You are on page 1of 17

Profilaxia post-expunere(PPE

)
HIV în România
UPU – SMURD Tg. Mureş, 2003
Dr. Carmen Mărginean

Johns Hopkins din Baltimore.ro . www. alte cazuri au fost descrise la UPU din sp. . Incidenţa infecţiei HIV în populaţie creşte riscul de infecţie în UPU.Transmiterea accidentală a HIV în UPU Medicina de urgenţă – implică adesea contacte directe ale personalului cu produse biologice a pacientului posibil contaminat HIV. Studii de supraveghere SUA – 27% din cazurile de HIV scapa neidentificate din UPU. 1997 – CDC de la Atlanta descrie primele cazuri: la unul din personalul implicat în resuscitarea unui pacient cu SIDA.raa.la 44% din cazurile de la UPU s-au respectat “precauţiile universale“(aplicarea acestora scade riscul efectiv cu 30%).

ţesuturi sau alte produse biologice contaminate cu sg. vizibil. vizibil. sunt: volumul de sg. www. pericardic. contact direct cu produse concentrate de HIV (în laboratoare). etc. peritoneal.raa.) sau contactul cutanat cu o piele intactă. factorii care influenţează riscul de inf.de 0. profunzimea contactului.. lichide (cefalorahidian.ro .Expunerea accidentală Def. alte fluide conţinând sg..3% faţă de SUA. HIV. contactul mucoaselor sau al pielii cu leziuni ce-i afectează integritatea (escoriaţii. spf. dar pe o durată prelungită sau o spf. Produse biologice: sperma. pleural. mai frecvent la copii. amniotic)-care constituie un risc nedeterminat în transmiterea inf. Riscul de infecţie:-în România există un risc mediu de infecţie..sinovial.expunerea la riscul de infecţie cu HIV care necesită PPE este considerată accidentarea transcutanată (înţepătură cu ac sau obiect tăios). secreţii vaginale. încărcătura virală. întinsă în contact cu sg. de contact.

raa. www. Supraveghere serologică şi profilaxia hepatitei B şi C. Evaluarea gravitaţii situaţiei şi îngrijiri primare acordate personalului sanitar expus. 4. 5.ro . Evaluare clinică şi serologică. Raportarea evenimentului.Atitudine postexpunere 1. consiliere şi educaţie. 2. Stabilirea unei scheme de chimioprofilaxie antiretrovirală. 3.

a. gravitatea leziunii.ora expunerii. Sistemul de raportare din unităţile sanitare trebuie să asigure consultanţi experimentaţi şi confidenţialitate. terapie ARV. noapte şi în week-enduri). HIV se recomandă crearea de protocoale speciale cu aplicare de urgenţă şi protocoale de colaborare de urgenţă cu unităţi specializate (care să funcţioneze zi. detalii asupra procedurii de contaminare. 40-90% din accidentele transcutane nu sunt raportate..raa. În unităţile cu risc de inf. pentru a se lua măsurile necesare cu eficienţă maximă de prevenire a infecţiei HIV în primele 24h. Raportarea evenimentului Se face prompt. Conţine: z. www.ro .l.detalii asupra sursei – status HIV. tipul şi calitatea produsului biologic. stadiu evolutiv al inf.1.

Identificarea cât mai rapidă a statusului HIV al sursei. ochii cu apă sau sol. HIV şi tratament profilactic. consiliat cu privire la riscul de inf. Tratamentul local constă în spălarea abundentă a lez. www. legislaţia României nu prevede obţinerea prealabilă a consimţământului scris a sursei. să se abţină de la relaţii sexuale neprotejate. sterile. cutanate cu apă şi săpun.raa. altor persoane. Evaluarea situaţiei şi ingrijirile primare Cadru medical ce raportează o expunere accidentală trebuie evaluat imediat clinic şi psihologic. dar trebuie respectată confidenţialitatea. Persoana posibil infectată trebuie să nu doneze sg. necesită supraveghere în timp şi prevenirea inf. organe. mucoasele cu apă..2. spermă.ro . să nu alăpteze natural.

este sigură sau nu ?! Dacă sursa este seronegativă şi nu poate fi încadrată în nici o categorie de risc. erupţii cutanate. mialgii. măsurile prezentate nu mai sunt valabile.raa. HIV primară. Evaluare clinică şi serologică HIV Sursa de inf. limf. astenie). ggl. Persoana expusă trebuie să-şi urmărească starea de sănătate şi să anunţe orice boală febrilă ce apare în următoarele 2 luni (febră.↑.ro . faringită. www.3. Studii pe 2 ani au arătat că perioada maximă de supraveghere de 6 luni este suficientă (teste ELIZA).care indică inf. în 3 cazuri seroconversia a apărut după 6 luni Testarea HIV trebuie să fie posibilă şi liberă pentru toate cadrele sanitare.

ddC(zalcitabină). www. apoi câte 100-200 mg la fiecare 4h timp de 25 zile. NEV(nevirapină). NEL(nelfinavir). Alte droguri:IDV(indinavir). SQV(saquinavir). EFV(efavirenz). IDV(indinavir). altfel nu mai există speranţă de protecţie. Chimioprofilaxia antiretrovirală Trebuie iniţiată până la 24h.raa. ZDV (zidovudină)-inhibitor nucleotidic de reverstranscriptază: 200mg la fiecare 4h – 3 zile.4. In prezent soluţia obtimă e utilizarea de 2INRT+inhibitor de protează. durată 4 S. combinaţii de 2 INRT: ZDV+3TC (lamivudină) sau d4T(stavudină)+3 TC sau d4T+ddI(didanozină).ro . DEL(delaviridină). RTV(ritonavir).

Eşecul în profilaxia cu ZDV a fost înregistrat în 14% din cazuri. travaliului.Eficacitatea medicamentelor ARV în PPE Studii retrospective care au utilizat ZDV pentru PPE. expulziei şi nn. în timpul sarcinii. au arătat că riscul de infecţie cu HIV a fost redus cu 7981%. în 2 cazuri a fost virusul rezistent. Studiu prospectiv ACTG-076.. arată că ZDV adm.raa. a redus transmiterea într-un procent de 67%. www.ro . randomizat.

cefalee. vărsături.ro . IP inhibă metabolismul hepatic al unor medicamente. poate apărea şi DZ.la aceştia apar manifestări gastrointestinale suportabile. www.Efecte secundare şi toxicitatea medicamentelor ARV Mai frecvente sunt la persoane cu boală avansată. insomnie. diaree ZDV în doze mari det. anemie hemolitică(IDV).raa. litiază renală. greaţă. astenie.

La maimuţă infecţia cel. Studii pe animale şi pe ţesuturi-in vitro sugerează că celulele dendritice din mucoase şi piele sunt ţinta iniţială a HIV sau capturează virusul. lăsând un interval în care profilaxia ARV are efect (“fereastră a şansei").raa.Patogenia inf.din fiecare replicare rezultă o şarjă de 5000 particule virale noi. la locul inoculării. Replicarea HIV e f.HIV în stabilirea profilaxiei cu ARV Infecţia sistemică nu se produce imediat. are loc o creştere exponenţială a încărcăturii virale. cu rol important în iniţierea inf. limfatici regionali. www. rapidă şi masivă. cu HIV a cel.ro . dendritice-like s-a produs în primele 24h. după 24-48h s-a produs migrarea acestor cel.T cu receptori CD4 la nivelul ggl. spre ggl.regionali. iar virusul a fost detectat în sg. după 5 zile de la infecţie.

raa. www. reorientare profesională.Cum se procedează cu personalul sanitar infectat cu HIV ? Personalul sanitar infectat HIV. complicaţiile acestora şi boli transmise aerogen în cadrul unităţii spitaliceşti. Pacienţilor. măsuri de prevenire a inf.ro . Se vor lua în discuţie: vaccinuri. cu imunitatea scăzută se expune la riscul contactării de diverse boli infecţioase.

Distribuţia cazurilor SIDA pe an în România la copii şi adulţi .

adulţi şi copii. -unitatea spitalicească în care se stabileşte dg. .HIV şi de protecţie a personalului. -se asigură testarea sg.Legislaţia din Romănia în legătură cu inf. iar în cazul copiilor numai părinţilor sau aparţinătorilor legali. inf.1990 -toate unităţile sanitare sunt obligate să acorde asistenţă medicală persoanelor infectate HIV(simpt.10. donat pt. -respectarea strictă a secretului profesional şi de confidenţialitate a dg. de specificul afecţiunilor supraadăugate. HIV a. HIV şi hepatită B. indiferent de domiciliul acestora. sau asimpt.sunt obligate să completeze fişa codificată de declarare a cazului nou de boală. -toate unităţile sanitare sunt obligate să asigure măsurile de protecţie privind împiedicarea inf. 1201/16. care se comunică numai bolnavului. -internarea acestor persoane se face în unităţile sanitare pt. în fcţ.). Ordinul nr. -transplantul de organe şi donarea de spermă sunt permise numai după testare prealabilă.

c.1998 -pacienţii cu BTS.11. eliberarea certificatului prenupţial vor fi testaţi HIV. Ordinul nr. Tg. ClujNapoca). Craiova. Constanţa. .665/4.10. Timişoara. Bucureşti. Mureş.HIV b. -medicamentele ARV se vor elibera în mod gratuit prin secţiile de spitalizare de zi HIV-SIDA. Ordinul nr. Iaşi. pt.889/5.1999 -terapia ARV se stabileşte în centrele universitare în care există laboratoare de determinare a HIV/RNA şi CD4 (Braşov. şoferi de cursă lungă. gravidele.Legislaţia din Romănia în legătură cu inf. de boli infecţioase sau alte teritorii stabilite. români ce stau peste 6 luni în strinătate. marinarii. prin farmacii cu circuit închis din sp.

Asociaţia Voluntarilor Entuziaşti. Adolescentul. Ajutor pentru Sănătatea copiilor din România.Mureş: Holt International Children’s Services Craiova: Red Barnet . Help International. Iaşi: Asklepyos Iaşi Constanţa: Asociaţia Speranţa.Organizaţii care se ocupă cu HIVSIDA în România Bucureşti: ACCEPT. ACET. etc. ARAS. Hospice Casa Speranţei Braşov: Hospice Casa Speranţei Tg.

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE ! .