, ciiinele prime~te 0 bucatii de carne ~i lncepe sa
saliveze. Daca procedura este repetata de zeci de ori, ciiinele
ajunge sa saliveze doar la auzul soneriei. Ce este reflexul? Un
sentiment. lar sentimentul lnseamna spatiu, timp ~i materie
stranse lntr-un singur nod. Cu alte cuvinte, experimentul lui
Pavlov demonstreazii ca simturile pot fi dirijate. Pot fi
cultivate sentimente noi ~i pot fi create noi forme de
sensibilitate.
De exemplu, vreti sa va deprindeti odrasla sa-~i striinga
singura patul. Daca uitii s-o faca, puteti recurge la metodele
obi~nuite: ridicati vocea, 11 fortati, 11 pedepsiti. Dar puteti
proceda ~i altfel, ajutandu-I sa-~i formeze un nou obicei. Dupa
aceasta nu mai e nevoie sa va dirijati copilul, noua deprindere
0 va face In locul dumneavoastra. Cu alte cuvinte, daca yeti
ajuta copilul sa-~i formeze un sistem corect de deprinderi, yeti
irosi, la inceput, 0 mare cantitate de energie, yeti ca~tiga in
schimb de sute de ori mai mult dupa aceea. Ei bine, trebuie sa
va formati deprinderea de a privi cu respect ~i bunavoinlii
femeile, precum ~i obi~nuinta de a Ie ierta ~i de a Ie trata cu
271

,..

".-

marinimie, indiferent de ce fac ele. Concentrandu-va asupra

acestui obiectiv, In decursul catorva luni puteti acumula iubire,
nu pretentii. Cautati sa atrageti, prin comportamentul dumneavoastra, anumite situatii, In care sa va puteti manifesta efectiv
noua atitudine fatii de femei. in plus, parcurgeti mental acele
situatii In care v-ati ridicat In apararea umanului ~i nu a
Divinului. Femeia este mult mai haotica decat barbatul, fiindca
aspiratia ei spre iubire este mai mare. De aceea, a-i cere femeii
sa se supuna ~i sa respecte ordinea poate fi periculos pentru
saniitate.
A~adar, redirectionati-va reflexele, exersati ~i rezultatele nu
se vor lasa a~teptate.
EI pleaca, iar eu raman cu privirea ratacind dincolo de
geam, unde verdeata Inca frageda de iunie se Infioara sub
adierile de vanl. "lata unde se poate vedea cel mai bine ce
Inseamna instabilitatea umanului, Imi zic eu, aici, la noi, In
Rusia. Din perspectiva logicii umane, viata In Rusia este grea,
daca nu chiar imposibila. Totu~i procesele menite sa
pregateasca omenirea pentru 0 noua logica, cea Divina, se fac
deja simtite In Intreaga lume. Cele mai reu~ite productii
cinematografice occidentale de astazi nu mai sunt pove~ti
despre putere, ura ~i razbunare, ele vorbesc, mai curand,
despre iubire, iertare, Intelegere. Cu totii ne pregatim sa pa~im
In ziua de maine ~i depinde de noi cum va fi aceasta, si cum
yom fi noi, acolo".

CELE
DouA
FERICIRII

REPERE
ALE
CON STANTE

I
Sfiir~it de mai, anul 1999. Azi am program de ~edinte cu
pacientii. Lucrurile au luat 0 Intorsatura ciudata. Pacientii mei
se descurca din ce In ce mai bine, pe cand problemele mele nu
fac dedit sa se Inmulteasca. Trec Inca 0 data In revista ~i
analizez Tara graba toate variantele posibile care mi-ar permite
sa ma lamuresc In situatia creata.
Prima varianta ar fi urmiitoarea: prea m-am lasat antrenat In
problemele lume~ti, iar acestea ma storc de puteri.
A doua varianta: am neglijat sa ma ocup de mine. Cand
~arpele I~i schimba pielea, el ramane cu desavar~ire lipsit de
aparare. Acela~i lucru se poate spune ~i despre lastarii tineri ~i
copiii mici: toate fortele lor se consuma In procesele de
transformare interioara. in cazul meu, transformarea este
necesara ori de dite ori sose~te un flux informational nou. Ca
sa fiu pregiitit sa-I primesc, trebuie sa ma deta~ez de toate ~i sa
ma concentrez asupra mea, altfel ceea ce vine ma poate
darama.
273

..-J

f
~

r'"
A treia varianta: starea mea fizica i spirituala nesatisTacatoare ar trebui privitii In primul rand nu ca 0
consecinlii a ratiirilor mele, ci ca 0 pregatire pentru 0 etapa i 0
stare cu desavarire noi. Atunci cand Incerci sa te apropii de
cele Divine, 0 atitudine greita falii de lume i un
comportament incorect devin mult mai dureroase i mai
periculoase.
0 femeie Imi povestea cum hotarase sa primeasca botezul
i cum, In ajunul evenimentului, s-a atlat la un pas de moarte.
- Ciudat, spunea ea. Vreau sa ma apropii de Dumnezeu i
iata ca sunt pedepsita pentru aceasta.
- Oar titi cum erau botezati oamenii mai Inainte? - am
Intrebat-o. Se proceda In felul urmator. Dupa ce-i Inalta
rugile catre Dumnezeu, omul era cufundat In apa i tinut aa
pana Incepea sa se sufoce. Apoi era scos la suprafalii i readus
la vialii. in cadrul acestui ritual, individulli lua ramas bun de
la vialii i de la toate valorile umane, Indreptiindu-se neabatut
spre Dumnezeu. ~i se Intampla ca unii sa nu supravietuiasca.
Mai tarziu, aceasta procedurii a fost Inlocuita cu simpla
cufundare In apa sau cu stropirea cu apa.
Cu cat suntem mai adanc cufundafi in cele umane, cu atat
mai dureros decurge revenirea la Creator.
0 alta femeie mi-a marturisit:
- Am Inceput sa cred In Dumnezeu, mi-am Indreptat
rugaciunile spre EI, iar EI mi-a luat tot ce aveam.
- Noi nici macar nu banuim ce se Intampla In adancul
sutletului nostru, i-am spus. ~i deseori ne Indreptam spre
Dumnezeu doar cu partea contienta a fiintei noastre, crezand
ca yom gasi astfel fericirea, iar In subcontientul nostru,
274

fericirea ramane de neclintit i formeaza baza valorilor umane.

Tot ce transformam In scop devine, In ochii notri, de neclintit.
Scopul creeazii Intotdeauna un raport de dependenlii, iar
dependenta da natere agresivitatii. ~i iata-ne straduindu-ne sa
urcam treptele ce duc spre Dumnezeu, carand In sutletele
noastre povara urii, supariirii i a dezgustului de vialii. Oar
cum putem merge spre Dumnezeu urand iubirea? De aceea i
osci/eazii fericirea noastra umana. lar noi 0 percepem ca pe 0
pedeapsa i Incepem sa ne macinam In interior, In loc sa
tindem i mai mult catre iubire.
Cu fiecare carte scrisa, ar trebui sa depind tot mai putin de
valorile umane. Acest lucru va deveni posibi/ doar atunci dind
voi Incepe sa-mi percep eu-I Divin tot mai real.
Pacientilor mei Ie spun:
- Detaati-va de tot ce este uman. incercati sa simtiti In
interior eu-I Divin ca pe 0 nesecata iubire Divina i traversati
toate momentele dificile din viata pastrand nealterat acest
sentiment. Imaginati-va toate pierderile posibile i imposibile
ale umanului i mentineti sentimentul de iubire.
~i totui, cum arata acest eu Divin? Ce n-ar trebui sa
contina el? Cum sa identificam componentele umane care se
cuvin Inlaturate, strat cu strat, Inainte de a ajunge sa simtim
Divinul din noi?
Ce sa zic? Raman deocamdata cufundat pana peste cap In
cele umane. Am, periodic, dureri in dreapta stemului, ma dor
genunchii, Incheieturile Imi trosnesc.
Totui ceva esentiallmi scapa. Dupa iubirea de Dumnezeu,
cea care se identifica cu fericirea suprema este iubirea de
oameni. Oar nu mai sunt cramponat de ea. Ar trebui deci sa
275

;f

f
I""

fiu IiOOr ~ide toate celelalte cramponari. De ce atunci, peste un

an ~ijumatate, urmeaza sa se inmmple un eveniment care-mi
va of ensa simtul etic ~i moral? Nu voi reu~i sa-i tin piept.
inseamna oare asta ca moralitatea nu rezulta din iubirea
umana?
Mi-am amintit ce s-a intamplat pe cand finisam cea de-a
patra carte. Parametrul viitorului, care urmeaza dupa vointii ~i
viata, s-a dovedit a fi, in mod inexplicabil, instabil. Era evident
ca mai depindea ~i de altceva. Abia mai tarziu am realizat,
dupa framantari dureroase~ ca toate cele patru carti trateaza
tema trupului ~i a spiritului, in timp ce tema divinizarii
sutletului uman n-a fost atinsa deloc.
A~a ca am inceput sa explorez aceastii tema, care este
alcatuitii din mai multe coordonate, cum ar fi imbatranirea ,
morala religioasa ~i iubirea de oameni. Era necesar sa gasesc
prima veriga, cea care sta la baza tuturor celorlalte. Am reu~it
s-o identific in iubirea de oameni. Din nou am trait un moment
de euforie: in sfar~it, sistemul era definitivat! Apoi, dupa
cercetarile legate de trup, spirit ~i sutlet au urmat cele din
domeniul instinctelor. Instinctul orientiirii, instinctul de conservare ~i de perpetuare a speciei. Pornind de la instincte, am
ajuns la domeniul personalitatii ca un ansamblu al eu-Iui
uman, atat in lumea aceasta, cat ~i in alte lumi. Apoi m-am
intors la tema iubirii umane ~i a sentimentelor umane. Toate
sentimentele trebuiau sa se comprime in unul singur, ceea ce
nu se producea nicidecum in cazul moralitatii, eticii ~i al
idealurilor. Ma confruntam cu 0 enigma irezolvabila.
Am hotarat sa programez cativa pacienti deodatii. Cine ~tie,
poate voi reu~i sa strapung bariera necunoscutului. ~i am
276

reu~it. Am inceput aceastii ~edinta colectiva cu 0 mica

prelegere improvizata.
- Pentru ca la aceasta ~edintii sa reu~iti sa va invingeti,
este necesar sa intelegeti cateva lucruri - am inceput eu. in
primul rand, cand cineva ne jigne~te, aceastii jignire este un
dar de la Dumnezeu. Daca n-o acceptiim, urmeaza ca
purificarea sa se infiiptuiasca prin boli ~i nenorociri, iar daca
nu suntem pregiititi nici pentru aceasta, ea vine prin moarte. in
al doilea rand, forma maxima de purificare ne este data prin
II1termedml celor apropiati, de aceea in masura in care reu~im
sa-i iertam, in aceea~i masura sunt posibile schimbari
interioare de profunzime. 0 astfel de purificare 0 depa~e~te ca
grad pe cea care ne este data prin moarte. Totodatii, se cuvine
sa iertam nu numai in gand, ci ~i in sutlet. Nu numai sa
intelegem, ci ~i sa simtim ca am iertat. Gandul se transforma in
e~otie, retlex, sentiment atunci ciind este repetat de multiple
~rl. De ac~ea, concentrandu-va asupra iubirii ~i, in acela~i
lImp, deruland de sute de ori situatiile cele mai traumalizante
trebuie sa va formati deprinderi, retlexe de iertare ~i blandete. '
Mai departe. Toate procesele rapide (sa zicem, cand cineva
ne jigne~te, ne Imbrance~te sau ne tradeaza) au 0 durata
temporala de 2-3%. Pe cand cele lente (suntem nemultumiti de
soarta, munca nu ne of era nici 0 satisfactie sau viata In
ansambl.u ni se pare un e~ec) sunt de zeci de ori mai ample.
E.ste e.vldent ca, in asemenea cazuri, nu putem da vina pe
I1Im~l1I.De aceea incepe sa-~i faca loc nemultumirea de sine ~i
depnmarea, care nu esle altceva decat 0 forma ascunsa de
respingere a vietii, altfel spus, pretentii fata de Dumnezeu sub
forma pretentiilor fata de sine. Tocmai de aceea, nemultumirea

277

;I"

,-.

~J.

_J

\
1

f
-.

de sine ~i de soarta, pierderea increderii in sine, deprimarea ~i

refuzul vietii trebuiesc ispa~ite prin rugaciuni de 30-40 de ori
mai indelungate decat in cazul supararilor pe altii. in masura in
care ne eliberam de orice forma de agresivitate fa(ii de iubire,
in aceea~i masura va avea efect rugaciunea. De la eu-l uman la
cel Divin se poate ajunge doar prin iubire. De aceea, inainte de
rugaciune trebuie sa ne purificam sufletul. Cu cat yom percepe
mai real eu-I nostru Divin, cu atat mai putin yom depinde de
eu-I uman, ~i cu atilt mai mult vor deveni posibile schimbarile
benefice. Nu putem cunoa~te vointa Divina ~i nu putem
prezice ce va cere de la noi iubirea. De aceea, cand incepem sa
percepem iubirea Divina, avem impresia ca suntem aruncati in
haos, ca este distrusa ordinea pe care se sprijina intreaga
noastra existen(ii. Or, in masura in care divinizam ordinea ~i
respingem haosul, in aceea~i masura, in interiorul nostru
pierdem legatura cu Divinul.
Ce n-ar Irebui sa aiM eu-/ nostru Divin? E/ n-ar trebui sa
aiM fiJrma, inlrucal forma reprezinla un camp/ex a/caluil din
spa{iu, limp ~i malerie.
Omul percepe eu-I Divin ca pe ceva cu desavar~ire amorf
~i haotic. Eu-Iui Divin trebuie, de asemenea, sa-i fie straine
scopurile, caci scopul presupune realizarea lui in spatiu sau
timp. Lui trebuie sa-i lipseasca ~i dorintele, fiindca dorinta are
legatura cu notiunea de timp. Pe masura ce omul se dezvolta,
dorintele ~i scopurile lui capata 0 anvergura tot mai mare, iar
forma tinde tot mai mult spre perfectiune. in manifestarile lor
supreme, ele urmeaza sa se contopeasca intr-un tot, ~i se vor
pierde in Divinitate.
Totu~i, intrucat Universul este holografic in timp, acest
278

proces de transformare a formei in scopuri lipsite de forma ~i

de transformare a scopuri lor ~i dorintelor in opusul lor are loc
permanent, la anumite intervale de timp. ~i, cu cat mai multa
iubire Divina avem in noi, iubire ce nu cunoa~te dorinte,
scopuri ~i ordine, cu atat mai intens ni se realizeaza dorintele,
scopurile ~i forme Ie.
Ce sunt dorintele noastre? Ele sunt iubirea pe care 0 purtam
cuiva. Dorintele deservesc mecanismul de perpetuare a
speciei: ele ne determina sa cautam hrana, sa ne inmultim ~i sa
luptam pentru supravietuire. Scopurile noastre reprezinta etica,
moralitatea, principiile ~i idealurile noastre. Cat despre forma,
ea reprezinta corpul nostru fizic, incluzand aici ~i structurile de
camp.
Fiecare individ are 0 componenta de bazii a fericirii umane.
Acestea sunt doua la numar: fericirea personaJa a individului
ca fiinta vie ~i fericirea lui ca fiin(ii sociaJa, reprezentant al
unei colectivitati. in lipsa organizarii sociale, omul ar fi ramas
la stadiul de animal. De aceea, pentru individ, fericirea egoului colectiv este, deseori, mult mai importanta decat fericirea
ego-ului personal. Fericirea personala inseamna iubirea pe
care 0 traim alaturi de 0 alta persoana, inseamna stabilitate ~i
siguranta a vietii ~i a destinului. Fericirea colectiva se realizeaza prin etica, moralitatea, idealurile, stabilitatea societatii.
La baza oricarei societati stau notiunile de etica ~i moralitate,
rara de care este de neconceput dezvoltarea unei societati. Cu
cat este mai ridicat nivelul moralitatii, cu atilt mai mari sunt
perspectivele de dezvoltare ~i de supravietuire a societatii. 0
societate imorala este lipsita de suport vital ~i, ca atare, este
condamnata la disparitie. Dar etica ~i moralitatea umana

279

;!

f
.J

izvorasc din religie.

Civilizatia occidentala, care, la ora actuala, tinde sa
cuprinda Intreaga omen ire, se sprijina pe cele zece porunci
revelate lui Moise. Moralitatea, onestitatea, ordinea sunt necesare bunului mers al societatii. insa, pentru dezvoltare, ea are
nevoie de iubire ~i, atunci, moralitatea se transforma adesea
Intr-o cama~a de forjii pentru iubire. Atunci cand moralitatea
se ridica deasupra iubirii, apare inchizitia ~i orice forma de
exterminare a semenilor devine ceva normal. in curand, lumea
va pa~i Intr-o noua fm a dezvoltarii sale ~i Yom primi cu totii
0 cantitate mult mai mare de iubire Divina. Tocmai de aceea,
trebuiesc zdruncinate structurile fundamentale ale fericirii
umane. ~i, In masura In care suntem capabili, In acest moment,
sa ne deschidem sufletele spre Dumnezeu ~i iubire, In aceea~i
masura are loc relnnoirea scopurilor, dorintelor ~i formelor
noastre.
lubirea Divina reprezinta ordinea suprema din Univers,
incomensurabil mai presus de ceea ce Inseamna fiinta umana.
De aceea, mentinerea In suflet a sentimentului iubirii, atunci
cand asistam la prabu~irea dorintelor, scopurilor ~i a formei,
permite eu-Iui nostfu uman sa se apropie de Divinitate. Lumea
este imprevizibila. lubirea pune In mi~care Universul. Aceasta
formula scoate In evidenta primordialitatea iubirii ~i caracterul
secundar al con~tiintei. Este imposibil sa prezicem In totalitate
evolutia lumii. Pentru aceasta trebuie sa ne Intoarcem la
Dumnezeu ~i sa devenim Dumnezeu. Imediat ce apare senzatia
Intelegerii ~i stapanirii depline a lumii, putem fi siguri ca este
yorba de 0 biruinlii a con~tiintei asupra iubirii, care Insa are
drept rezultat dezintegrarea con~tiintei.
280

Predictibilitatea absoluta ~i Intelegerea deplina a lumii

Inseamna sistematizare absoluta. Universul nu poate fi patruns
cu puterea mintii. De aceea, 0 data cu Imbatranirea ~i moartea,
judecata ~icon~tiinta ne sunt supuse, periodic, distrugerii.
in Orient s-a Incercat apropierea de eu-I Divin prin
renuntarea la dorinte, la scopuri ~i la manifestarile tuturor
functiilor vitale. Acest fapt a determinat un puternic avant al
spiritualitatii ~i a dat un imbold dezvoltarii unei forme fizice
desavar~ite. insa acestei orientari Ii era sortit sa ajunga Intr-un
punct mort. Civilizatia occidentala a ales directia opusa:
cultivarea unui spirit Intreprinzator ~i axarea pe scopuri,
dorinte ~i dezvoltarea formei. Ea a reu~it sa avanseze atat de
mult datorita iudaismului ~i cre~tinismului, care stau la baza
acestei civilizatii ~i In care exprimarea energica a scopurilor ~i
a dorintelor alterna cu abstinenta ~i privatiunea. insa, daca In
iudaism accentul era pus pe un sistem minutios elaborat ~i
ramificat de restrictii ~i interdictii, In cre~tinism, mai cu seama
In cel timpuriu, principala conditie a eliberarii din sclavia
scopurilor ~i a dorintelor 0 constituie sporirea nelntrerupta a
iubirii de Dumnezeu. Totu~i In primele secole ale erei noastre
n-au existat suficiente rezerve de iubire necesare depa~irii
eu-Iui uman. Drept urmare, cre~tinismul s-a divizat In doua
ramuri: catolicismul, ca expresie a dependentei sporite falii de
iubirea umana, falii de sentimente ~i dorinte, ~i ortodoxia, cu
accentul pc moralitate, principii ~i idealuri. Oar, Intrucat
teritoriul ocupat de ramura occidentala a cre~tinismului s-a
dovedit a fi mult mai vast decat cel al ortodoxiei, drept
contrapondere a ramurii occidentale a api'irut islamul, cu
puternica lui orientare spre etica, moralitate, principii ~i

281

;:

~.
idealuri.
Contlictul dintre cele doua principii, dintre cele doua
sisteme religioase morale poote fi depa~it ~a cum a fost el
depa~it de cre~inismul timpuriu, cand iubirea a fost pusa mai
presus de sutlet, spirit ~i trup. Oar, pentru Infiiptuirea acestui
lucru, este necesar sa fie acceptata orice forma de destabilizare
a temeiurilor fericiri i umane, pastrand intacta In sutlet iubirea

de Dumnezeu. in prezent, civilizatia occidentala depinde de

'

dorinte, iar cea orientala de scopuri. Daca aceasta dependenta

se va accentua ~i In continuare, nu yom reu~i sa acumulam In
sutlet suficienta iubire Divina.
- Ei bine, ma adresez eu auditoriului, mai Inainte, eu Ii
explicam pe larg ~i Indelung fieciirui pacient care au fost
cauzele ce au stat la originea problemelor lui. Ii enumeram
cramponarile ~i Ii calculam parametrii. Acum Insa yom lasa la
0 parte toate acestea. Voi lua In calcul doar doi parametri:
dependenta de scopuri ~i dependenta de dorinte. Cu cat mai
mult vorbesc In timpul ~edin\ei, cu atat mai pregnant mi se
contureazii dorinta de a va ajuta ~i scopul de a va vindeca. in
felul acesta se amplifica dependenta de eu-l uman, fapt care
ma expune unui pericol din ce In ce mai mare. Prin urmare, cu
cat mai rapid se deruleaza toate procesele In timpul ~edin\elor,
cu atilt mai pu\in ar trebui sa vorbesc. in ceea ce va prive~te,
voi ave\i un singur obiectiv: sa va pastra\i iubirea de
Dumnezeu, sa va concentra\i asupra eu-lui vostru Oivin in
momentul destabilizarii sau distrugerii dorin\elor, scopurilor ~i
a formei, adica a timpului, spa\iului ~i materiei. Rolul meu se
va rezuma la a va ajuta sa atinge\i acest obiectiv, \inand sub
observa\ie transformarile care se produc in voi. Acum va rog
282

sa lua\i Joe. Lasa\i la 0 parte toate grijile. Daca va trece prin

minte macar 0 umbra de gand, inseamna ca nu a\i reu~it sa va
deta~a\i deplin. Am sa las sa treaca ceva timp, dupa care am sa
Incep sa va invit pe rand la mine pentru ~edin\e individuale. lar
acum nu este de dorit sa comunica\i, sa vorbi\i sau sa gandi\i.
Ma retrag in camera de alaturi ~i, timp de 10-15 minute, ma
redresez. Cu cat mai mult 11fac pe pacient sa a~tepte, cu atilt
mai mult i se inhiba con~tiinta. Din aceastii cauza am ales sa
alternez ~edin\ele individuale cu cele colective: timp de 2-3
ore, pacientul, atlat in stare de a~teptare, lucreazii la armomzarea sa.
Imi amintesc de 0 discu\ie recenta, pe care am avut-o cu 0
cuno~tinta de-a mea.
- ~tii ceva? Nu demult am stat de yorba cu 0 femeie, care
sufera de 0 forma grava de diabet. Analizele au dat ni~te
rezultate de speriat. Am Inceput sa-i explic ideile de bazii din
cartile tale. I-am vorbit pe Indelete ~i tara sa fortez prea tare
nota. ~i ce crezi, peste cateva zile a mai fiicut 0 serie de
analize ~i i-a ie~it totul curat. Nu ~tiu ce-or fi crezut medicii
despre asta, dar zau daca nu arata ca 0 minune! Dupa aceea
insa au inceput supararile ~i enervarile ~i rezultatele analizelor
au luat-o iara~i razna. Dar, oricum, nu mai e atilt de gray ca
inainte.
- Nu-i u~or sa-Ii Invingi inertia sentimentelor, i-am zis.
Semaiintamplasateiavalul~isanulefacifata.chiar
daca
~tii ca nu e bine. In orice caz, are rost sa continui, sa
perseverezi

~i, Intr-o buna zi, rezultatele se vor face sim\ite.

Cu pu\in timp in urma am primit un telefon de la 0 doamna:

283

,If

.J

f
, ,..

aduc cartile dumneavoastra ~i a inceput sa Ie reciteasca.

Fiica-mea afost de curiind la dumneavoastra la consul-

ta\ie, mi-a spus ea ~i mi-a dat numele ~i prenumele fetei.

Mi-am amintit despre cine era yorba. Fata era deosebit de
puternic cramponata de iubirea umana ~i de moralitate.
Maica-sa a izbucnit in plans:
- Fiica-mea s-a aruncat sub tren. Spune\i-mi ceva,
ajuta\i-ma macar cu yorba.

- Fiica dumneavoastraa murit?- am intrebat-o.

- Nu, a reu~it sa scape cu via\a. Mainile, picioarele i-au
ramas intregi, s-a ales doar cu doua vertebre fracturate.

- Spune\i-mi, ea avusese vreun necaz mai recent?

- Oa, aflase ca iubitul 0 in~elase cu prietena ei.
- Va explic imediat cum stau lucrurile. Acum e primavara
~i in campul ei a intrat sufletul viitorului ei copil, dar ~ansele
lui de a fi sanatos ~i de a supravie(ui sunt infime. Unica .
modalitate de a-I purifica este de a 0 pune pe viitoarea lui
mama intr-o situa\ie care sa-i umileasca in mod considerabil
moralitatea ~i iubirea umana. Dupa ~edin\a, ea a avut pentru ,
scurt timp iluzia ca iubirea ei de Oumnezeu va rezista in fata
umilirii umanului. Or numai cu cele ramase de pe urma
~edin(ei nu te po\i a~tepta ca aceasta pelicula pura de la
suprafa(a con~tiin(ei sa piitrunda in straturile de profunzime ~i
sa inceapa sa purifice sentimentele. Se cere 0 munca interioara
constanta. Spune\i-i sa se roage in continuare, ~i nu numai'
pentru ea, ci ~i pentru copiii ~i nepo\ii ei. in orice caz, dac
fata a reu~it sa supravie(uiasca tentativei de sinucidere
inseamna ca acumulase deja 0 anum ita rezerva de iubire.
- Sa va mai spun ceva, a spus femeia, cand, dupa tot
s-a intamplat, m-am dus la spital s-o vad, ea m-a rugat sa

- Foarte bine, am incuviintat eu.

Am sunat-o peste 20 de zile. in vocea ei nu mai strabatea
disperarea:
-

.?oct~rul a ramas surprins. "Parca a\i fi ni~te extratere~trn, a ZISel. Fractura s-a vindecat in numai 20 de zil e,"
.
ml-a comunicat femeia.
- ~Iava Domnului, important este sa nu te opre~ti, sa nu
renun\l, I-am spus.
inca nu-i simt pregati\i pe pacien\ii care ~teapta in camera
~Iatura~, ,~a ca imi continuu ~irul gandurilor. Mi se pare ca
mcep sa m(eleg de unde provine irascibilitatea mea ~i de ce
apa~ aceastii dispozi\ie in timpul ~edin\elor. La baza con~tiI~\el cole:ti:e sta moralitatea. inca de pe cand eram copil, eu
visam sa-I aJut pe oameni, visam la 0 lume guvernatii de cele
mai frumoase sentimente umane. Doream ca fiecare om de pe
pamant sa fie inzestrat cu ele. De aceea, axarea mea pe ordine
moralitate ~i idealuri era deosebit de putemica. Nu-mi er~
deloc u~or sa comunic cu semenii. Pana ~i cea mai mica
abat~re de la idealuri, etica ~i moralitate ma ranea profund.
A,POIdurerea s-a preschimbat in nemul(umire ~i intoleran\il. lar
cand
d:venit mai putemic, a aparut ~i dorinta de a distruge
~~
pe oflcme mcalca brutal, in viziunea mea, legile nestriimutate
ale eticii ~i moralitii\ii. inainte credeam ca la baza trufiei stii
aptitudini ~i intelect. Apoi am descoperit ca
axarea.
ap~ltudmlle au la temelie un strat mult mai subtil, cel al
splritualita\ii ~i noble\ii. lar acum constat ca idealurile
spiritualitatea ~i noble\ea se intemeiazil pe no\iunea d~
moralitate.

285
284

;f

-4-

_J

,..
I"
Societatea moderna, in totalitatea ei, se sprijina pe cele mai
importante postulate religioase. Acestea constituie structurile
de temelie care reglementeazii existenta societiitii umane. !nsa
divinizarea acestor structuri duce la anchilozarea i pieirea
societatii, Oar iatii ca apare iubirea Divina i omul 0 urmeazii,
sfidand toate canoanele umane. Daca societatea este oarba la
aceasta iubire i-I condamna pe cel ce a incalcat legile umane,
distrugerea temeliilor societiitii se produce deja ca 0
consecinta a scopurilor i dorintelor umane. Omul poate
renunta la moralitate de dragul banilor, al buniistarii sau al
gloriei, dar 0 poate face i in numele unor principii sau idei
plasmuite. Cand noi incercam sa dirijam iubirea, bazandu-ne
pe moralitate, asta inseamna ca noi incercam sa-l dirijam pe
Dumnezeu prin poruncile Divine. Am inteles de ce, dupa
aparitia fiecarei ciir\i, ma confruntam cu atatea probleme.
Lasasem sa trans para clar ideea ca ne putem dirija destinul,
bazandu-ne pe dorintele noastre umane, dar 0 asemenea idee
tine deja de magie. ~i, dupa cat se pare, aceasta dorintii a mea
de a dirija destinele altor oameni i propriul meu destin,
sprijinindu-ma pe resursele eu-Iui uman, inca n-a di~parut cu
totul.
Este imposibil sa de{ii un control absolut asupra propriului
destin, indata ce-mi aparea sentimentul unei absolute
invulnerabilitafi. securitap i al unui control deplin asupra
lumii fnconjuratoare, fncepea un proces de dezintegrare'.
totala.
Azi dimineatii m-a sunat 0 cunotintii i mi-a spus ca in
ora a inceput din nou sa circule zvonul ca a fi muri!. Aadar,
dorinta mea de ordine iar a incercat s-o ia inaintea iubirii. Din
286

nou am incercat sa vin in atingere cu cele Divine, piistriind

vemintele umanului.
"Ar fi interesant de viizut daca existii vreo abatere in a
asea mea carte, m-am gandi!. Ciudat, constat 0 teribila
autoidolatrizare i divinizarea propriei meIe persoane".
Din nou schitez cu pixul scheme pe hartie, incerciind sa
inteleg ce se intampla. La originea autodiviniziirii se afla
dispretul accentuat falii de sine, manifestat in giinduri i in
cuvinte. Mi se pare ca incep deja sa inteleg in ce constii
problema.
Scriind aceastii carte, am recurs adesea la un ton dispretuitor, atunci cand m-am referit la propria mea persoana.
Aroganlii afiatii falii de altii i falii de sine - acesta i este
indiciul divinizarii eu-Iui uman. Caci, cu cat mai mult
dispretuim cele umane, cu atat mai mult depindem de ele. Ar
trebui scoase din carte toate expresiile de tipul "mi-a venit
gandul". Oar, de fapt, de ce a face-o? E suficient ca am
constatat acest lucru. Ba chiar e mai bine aa. Oar cred ca a
sosit momentul sa ma ocup de pacientii mei. !ncep sa-i chern
pe rand la mine.
Primul pacient este 0 doamna in etate, care are probleme cu
fiul ei. 0 rog sa-mi dea numele acestuia i incep diagnosticarea. Ciimpullui nu aratii bine deloc.

Ce probleme are fiul dumneavoastrii?

- 0 intreb.

0 urmaresc cu coada ochiului. Are un chip sever i

autoritar. Da, astfel de marne obinuiesc sa planifice riguros
cand urmeazii sa vina pe lume copilul, ce sex sa aiba acesta i
ce dietii sa adopte ele in perioada sarcinii. Ele n-au de unde sa

287

\.

~tie dl un copil se na~te in haos ~i nu in ordine. lar mai tiirziu

copiii lor platesc scump aceasta obsesie a stabilitatii umane.
Ma uit cat de cramponat de moralitate ~i corectitudine este fiul
ei. Rau de tot, este depa~it de 5 ori nivelul mortal. Sa vedem
cum starn cu sufletul ~i cu iubirea de oameni. Nici aici situatia
nu e rozii, pragul fatal este depa~it de 3 ori. Cu asemenea
parametri, e limpede ca nu va reu~i sa se descurce de unul
singur. incep sa-i explic mamei lui:
..
- Trebuie sa va parcurgeti viata din nou, retramd chpele
de maxima fericire ~i placere ~i repetandu-va ca toate acestea
nu sunt decat mijloace de acumulare a iubirii de Dumnezeu.
Repetati-va acest lucru pana cand iI yeti simti ca pe 0
certitudine. Pe urma va trebui sa retraiti toate momentele de
suparare ~i toate necazurile aduse de soarta ~i sa
~eaccep~ti. c~
pe 0 purificare a eu-Iui Divin, pastrand totodata.lUblrea Dlvma
~i eliberandu-va de orice pretentii. Deoseblt
profund
d~.
trebuiesc prelucrate situatiile in care v-au fost umlhte moraIitatea, etica, idealurile, dar ~i iubirea umana. Staruiti mai cu
seama asupra perioadeipremergatoare conceperii ~i a celei de
sarcina.
Femeia da din cap in semn de aprobare ~i pleaca.
Intra urmatorul pacient, un barbat inalt, bine cladit. EI a
venit pentru problemele fiicei sale.
incep prin a examina parametrii lui.ln campullui se cite~te
0 posibila moarte. Indicele de inchidere a viitorului este de 900
de unitati.ln regiunea pieptului, acolo unde se situeazii centrul
energetic imunitar, campul prezinta deformari puternice ~i,
~o~
acolo, aproape de piept, se vede 0 pata cu deforman

prevestitoare de moarte, care se dovede~te a fi campul fiicei

lui. Barbatul imi spune numele ei ~i eu incep s-o diagnostichez. Observ in campul ei aceea~i hieroglim a mortii ca ~i la
tatal ei. in zona pieptului ~i a sistemului urogenital, structurile
energetice sunt complet distruse. Agresivitatea falii de sine la
nivelul subcon~tientului se ridica la circa 1000 de unitati.
momentu

I
. i
I

Spuneti-mi, ce probleme are fiica dumneavoastra in

I de fata?

il intreb.

- Cu cateva luni in urma, ea s-a imbolnavit de bron~itii,

care a trecut dupa aceea in pneumonie. S-a vindecat de
pneumonie, dar s-a imbolnavit imediat de astm. Starea ei se
agrava. Am fost sa-i controlam sistemul imunitar ~i s-au
constatat asemanari cu SIDA. Medicii ne-au recomandat sa
facem testul de depistare a virusului HIV, dar rezultatul a fost
negativ. Fata n-a mai vrut sa se atinga de mancare. Nu mai
~tiam ce sa facem. Cand ~ansele ei au ajuns aproape de zero,
ne-am decis sa apelam la cartile dumneavoastra ca la un ultim
remediu. I-am pus casetele video ~i starea i s-a ameliorat
simtitor. A inceput din nou sa manance. ~i iata ca am venit
acum la dumneavoastra

ca sa aflu ce-i de mcut mai departe.

- Ce meserie aveti? - I-am intrebat, cantarindu-i din ochi

fizicul robust.
- Am practicat multa vreme artele martiale, mi-a raspuns
el. Oar ~i serviciul meu actual are legatura cu acestea.
- A~adar, ati petrecut mult timp concentrandu-va sa obtineti 0 stapanire perfecta a situatiei. Axarea dumneavoastra pe
ordine, vointa, scopuri ~i principii este enonna. V-ati dezvoltat
vointa, nu iubirea. lar atunci cand s-a incercat vindecarea
dumneavoastra prin tradare ~i atitudine imorala, n-ati fost in

288
289

I
1

f
~

stare sa acceptati un asemenea ajutor. Dimpotriva, i-ati dispretuit ~i i-ati condamnat pe altii ~i pe sine. lar, la copilul
dumneavoastra, aceasta dorinta de a dirija lumea prin intermediul unor situatii ~i persoane diverse este ~i mai mare. Insa
lumea nu i se supune. De aici provine iritarea ~i nemultumirea
falii de lumea Inconjuratoare, care se transforma Intr-un program de autodistrugere. In consecinta, apar bolile ~i sciiderea
imunitatii.
Barbatul clatina din cap.
. mea , de asemenea, este maestru In sport. Are 0 fire
- Sotia
foarte intransigenta.
- Ambii aveti de depus 0 munca serioasa, Ii zic. Acum
plecati ~i apucati-va imediat de treaba.
EI pleaca, iar eu cad pe ganduri. lata ca, din nou, descopar
la pacientii mei similitudini cu propria mea situatie. Daca Imi
propuneam ceva, pentru mine nu mai exista notiunea timpului.
Nu conta cati ani ar fi trecut pana sa-mi ating scopul: 10,20,
50 sau 100. N-am renuntat niciodata la scopuri. De cand m-am
dedicat activitatii de vindecator, am remarcat ca toate calitiitile
umane mi s-au amplificat brusc, dar, In aceea~i masura, a
crescut ~i dependenta mea de ele. Dupa cum se vede, viteza de
depa~ire a umanului ramane In urma celei de cufundare In
uman. Am constatat cu surprindere ca, In ultimul timp,
rugaciunea a devenit pentru mine un mijloc de redresare a
starii sanatatii. Altfel spus, ma confrunt cu aceea~i tema.
Apelez la Divin, pentru a obtine cat mai mult din ceea ce tine
de uman.
Mi-am dat seama ca trebuie sa renunt la a ma
autodiagnostica Inainte de rugaciune. ~i ar fi bine sa nu Ie mai
290

vorbesc pacientilor mei despre parametri. "De fapt, cine ~tie

daca nu cumva m-am bagat unde nu trebuia? - mi-a strafulgerat dintr-o data prin minte. Poate ca a venit timpul s-o
sfar~esc cu clasificarile ~i cu tot sistemul asta al meu? Daca
problema ma depa~e~te, ce rost are sa ma dau cu capul de
pereti?" Imi vin In minte versurile lui Esenin:
Facula-i bucuria penlru brule,
Duiosu/ui-; revine cntristarea.
Pana pe la varsta de doisprezece ani, eu am fost un copil
incredibil de dinamic ~i de activo Apoi parca mi s-a pus 0
povara pe sutlet, iar tristetea a devenit tovara~ul meu de
fiecare zi. Individul imoral ~i insolent este, de regula, vesel ~i
plin de vialii. Cel onest ~i inteligent este trist ~i abatut. Dar,
pare-mi-se, am cam exagerat cu generaliziirile. Formula e
valabila atunci cand lipse~te iubirea. Dar, cand iubirea exista,
puritatea morala ~i onestitatea nu-Ilmping pe om spre tristete.
Se aude 0 bataie In u~a ~i intra urmatoarea pacientii.
Campul ei arata mult mai bine decat al celorlalti pacienti,
totu~i tema idealurilor ~i a moralitatii Inca nu e dep~ita.
- Sa ~titi ca am mai fost la dumneavoastra cu 0 jumatate
de an In urma, Imi declara ea pe nea~teptate.
- A~a? ~i s-au produs ceva schimbari de atunci? - 0
Intreb.
- Da, s-a produs 0 ameliorare. Acum, probabil, nu va mai
aduceti aminte, dar atunci va Intrebasem daca-i pot ajuta pe
fratii mei, care aveau probleme. lar dumneavoastra mi-ati spus
sa ma rog pentru mine ~i pentru copiii mei ~i ati mai spus ca,
daca In cetate exista macar un singur srant, el poate salva
291

;"

.J

1,

f
I"

intreaga cetate.
- $i cum a fost? - 0 intreb. La ce va referiti, de fapt?
- Fratii mei aveau probleme cu drogurile. Ajunsesera sa-~i
administreze cate 5-6 doze pe zi. Oar a trecut deja 0 jumiitate
de an de cand ei nu se mai drogheazii deloc.
- Siava Oomnului, Ii zic. Acum duceti-va ~i continuati sa
lucrati la propria armonizare.
Urmatoarea pacienta are 0 singura intrebare:
- $titi, ma simt atrasa de un barbat, dar elnu este suficient
de instarit. Mai exista un pretendent, care e mult mai bogat. $i
iam la ce ma gandesc: copilul meu va avea totu~i nevoie de
bani, ca sa-~i faca studiile, sa se dezvolte... Atunci, poate ca e
mai bine sa ma marit cu cel bogat?
- Oumneavoastra nu aveti, deocamdata, nici un copil, Ii
zic. $i, in orice caz, viitorul dumneavoastra copil va avea
nevoie ?e iubire ~i nu de bani. Banii are sa ~i-i ca~tige el ~i
singur. In schimb, daca din sufletullui va lipsi iubirea, nici un
fel de bogatie nu-i va putea aduce fericirea.
- Sa ma marit deci cu cel de care ma simt atrasa?
Ridic din umeri ~i ma intorc spre geam. Tiinara i~i da
seama ca ~edinta a luat sfiir~it ~i se retrage tacuta.
Pacientii revin pe rand pentru 0 a doua ~edint3. In fata mea
sta, din nou, doamna al carei fiu sufera de cancer la plamani.
Schimbarile sunt destul de neinsemnate. E limpede ca procesul
de transformare interioara este dificil pentru ea. Prima
intrebare pe care mi-o adreseazii este:
- Spuneti-mi, va rog, fiul meu mai poate fi ajutat ~i
292

altcumva?

- Cum adica? Ce inseamna "ajutat ~ialtcumva"?

- Pai, dumneavoastra personal II puteti ajuta ~i cu altceva,

pe langa faptul ca eu stau ~i ma rog?
- Poate ca nu va dati seama, dar aici, in timpul ~edintelor,
eu fac maximum din ce-mi sta in puteri. Spuneti-mi, cate din
cartile mele ati citit?
- Pe toate, raspunde ea.
- Ei bine, aflati ca propriile dumneavoastra schimbari in
profunzime II pot ajuta incomparabil mai mult decat orice aim
metoda de tratament.
Ea da plictisita din mana:
- Bine, atunci mai repetati-mi 0 data ce trebuie sa fac.
Ma las obosit pe spatarul scaunului:
- N-o sa va repet nimic, ii raspund.
- Cum a~a ? - ma prive~te ea uluim.
- Pai, uite ~a, ii zic. V-am explicat deja de doua ori ce
trebuie sa faceti, in timpul prelegerii ~i la prima ~edint3. N-am
de gand sa vii explic ~i a treia oara.
Ea se uita la mine ~i i~i da seama ca trebuie sa aleaga: ori
pleaca, ori face un efort ~i i~i infrange firea. $i, atunci cand
revine pentru a treia oara, constat schimbari considerabile , atilt
la ea, cat ~i la fiul ei.
In scurt timp trebuie sa intre urmatorul pacient. Piina atunci
incerc sa-mi revin ~i sa fac 0 sinteza a cuno~tintelor de care
dispun.
A~adar, fericirea umana are doua puncte de stabilitate
suprema. Fericirea eu-Iui personal, care se realizeazii in cadrul
raporturilor interumane ~i in iubirea pe care 0 simtim pentru
293

,..

_J

_J
cineva, ~i fericirea eu-Iui coleetiv, care inseamna moralitate,
idealuri, intelect ~i aptitudini. Destabilizarea tuturor acestor
valori ne apropie de Dumnezeu, desigur, in cazul in care avem
0 orientare corecta.
Ci e/. rebe/u/, cautd furtund.
Ii sunt furtunile limon?'
in opinia generala, umanu\ inseamna stabilitate, pc cand
Divinul este adesea perceput ca haos. Daca omu\ viseazii
mereu la siguran(ii ~i stabilitate, el se inchide in fata Divinului.
in adolescen(ii, organismul nostru este supus incontinuu
schimbarilor, de aceea iubirea se revarsa neeontenit in
sufletele noastre.

..

Acestea suot ultimele douA versuri din poezia Vela

a poetului ros M. l.

PERCEPTIA

VUMII

A'
E sTar~itul verii, mij\ocul lui august. De vreo doua zi\e,
aeru\ a inceput sa miroasa a toamna. Vor fi oare anul acesta
ciuperci sau nu?
imi amintesc de lunile care au trecut ~i incerc 0 senzatie de
vioiciune ~i pace sufleteasca. Perceptia lumii se modifica lent,
in schimb ce delectare e sa vezi lumea intr-o lumina noua. Mai
inainte visam sa cumpar un lot de pamant ~i sa-mi construiesc
0 casa, sau sa am un cont rotunjor in banca, sau sa-mi cumpar
un iaht. Priveam inapoi ~i ma bucuram de fiecare cumparatura
care imi consolida pozitia, imi sporea siguranta. Regretam,
daca ceva nu-mi ie~ea bjne, daca ceea ce imi adusese bucurie
~i placere trecea. intreaga mea via(ii am considerat ca placerea
suprema este bucuria alaturi de persoana iubitii, venirea pe
lume a copiilor ~i continuarea neamului, stabilitatea ~i
siguranta vietii. Atunci cand am ajuns la concluzia ca iubirea
de Dumnezeu reprezinta 0 bucurie ~i 0 fericire mult mai mare,
simturile mele refuzau sa creada in aceasta. Acum insa privesc
in urma ~i nu vad nici pierderi, nici achizilii. Mai bine zis,

Lermontov (1814- 1841).

294

295

I
"'.

f
~.1

toate acestea parca ar fi un fundal cetos, 0 pacla. Lucrul cel

mai important sunt incercarile mele de a simti din ce in ce mai
mult realitatea propriului eu Divin.
Incetul cu incetul, lucrul acesta incepe sa-mi reu~easca.
Orice situatie nu devine un scop, ci 0 ocazie de a simti Divinul
in sutletul meu. Educarea sentimentelor se desfli~oara
intotdeauna intr-un mod chinuitor. Atunci insa cand ~tii
incotro sa mergi, alaturi de chin

care 11eclipseaza treptat. Explicatiile

face aparitia desflitarea,

pe care Ie dau pacientilor

in legatura cu esenta problemei sunt deja intrucatva diferite de

cele de mai inainte.

- lata, zic eu, toate valorile se reduc la omul insu~i. Ce

este omul? Este corp, spirit ~i sutlet. De corp se leaga aspectul
material, relatiile, aptitudinile, intelectu!. Dependenta de relatii
da na~tere geloziei, dependenta de aptitudini ~i de intelect da
na~tere trufiei.
Spatiul da n~tere materiei. Spiritul da n~tere corpului.
Viitorul copil se formeaza la nivel de camp in decursul mai
multor vieti. Principiile, visurile, sperantele ~i idealurile ne
leaga de viitor. Stratul spiritual este mai subtil ~i mai amplu ~i
determina starea fizica. Timpul da na~tere spatiului tot ~a
cum spatiul da na~tere materiei. Sutletul este mai subtil ~i mai
amplu decat spiritu!. Sutletul inseamna sentimentele, dorintele
noastre. Intrucat materia ~i spatiul sunt functii ale timpului,
componente ale acestuia, atunci corpul ~i spiritul, de asemenea, sunt parti ale sutletului. Omul inseamna, in primul
rand, sentimente. Procesul de abstractizare a evolutiei este un
proces chinuitor de desprindere senzoriala de lucrurile de care
suntem at~ati.
296

La inceput, noi invatiim cu mare chin sa ne reducem

dependenta de fericirea materiala. Apoi, cand socotim ca am
invins lumea inconjuratoare ~i pe noi in~ine, ne dam treptat
seama ca trebuie sa invingem dependenta de spiritul nostru ~i
intelegem ca lucrul acesta necesitii mai multa iubire dedit pana
acum. Este destul de u~or sa inveti sa nu te identifici cu banii,
cu casa ta ~i cu pozitia ta in societate. Mult mai greu este sa nu
te identifici cu aptitudinile, intelectul, planurile ~i sperantele
tale. Inca mai greu este sa nu te identifici cu planurile ~i cu
sentimentele. Eu-I adevarat este Divin. EI este compus numai
din iubire. Atunci cand se naruie sentimentele ~i dorintele, el
continua sa existe. Cand se naruie aptitudinile, intelectul,
planurile, sperantele, cand se niiruie con~tiinta, lucrul acesta nu
ne poate intluenta iubirea. Sa-ti pastrezi iubirea cand ai pierdut
bani este destul de greu. Sa-ti pastrezi iubirea dnd ti s-au
ruinat sperantele, s-au risipit idealurile este mult mai greu.
Sa-ti pastrezi iubirea cand ti-au fost jignite ~i umilite
sentimentele este posibil atunci dnd niizuie~ti cu adevarat spre
Divin. Atunci rostul vietii omului nu mai sunt banii, visurile
sau principiile, ci iubirea.
Mai inainte nu-mi imaginam cat de dureros se produce
deta~area de cele omene~ti, atunci cand nazuie~ti spre Divin.
Tesiitura care s-a prins de rana nu-ti provoaca durere. Durerea
vine mai apoi, in momentul desprinderii. Ceea ce noi numim
deprinderi sunt, de [apt, sentimentele noastre. Trecand prin
viata, noi ne obi~nuim sa ne suparam ~i sa uram, sa regretam
trecutul ~i sa ne temem de viitor. Ne obi~nuim sa consideram
ca principala fericire ne vine prin intermediul corpului. lar,
atunci ciind incercam sa ne schimbam deprinderile, lucrul
297

If

_J

acesta se dovede~te a fi peste puterile multora dintre noi.

Numai cei care au inteles ca nu existii cale de intoarcere incep
sa-~i formeze noi deprinderi ~i, treptat, apare obi~nuinta de a
ierta, obi~nuinta de a nu cauta razbunare, obi~nuinta de a nu
regreta ~i a nu te teme, obi~nuinta de a iubi neconditionat,
obi~nuinta de a trai pentru iubire. Ciind mergi spre Dumnezeu,
nu exista cale de mijloc.
Multi se gandesc: "Am sa ma rog, am sa ma insanato~esc ~i
voi putea din nou sa traiesc ca mai inainte". ~i nu inteleg de ee
nimic nu se schimba.
Ori mergi spre iubire, ori te Indepartezi de ea, nu existii 0
altii posibilitate. Schimbari reale Incep sa se produca la cei
care Wspun:
Din clipa aceasta nu voi mai fi nicicand eel dinainte. De
acum Inainte, fericirea ~i desfatarea suprema va fi pentru mine
mereu nazuinta spre Dumnezeu, acumularea iubirii fata de EI.
Oricum soar zdruncina ~i soar nami fericirea mea umana,
corpul meu, con~tiinta mea, sentimentele mele, viata mea,
iubirea mea fata de Dumnezeu doar va spori. Zdruncinarea
eu-Iui uman reprezintii 0 posibilitate de a-ti simti mai bine eu-I
Divin.
Ii explic unuia dintre pacientii mei:
- Omul inseamna corp, spirit ~i sufle!. ~titi ce este corpul

~i ce este spiritul. Sa vedem ee este sufletul.

Intregul Univers s-a n1\scut din iubirea Divina, cu alte
cuvinte, Universul este, In primul rand, 0 formatiune
senzoriala. Din senti mente se n~te timpul, spatiul ~i materia.
Sufletul include urmatoarele notiuni: via(1l, dorinte ~i
con~tiin(ii. Cu alte cuvinte, in afar1lde nivelul material exterior
298

~i cel spiritual, mai adanc, noi avem la nivelul principal, eel

mai profund, trei puncte de sprijin. Primul este fericirea
noastra ca fiinte vii. Noi 0 numim via(ii. AI doilea este fericirea fiintei vii numite om; aceasta constii din dorintele
noastre, iubirea noastra fata de altii persoan1\. AI treilea este
fericirea noastr1\ ca entitate colectiv1\. F1\r1I0 con~tiint1\coleetiv1\, omul ar fi fost un animal. Con~tiintei colective Ii d1\
n~tere societatea. La baza existentei oric1lrei societAti, prin
urmare, ~i a con~tiintei colective, se afla etica ~i moralitatea.
Aceste trei principale puncte de sprijin ale fericirii noastre nu
pot exista far1I iubire. In m1\sura In care pastr1lm sentimentul
iubirii atunci cand se naruie ideile noastre despre etica ~i
moralitate, In m1\sura In care pastr1\m iubirea atunci cand ne
sentimentele, in m1\sura In care
sunt umilite dorintele ~i
pastram iubirea atunci cand ne este umilitii viata, In aceea~i
masura se intensific1\ relatia cu eu-I nostru Divin, ~i atunci
inflore~te ~i se dezvolta umanul.
Ce Inseamna umilirea vietii?
Dac1\ va l1\sati prada tristetii din cauza faptului ca
imbatraniti, este deja un indiciu periculos. Daca sunteti mahnit
~i nu doriti sa traiti, atunci cand sunteti bolnav, acest fapt va
amplifica dependenta de via(ii. Daca 11 urati pe cel care va
ucide, acest fapt v1\ amplifica dependenta de viata. Daca 11
dispretuiti pe cel care v-a otravit viata, iar1\~iva cufundati In
omenesc. Intruciit noi imb1\tranim ~i murim, simbolul
conservarii vietii este, pentru noi, continuarea vietii prin copiii
no~tri. Atunci cand iubiti 0 feme ie, doriti In subcon~tient sa
aveti cu ea copii ~i, prin aceasta, sa va prelungiti viata. Daca ea
va parase~te, lucrul acesta reprezinta parca 0 amenintare

/,

~\

~
pentru supravieluirea dumneavoastra, 0 umilire a vielii dumneavoastra. Daca, in acest moment, vedeli In cele intamplate
voinla Divina ~i pastrati iubirea Divina, iubindu-I pe
Dumnezeu in fiecare om ~i in propria dumneavoastra
persoana, acest fapt va permite sa reduceti brusc dependenta
de tot ce este uman ~i sa va simtiti mai clar propriul eu Divin.
Atunci cand citim in Biblie despre rastignirea lui Isus Hristos,
chiar daca nu Intelegem nimic, noi parcurgem in subcon~tient
aceasLi cale Impreuna cu EI, Invatiind sa pastram iubirea cand
suntem uci~i, cand ni se destrama viata, dorintele ~i con~tiinta.
Imi amintesc cum, nu demult, vorbeam cu 0 doamna:
- La dumneavoastra nu s-a schimbat nimic, am anuntat-o.
- ~tili, nici pana acum n-o pot ierta pe soacra-mea, a
raspuns ea.
"E 0 situatie complicata, ma gandesc eu. Cartile ~i casetele
meIe video n-au convins-o. Trebuie sa Incerc sa fac lucrul
acesta acum, in diteva secunde."

- Imaginati-va ca trebuie sa urcati In ma~ina ~i sa plecali

undeva, Ii spun. Primul pas: va apropiati de ma~ina ~i va
a~ezati la volan. AI doilea pas: apasati pe pedala ambreiajului.
AI treilea pas: rasuciti cheia ~i porniti motorul. AI patrulea pas:
priviti In parti, ca sa nu creali impedimente altora ~i
dumneavoastra. AI cincilea pas: puneti ma~ina In viteza,
ambreiati lent, apasati pe accelerator ~i demarati. Acum sa
facem bilantul, zic. - inainte de a demara, trebuie sa efectuati
cinci actiuni. Dumneavoastra ati Indeplinit patru dintre ele ~i
n-ati efectuat doar una - prima dintre acestea: nu v-ati urcat In
ma~ina.
Ma uit In ochii ei ~i continuu:
300

- ~titi ca trutia Inseamna neacceptarea unei situatii traumatizante, prin urmare, cautarea vinovatilor, adica, in ultima
instantii, a celor care pot fi nimiciti. Mai Inainte socoteam ca la
baza trufiei sta dependenta de aptitudini ~i intelect. Pe urma
am vazut ca ea este alimentata de un strat ~i mai subtil:
principiile, idealurile, spiritualitatea. Apoi s-a dovedit ca exista
un strat ~i mai profund: etica ~i moralitatea. 0 societate
evoluata are la baza eticii ~i a moralitatii ideile religioase. Insa
divinizarea eticii ~i moralitatii religioase ~i umane duce la
distrugerea treptata a sutletului nostru ~i al urma~ilor no~tri.
De aceea nu trebuie sa uitam niciodata ca iubirea este mai
presus de toate.
Amintiti-va urmatorul episod biblic. 0 tanara femeie a fost
dovedita vinovata de adulter. Legile morale ale acelei epoci
prevedeau pentru aceasta pedeapsa cu moartea: uciderea eu
pietre. S-a adunat 0 gloata, care voia sa aduca la Indeplinire
sentinta. Era Insa In pregat ire un omor ~i mai Ingrozitor. Ace~ti
oameni ucideau In sutletul lor iubirea, fiindca nu vedeau In
aceasta femeie Divinul. Ei 0 vedeau doar pe criminala care
trebuia dispretuita ~i condamnata. De unde aparuse posibilitatea de a 0 dispretui? Ei considerau ca ea nu are absolut
deloc dreptate, iar ei au absoluta dreptate. Numai iubirea
poate fi absoluta ~i depIina. Umanul n-a fost ~i nu va fi
nicicand absolut, stabil, perfect. Ciind de aces! grup s-a
apropiat Isus Hristos, el 0 salva nu numai pe neferici!a femeie,
ci ~i sutletele acestor oameni. Siguranta suta la suta ca ai
dreptate, - tocmai aceasta este divinizarea con~tiintei, eticii ~i
1l10ralitatii.Atunci cand Hristos a propus sa arunce piatra cel
Tara de pacat, toti au simlit caracterul relativ al dreptalii lor.

301

1/

I\

....-- _J
Zdruncinand omenescul, Hristos i-a ajutat pe toti sa simta
Divinul din sufletele lor. Pot condamna pe cineva atonci cand
sunt sigur ca am absoluta dreptate. Prin urmare, condamnarea
emotionala interioara a unei alte persoane, incapacitatea de a 0
ierta duce la cre~terea dependentei de con~tiin\A, dorinte ~i
viata ~i duce la destramarea lor ulterioara.
- Dumneavoastra nu va puteti ierta soacra, pentru di
sunteti sigura ca ea nu are dreptate, iar dumneavoastra aveti,
i-am spus eu doamnei. Siguranta v-a extrageti din logica
umana. Daca un om incalca normele general umane, el este
pasibil de pedeapsa, dar nu de dispret ~i de blamare. Daca
pedeapsa este, pentru noi, mai importanta decat iubirea, ne
transformam noi in~ine in criminali, mai intai in fata lui
Dumnezeu, apoi ~i in fata oamenilor.
0 mai privesc 0 data pe doamna. intrucat etica ~i
moralitatea sunt produse ale societatii, societatea trebuie sa
aplice pedepse pentru incalcari prin intermediul aparatului
judiciar. Pentru noi, supararea inseamna, intr-un fel, sete de
riizbunare, dorinta de a restabili echitatea suprema. Insa, in
afara de morala umana, mai exista ~i morala Divina. De
judecata lui Dumnezeu nu te poti ascunde. Nu luati asupra
dumneavoastra rolul judecatorului supremo Este periculos. Noi
avem dreptul sa ne aparam numai in exterior. In interior, noi
ne aparam nu de oameni, ci de Dumnezeu ~i, atunci, ura ~i
supararile noastre se Indreapta nu spre oameni, ci spre
Dumnezeu.
Cad pe ganduri ~iIi mai examinez 0 data campu!.

- ~i inca ceva, ii zic, atitudinea dumneavoastra incorectii

faliide lume incepe sa distruga structurile subtile ~ipoate duce
302

la ruinarea ulterioara a sanatatii ~i a destinului. Organismul

dumneavoastra este deja format, de aceea distrugerea nu va
ameninlii pe dumneavoastra in primul rand, ci pe copilul
dumneavoastra. Cu cat mai multe necazuri aveti in legatura cu
copiii dumneavoastra, cu atat mai inalt este nivelul purificarii
careia ii sunteti supusa, dandu-vi-se umilirea fericirii umane
prin intermediul altor oameni. Aveti doar doua optiuni. Prima:
iertati persoana care v-a nedreptatit, intelegand ca aceasta nu
poarta nici 0 vina, intelegand ca, prin intermediul ei, vi s-a
oferit posibilitatea de a-i salva viata copilului dumneavoastra.
A doua: n-o iertati, apoi priviti cum copilul dumneavoastra
sufera din cauza bolilor.
Ea pleaca sa lucreze la propria sa armonizare.
Imi aduc aminte cum a venit la mine la consultatie 0
doamna care, de asemenea, nu ajungea la nici un rezultat,
oricat s-ar fi straduit.
- Nu inteleg de ce, i-am zis, dar, in ceea ce va prive~te,
schimbarile sunt egale cu zero.
Ea s-a indispus ~i a Inceput sa-mi demonstreze cu staruinlii
ca ea depune eforturi spre a se schimba in mai bine.
- L-am citit ~i pe autorul acesta, i~i indoia ea degetele, ~i
pe acesta, ~i cartile dumneavoastrii Ie-am citit, am recurs ~i la
aceasta metoda de tratament, ~i la aceasta. Atonci de ce oare
nu mi-a reu~it nimic?
- Imaginati-va cii aveti in falii noua u~i deschise ~i vreti sa
intrati pe toate simultan. A~a yeti ~i ramane, in camera, i-am
spus. Ca sa mergi spre Dumnezeu, trebuie sa uiti de toate ~i sa
te deta~ezi de toate. Dumneavoastrii insa nu va ganditi la nimic

303

11'

I
\\

~
J
~'

altceva dedit la metode, remedii, etc.

Atunci ciind ea a Inteles despre ce este yorba, lucrurile au
Inceput, Intr-adevar, sa se amelioreze. De multe ori am viizut
cum oamenii se roaga ma~inal, ceriind ceva, ~i nimic nu se
schimba. Apoi Insa, la un moment dat, ei simt ~i Inteleg ca nu
trebuie sa-i prive~ti pe altii cu superioritate, ca nu se poate sa
te dispretuie~ti ~i sa giinde~ti uriit despre tine. Atunci totul se
schimba. Daca ai Inteles ca nu trebuie sa te dai cu capul de
pereti, ca lucrul acesta e lipsit de rost, n-ai sa-I mai faci.
In sinea mea, eu ma oprisem la urmatoarea formula:
Intelegerea este mai presus de rugaciune. Abia nu demult
mi-am dat seama ca tocmai rugaciunea este cea care,
educiindu-ne sentimentele, duce la Intelegere.
Dupa 0 vreme, pacienta mea a revenit ~i am viizut Indata ca
a reu~it sa-~i Invinga supararea.
- Nu mai vad nici 0 amenintare pentru viata copilului,
i-am spus, cu alte cuvinte, ati reu~it sa va puneti la punct. Dar,
daca doriti nu numai sa-i protejati sanatatea fiului, ci ~i sa-i
oferiti posibilitatea sa dobiindeasca fericirea omeneasca, trans
formarile din persoana dumneavoastra trebuie sa fie mai
profunde ~i mai stabile. Profunzimea transformarii eu-lui
dumneavoastra uman depinde de masura In care va yeti deta~a
de el. De~area de eu-\ uman se poate produce atunci ciind
simti tot mai mult realitatea Divinului. Ca sa-ti simti eu-l
Divin, trebuie sa dispara cea mai mica urma de agresivitate
falii de el, adica falii de iubire. Cea mai periculoasa agresiune
Impotriva lui Dumnezeu se produce prin nemultumirea de
sine, dispretul de sine, lipsa Increderii In sine, nelntelegerea
faptului ca eu-l nostru superior este parte din Divin. De aceea,
304

pe parcursul vietii, trebuie sa ne rugam pentru iertarea

miihnirii, a lipsei dorintei de viatA, a nemultumirii de sine ~i de
propriul destin.
Eu-I nostru uman trebuie tratat ca un copil, trebuie iubit,
oriciite defecte ar avea, trebuie educat ~i ajutat sa se dezvolte.
Daca parintele Indepline~te toate capriciile copilului ~i Incepe
sa depinda de acesta, copilul se transforma Intr-un tiran ~i
poate muri. De aceea, atunci ciind devenim dependenti de
sentimentele, scopurile, con~tiinta noastra, eu-I nostru uman,
de asemenea, se Imbolnave~te ~i incepe sa se dezintegreze. Din
acest motiv, In fiecare zi trebuie sa educ!im In noi nlizuinta
spre iubire ~i sentimentele, giindurile ~i comportamentul
nostru.
Dupa expresia fetei femeii, dupa aura ei vad ca acum ea se
poate ajuta ~i pe sine, ~i pe fiul sau. Ne putem lua ramas bun.
Stau In biroul meu ~i privesc Ingiindurat prin geam. Mai
Inainte, eu socoteam, In conformitate cu traditia clasica
indiana, ca boala este 0 rasp lata pentru pacatele din trecut.
Reiese atunci ca infirmul, omul gray bolnav a fost In trecut un
criminal ~i, drept urmare, In loc de compasiune, Incercam un
sentiment de ostilitate fatA de el. Deoarece simteam ca un
asemenea mod de tratare a problemei este incorect, eu
avansam tot mai departe pe calea Intelegerii adevaratelor
cauze ale bolii. La Inceput, orice e~ec se transforma pentru
mine Intr-o etapa de pregatire pentru 0 situatie viitoare, caci
orice pierdere este un avans pentru 0 achizitie viitoare. Suntem
sortiti la sporirea, cu fiecare viata, a proportiilor valorilor
umane. Chiar daca 0 civilizatie dispare, dezvoltarea ei
305

I"

~\

4
continua, dar deja in alte locuri. Tot ce a purees din Dumnezeu
se va intoaree in Dumnezeu. Atunci cand sufletul nostru
presimte dobiindirea unei mai mari fericiri in viitor, el se
pregatete de aceasta prin pierderi, boli i nenorociri. Toate
aceste pierderi sunt, de fapt, detaari de scurta durata de eu-I
uman, in vederea dobandirii unei portii mai mari de iubire. Cu
cat este mai multa iubire, cu atat mai putine sunt pierderile i
nenorocirile. Cu cat mai activ ne pregatim de evenimentele
viitoare, umplandu-ne sufletul cu iubire, cu atat mai mult ni se
echilibreazii destinul.
Am Iacut odatii in Finlanda 0 observatie interesantii. Dupa
0 prelegere nu prea lunga, tinuta pentru cei care se interesau de
cartile me Ie, s-a ridicat in picioare 0 doamna i m-a intrebat:

- In ce masura este daunator computerul pentru fiul meu?

Pur i simplu, nu se poate desprinde de el, ca de un narcotic.
- Computerul dezvolta contiin(a omului, am raspuns eu,
i, daca nu sunteti ataata de temeiurile contiintei, cum ar fi
etica, moralitatea, vointa, principiile, scopurile, relatia
copilului dumneavoastra cu computerul nu va fi periculoasa.
-

Spuneti-mi, de ce persoanele care lucreazii cu compu-

terul au dureri in zona pieptului?

- a intrebat

doamna.

- Fiindca din axarea pe contiinlii rezultii trufia. In ultimul

timp, trufia este blocatii prin scaderea generala a imunitatii.
Centrul imunitar se afla, la nivelul campului, in zona pieptului.
Deformarea structurilor campului in apropierea corpului
provoaca mai intai durerea fizica a corpului insui i, abia mai
apoi, patrunzand mai adanc, poate duce la diverse boli, de
pilda, slabirea vederii, a memoriei, diminuarea aptitudinilor
etc.
306

- ~i ce se poate face?

- In primul rand, sa va puneti dumneavoastra in ordine i,

prin intermediul dumneavoastra, sa va ajutati fiul. Mi-a venit
in cap un gand interesant. Am sa diagnostichez acum gradul de
nocivitate al jocurilor la calculator pentru fiul dumneavoastra
in doua momente diferite: azi dimineata, adica inainte de
pre legere, i in clipa de fata. Intrucat asprimea i ostilitatea
dumneavoastra falii de cei apropiati s-au diminuat in mod
considerabil, se poate presupune ca i dependenta fiului
dumneavoastra falii de contiinlii a scazut. Prin urmare,
pericoIullegat de jocurile la calculator, de asemenea, poate fi
mai mic. Aadar, azi diminealii gradul de nocivitate era de
aproximativ 300 de unitati, dar ceea ce depaete cota de 70 de
unitati este deja periculos. In clipa de falii sunt doar vreo 10
unitiiti. Prin urmare, principala problema 0 constituie nu
computerul, ci starea persoanei care lucreazii cu el. Realitatea
virtuala, cu care ne permit computerele sa lucram in prezent,
poate accelera procesele de instruire i de dezvoltare a
aptitudinilor de zeci i mii de ori. Noi toti insa suferim de pe
urma deficitului de iubire. Pur i simplu, nu suntem pregatiti
pentru acele posibilitiiti care sunt din ce in ce mai aproape de
noi. Poate incepe prabuirea sistemului imunitar la scara
intregii omeniri, a sistemului imunitar aI spiritului nostru, al
sufletului nostru. lar, atunci cand sufletul 0 ia razna, nu mai
este yorba de boala - aceasta este pieirea. Pentru a se schimba,
sufletul are nevoie de mai multa iubire decat spiritul i corpul.
Aa cum a spus un preot: "A ramas mult mai putin timp decat
credem noi". Aa ca este mai bine sa incepem sa lucram la
armonizarea noastra chiar acum, din acest moment.
307

,/',

,j.!

""',u
~.

Privesc prin geam verdeata de august a verii. Boala

Inseamna pregatire pentru viitor. ~i trecutullnsa are aici rolul
sau. Daca, prin purtarea dumneavoastra din trecut, nu v-ati
pregatit Intr-o masura suficientil sau daca fericirea viitoare este
prea mare, pregatirea noastra este efectuata prin mijloace mai
aspre. Apropo, mai Inainte eu consideram batranetea drept
uzura a organismului. Acum insa am Inteles ca batranetea
Inseamna pregatire pentru 0 viata noua. Prin urmare, daca
vrem sa Invingem batranetea, trebuie sa ne pregatim nu fiind
constran~i, ci de bunavoie.
adata 0 doamna mi-a spus:
- Incep sa ma supar ~i, imediat, Incep sa Imbatranesc cu
rapiditate. Nici nu-mi imaginam macar cat de legate intre ele
sunt toate acestea.
Cu cat triiim 0 via(ii mai Indelungata, cu aliit mai adanc ne
cufundam In con~tiin(ii.
Exista aici un aspect caracteristic.
a cuno~tinta de-a mea zice:
- Pot ierta orice, afara de tradare. aried! m-a~ striidui, nu
sunt In stare sa-mi Inlatur dispretul fata de lichele ~i nemernici.
- lmagineazii-ti, i-am spus, un om bolnav fizic, un infirm,
II vei dispretui?
EI a ridicat din umeri a nedumerire:

Binelnteles ca nu.
- lar acum imagineazii-ti un om naliing, incapabil, lipsit
de principii. II vei dispretui?
- Trebuie sa ma mai gandesc, a raspuns el domo!.
- ~i e yorba doar de un om cu spiritul bolnav, am zis eu.
Exista ~i oameni cu sutletul bolnav. Lichelele, nemernicii,
308

tradatorii. Ei bine, e mult mai bine sa ai un corp infirm decat

un sutlet infirm. Cel bolnav fizic vrea sa fie sanatos. Cel
natang ~i lipsit de principii vrea sa fie de~tept ~i principia!.
Tradatorii, nemernicii ~i uciga~ii vor sa fie blanzi ~i afectuo~i.
Oar este mai greu sa schimbi sutletul decat corpul ~i, cu cat
depindem mai mult de fericirea umana, cu atat mai greu se
desfil~oara procesele de schimbare.
Ma Intorc cu gandul la problemele mele. Credeam ca
zguduirile mele de vreun an Incoace, atat In ceea ce priv~te
starea fizica, cat ~i pe plan moral, sunt semne ale apropierii
batranetii, consecinte ale suprasolicitarilor ~i ale marilor
gre~eli din trecut. Dar, nu demult, cand i-am cercetat serios pe
copiii ~i pe nepotii mei, am Inteles ca nu este yorba de trecut ci
de viitor, caci sutletele viitorilor mei nepoti se atlau Intr-o
stare cu totul deplorabila. Afara de asta, va trebui sa mai fac
destul de multe In viitor ~i, probabil, lucrul cel mai important
este ca, In apropierea Divinului, umanul nu se lini~e~te ~i nu
se retrage, ci se revoltii, se Impotrive~te ~i doare. Ceea ce,
anterior, parea 0 bagatela nevinovatii devine 0 amenintare ~i
un perieol pentru via(ii. Mai Inainte Imi aminteam mereu
zicala: "Triiie~e ca In sanul lui Dumnezeu". S-a dovedit ca
dobandirea eu-Iui Divin este un proces foarte chinuitor ~i poate
duce la moarte, daca e~ti nepregatit.
Am urmiirit ce schimbari interesante se petrec In starea ta,
atunci cand Incepi sa-ti simti eu-I Divin. Mai Intai Incep sa se
estompeze formele ~i sa-~i piarda importanta dimensiunile
apartamentului in care loCuie~ti, inceteazi\ sa te mai preocupe
vilele ~i ma~inile. Toate acestea devin, la inceput, ca de
jucarie, apoi semitransparente. Pe urma i~i pierd importanta
309

/1.

~
toate planurile ~i scopurile. Nu Ii se pare important daca Ii se
vor implini dorintele sau nu, important e ceea ce ti se intiimpla
acum in suflet. ::Oi,atunci cand, in interiorul tau, incepe sa
dispara importanta sentimentelor ~i a dorinlelor, incepe parca
sa apara 0 lumina, ce se intensifica. ::Oi,pe masura ce se
mic~reaza dependenta de lumea inconjuratoare, lumea
inceteaza sa-Ii mai para brutala ~i cruda. Ea devine tot mai
ging~a ~i mai Iipsitii de aparare. Deocamdatii insa, pentru
mine, lumea aceasta este totu~i mai reala deeM eu-l meu Divin.
Deocamdatii, eu ma pot afla doar in una dintre cele doua stari:
fie ruperea deplina de lume, fie cufundarea in ea ~i sporirea
dependentei. Unor pacienli lucrul acesta Ie reu~e~te mai bine,
adica ei sunt in stare sa pastreze 0 anumitii perioada pereeplia
eu-Iui Divin ca pe singura realitate. Atunci se ~i intiimpla acele
lucruri pe care medicina Ie nume~te miracole. Eu insa,
deocamdata, incere sa-i ajut pe allii, gasind cu greu legitiitile
tranzitiei de la uman la Divin.
::Oiiatii ca, a cata oara deja, sunt intrebat: "Cum poate fi
simtita iubirea Divina? Ce trebuie sa faci ca iubirea omeneasca
sa nu duca la tragedi i?"
Incerc sa explic:
- Cu cat sunteti mai legat de lumea inconjuratoare prin
sentimentele ~i con~tiinta dumneavoastra, cu atat 0 mai mare
tortura pentru dumneavoastra va fi sentimentul iubirii. Atunci
ciind incercati sa acumulati bunuri, Ie luati in mainile dumneavoastra, dependenta cre~te. Ciind oferiti, dependenta scade.
Daca exersati in fiecare zi oferirea iubirii $i a caldurii suflete~ti
~i aveli grija de allii, dependenta interioara de valorile umane
scade.
310

Daca puteti ajuta 0 persoana apropiatii in detrimentul

dumneavoastrii, tara a a~tepta mai apoi 0 riisplata ~i avand
drept motivalie doar sentimentul iubirii ~i dorinta de a-I pune
in valoare, atunci iubirea pe care ati dobandit-o va face fericit.
Omul calculat ~i lacom este intotdeauna nefericit in dragoste.
Prin urmare, in masura in care ii invatiim pe copiii no~tri sa
of ere, Ie educam altruismul, capacitatea ~i dorinta de a avea
grija de altii, noi ii pregatim sa simta iubirea Divina, care nu
depinde de nimic ~i doar ofera.
- ::Oitotu~i, intreaba doamna, de ce sunt atat de periculoase
computerele?
- In prezent, omenirea se contope~te intr-o singura inteligenta colectiva, raspund eu, internetul, po~ta electronica,
radioul, televiziunea, cunoa~terea limbilor straine - toate
acestea fac sa apara noi forme de con~tiintii colectiva. Fiira
societate, omul n-ar fi putut exista. Intrucat acum ia na~tere 0
societate absolut noua, peste 20-30 de ani este de ~teptat
aparitia unor oameni de un tip absolut nou. Daca omul trebuie
sa primeasca in viitor 0 suma imensa de bani, pregatirea pentru
aceasta incepe in planul subtil din timp. Dar, daca in prezent
banii inseamna prea mult pentru acest om ~i, chiar din cauza
unei sume neinsemnate, el incepe sa dea dovada de frica,
invidie, ura ~i regret, 0 suma mare 11va ucide. EI poate sa
moara. chiar inainte de a-i primi sau, in cel mai bun caz, nu-i
va primi sau ii va pierde. Acel~i lucru este valabil ~i in ceea
ce prive~te valorile spirituale. Dacii 0 persoana cu un grad
sporit al trufiei este inzestratii cu mari aptitudini, ea se va
imbolnavi ~i va muri, tara sa-~i dea seama ca ceea ce considera
drept fericire se transforma pentru ea in moarte. Piina sa avem
311

'f,'

~.

f
,",",..

parte de fericire umana ~i stabilitate, avem mai intiii parte de

zdruncinarea ~i distrugerea lor. In masura in care, in decursul
vietii noastre, am visat la fericirea umana ca la stabilitate,
protectie, invulnerabilitate, noi nu putem face fatll pregatirii
pentru fericirea viitoare. Cu ciit simtim mai real eu-I Divin,
care este absolut imprevizibil, haotic, cu atiit mai putin
depindem de forma, scopuri ~i dorinte ~i, atunci, ne asemanam
nu cu un batran care ~hioapata la deal, ci cu un copil care
alearga cu bucurie pe 0 poteca de munte, iar dobiindirea
fericirii omene~ti nu duce la tragedie, ci la armonie.
Acum trebuie sa intre in biroul meu urmatorul pacient. Imi
amintesc de problemele mele. Mi se pare ca am inteles de
unde imi vine iritarea in timpul ~dintelor. Eu vreau foarte
mult sa-i ajut pe oameni ~i imi propun ca scop sa vindec pe
oricine. Dar in timpul consultatiilor are loc 0 puternica
accelerare. Eu incep sa ma cramponez de viatll, de dorinte, de
scopuri ~i, ajutiindu-i pe pacienti, Incep sa-mi daunez mie. Se
produce 0 cre~tere a dependentei de punctele esentiale ale
fericirii omene~ti. Prin urmare, pentru a-mi salva viata, trebuie
sa uit in timpul consultatiilor de tot ce este uman.
Am un amic medic. L-am Intillnit nu demult ~i am vazut cu
uimire ca situatia lui se apropie de indicele mortal. ~i doar
mi-a citit toate cartile ~i a depus efort pentru a se armoniza!
Din cine ~tie ce motive a sporit brusc axarea pe con~iintll:
etica, moralitate, vointll, scopuri. Trebuia descoperit factorul
care a generat aceastii situatie. Totul s-a dovedit a fi foarte
simplu. EI folosea diverse metode de tratare a pacientilor,
Incepuse sa aiba succes ~i i-a sporit brusc concentrarea asupra
312

scopurilor ~i a dorintelor.
- In decursul tratamentului nu se poate sa-i dore~ti sanatate pacientului, i-am spus, nu se poate sa-ti propui ca scop
vindecarea lui. Nu tu e~ti cel care decide, decizia vine de sus.
Trebuie sa te concentrezi nu asupra scopurilor ~i a dorintelor,
ci asupra iubirii din suflet. Atunci, ajutiindu-i pe altii, nu te vei
ucide pe tine.
Imi amintesc de 0 situatie despre care mi-a povestit 0
vindecatoare:
- Metoda mea de vindecare cuprinde ~i rugaciunea, ~i
ierburile, ~i conversatiile cu pacientii. La pacientele mele care
aveau chisturi ovariene, chisturile se resorbeau In ciiteva zile.
Primeam pacienti intr-o incapere micutll ~i veneau foarte
multi. Am hotiiriit sa trec la alt nivel. Am beneficiat de sprijinulunor sponsori ~i am capatat un cabinet mare, spatios. Am
absolvit la Moscova cursurile superioare pentru vindecatori.
Am obtinut toate certificate Ie posibile ~i acum stau cu
diplomele Intr-un cabinet luxos, dar oamenii nu vin. Ceva s-a
pierdut. Chiar daca ~tiu ca pot Sa vindec la fer de bine ca
Inainte.
- Dumneavoastrii in~ivii, In subcon~tient, va alungati
pacientii, i-am zis, ca sa va salvati viata. Pentru dumneavoastra, principiul omenesc II acoperii pe cel Divin. Cu ciit
aveti mai multi bani, faima ~i dip lome, cu ciit mai stabila ~i
mai confortabila este viata dumneavoastrii, cu atiit mai intens
trebuie sa lucrati pentru a dep~i fericirea omeneasca ~i a va
concentra asupra Divinului din dumneavoastra. Multi
vindecatori i~i folosesc darul primit de la natura ~i, pentru a-~i
pastra capacitiitile, aleg pentru sine, in subcon~ient, 0 cale
313

/',.

1
\

"",

plina de privatiuni ~i de pierderi, renun(&nd la mari pOr(iuni de

fericire omeneasca. Uneori iti este oferita de sus posibilitatea
de a te desprinde de importanta umanului. Atunci vindecatorul
se imbolnave~te sau poate muri. Foarte mult depinde de modul
in care va trece el prin aceastii purificare.
La mine la consultatie a venit 0 vindecatoare, care mi-a
spus povestea ei:
- Trebuia sa plecam din Kazahstan in Germania ~i, cu
doua zile inainte de aceasta, in casa noastra au patruns noaptea
ni~te tineri jefuitori, ne-au amenintat cu un pistol ~i au cerut sa
Ie dam toate lucrurile de pret. Simteam ca vor sa ne ucida, ca
sa nu ramana martori, ~i am inceput sa ma rag: "Doamne, daca
ei ne vor ucide acum, i~i vor pierde sutletele. Doamne,
salveaza-Ie sutletele, nu lasa sa se verse sange!" ::;i ceva s-a
intamplat, ei au plecat.
Ei bine, ei au fost re\inu\i in aceea~i zi ~i s-a atlat ca ei au
tras cu pistolul in noi de patru ori ~i de toate cele patru ori
arma n-a luat foc. Apoi m-am stabilit in Germania, lucrez
acolo ca sora de caritate ~i ii tratez pe oameni ca vindecatoare.
"Celui care, in clipa mortii, se gande~te numai la iubire i se
poate elibera diploma de vindecator, m-am gandit eu. Atat ca
nu se ~tie daca are nevoie de a~a ceva".
Mi-am amintit istoria altei doamne.
- Lucram ca asistentii a unuia dintre cei mai renumiti
medici din Uniunea Sovietica. Cu timpul am inceput sa vad ce
~i unde ii doare pe oameni ~i sa simt ce medicament trebuie
prescris. Profesorullasa chiar in foile de observatie clinica ale
bolnavilor loc pentru avizul meu, eu am inceput sa-i tratez pe
314

oameni ca vindecatoare ~i ob\ineam rezultate stralucite. Soacra

mea practica magia tiiraneasca. Descanta, racea farmece etc.,
apoi a inceput sa manifeste simptome de nebunie, a prins a
alerga pe strilzi cu mintea ratiicita. Am hotarat s-o vindec ~i am
vindecat-o. Peste catva timp insa a inceput brusc sa-mi
slabeasca memoria, nu tineam minte nici numarul meu de
telefon, iar so\ul ~i fiica mea au inceput sa se confrunte cu
prableme de sanatate psihica ~i fizica. Atunci am pus capat
activitatii de vindecator. Nu mai practic nici macar presupunctura, de~i, atunci dnd in ora~ul nostru au venit in vizitil
cativa specialiti din Orient, ei m-au rugat chiar sa continuu sa
ma ocup cu aceasta.
- Cu cat este mai inalt nivelul vindecatorului, am spus eu,
cu atat sunt mai periculoase pentru el greelile lui, precum i
~efectele caracterului ~i ale concep\iei sale despre lume.
Incepeti cu concepti a despre lume i cu caracterul dumneavoastra. V-ati impovarat in aa milsura eu-I dumneavoastra
uman, incat, pentru a invinge fOrla lui de atractie, aveti nevoie
de mult mai multa nilzuinlil spre Divin decat orice altii
persoana. Mai intai revedeti-va viata ~i rugati-va pentru
iertarea celei mai mici nemul\umiri de sine ~i de destinul
dumneavoastra. Orice suparare din partea sotului, orice
neplacere scoasa in cale de destin reprezinta 0 posibilitate de a
va deta~a de uman, de a simti mai intens Divinul, cu alte
cuvinte, inlaturati de la inceput cele mai mici pretentii falil de
parinti, fata de sot, falil de sine, falil de copii. lertati intreaga
lume ~i iertati-va pe dumneavoastra iniva. Lasa\i sa se stinga
toate regretele in legatura cu trecutul, teama de viitor i
nemul\umirea falil de prezent. Opri\i cu totullogica omeneasca
315

,;('I

I~.

_J

~
\

~
J

pentru un timp. Nu va ganditi, nu faceti aprecieri, nu visati.

Spuneti-mi, ce este mai bine, sA-ti aminte~ti necazurile

din trecut sau sA ti Ie imaginezi in viitor ~i sA Ie strAbati
pastrand iubirea?

- Pentru a-ti Invinge ~i a-ti educa un sentiment, este

necesar ca acesta sA ia amploare ~i sa fie activ, am spus eu.
Daca va rugati, pur ~i simplu, ca supArArile pe oameni ~i
divinizarea umanului sA piece din sutletul dumneavoastrn,
efectul poate fi minimal, dar efortul e foarte mare. Sentimentele sunt ascunse, nu functioneaza. DacA vA imaginati
suparari ~i pierderi posibile ~i vArugati pentru pAstrarea iubirii,
va fi ceva mai bine. Dar sentimentele reactioneazii putin la
situatiile imaginare. Atunci insA cand vA amintiti evenimente
reale din trecut ~i Ie parcurgeti de zeci ~i sute de ori,
det~andu-va de uman ~i avantandu-va spre Divin, schimbArile
reale pot Incepe destul de repede. Exista insa IncA un remediu,
mult mai eficient: sA lucrezi cu sentimentele in momentul
izbucnirii lor. In clipa in care ati fost ofensat, trMat, In clipa in
care ati pierdut ceva. In acest moment, concentrarea asupra
pastrarii ~i sporirii iubirii, deta~area de uman ~i avantarea spre
Divin va pot transforma In cateva zile.
- Ce v-ar mai putea ajuta in efortul de armonizare a
propriei persoane, continuu eu. Tradarea, of ens a, umilinta.
Toate acestea Inseamna pierderea temporara a fericirii
omene~ti. Cu cat mai adanc suntem cufundati In ea, cu atat mai
dureroasa pentru noi este pierderea ei. Care sunt lucrurile care
ne leaga de viata? Respiratia, hrana, plAcerea sexuala. Pe langa
acestea, con~tiinta noastra, adica vointa, scopurile, plus
dorintele noastre. Se poate renunta la placerile sexuale pe 0
316

durata Indelungata, ~i atunci rugaciunea va deveni mai

eficienta. Se poate renunta la hrana pentru 0 vreme. Este mai
greu, dar eficienta rugaciunii cre~te. Sa renunti la respiratie,
chiar pentru un timp scurt, este dificil. In schimb, rugaciunea
poate avea un efect de amploare In profunzime. De aceea, daca
poste~ti cateva zile, apoi te rogi Intr-un regim de respiratie
minimala, poti depa~i multe probleme. Nu demult, cand eu
insumi am Inceput sa ma confrunt cu probleme de sanatate, am
Incercat sa descopiir ceea ce face ca rugaciunea sa fie mai
eficienta.
Conform datelor mele, pe care am sa Ie mai verific, rezulta
urmatoarele: trei luni pe an se produce 0 accelerare a tuturor
proceselor la nivel subtil ~i cre~te responsabilitatea noastra
pentru sentimentele, gandurile ~i comportamentulnostru. Este
yorba de prima jumatate a lui februarie, prima jumatate a lui
aprilie, prima jumatate a lui august. Deosebit de importanta
este prima jumatate a lunii aprilie. in aceasta perioada sunt
recomandabile un efort maxim indreptat spre propria armonizare ~i 0 minima orientare spre placerile omene~ti. ~ase luni
pe an, omul se poate cufunda In placeri, iar 0 jumatate de an se
poate deta~a de ele. Din cele ~ase luni de det~are, trei luni
sunt caracterizate printr-o de~are profunda, mai radicala.
Este yorba de lunile februarie, aprilie ~i august. Ianuarie,
martie ~i mai sunt luni cu un grad mediu de de~are.
Cufundarea In plAceri se produce In lunile iunie, iulie,
septembrie, octombrie, noiembrie ~i decembrie. Afarn de
aceasta, fiecare om are regimul sAu,cand el simte In ce directie
este mai bine sa meargii. Totu~i, in primul rand, trebuie puse In
ordine conceptia despre lume ~i sentimentele ~i, atunci, toate
317

,/(,.
"

J
~

celelalte vor merge mai u~r.

Mi-am amintit de aceasta discutie, In timp ce ma gandeam
la problemele mele. Daca examinezi orice situatie complicata
ca pe 0 posibilitate de a te Invinge pe tine Insuti, ca pe 0
treapta spre Divin, ca pe un prilej pentru 0 mai putemica
nazuintii spre iubire, atunci ~i pierderile, ~i achizitiile
reprezinm un mijloc de acumulare a iubirii Divine.
Se aude 0 bataie la u~a ~i intra 0 doamna.
- Care sunt problemele dumneavoastra? - 0 Intreb, dupa
ce a luat locoVoi confrunta ceea ce are sa-mi povesteasca ea
cu ceea ce am vazut dintr-o privire. Apoi yom cauta Impreuna
0 ie~ire din situatia creata.
La prima vedere, situatia ei nu e prea strnlucita. Primul
copil ar putea sa nu aiba urma~i, al doilea copil ar putea muri.
De~i campul exterior al femeii Insa~i e Intr-o stare destul de
buna, concentrarea asupra aptitudinilor, con~tiintei ~i vietii
depa~~te de cateva ori cota mortaJa. Mai cu seama asupra
vietii. Ciudat lucru, de unde i-ar putea veni 0 atilt de puternica
dependentii? La un moment dat, ea a pus viata - a ei sau a
altcuiva - mai presus de iubire.
Femeia Incepe sa povesteasca despre sine.
- Fiul meu are probleme legate de capacitalea de
procreare. In plus, ma chinuie~e teama pennanenta pentru
viata fiicei mele. Am impresia ca exista 0 legatura cu faptul ca
m-am ocupat cu vindecarile.
- Sa facem unnatorul lucru, Ii propun, am sa examinez
vietile copiilor dumneavoastra ~i am sa mentionez perioadele
In care se produceau agravari ale starii lor. Apoi Ie yom
318

compara cu data la care ati Inceput sa practicati vindecarile.

Examenul a aratat ca modificarile periculoase au Inecput cu
trei ani In urma, dar 0 tendintii negativa generala.exista deja de
opt ani.
- Cu opt ani In unna a Inceput activitatea mea de vindecatoare, a zis doamna Ingandurata, iar cu trei ani In unna am
Inceput sa-i tratez pe pacienti dupa sistemul Reiki. Nu demult
mi s-a propus sa tree prima treapm de initiere, dar eu am
refuza!. Inainte de a Incepe sa practic sistj:mul Reiki, eu nu
acceptam sa-i tratez pe bolnavii de cancer ~i de psoriazis.
Acestea sunt boli karmice ~i este mai bine sa te tii la distantii
de ele. Mi s-a spus Insa ca eu sunt doar un intermediar ~i ca
vindecarile nu se datoreazii energiei mele, ~i atunci am prins
a-i accepta pe toti bolnavii.
- Pai, poti spune orice, am zis eu; daca de dumneavoastra
n-ar depinde nimic. atunci oricine ar pulea deveni maestru
Reiki. Pur ~i simplu, atunci ciind va giinditi ca aceasta nu este
energia dumneavoastra, va este mai u~or sa va de~ti
de
scopuri, dorinte, de eu-J uman, iar lucrul acesta face ca energia
dumneavoastra sa fie mai purn.
De vindecat Insa vindecati totu~i cu energia dumneavoastra, ~i aici exism doar doua posibilitati: vindecati ori cu
ajutorul eu-lui Divin, ori cu ajulorul eu-Iui uman.
Eu-I Divin nici nu se maculeazii, nici nu se epuizeazii, dar
tratamentul prin eu-I Divin actioneazii numai atunci ciind
vindecatorul este pregatit sa-I simta In interiorul saU. Daca insa
nu simtiti eu-I Divin ~i va apucati de vindecat bolnavii cu eu-I
uman, incepeti rapid sa-I epuizati, lipsind de energie ~i iubire
vietile dumneavoastra viitoare ~i pe urma~ii dumneavoastra.
319

/,.,
,,

~
\

~
~

Adevarata vindecare se produce astfel: mai intai, pacientul i~i

schimba atitudinea falii de lume ~i falii de sine ~i renunlii
pentru totdeauna la agresivitatea impotriva iubirii in sufletul
sau. Apoi, el invalii sa-~i pastreze iubirea, atunci cand se
naruie fericirea omeneasca ~i se zguduie temeiurile eu-Iui
uman, adica viata, dorinta, con~tiinta. ~i iata ca, la a treia
etapa, vindecatorul 11poate ajuta pe un astfel de om, rara a
aduce vreun prejudiciu deosebit sie~i ~i pacientului. De fapt,
atunci cand ati inceput sa va ocupati de vindecari, soar putea sa
va fi fost date situaiii care sa va ajute sa simtiti mai intens eu-I
dumneavoastra Divin.
- Am primit un astfel de semn, a zis femeia. Indati! ce am
inceput sa tratez ca vindecatoare, sotul meu a inceput sa se
poarte cu mine mult mai rau ca inainte, ~i-a abandonat
serviciul. Eu nu intelegeam ca aceasta de fapt era purificarea
mea ~i ma suparam.
- Spuneti-mi cum ati inceput sa vindecati, cu ajutorul
mainilor? - 0 intreb.
- Dupa ce am racut cursuri de bioenergetica, mi-au aparut
in vis ni~te entitati ~i mi-au spus ca-i vor vindeca pe oameni
prin intermediul meu. In timpul ~edintelor, eu nu raceam
nimic, doar ma rugam ~i urmaream cu deta~are ce fac ei in
plamd subtil. Rezultatele vindecarii erau excelente. Doream sa
continuu, sa ma perfectionez in acest domeniu, de aceea, peste
cativa ani, am mers la 0 ~coala Reiki.
- Ati inceput sa va perfectionati latura umana ~i ati prins a
uita de latura Divina.
Pentru un vindecator, esentialul il reprezintii nu tehnicile de
vindecare variate, ci educarea sentimentelor sale, invingerea
320

dependentei de ete. In general insa vindeditorul este 0

persoana care ia multe asupra sa ~i, pentru a rezista mai apoi
acestei poveri, trebuie sa faca mult mai multe ca sii-~i salyeze
sufletul. Bagandu-se de bunavoie intr-o situatie dificili!,
vindecatorul se apropie de momentul in care nu mai are nici 0
scapare, dad nu va simti eu-I sau Diyin mai real decat pe cel
uman.
- Duceti-va sa lucrati la propria armonizare, ma adresez
eu doamnei, peste 0 ora vom vedea ce perspective aveti.
Femeia iese din camera, inchiziind u~ain urma sa.
Ma gandesc la faptul ca toti ne apropiem de un anumit
moment, ciind nu Yom mai fi in stare sa supravietuim, dad!. nu
simtim eu-I nostru Divin. "Toti oamenii yor fi precum ingerii"
- p~rca 1jIiazice Biblia. Diavolul apare atunci ciind uitam de
originea noastra Divina ~i incepem sa consideram drept valori
supreme viata, dorintele ~i con~tiinta noastra. "Apropo, ma
giindesc eu, trebuie sa pun 0 capatana de usturoi pe computerul
fiului meu". Usturoiul umile~te con~tiinta ~i friineaza cre~terea
trufiei, reduciind astfel actiunea nociva a computerului.
Ma giindesc inca 0 data cat este de important sa intelegi
sensul vietii. Ciind trecusem deja de douazeci de ani ~i
spuneam c~ inca n-am inteles care este sensul vietii, cei din jur
clatinau din cap cu compatimire.
- In general, cautarea sensului vietii ar trebui sa ia sfiir~it
pe la 18-19 ani, la tine insa procesul acesta treneaza periculos.
- Cum vine asta: treneaza periculos?
Timp de vreo douazeci ~i cinci de ani dupa aceasta am tot
Incercat sa inteleg pentru ce traiesc, de aceea nu m-am ata~at
de nici 0 forma a fericirii omene~ti ~i ea nu l11i-abarat calea
321

,If"":

1,

_1

spre Divin, Abia acum iAcep sa in(eleg ca orice fericire sau

nefericire omeneasca nu este altceva dedit inca un pas spre
descoperirea in sine a Divinului,
Pacienta mea revine, Starea ei e mult mai buna, ,dar la
copiii ei nu se observa practic nici 0 schimbare,

PERSONALlTATEA
$11NST1NCTELE

- Spune(i-mi, intreaba ea, ce trebuie sa fac pentro a

mic~ora dependen(a copiilor mei de mine?

- Daca se vor ruga ~i vor tinde spre Divin, comportamentul dumneavoastra incorect va va afecta doar pe dumneavoastra, Oar, mai intai, inlatura(i ceea ce le-a(i dat pana la
concepere, in timpul sarcinii ~i in copilarie. Atunci Ie va fi mai
u~or sa simta ~i sa pastreze iubirea din sufie!.
Ma uit inca 0 data la campul femeii ~i al urma~ilor ei.
- De fapt, dupa cat se pare, dumneavoastra a(i ajuns deja
la limita, Este pu(in probabil sa-i ajuta(i in mod real pe copiii
dumneavoastra ~i pe viitorii nepo(i, rara 0 schimbare cardinala
a propriei persoane: incerca(i sa sim(i(i ca, din acest moment,
tot ce yeti inraptui in viata dumneavoastra ~i spre ce yeti tinde
va avea un singur sens: sim(irea tot mai profunda a iubirii din
sufiet, descoperirea propriului eu Divin ~i con~tientizarea
eu-Iui Divin ca singura realitate,

,1("
I

Ca sa suprimi toate ata~arile, trebuie sa inlaturi dependenta,

sa- te e IIberezl de Ceea ce sta la baza fericirii ,-omene~tl. Pentru

'

'

aceasta trebuie sa te ridici deasupra eu-Iul uman. ,~ceasta

de spnJII1 este
deta~are este pOSt' b I' la- atunci cand punctul
. ,
.
'-'
depasa
I t S pre Divin. Pentru a ajunge la Dlvll1, trebule sa treci
I'd
01, sa lI1~e( I
printr-un proces dureros de desprindere ,a ~ma~u

g- pastrezi iubirea cand se clatina temelUnle el. Pentru mll1e

.
~
l l' mp ede ca omul reprezinta suma a trel componel
~
mal" eXIste ~I'~ a e
corpu I,Spirt"
" tul 0'1 sutletul Nu se putea sa ,
- - cauze Ie
component e. Daca , in decurs de ciiteva IUI1l,cautand
.
"
I
bolii nu voi da peste nimic nou, pot socoti ca Ststemu ~ste
de fi~itiv ,oi ceea ce-mi ramane este doar practica", Nu ~tla~
- tie
111
cat de naiva era convingerea mea ca a~ putea lI1,e~g
'

totalitate lumea inconjuratoare, La inceputul secolulUl XX,

fizicienii erau siguri ca tabloul lumii va ra~ane eter~ -~~,d~
relatlvlta(n ~I
t I' t A poi a a parut fizica cuantica, teona
nec 111
,
'
"
'- - - d
Iumea a deve nit tluctuanta ~i imprevizlblla, ramanan,
323

1
\

~
~

totodata, aparent stabila.

Indata ce mi-a aparut certitudinea ca am inleles totul, au
Inceput necazurile ~i zguduirile. Situalia era agravata de faptul
ca, dobandind 0 Incredere absoluta In mine, In sistemul meu,
nu catadicseam sa am 0 atitudine mai serioasa fala de
pronosticurile meIe. ~i ma convingeam de fiecare data ca
lumea este imprevizibila, iar lucrul acesta se Intampla, In
primul rand, datorita e~ecurilor meIe In diagnosticare.
Imi amintesc de un caz. De obicei, atunci cand
diagnostichez campul unei persoane, un camp luminos este
semnul unei mari armonii interioare. Am viizut astfel de
oameni.
Ei se distingeau printr-o sanatate de invidiat a corpului,
sufletului ~i destinului. Odata am diagnosticat campul unei
femei ~i am vazut In aura ei 0 pata lucitoare. Era viitorul ei
copil. Apoi ea a ramas Insarcinata, dar copilul s-a nascut cu
deficiente fizice. Campurile multor infirmi lumineaza precum
campurile celor mai armonio~i oameni. Prin boala corpului se
purifica sufletul.
Fiind de la bun Inceput umilit In latura lui umana, un infirm
dispune de mari posibilitali de aflare a Divinului. Reiese ca am
viizut straturile de suprafala ale sufletului. Daca vederea mea
ar fi avut cuprinderemailarga.a~fipututvedeanuefectul.ci
cauza. Cu alte cuvinte, puteam repeta oricat de mult: "Corpul,
spiritul ~i sufletul", dar, cat timp deta~area mea de eu-I uman
era insuficienta, amploarea viziunii mele era limitata.
Dupa vreo doua luni, pe cand diagnosticam problemele
unei persoane, am dat peste 0 entitate dincolo de suflet.
"Ciudat lucru, m-am gandit, oare poate fi ceva ~i mai vast
324

decat sufletul?" Trebuia sa cercetez cateva zeci de situalii In

care aparea aceasta entitate, apoi s-o cataloghez ~i sa-i giisesc
un nume.
De data aceasta, totul s-a petrecut mult mai repede.
Intr-o buna zi am mers Impreuna cu prietenii la tara. Acolo
am hotiirat sa gatim un pilaf. Am umplut un ceaun cu carne,
legume ~i orez. Era a~itii ~i In jurul ceaunului roiau nori de
mu~te atrase de mirosul carnii. Fluturam furios 0 carps, Incercand sa Ie alung, dar nu folosea la nimic. Cu cat mai mult
depindem de lumea Inconjuratoare, cu atat mai pulin vedem
cauza unei situatii nefavorabile ~i ducem 0 luptii zadarnica
Impotriva efectului.
Ar fi trebuit sa ma ocup de pregatirea carnii mai departe de
locul unde gateam pilaful, sa strang ambalajele ~i gunoiul ~i sa
curat totul cu apa. Eu Insa m-am enervat alungand mu~tele
care ma impiedicau la gatit ~i Incercand sa Ie plesnesc. Apoi
am viizut ca 0 multime de mu~te intrasera in pachetulln care
pana atunci se aflase carnea. Am Inchis pachetul ~i I-am
aruncat In foe. Lucru ciudat, de atatea ori ucisesem mu~e mai
Inainte ~i nu Incercam nici 0 senzatie de disconfort. De aceasta
data Insa ~i-a tacut aparitia un sentiment neplacut. Peste un
timp oarecare am simtit In corp 0 durere fizica pulsatiHi. M-am
examinat ~i am viizut ca Ie-am provocat mari daune copiilor,
nepolilor ~i stranepotilor. Cauza 0 constituia ata~area de
aceea~i entitate enigmatica care se afla dincolo de suflet. Cat
timp programul nu fusese Inca absorbit de subcon~tient,
trebuia sa-mi dau seama ce am tacut incorect. Cu cat mai
profund Intelegi ce nu trebuie sa faci, cu atat mai rapid se
produce purificarea.

,If'i

325

-.-J
Prima jumatate de ora n-a adus nici un rezultat. Am Inteles
~tuncl ca, atiita timp cat mai pastrez rama~ite de iritare ~i ura
Impotfl:a ,~u~telo~, nu va surveni Intelegerea. Oupa un timp
n~-am slmtlt mal bme, ceva Insa ma mai stingherea. Ca sa nu
s~mt~ura fata de un alt om, trebuie sa te pui In locul lui ~i sa
sllntl acele motive care II fac sa actioneze. Cand simti ca e~ti
UI~acu el, agresivitatea interioara dispare. Ce Ie punea In
ml~care pe mu~te atunci cand roiau In jurul meu? Instinctul
perpetu.arii vietii, perpetuiirii speciei. Oaca am simtit ura ~i
IfItare, mseamna ca ata~area mea de acest instinct a crescut. La
baza geloziei se afla ata~area de instinctul perpetuarii vietii ~i
specIe!.
incerc.a~d cu aceasta ocazie un sentiment de ura ~i dorinta
de a mmlCI 0 fim(ii vie, eu raceam sa sporeasca de multe ori
sentimentul de gelozie la urma~ii mei ~i Ii lipseam de vitalitate.
Pana la acest moment, Intregul sistem se rezuma numai la
valorile umane. Oar omul este, In primul rand, un animal ~i, In
general, 0 fim(ii vie. lar valorile oricarei fiinte vii se reduc
cum am Inteles eu, doar la trei instincte. Primul este instinctu;
aparitiei ~i mentinerii vietii. Oe el se leaga cele doua
urmatoare. Al doilea este instinctul perpetuarii vietii. EI este
legat de respiratie, hrana, sex. EI sta la baza familiei, a iubirii
omene~tl ~i a relatiilor. AI treilea instinct este instinctul
conducerii. Oaca al doilea este legat de creare, al treilea este
legat
~e. dist~ugere. EI sta la baza vointei, intelectului ~i
aptltudmJlor. In masura In care omul, cople~it de toate trei
II1stmctele,I~i pastreaza iubirea fata de Oumnezeu, In acee~i
masura, razbatand prin animal ~i uman, Incepe sa iasa la iveala
Oivinu\.
326

.'
Nu voi descrie acum In detaliu aceste investigatii. Cred ca
nu e necesar. Mai apoi, cercetand notiunea de "om", am fost
nevoit sa fonnulez notiunea de "personalitate". Exista "eu" ca
personalitate care este fonnata din corpul meu fizic, cu toata
complexitatea comportamentului sau In spatiu ~i timp. Exista
personalitatea mea ca parte a societatii In care traiese:
nationala, religioasa, sociala. Totodata, exista personalitatea ca
parte a Intregii omeniri. Existii personalitatea ca totalitate a
civilizatiilor din galaxia noastrii, apoi din lumea noastra, din
alte lumi etc. in cele din unna, ajungem la Univers, care, la
randul sau, este 0 personalitate.
Oaca 11 educam pe copil Invatiindu-I sa se limiteze la
propriile lui interese, comunicarea lui informationala se
restrange brusc ~i dezvoltarea lui se Incetine~e. Oaca nu ~tie
sa modeleze lumea Inconjuratoare ~i n-o Intelege, copilul va
simti, din ce In ce mai des, frica, iritare, suparare ~i ura.
Atunci, ori survine 0 Intrerupere In dezvoltarea lui ~i 0
restrangere brusca a intereselor, ori dezvoltarea lui este Insotita
de un mare numar de boli ~i necazuri.
Oaca 11Inva(iim pe copil sa tina cont In actiunile sale de
interesele altor oameni ~i Ii atragem atentia la problemele de
ordin general uman, eJ se conecteaza la campul infonnational
al omenirii, iar posibilitiitile lui de modelare a lumii Inconjuratoare cresc brusc. Etica ~i moralitatea personala sunt destul
de limitate. Morala sociala este mult mai ampla. Morala
general umana, In mod proportional, este ~i mai ampla. Daca
orientam copilul mai mult spre moralitate decat spre aptitudini,
proportiile personalitatii lui crese brusc ~i el poate realiza
multe In via(ii. Oaca Insa yom uita ca iubirea fa(ii de
327

/'"

~\

f
,., ..~

Dumnezeu este mai presus de oriee personalitate ~i oriee

moralitate, poate avea loe 0 ere~tere a dependentei de aeestea
~i, ulterior, dezintegrarea lor.
in general, dependenta omului se realizeaza prin
divinizarea valorilor personale sau sociale, de aeeea ridiearea
deasupra lor duee, prin eontaetul eu nivelurile superioare, la
armonie. lar orientarea spre Dumnezeu permite pastrarea
aeestei armonii.
Eu am deseoperit un remediu exeelent pentru a-ti pune in
ordine propria persoana. Daea stai noaptea 0 ora eulcat pe
spate ~i prive~ti eerul instelat, are loe 0 purifieare rapida a
sufletului. Apoi poti ineepe sa te rogi.

Dupa aeeste investigatii, explieatiile pe care Ie diideam

paeientilor eu privire la esenta evenimentelor erau deja

intrueatva diferite de eele anterioare.
Ce inseamna pentru noi ferieirea omeneasea? Stabilitate ~i
siguran(a. Banii ne ofera posibilitatea sa maneam, sa avem 0
loeuin(ii.~i noi ne fixam pe ei punetul de sprijin. ineepem sa ne
inehinam banilor, ii transformam, ea sursa de siguran(ii. ~i
stabilitate, intr-un seop. Deodata, banii dispar, iar noi intelegem ea aeesta este un punet de sprijin prea ~ubred ~i
observam ea banii vin atunei eand ai aptitudini. Daea vei avea ~
minte ~i aptitudini, vei avea bani. Atunei ineepem sa '
aeumulam ~i sa dezvoltam, in primul rand, aptitudinile ~i
inteleetul. Daea banii ne pot fi luati, aptitudinile noastre raman
mereu eu noi. Deodatii insa treburile noastre se fae praf ~i
pulbere, suferim e~eeuri, suntem in~ela(i ~i ne dam seama ea
niei aeestea nu sunt ve~niee. Atunei ne avantam intuitiv spre
luerurile care stau la baza aptitudinilor. Aeestea sunt

328

spiritualitatea, nobletea, visurile, sperantele, idealurile. Apoi

are loe prabu~irea idealurilor ~i a speran(elor. Atunei deplasam
punetul nostru de sprijin ~i mai adane. SensuI vietii noastre il
eonstituie deja etiea, moralitatea, iubirea de oameni ea
suprema eomponenta a eu-Iui nostru uman. Apoi eu-I nostru
uman este umilit, iar noi ineercam sa gasim un ultim punet de
sprijin in eomponentele superioare ale personalitiitii noastre:
eea socialii, eea general umana etc. Dorinta de a salva
omenirea, de a-i ajuta pe toti oamenii de pe pamant inseamna
eoneetarea personalitatii la nivelul omenirii. ~i iatA cii eu-l
uman este umilit sub toate aspeetele sale. In aeest moment
survine fie 0 explozie de agresivitate ea ultima tentativa de
aparare, urmata de dezintegrare, fie treeerea de la eu-l uman la
eu-I Divin. AeeastA trecere reprezintii procesul eel mai difieil
~i mai dureros. Noi simtim eu-I nostru Divin nu atunci eand
pierdem banii sau suferim e~eeuri, ei atunei cand ne pastriim
iubirea in eonditiile injosirii eelor mai sfinte ~i mai
fundamenta1e valori umane. ~i, eu cat este mai dezvoltat
prineipalul nostru instinct, eel al transform!rii umanului in
Divin, eu atat ne este mai u~or sa invingem instinetele
omene~ti.

I !

I(

_J

iNCHEIERE

Acum, cand dictez aceste randuri, mi se pare ca Incep sa

dibui acel element nou tara de care nu voi putea soluliona
problema dependenlei de senti mente. Cartile mele anterioare
tratau tema Invingerii dependenjei de valorile materiale ~i
spirituale. Corpul este legat de materie. Spiritul este legat de
spaliu. Sulletul, adica sentimentele, se leaga de timp.
Dependenla mea de sentimente ~i incapacitatea de a depa~i
inertia emoliilor agresive aratii ca dependenla mea de timp era
foarte sporita. Cu caliva ani In urma, eu am suspendat
experimentele asupra timpului, fiindca am simlit ca este un
lucru periculos. Acum Insa Invingerea dependenlei de timp
devine 0 condilie a supravieluirii mele. A~adar, deocamdata,
eu nu sunt In stare sa accept destabilizarea valorilor umane
legate de timp. 0 data ce sunt dependent de timp, rezulta ca
am multe pretenlii falii de el ~i, cat timp nu Ie voi Inliitura,
aceasta dependenla nu se va diminua. Ne uitam deci care este
prima: este regretul pentru trecut. Dorinta repetata de a muri
din cauza neacceptarii evenimentelor Intamplate In trecut. Am

Inleles de ce, mai Inainte, nu-mi puteam Invinge irascibilitatea.

La mij loc nu e nimic altceva decat neacceptarea intransigenta
a evenimentelor Intamplate.
irascibil"
Ca sa vezi, nici nu-mi imaginasem macar ca "om

~i "om care regreta trecutul" Inseamna acel~i lucru ~i ca, In

felul acesta, te poli ata~a de eu-I uman mult mai strans decat
concentrandu-te asupra spiritualului ~i a materialului. Mai
departe, nemullumirea falii de prezent, falii de situalia In care
te atli Inseamna, In acel~i timp, nemullumire falii de trecut ~i
fala de viitor. ~i a~a ceva am avut, destul de mult. Pe urma,
teama de viitor, disprejul falii de cei care mi-au distrus
planurile de viitor ~i idealurile duc, de asemenea, la cre~terea
dependenlei de timp. Mai Inainte nu puteam Inlelege de ce
tema viitorului, care aparea sub forma de visuri, planuri,
speranle ~i idealuri, era, In ceea ce ma prive~te, imprevizibilii.
Parametrul viitorului era instabil. AIMuri de el era mereu
prezenta 0 informalie noua. Nu puteam Inlelege nicidecum
cauza aces!ei instabilitali. Acum am Inleles. Pentru mine,
acesta era doar un parametru spiritual, In realitate Insa el era,
In primul rand, un parametru temporal. Atunci cand am
Inceput sa scriu prima carte, modelul lumii, pentru mine, era
unul material, pamantesc, iar dependenla de aceasta lume
bloca posibilitatea de a ajunge la Dumnezeu. in cartile a doua
~i a patra, modelului lumii materiale i s-a substituit modelul
lumii spirituale. Acum a venit timpul cand modelul lumii a
Inceput sa se transforme In unul temporal. Nu ~tiu de ce, nu
am senzalia ca Invingerea timpului ar putea epuiza definitiv
tema eu-Iui uman ~i a valorilor umane. Am ni~te senzalii vagi
In legatura cu existenla unui Univers paralel, In care timpul
331

330

.J("I

curge invers. Prin urmare, mai exista trepte. Am vrut acum sa

rostesc: "Toate la timpullor", ~i am zambit In sinea mea.
Cum va fi lumea, daca timpul se va opri?
:"

RAsPUNSURI

LA

iNTREBARI

J("
,

Dumneavoastra ati scris ca exista straturi informationale,

cu alte cuvinte, filmele viizute, cartile citite, educatia se
stratifica In noi. Toate acestea Impreuna formeaza caracterul ~i
conceptia noastra despre lume ~i ne influenteazii caracterul ~i
destinuL
Ce fel de carti este mai bine sa citeasca copiii no~tri?
Eu cred ca, Inca Inainte de a eiti carti, eopilul trebuie sa
aiba idee despre lumea Ineonjuriitoare ~i despre legile Divine,
despre faptul ea sensu I vietii noastre 1\reprezinta apropierea de
Dumnezeu, ea lucrul eel mai important este sa vada vointa
Divina In toate ~i salnteleaga ea In fata lui Dumnezeu nu
exista vinovati. Ca prillcipalul semll al purerii IlU este
llljosirea $i oprimarea cuiva, ci pastrarea iubirii $i bliillde{ii
atullci ciind e$li oprimat $i llljosit.
Copiilor trebuie sa Ii se aminteasea mai des ea se euvine
333

~
\

sa-I iubeasea pe Dumnezeu mai mult decat pe parinti, ea

suseeptibilitatea duee la boli, ea nu se poate sa gandeasea
mereu urat despre oameni ~i despre lumea ineonjuriitoare, ea
Dumnezeu e in toate ~i ca in fiecare clipa trebuie sa eaute un
prilej pentru iubire ~i blandete, ~i nu pentru supariiri ~i
pretentii. Cel mai bine este sa ineeapa de la eartile sfinte
fiindea, dupa lectura lor, eopilul va fi protejat impotriv~
orientiirii gre~ite pe care ar putea s-o intiilneasea in alte eiirti.
Existii multi autori talentati, dar eartile lor amplifiea
dependenta de uman, n-o diminueazii. Imperfeetiunea interioara a autorului trece la eititor. Cu cat este mai talentat un
seriitor, eu atat mai perieuloase sunt riitiieirile lui.
In tinerete ma eaptivau serierile lui Jack London. Oameni
putemiei, frumo~i, mari meridionale, situatii limita. Omul
poate totul. Aparea 0 senzatie de ineredere imensa in sine, in
eapaeitatea de a sava~i minuni. Unele aspecte nu Ie
intelegeam. De ee, pentru a se riizbuna, doi oameni i~i risca
viata ~i urmarese pe eineva mai multe zile prin de~rtul de
gheatii? Apoi il ueid totu~i ~i se intore aeasii satisfacuti ~i
fericiti. De ee un barbat, pe care eandva I-a piiriisit 0 femeie
atunci eiind, din intiimplare, 0 intiilne~te iar, nu-i aeeep~
iubirea, ei, dimpotriva, eautii s-o ofenseze ~i s-o umileasea la
maximum? Oamenii putemiei, frumo~i se dovedeau a fi adesea
destul de aroganti ~i riizbunatori. Apoi am eitit romanul Lupul
de mare. Soar ziee ea i\ reprezintii pe barbatul ideal: 0 fortii
neverosimila, 0 minte elevatii, 0 vointii de fier ~i 0 eulturii
striilueitii. lar alaturi de el - al doilea erou al romanului
.
'
nehotiiriit ~Islab. Oar, din cine ~tie ee motive, femeia i\ iube~te
tocmai pe al doilea. $i supermanul suferii 0 infriingere deplina

ill dragoste, apoi pe plan spiritual, eand propriul lui eehipaj i~i
parase~te eapitanul rara vreo urma de regret. Dupa aeeasta
urmeazii ~i illfriingerea fiziea deplina, eand boala ii
imobilizeaza eorpJlI ~i mistuie lent ceea ce a mai ramas din el.
Mai apoi am eitit romanul Martin Eden. Aici nu mai erau
oameni frumo~i sub razele soarelui stralueitor, nici fapte
eroice. Un om obi~nuit, ce-i drept, foarte inzestrat ~i cu voin(A
puternica. EI traie~te deja nu pentru sine, ci pentru fericirea
altora, partieipa la aetivitati revolutionare. $i el insa, nu se ~tie
de ee, sufera un e~ec pe plan spiritual. EI nu vrea sa traiasca,
de~i treburile ii merg bine ~i se bucura de 0 sanatate de fier. EI
se sinucide, fortiindu-se sa se cufunde in adancul marii.
Aceasta sinucidere nu contine nici 0 sciinteie de speran(A. Din
ce cauza eroii lui Jack London au tendinte depresive ~i
sinueiga~e? Din ce cauza ~i Jack London insu~i a trait 0 viata
asemanatoare? Om de 0 extrema cutezan(A, el a cutreierat toata
America.
Imi amintese cum m-a frapat 0 intamplare din viata lui.
Odata, cand nu aveau bani, el ~i prietenii sai calatoreau agata\i
sub un vagon. Insotitori i de vagon, suparati, au aruneat pe ~ine
0 vergea de fier, care, saltand, ii ucidea sau ii sehilodea pe cei
ce incercau sa calatoreasca astfel. EI insa a avut noroc. Daca
seriitorul nu trece prin preajma mortii, ii este greu sa descrie
bucuria vietii. Jack London a riscat in repetate riinduri ~i
povestirile lui stralucesc de vitalitate. Mai apoi au venit
celebritatea, gloria, ban ii, pe care i-a cheltuit ca sa-~i cumpere
un iaht ~i sa piece intr-o calatorie. Oar acest vis frumos, nu se
~tie de ce, s-a naruit in mod inexplicabil. Au urmat
depresiunea, doze tot mai mari de somnifere ~i moartea.
335

334

A"

f
-.A

De-abia acum am descoperit secretul operelor acestui om

talentat. Amta timp cat scriitoruI a trait cu prezentul ~i se
simtea slab ~i necunoscut, sentimentele lui clocoteau ~i prin
pacla umanului se intrezarea Divinul. Apoi vine faima,
sentimentul puterii ~i al sigurantei, umanul acopera Divinul ~i
acesta incepe sa se destrame. De la divinizarea frumusetii ~i
puterii umane, autorul a ajuns, in mod firesc, la distrugerea lor.
EI a incercat sa-~i invinga ratacirea, amt in carti, cat ~i in via(ii,
~i in ambele cazuri finalul a fost tragic, fiindca este imposibil
sa invingi umanul rara ajutorul Divinului.
in legendele Greciei ant ice se spune ca primul dintre zei,
Cronos, i~i devora copiii, dar un oracol gliisuia ca fiullui il va
invinge. Apropo, atunci cand m-am uitat cum arata timpul in
plan subtil, aceasm entitate mi-a aparut ca 0 pasare
neobi~nuita, asemanatoare unui vultur. Din cine ~tie ce motive,
subcon~tientul percepe timpul ca pe 0 pasare. Zeus, care I-a
invins pe Cronos, a adus pe lume neamul omenesc.
Daca e sa folosim un limbaj mai simplu, omul trebuie sa
invinga timpul. Timpul oricarui om talentat este mai
comprimat decat al celorlalti. Cu cat mai mult se dezvolta
omul, cu atat mai puternic comprima el timpul, concentrandu-I
intr-un singur punct impreuna cu spatiul ~i materia. Din acest
motiv, spatiul ~i timpul la pictorii ~i scriitorii talentati au
caracteristici diferite de cele obi~nuite. Nivelul de generalizare
a lumii inconjuratoare este la ei cu 0 treapm mai sus. De aceea
pe tablourile lui Vrubel este reprezentat demonul intristat,
demonul suferind, demonul cazut. Sentimentele profunde ale
pictorului divinizau umanul, adica forta, puterea, mintea. Dar
diavolul, demonul sunt tocmai forta ~i con~tiinta care s-au
336

considerat pe sine mai presus de iubire. Aceasm fOr(ii, la

inceput, slabe~te, apoi este cuprinsa de deprimare, in srar~it se
dezintegreaza ~i moare. Tablourile ~i operele pictorilor reflecta
parca intr-o singura clipa intreaga lor via(ii. Cu cat este mai
mare talentul pictorului, cu atat mai clar vede el ceea ce este
inaccesibil unui ochi obi~nuit ~iintelegerii obi~nuite. in creatia
sa, el zugrave~te calea pe care omenirea de abia incepe sa
pa~easca. Tara, ca un singur organism, se dezvolta dupa
acelea~i legi.
La inceputul secolului XX, S.U.A. erau 0 tara cu oameni
energici, inteligenti, in care clocotea viata. Nimeni nici nu se
gandea macar la 0 depresie. Acolo se adunau cei mai inteligenti, mai energici ~i mai plini de viata oameni. A luat
na~tere cultul omului puternic, idolatrizarea frumusetii, mintii
~i puterii omene~ti. Filmele de actiune americane, care au
inundat intreaga lume in ultimii patruzeci de ani, de asemenea,
impuneau admirarea ~i venerarea oamenilor puternici ~i
frumo~i. Dar, in ultimii zece ani, arta americana a inceput sa se
schimbe din punct de vedere calitativ. ~i iam ca in film femeia
11parase~te pe miliardarul puternic, inteligent, plin de vointa ~i
se reintoarce la cel pe care-I parasise fiindca nu avea bani, dar
care, in schimb, este capabil de mai multa iubire. lar cu actorii
care joaca in filme rolurile unor superman-i ~i ale unor
personalitati puternice incep sa se inmmple lucruri ciudate. Ei
devin aIcoolici ~i incep sa consume droguri, se imbolnavesc ~i
mor, ajung infirmi, adesea au de suferit copiii lor. Din ce
cauza? Fiindca America se afla intr-o stare de depresie, caci
divinizarea indelungata a umanului nu trece rara urma.
in politica intregii (iiri ~i in gandirea majoritatii america337

;(

_J

~\

.~~..-

nilor mai e inca prezent cultul fortei, dar depresia, care a luat
amploare, se transforma tot mai adesea intr-un program de
autodistrugere, puniindu-I pe liderul comunitatii mondiale pe
aceea~i treapta pe care a stat unul dintre eroii filmului
Apocalipsa. Momentul-cheie al filmului iI reprezinta caracterizarea omului care se crede Dumnezeu printre oameni. Corpul
~i mintea acestui om sunt absolut sanatoase. Cel care a
innebunit este sufletullui.
Pentru ca omenirea sa nu simta pe propria piele faza de
depresie ~i autodistrugere care se apropie, fiecare om trebuie
acum sa invete cum se face trecerea de la uman la Divin.
Atunci civilizatia umana va ajunge.la Dumnezeu nu treciind
prin destramarea ~i pieirea umanului, ci prin invingerea lui.
in masura in care depindem de sentimetUele noastre de
moment, ce ne leaga de evenimentele cele mai recente, in acea
masura orice imperfectiune a lumii se depune in sufletul
nostru, inabu~indu-I ~i impiediciindu-i dezvoltarea. Daca la
baza impulsului nostru se afla iubirea, orice am face, facem
corec!. Daca la baza impulsului nostru se afla speranta, sau
supararea, sau principiile, sentimentele noastre ne pot in~ela ~i
obtinem altceva deciit am dori!.
Trei oameni incearca stiiruitor sa-~i indeplineasca scopul.
Primul se bizuie doar pe principii ~i logica, al doilea pe
sperante ~i visuri, determinate de sentimentul de fericire ~i
bunastare, ~i numai al treilea este motivat de mentinerea ~i
sporirea sentimentului iubirii.
Primul se va friinge imediat, in caz contrar se va imbolnavi
sau va avea necazuri, dar nu-~i va atinge scopul. AI doilea i~i
poate realiza scopul, pe urma insa va trebui sa plateasca pentru
338

aceasta cu boli ~i necazuri. AI treilea, Tara sa urmeze

intotdeauna calea logica, va obtine ce dore~te Tara sa aiba
probleme mai tiirziu. Nu e un lucru intiimplator ca, in pove~ti,
cel care ii invinge pe toti este Priislea cel prostut. in ochii
tuturor, el apare ca un prostu\, deoarece nu este insufletit nici
de principii, nici de ideea de buniistare. Viata ne pune la
incercare in fiecare clipa ~i noi suntem nevoiti sa pa~im mereu,
fie in intiimpinarea iubirii, fie indepartiindu-ne de ea.
Pot fi oare banii purtiitorii nnei informatii negative?
Imi amintesc de un telefon curios, pe care I-am primit In
Germania a doua zi dupa consultatii.
Suna 0 tiinara doamna ~i imi comunica tulburat1i:
,

- Am acum In fata mea 0 bancnotii de 0 suta de marci.

Tremur toata ~i sunt cuprinsa de ameteala.
Ma mobilizez la maximum ~i incerc sa Inteleg ce s-a
intiimpla!. Structurile ei energetice vorbesc despre 0 cre~tere
brusca a at~arii de bani ~i de bunastare. Ce au a face banii ~i
bunastarea? Nu Inteleg nimic. Doamna Imi poveste~te singura
totul:

- Nu ~tiu de ce, mi-a venit ideea sa-mi fac 0 pieptiinatura

ca a femei i de pe bancnotii. indatii ce am Tacut acest lucru, am
fost cuprinsa de frisoane ~i de convulsii ~i, imediat, v-am dat
telefon.
Testez bancnota ~itotul devine limpede.
- V-am spus ca, dupa consultatie, timp de ciiteva zile, se
produce 0 puternica accelerare a proceselor, comportamentul
incorect devine periculos, se amplifica nu numai plusurile, ci

339

If'"

, ..,..,..

~ ~ J
F

~i minusurile. Hartia de 0 sutii de miirci poartii in sine un

program de ata~are sporitii de bani ~i de un destin fericit ~i,
respectiv, 0 agresivitate sporitii falii de oameni. Din aceastii
cauzii, atunci cand ati inceput sii vii asemiinati cu chipul tipiirit,
ati inceput sii vii contopiti in plan subtil cu informatia pe care 0
poartii bancnota. V-a sporit agresivitatea falii de oameni,
ata~area de bani ~i de buniistare. De aceea ati ~i fost scuturatii
astfel.
- indatii ce mi-ati explicat, totul a trecut, a spus femeia
miratii.
Dupii aceastii discutie am cuut pe ganduri: "Ar fi
interesant sii viid ce informatie poarta dolarul american." S-a
dovedit cii bancnota de 0 suta de dolari care a circulat mai
inainte purta in sine 0 agresivitate sporitii. Ea continea 0
dorinlii de moarte amplificatii de douii ori, impotriva oamenilor
~i unor grupuri de oameni, din cauza idolatriziirii idealurilor.
Agresivitatea subcon~tientii continutii era de circa] 00 de
unitati. in schimb, hartia de 0 sutii de dolari care circul1i acum
s-a dovedit a fi nea~teptat de curatii, cu un nivel de agresivitate
zero. N-am descoperit la ea nici un fel de ata~iiri.
Mi s-a trezit interesul ~i a~ vrea sii ~tiu ce energeticii au
banii sovietici cu imaginea lui Lenin. Ace~tia nu mai circula,
dar eu sunt curios. Agresivitatea subcon~tientii continutii circa 360 de unitiiti, 0 dorinlii de lnoarte amplificatii de patru
ori impotriva oamenilor ~i intregii omeniri din cauza
idolatriziirii idealurilor, scopurilor ~i principii lor. Agresivitatea
subcon~tientii continutii de bancnota de 0 sutii de ruble care e
acum in circulatie s-a dovedit a fi de 200 de unitiiti, aceea~i
cauza: principiile ~i idealurile.
340

Biletul de banca rusesc cu valoarea de cinci sute de ruble

s-a dovedit a fi ~i mai rau. Agresivitatea subcon~tientii
continutii este de 300 de unitiiti, in plus, 0 dorinlii de moarte
amplificatii de trei ori impotriva oamenilor, din acelea~i
motive: principii, scopuri ~i idealuri.
Cel care prive~te banii cu aviditate absoarbe in el toatii
murdiiria energetica, apoi se imbolnave~te sau prime~te
lovituri din partea destinului, rara sa-~i imagineze macar de ce
sunt legate acestea.
S.N., in cartea a patra, dumneavoastra scrieti ca te poti
ruga pentru urm~i numai atunci cand tu ins uti te-a;
purificat. Cum pot; determina dadi purificarea e deplini?
Imaginati-vii cii ati convenit sa va intalniti cu cineva ~i cii
pentru dumneavoastra este foarte important ca aceastii
persoana sa vina la timp, ea insa a intarziat cu 0 jumatate de
ora. Daca v-ati pastrat blandetea interioara, este un semn ci ati

incepu!, cat de cat, sa va puneti la punct. Imaginati-viicii v-a

necajit ~i v-a ofensat pe nedrept 0 persoana apropiatii, ca v-ati
pierdut 0 mana sau un picior. Imaginati-va ca v-a murit 0 ruda
apropiatii. inchipuiti-va ca tot ce ati sperat ~i la ce ati visat s-a
niruit dintr-o data. Daca va pastrati in continuare iubirea fat1i
de Dumnezeu ~i acest sentiment al iubirii luminoase ~i
nesfiir~ite n-a fost zdruncinat in sufletul dumneavoastra,
inseamna ca v-ati pus in ordine ~i va puteti ruga pentru urma~i.
Din ce cauza toti barbatii pe care i-am iubit au ajuns
peste catva timp impotenti?
341

,/ ,

f."

\
Odata a venit la mine la consulta(ie un tank in jurul lui,
campul incepuse sa se contorsioneze. Este un semn mai rau
chiar decat hieroglifa mor(ii. in astfel de situa(ii, in aproape
toate cazurile, omul moare. Posibilitatea de a ramiine in vialii
este oferita numai printr-o boala incurabilii sau prin
infirmitate. La el e in desfii~urare un program de umilire a
sinelui din cauza diviniziirii femeii iubite, cu alte cuvinte,
placerea sexuala, idealurile, iubirea omeneasca au devenit
pentru el scopuri in sine. Sufletul lui a incetat parca sa-I mai,
auda pe Dumnezeu ~i aude doar poruncile femeii iubite.
intrucat, pentru so(ia Jui, umanul este mult mai important decat
Divinul, acest program se amplifica la el de zece ori ~i nu-i
lasa ~anse de supravie(uire.
- ~i ce sa fac? - intreaba descumpiinit tiinarul.
- Sentimentul iubirii trebuie sa fie pentru dumneavoastra
mai important decat femeia iubitii. Este necesar sa renunta(i,
din cand in ciind, in sinea dumneavoastra la ceea ce va este
scump, repetand ~i induplecandu-va mereu sufletul ca iubirea
falii de Dumnezeu este mai importantii decat pJacerea sexuala
~i iubirea omeneasca. Prin intermediuJ respira(iei, hranei ~i
sexului, noi ne ata~am foarte mult de fericirea umana, de aceea ;
0 ab(inere periodica de la toate acestea este foarte folositoare.

Odata m-a consultat un fost taximetrist.

- ~ti(i, am avut mai multe femei decat fire de par in cap, a
spus el. Odata, dupa ce imi schimbasem serviciul ~i
conduceam un autocar, ridicandu-ma de la volan, m-am sucit
cam neindemanatic ~i mi-a pocnit ceva in spate. Dupa aceasta
mi-au paralizat picioarele ~i mi-a disparut complet potenta.

M-au examinat to(i medicii ~i au zis ca nu vad nici 0 patologie

~i ca ar trebui sa fiu sanatos. Eu ii intreb: ,,~i de ce atunci nu
mi se mi~ca nimic mai jos de briiu?", iar ei door i~i desfac
bra(ele a neputinlii. Am scuipat pe medici ~i m-am apucat
~u
de treaM. Oupa 0 jumatate de an m-am pus pe picioore. In
fiecare zi fiiceam exercilii fizice, pe eare singur Ie inventam.
Dar impotenta a~ a riimas. De curand am divor(at. Am
depistat cum ~i cand l11ain~eala nevasta. Ei bine, un lucru ma
intereseazii: pot oare sa-mi recapat potenta?
Pe atunci simteam ca nu pot descurca pana la capat aceastii
situa(ie. Vedeam ca a~ea
de idealuri atinge la el 700 de
unitiili, adicii viitorul este pe eale sa se inchida. Vedeam ca
agresivitatea falii de sine din subcon~tient ajunge la el la circa
900 de unita(i, ~i aceastii agresivitate este rezultatul ata~mentului sporit falii de cele umane.

- In primul rand, sa nu regreta(i cele intiimplate, sa nu Ie

percepe(i ea pe 0 nenorocire. Nu trebuie sa va impotrivili
naturii, ci s-o ajuta(i. Sufletul dumneavoastrii a acumulat prea
multii energie in ata~mentul lui falii de tot ce este uman.
Incerea(i sa-I invinge(i.
Oar el nu citise ciirJile mele ~i nu ma prea inlelegea. Mai
apoi, eu i-am diagnosticat ~i segmentul de via(a anterior.
Ata~area extrem de putemicii de idealuri er~ rezultatul
diviniziirii placerilor sexuale ~i a iubirii omene~ti. Inainte de a
primi inca 0 portie de fericire umana, noi trebuie sa renunliim
in giind la ea, sa acceptam eventuala ei pierdere, repetiind ca,
pentru noi, orice fericire umana este un mij loc de acumulare a
iubirii falii de Oumnezeu. Ca iubirea falii de Dumnezeu este
pentru noi scopul suprem ~i fericirea suprema.

342

343

I
I If '(.I

II
I

Atunci cand primim 0 portie din aceastii fericire, trebuie sa

cedam 0 parte din ea. intr-o buna zi, cuprins de curiozitate, am
hotarat sa calculez cate procente trebuie sa cedezi de bunavoie,
ca, de pilda, 0 mare suma de bani sa nu-li facii rau. Noi trebuie
sa cedam intotdeauna ceva din fericirea umana, sa pierdem 0
parte din ea. in ceea ce prive~te iubirea omeneasca ~i placerile
sexuale, acest proces arata in felul urmator: daca ai prim it
fericire umana datorita relaliei cu 0 feme ie, iart1\ dinainte
eventualele infidelitiili, ofense, nedreptiili din partea femeilor.
Daca vei reu~i sa cedezi de bunavoie 10-15 % din fericirea
umana, nu-li vor fi luate toate cele 100 de procente, impreuna
cu sanatatea ~i cu viala. Fostul taximetrist nu ~tia de acest
mecanism. El se plictisea de 0 femeie ~i i~i punea in gand sa
cucereasca alta. Atunci cand iubirea Divina a inceput sa se
stinga in sufletullui, a inceput salvarea lui prin umilirea eu-lui
uman. Principala lui problema consta in faptul ca el n-a inleles
ca e yorba de salvare. El pusese deja capat aventurilor sale ~i
incetase sa se mai gandeasca la ele, dar sufletul lui continua,
cu 0 acceleralie din ce in ce mai mare, sa se prinda de tot ce e
omenesc. inainte de a-Ii realiza orice dorinlil, trebuie sa te
opre~ti in fala ei ~i sa te gande~ti la iubirea falil de Dumnezeu.
Atunci, din zece dorinle, cinci-~apte pot disparea ~i vor ramane
trei, care ne sunt cu adevarat necesare. Fara sa ~tim acest
lucru, noi ne aruncam spre dorinlele noastre, ne contopim cu
ele, depindem de ele ~i, in cele din urmii, ne transformam
definitiv in sclavi ai dorinlelor noastre. Atunci incepe tocirea
tuturor sentimentelor, bolile ~i dezintegrarea corpului.
Fiecare om a observat ca, in timpul bolii, toate simlurile
devin mai asculite; acel~i lucru se intampla cand Iii post sau
344

cura de foame, deoarece, in aceastii perioadli, dependenta de

eu-I nostru uman se diminueaza.
Odata a venit la mine un cuplu de soli, care m-au rugat sa
Ie diagnostichez locuinta.
- Camera aceasta e curatli, am zis, indicand spre cea mai
mare Inclipere de pe planul din fata mea. Planul fusese desenat
de sOlie, de aceea ea reacliona mai rapid.

- Acoloe salonul, a spus ea.

- in camera asta se aflli suplirarile dumneavoastra reciproce, am zis eU.

- inleleg, a spus femeia. Acesta este dormitorul copiilor.

Prin urmare, In sufletele lor mai raman Inca suplirari
care a~teaptil sa fie iertate. lar In camera de colo energetica e
ingrozitoare, am continuat eu, campul de acolo coniine 0
multiplicatli dorintS de moarte adresatli oamenilor, din cauza
divinizArii corpului omenesc. E dormitorul dumneavoastril?
Nu, e buciltaria noastra.
Oho, am zis, aveti 0 atitudine serioasa fatS de mancare.
- Este Dare cu putintS ca toate acestea sa fie din cauza
faptului ca nu mil rugam Inainte sa ptese? - a Intrebat doamna
uimitA.
- Nu numai atat. DacA aveti 0 dispozitie proasta, nici nu
se poate sa gAtiti. Altminteri mancarea, pur ~i simplu, devine
otravil.
Nu demult, 0 pacientli mi-a povestit ca gAtise 0 supli ~i
pusese In ea zarzavat. Maica-sa a Inceput pe toc sa bombaneascii nemultumitil. Ambele sunt ni~te firi foarte tran~ante,
intransigente. Fiica s-a suparat, cat pe-aci sa ajungA la
blesteme. Supli era multi\, jumatate i-au dat-o unei vecine de fa

345

I'"~

etajul de sus. Aceasta s-a chinuit toatii noaptea din cauza

durerilor de burta.
Ciind omul maniinca hrana cu liicomie, nu se roaga lnainte
~e ~~sa, nu line post ~i nu face foame, el nu numai ca poate
mgh'.!1t~xme energetice prin intermediul miincarii, ci ~i l~i
amphfica ata~area de valorile umane.
Pe urma, dupa un timp oarecare, el manifestii, rara nici un
~otiv, ~ccese de gelozie, 0 lacomie inexplicabila sau aroganlii
~', da:a ~mul a devenit deja sclavul emo!iilor sale, el nu-~i
poat~ '~~~nge ata~amentul sporit ~i lncep schimbari patologice,
mal mta, 111caracterullui, apoi In sanatate ~i destin.
Sa ne lntoarcem la autorul bile!eluJui.
De obicei, barbatul iubit de 0 femeie pierde ceea ce aceasta
adora la el. Daca ei Ii aduce 0 adeviiratii desratare faptul ca
~cesta este bogat, drept rezultat, el poate fie sa moara, fie sa se
Imbo~naveasca, fie sa piarda banii. Daca, In subcon~tientul ei,
prlnc'pala fericire pe care i-o aduce un barbat constii In
placerea sexuala, barbatul foarte dependent de emo!iile sale fie
moare, fie sufera de 0 boala grea, fie devine impotent. Daca el
~epmde mai pu!in de sentimentele sale, atunci, din partea lui,
'~I fac apari!ia infidelita!ile, bolile venerice, barbatullncepe sa
se p~arte ca un huligan, s-o napastuiasca ~j s-o lnjoseasca pe
feme,e, sa se lntiilneasca mai rar cu ea, salviindu-se astfel pe
sme ~I pe ea. Daca dependenta barbatului de ce/e umane este
mica, cea care se poate 1mbolnavi ~i muri este femeia care se
agalii de el.
Prin descoperirea Divinului In sufietele noastre, noi
.
'~,qoram dependenta de emotiile noastre, de fericirea umana
~', atunci, prin starea noastrii interioara, nu Ii ucidem pe cei pe
346

]"
I

care Ii iubim, ci, dimpotriva, Ii ajutiim.

Sotul meu are 40 de ani. In rJeCare zi gAsese, in divene

ascunzifuri, literaturi ,i easete video super-erotiee ,i

pornografiee noi. Triim de parcii am fi frate ,i sori. Nu
avem relatii intime. Nu avem eopii. Cisnieia noastri
dureazA de nouB ani. Conform aetelor suntem divortati. Se
va sehimba oare starea noastri, dad yom legaliza din nou
relatia noastri ,i voi purta numele sotului?
. leri am fost la eonferinta dumneavoastri, iar astizi
sotul meu s-a imholnBvit ,i nu s-a dus la servieiu,

At~area dumneavoastrade iubirea mnani, idealuri ,i

relatii de~e"e
de ~pte ori' cota mortala, Daca sotul
dumneavoastra soar aprinde de dorinli sexuala ,i de iubire
omeneaseA fali de dumneavoastrii, lntr-o situa!ie obi,nuitA, el,
probabil, ar muri. Atunci ciind un om se a~eazi de valorile
spirituale superioare, el are doua cAide salvare: fie sa renunte
la valorile spirituale ,i sa se arunee spre cele materia Ie, ceea ce
echilibreazA situatia pentru 0 vreme, lipsind de energie
structurile spirituale, cu alte cuvinte, calea celui sarae cu
duhul, fie sa inceree sa lnvinga aliit valorile spirituale, cat ,i pe
cele materiale, Invingiind sentimentele omene,ti in nAzuinta sa
spre Divin.
Acum. campul dumneavoastra e lntr-o stare mult mai buna
ca lnainte. Axarea mortalA pe iubirea omeneascii a dispiirut.

Ati pomi! pe calea Divina ,i, imediat, au ,i Inceput sehimbiiri.

benefice In emo!iile de profunzimeale sotului dumneavoastrii.
EI nu mai trebuie sa renun!e la manifestArilespirituale ale
347

;"'

.'.

.,

J
iubirii omene~ti~i sa se arunce spre manifestiirileei materiale.
A inceput
inchiderea orientarii lui spre placerile trupe~ti, de
aceea el s-a imbolnavit. in masura In care yeti continua sa
avansali pe calea spre Oumnezeu, va yeti pune treptat la punct
pe
dumneavoastrii ~i pe sotul dumneavoastrii, apoi pe copii ~i
pe nepoli.
Atunci vor fi posibile atat 0 ciisnicie armonioasa, cat
~i venirea pe lume a copiilor.
Sunt boloavi de psoriazis de la varsta de 22 de ani.
Cind eram studeoti la medicioi, ou voiam oici mai mult,
oici mai
putin decat sa ajuog mioistrul ocrotirii sanitipi.
Acum Ou ma mai frimanta asemeoea gaoduri. Psoriazisul
iosi oU'mi trece. Ce si fac?
in sUbcon~tient, agresivitatea dumneavoastrii fa(ii de oameni este de circa 800 de unitiiti. Concentrarea spre un destin
fericit, principii ~i idealuri depa~e~te de zece ori nivelul
periculos. Luati aminte: erati studentii la medicina, dar visati
sa ajungeti
~i medic ~i functionar, cu alte cuvinte, sa conduceti
oamenii, sii vii realizati, prin intermediul lor, scopurile, ca sa
simtiti ~i mai mult importanta eu-Iui dumneavoastrii uman.
Oumneavoastrii Incercati sii controlati orice situatie mult mai
mult decat
este admisibil. intelegeti odatii cii este imposibil
sa-i conduci pe oameni. Pe planul interior, Incercand sa
conduceti un om, dumneavoastrii Incercati sa conduceti
Universul ~i pe Oumnezeu. Aceasta Inseamna boli ~i moarte,
ca franare
a unui proces nefiresc. Nu conducem noi, ei se
conduce Prin noi. Nu facem noi. ci se face prin noi. Cu cat mai
mult Oivin
este cuprins in mine ~i cu cat mai mult corespund

~'

dorintele mele eu.lui meu Divin, cu atiit mai mari sunt

posibilitiitile care se deschid In fata eu-Iui meu uman. u-I
uman poate fi condus numai la nivelul cel mai superficial.
Aceasta tendin(ii nu humai ca nu este periculoasii, ci, dimpotriva, este 0 necesitate. Oaca, In procesul conducerii, simtiti
nemultumire, iritare sau sunteti tentat sii condamnati, este un
semn ca Incercati sa conduceti nu numai din exterior, ci ~i In
interior.
Cu cat mai mult loc ocupii Oivinul In dorintele dumneavoastrii, cu atat mai u~or ~i fira efort se realizeazii ele. Cu ciit
este mai mare concentrarea asupra umanului In sentimentele
dumneavoastrii, cu atat mai greu ~i mai chinuitor se realizeazii
ele in via(ii ~i cu aliit mai mari sunt Indarjirea ~i problemele cu
care se confrunta omul mai apoi.
Noi conducem lumea, In primul rand, prin starea noastra
interioarii. Concentriindu-ne asupra iubirii Divine, ne vom
realiza u~or tOate dorintele. Oaca umanul acoperii Divinul,
orice dorin(ii de-a noastra i~i va croi drum prin ura ~i sange.
incercati sa renuntati 0 vreme la toate formele de conducere
a altor oameni. incercati, pentru Inceput, sa respectati 0 regula
simpla: nu va justificati niciodatii in fata nimanui ~i niciodatii
nu invinuiti pe nimeni de nimic. Cat timp nu apar senti mente
noi, Incercati sa conduceti lumea numai prin iubire. Schimbati-va interior ~i se va schimb,a situatia ~i lumea In jurul
dumneavoastra. incepeti cu lucruri marunte ~i Incercati sa Ie
faceti fa(ii.
Nu demult m-a sunat un prieten.
- ~tii ceva, ieri a fost cat pe-aei sa-mi pierd viata, a spus
el. Am suferit 0 leziune grava. am fost fira cuno~tintii 0 ora

348
349

If"'"

\.

f
~.

intreagiL Inca 0 data mi-ai salvat viata. Daca nu m-ai fi sunat

cu cateva ziIe in urma ~i nu mi-ai fi spus care sunt problemele
meIe, n-a~ fi inceput sa lucrez la propria mea armonizare ~i
puteam fi acum infirm sau mort.
- Tu nu intelegi un lucru, i-am spus. Te rogi, ii ierti pe
toti, e~ti gata in orice moment Sa dai ce ai, dar, in acela~i timp,
incerci, in profunzime, sa-i conduci pe alti oameni. Ai in
subordine cateva mii de oameni ~i vrei sa-i refaci dupa chipul
~i asemanarea ta, chipurile, dorindu-Ie binele. Cand lucrul
acesta nu-ti reu~e~te, te simti intotdeauna iritat ~i nemultumit
de "actiunile lor incorecte ~i proste~ti". Starea interioara a
conducatorului este mult mai importanta deciit orice actiuni ale
lui. Orice actiune este 0 parghie, iar starea interioara a omului
decide daca aceasta parghie iI va strivi sau iI va ajuta sa urce
mal sus.
- ~i ce sa fac atunci? - m-a intrebat el. Sa nu-i conduc pe
oameni?
- Sa-i conduci, dar s-o faci corect. In primul rand, sa-ti
ameliorezi starea interioara. Pe om iI poti conduce din exterior,
in interior insa nu se poate. Conducand, nu trebuie sa-i faci pe
oameni dependenti de tine. Atiirna-ti pe perete trei lozinci.
- A~a, a~a, aud in receptor, mai rar, vreau sa notez.
- Prima: fiecare om are dreptul sa nu-mi fie asemanator.
A doua: fiecare om are destinul sau. A treia: fiecare om este
condus de Dumnezeu.
Umanul evolueazii atiita timp cat prin el transpare Divinul.
In masura in care actiunile noastre sunt determinate, in primul
rand, de iubirea fa(i\ de Dumnezeu, de nilzuin(a de a spori
aceasta iubire, noi facem corpul nostru, situatia ~i lumea din
350

jurul nostru sa fie minunate.

Cum sa iubesc, daca nu-L simt ~i nu-L inteleg pe
Dumnezeu, de~i vreau?
Toti iI purtam in noi pe Dumnezeu. Eu-I nostru Divin este
etem, el este cuprins in Dumnezeu ~i in iubire. Intre eu-I uman
~i eu-I Divin exista verigi intermediare ~i, pe parcursul vietii,
noi incercam mereu sa ajungem pe aceste verigi ~i trepte de la
eu-I uman la eu-I Divin. Pe masura ce ne deta~am de uman,
logica umana slabe~te, iar importan!a treburilor noastre
cotidiene scade. Con~tiinta trece pe locul al doilea. Pe masura
ce ne mi~cam mai departe, importanta tuturor emotiilor ~i
sentimentelor noastre scade ~i noi incetam treptat sa depindem
nu numai de con~tiinta, ci ~i de emotiile noastre. Prin urmare,
in masura in care, periodic, blocam logica umana, adicil
evaluarea ~i analiza situatiilor, In masura in care incetilm sa
regretilm trecutul ~i sa ne facem griji in legatura cu yiitorul, in
masura in care ne straduin1 sa avem 0 atitudine mai lejera fa(i\
de oricare dintre problemele noastre, sprijinindu-ne pe iubire ~i
blandete, in aceea~i masura ne este mai u~or sa transformam
iubirea omeneasca in iubire Divina.
Odata i-am spus unei paciente:
- Daca ati dat de necaz, fixati timpul ~i nu dati nici 0
apreciere situatiei macar in primele trei ore. Indata ce vi se
isca vreun gand, repetati: "Doamne, toate sunt dupil voia Ta",
pastrand iubirea ~i Tarila cauta vinovati. In masura in care yeti
considera orice necaz drept 0 posibilitate de autoarmonizare,
vii va fi mai u~or sa va deta~ati de importanta eu-Iui uman.
351

f
,.

Imaginati-va cele mai mari suparari pe care Ie puteti avea

in vialii ~i imaginati-va ca sunteti un nou-nascut. in acest
moment sunteti alcatuit numai din iubire, sunteti lipsit de
importanta: parcurgeti toate situatiile ramanand In aceasta
stare. Concentrati-va asupra sinceritiitii, slabiciunii, ~i lipsei
dumneavoastra de aparare. Atunci va va fi mai u~or sa simtiti
~i sa pastrati iubirea in suflet. Daca va Indragostiti de cineva,
fiti absolut sincer ~i lipsit de aparare. Pentru ca iubirea
omeneasca sa se transforme in iubire Divina, trebuie sa
renuntati la pretentii, conditii, regrete ~itemeri.
Mai exista un aspect. lubirea fata de Dumnezeu da na~tere
iubirii falii de oameni ~i falii de lume. lubirea fata de
Dumnezeu este izvorul care alimenteaza raule\ul iubirii falii de
oameni ~i este un izvor nesecat. Cu cat mai multa iubire
omeneasca oferim, cu atat mai multa iubire Divina primim In
sufletele noastre. Cel caruia ii este ru~ine sa-~i manifeste
iubirea, care impiedica manifestarea ei I~i transforma rauletul
intr-o baltii. lubirea omeneasca stagneaza ~ivine tot mai putina
iubire Divina.
Daca Ie repetam adesea copiilor no~tri ca ii iubim, daca ii
mangaiem ~i ii sarutam, noi ajutam sufletele lor sa simtii
impulsurile de raspuns ale iubirii. Dependenta de valorile
umane se amplifica, atunci cand slabe~te manifestarea iubirii
din suflet, cu alte cuvinte, cu cat mai multii iubire ~i blandete
oferim lumii lnconjuratoare, cu atilt mai putin depindem de ea.
Oricate ata~ari am inliitura, nu yom invinge atractia eu-Iui
uman, cat timp nu yom incepe sa oferim iubire. Copilul care,
in copilarie, n-a avut parte de suficientii iubire ~i n-a fost
invatat sa creada in Dumnezeu incepe sa se inchine acelor
352

lucruri omene~ti care Ii sunt apropiate. ~i, pentru a Ie avea in

proprietatea sa, el este gata sa comita crime.
Acum 0 luna ma intorceam din lalta la Petersburg cu trenul
~i citeam un ziar din Voronej. in ziar era relatat cazul unui
adolescent, ai carui parinti erau oameni de afaceri. EI voia
foarte mult sa devina posesorul ma~inii tatalui sau ~i, pentru a
0 obtine, a angajat ni~te uciga~i. Ziarul cita cuvintele lui:
"Cand 0 sa-I ucideti pe tata, s-o ucideti, totodata, ~i pe mama.
Pisica sa n-o ucideti, eu 0 iubesc". Tragedia care s-a petrecut
in aceasta familie este, in primul rand, 0 tragedie a intregii
noastre societati ~ia tarii noastre.
Timp de decenii, noi am invatat ura de clasa ~i dispretul
falii de du~mani. Ne-am inchinat unui viitor luminos ~i satul ~i,
treptat, ne-am dezvatat sa iubim ~i sa iertam ~i am Incetat sa-i
Invaliim aceste lucruri pe copii no~tri. ,,~i inca din pricina
calcarii multor legi in oameni se race~te iubirea". Imi amintesc
aceste cuvinte ale lui Hristos de fiecare datii cand citesc
statisticile. Ne tot punem intrebarea: "Oare cand va lua sta~it
haosul din Rusia?" Probabil, atunci cand, in locul urii ~i al
cautarii celor vinovati, se va lntoarce in sufletele noastre tot ce
trebuia sa fie in ele dintotdeauna. Atunci, sotiile vor incepe
sa-~i ierte sotii ~i din iubirea Divina se va na~te 0 iubire umana
armonioasa ~i frumoasa.

;('

f
J

Sa fii sanatos e un lucru simplu

~tiinta ~i religia
La Inceput a fost cuvantu\>,
Divinizarea sentimentelor umane
Conexiuni Ie
Viitorul ~i noi
Cele doua repere ale fericirii constante
Perceptia lumii
Personalitatea ~i instinctele
Incheiere
Raspunsuri la Intrebari
"

CUPRINS

Introducere
""""''''''''''''''''''
''''
Cum Ie putem acorda sprijin psihologic elevilor
din clasele superioare
Situatia de stres In viata adolescentului. Definitie ~i
tipologie
Controlul asupra situatiei
Erori de diagnosticare
Personalitatea
'"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Atitudinea fat3 de practica de vindeciitor
Purificarea
Purificarea karmei
Starea liiuntricii
Educarea sentimentelor
Logica
Egiptul...

/'

7
26
39
57
60
69
84

88
104
120
128
148
] 61
Tn:::ipta a patra ................................................................
179
!) iagnosticarea
............. 193
""""""''''''''''''''''''
Egiptul. Kalawi ...............................................................
]98
354

206
219
234
242
247
265
273
295
323
330
333