You are on page 1of 89
VASILE LOVINESCU Monarhul ascuns | E . Se SO ed | Qucrarorus Goaopaan Coli coordonatd de: Luca PITU g Silvia LUPESCU (Copert: Catlin SOLDAN Tete dep sips rents i spin nas Earpean pr Cpr Cabaret Ig ISBN 973.95671.1:8 Slain VASILE LOVINESCU MONARHUL ASCUNS (permanen{a si ocultare) ie nit de ve ania LOVINESCU yi RecaBELAN cw tae Sefer. COROVEL TsittalEaropcan Iasi 1992 (Cuvint nants DESPRE ASPRIMEA SI BUCURIILE OCULTARII [Nu misam inchipoit niciodat 8 serie un cuvin inate pertcu ‘canca unui om pe care ai cunoscut gai ibit poate fo misiune Giclt. Dar, it, i Ince acest semiment. $i nu entra fapeulc& ‘oss cuvit ine menit unei cj acre coninut nul cunose — fic de mai de mul, nici de acum. Ci pentruc\—imi dau seama acura! = si aga de pune hxruri despre auorlteiclor reunite sub il, care gine puri mintca si sflel, Monarhu asus. Va fi fest clinssi, Vasile Lovinescu, un ,monarh ascuns”? ‘Cel pe care publicul rominese 1a Gecoperit aga detrei, spre fil anor 60 —cind ,Romania itera -atptrit eo dow texte — entra cunoaste mi bine, prin A patra hapa, abi in prin ‘moti sale, a fost, in adore, un om in care, pentra majoritaea semenilor, fost imposiil de ght ,monarhal”. Singuaice fas fie mizantop, wut ft si ie mcomunicaiv, concentra fh le ‘eaten ook din jr, Vasile Lovinesew cra omul care putea eae absolut ncobservat I vd — © o imagine prea puiemicd ~ sting spajul cu un pas clastic, ujoraplecat ino pate, de obicei cu o uiclusin nnd, Imbrcat simplu, co blu\cu mince’ curd pura peste pansion’ cu panto de tenis: ynuta de plimbare. Cid chem imagines, din saul amintrlr mele, aeasiae cea care vine imedit, dei Lam vlzut de citeva or gi in'yinutl de gal. in drum spre plimbiile sale pe dealurile din prewma orspului nosrw naa ori ka Tcarcerea din acest pmb, trecea uneor sip la poara case in 6 Press {280 am copii; del Sram pe erase, stream din locul meu gi: ‘sgeam in cale la pout. .Ce fi, Sorincl?™~ era suficient penruca ‘aul cu pancatoni curs ias din ogra i sl conduc pd seach, mantle Lovinescu face pane din aminiile mele cele mal vec, Iain de a1 gti—cu pe el ican mga pe mine de po ‘remeacind cram puri in cltucior!~cunoscusem pe mara lui, Ara Lovineseu, femeic de 0 mare distinc, urmas! de nobillardlent (Cettyeanu de Stool) si pe mawusa Iu. Virginia Popescu, Inala, cape, sinc, cu peru forte ab gi cu ochii forte albesi, cu ‘minca foarte limpede i cu judecaia foe sever, acas sot la Eugen Lovinescu (sta, fac 0 impietate srind numete tru, lth ‘ome cl insu iscdlea dour.) incama fae bine sprit respec al Spite din care coborau Lovinegi, Femcia accasa, © doarent in {nelesul cel mai inal at cuvinulu, suportndss cu simi stoicism sorta pina sii suvenit atu cin din Gua ums, alu, a ime inttdcauna prin povesirle sale despre inp) linainica primului rbot mondial, povestir in care nelipute rou etalile despre prejur.S,intotdeauna, proj eau expeimats inet url Ax f fos, Td, cea mai bund sus de informa enc logics ~ din pcate, ins, imtresul meu genealogie a pvt ts sauna Evul Media. Apa fcut cl mia cercetare despre Loving ‘a mai pututavea dept ghiddect pe Vasile Lovinesc, rain varaamuli 1969, pe cind unndieam to, cus a gut, calea spre ce din popas al emul pe Lund, La Fain!» jms Eugen Simion, in edutare de urme lovinescicne. Pine visits oh limi, a vent vorb si despa ncamulu, §icine s-ar pula nde luni cu oasemonea cect?! Mia revenit acca misune, a9 ‘8 wcbut si supun pe Vasile Lovinscu Gn fond, fear chin a Sugesta st) unui adr iterogatru privind po naira cola. {enlist Datle tue, cite l-am adurt gi de prin epsie te Sth Civile dn Faicen, sit repause de Eugen Simin nar a despre E.Lovinesu Burn Lovinesc, tal rajlor Eugen, Octav, Constantin Vasile Gi a fecior Antoancta, Coruna gi Virginia) se mumise Vasile Teo, oresex; solar la seminal din Soca, fuses pus situa de 9 Prefs 7 schimba num, pesiu simplul mat e8 era acolo prea mal ‘Teodoreyt! Mat-marcle scolar, Isaia Teodorescu (el... ba fnrcbat de numele mame! sale — era, ins, tot 0 Teodoresu poate ‘eo ru, mai dept, aravea vreu alt puro?! Da, ceva rade in sul Ragen se numese Lovinescu, .Lovinescu we vei chem”. $1 Jinemeictoralchnuluia sma, oat visi, V.7h, Lovineseu, Sue sa ‘mide acti poor semnura, in cali sa do profesor director al Ginnavilui Alcu Doni” din Ficon, Cova mi-a mas, tty, ascuns (1 mf Tnveb doc’ amnunul col ascuns va ies vreodatd Ta Jumina) cum se nnudcau Teodorsti cu Lovinegti din Radigeni? (Cspijele de neamurifornau pasunca mea ators, acest luc Vasile Lovinescu la de mull ome, dup cum gl, ne din ani ‘Studilor mete iceale, eZ aveam smi dic kts, pentni a uma acolo (Gc) cursurile Faculigi de tri, Nu fase el et dnd ndreptior al scrisului meu de... storie?! Nu fusese el confidentul mew pent _buciumul cu cae wmerisem pe logoful THuty fa drumril sale {Brigrddene or croviene, in nchisoarca dol Liov or in plat iin unde wrebuia ss pareas bind ~ cel dint... ceagel de 'Nu, Nu spn pore. Vasile Lovinseua fost unl din primi me asc ~nu in stone, owing eral. Ci nu aie, O anus inigor incu inj vohimii sina ioral orci lui Vasile Lavinescu ‘daar, ram inc elev de Hiceu—ani wig, Bini de aati nedemne ‘le unoroameni care arf ucbit fie modele pont vag, ant de ‘ingudtte pentru un copil al iru prin tebuia acd ino ei ‘oeunoseut fs func, penis chiar acest cro umilnje nein chipuite si, oricum, imposibil de ralia dinve amintr, Doar cei Virsnii ma inguin prejma lor. Asa sa fScue8 pela 14- 15a ~tocmai ind i pasiunca pentru istorie § gencalogci cus aaa 4 cea mai mare pure ~ am inceput am bucura do nga dea asst disci dine Vasile Lovinescu gi Constanin Ghelleme. [Nu pot si spun cit de mut am invijat din ,patcparea” a aceste innit Constantin Ghelleme, jurist ca prgsire (ca $i Vasile Lovi- rnescu, do alfel), cu 0 memore formidabilé gi cu amin bogate, (Hore) «Lacul> lor este cclii Ymul neinvifrat i lumina lind inser, ei, cum spune Poctl, Vind ruenie si Sin fda st nt lnsinte de a ajunge Ia exemplul ce ne tinge do apeaape pe noi, ‘ot dni, vom lus cee spuse prin pide mai dina! (Cel mai cunoscutexcmplu eso acolaal Regel Anu al Bretanie ‘Mull vreme considerat legondar,exsienja i ese amis do ultimele ‘eet istrie. Se pure a fos un dux bellum cei, domnitoc in igi de vestaleBreanie, cam unde seaM acum Tara Galil, Tost ‘imal gicel mai dire pasar al existeni giindependengi popoarelor imvice, in fajantvaioritoranglo-saxon, din scolele V-VI, Numele tui inseamnd rs; Amur latne sonar usu horibilem (Nennius). Ussul a fost unui din simbolure principale ale uadijct noice, hypesboreene. Bor, Bir, bear, Bareu, boreal sintidenie. Este gi numele constclajiipolare Ursa Marc. Sfetricul nia drape, acla care Fa cul rege, este vjiorul Metin saw Myrdhin, Dac Anhur eprezntd puterea regal, Merlin este autoritaica sacerdotald, gi ‘complementarsmullore vidi. Indemtde Metin, Anburintemeta «Masa Rote, cu cei 12 cavleri dn jurul ei, Simboismal zadiacal «sic vz Inrealiate, Masa Rowndt cup Graal de deasupract parin unui vechi mit colic. Artur lea readapiat noilor condi ciclice,ivite oda cu sparta crests, "Refine se glacacin: FS Halland; The Scien of Fairy Tales, London. Walier Sco, 1891; Berard Teper, Das Kommende Reich des Frieden, Berlin, Akademie Vorag, 1964, 241; }Evelas Il Mistry del Graal eta Tradiione ghibelinadellTnpoto; Famers, Dic deutsche Kelsie in Prophoton und Sagem ‘itu monarhulul ascuns a ste cu totul tn aura intengiloracostei Were o pivire cit de succinitssupra misteclor Grasulu. Putem spune of glsirea Tui procedaii de o elutare (lt ques, in vechea francezd),echivaa eu ‘ecupeniea sii primonake mul, neafeca do reo serviue sat de woo eeSderes. ‘Miu Gralului se fncheic tot at do mae ca o Gotercmmenung. ‘Aniur pcacd nwo legend expec pena cuceriea Romei, in vederea incorontii sale ea Rege al Lumi. Nepotul su, Mordred, tina inredinasepucreain ips waur onl pune spine pe ‘regina Gunnver, sofa ui Anhur. Urnearun rizboii care usdona ft uis, dar ea i ect mai bun caval ai Mesei Runde. Artur ‘insu exc rit mora, cind pe mare ape o nav in cae ea ina ‘Morgana, sora ul, ins dalle ine, Rogole ii eure in arc gi ‘este dus in insula Avallon, unde evindceat. Dar raa se rdeschide in Ficeare an si creinciogi si ateapl mereuinwarcerca. In Historia ‘Rega. Brit se pune: Inelytus lle rex Arthurs hale vulnerats es, {ut iline ad saranda vulcra sun in insula Avalon evectus, DS asemenea fin La morte D‘Athur, Maly sci: “Ali spin amu leAnglc, etregeleAnhar mie mae, transport n id pare ja Vina Damn mos se spine esa Inoace.Eunu afmaccas,cimaldogabipuncl,inaicoe din eeu ue, vis fos vansformat tho change hs ie) Nu se poate indica mai bine fina sa fost wansmutt ino substan susp ise Io epur deriv? Dar mul spun e& pe marital hy st sci cet vrs: ice “Aniurus, Rex Quonda, Kexque Futuss (Ail ace Artur, rege ‘linia, rege vite) cceaceinvea sxeparea bretonilor,apepte a ntoarcei regu ‘are va derbi de Saxon, De ac $i enigmatica,echivoeaformll ‘care se aplit:vvitnon viv, «ogo nuteste>,adtnd sora lui 3) Thomas Malory: Ea morte DAnthur, tn: The book of kings Avthur and ofthe noble knights o tho round Table. Val, London Mei Society Lid 1921, p19), (Book XX, cap 7) 2 Vasile Lovinescts {e adormire, de ten, de permanen ino de ccultare, commun tuturoreroilor displrui, dar care $8 vor remanifesta la sfritl limpuritors. De acea am flost formula ca tla acest stad, Tnsula Avalon pote i insula ui Apollon, al aru name arhaic cru Ablum sau Belen. Or, insula Apollon era insula Alb, habitat ‘Tralijei Primordial, hyperborcene, al ilu actual de umanitae, Se iplege, o epealm, cf aptepuarea Ii Arhur na are numa un aspectmacrocosmic, ci giunulmicrocosmic, Aceast ajepare, acca speran, acest elutare, reactualizearS pe zee ascuns din noi, _germenul deaur dininima eButiorl, ag c8 ibrar lu coincide ca ‘scoeaa lumi, Acest fp esenjal nu uch iat Th tate exemplele ce vor unm, De acces, monarhul acuns este un parangon al uiuror pececjiuior, neanalizabl, Pecomund misue cu oy mart, Este forma omulu pur gi potenja de exalar penta ce care invact gi cap. ‘Duplo legend’, Carol cel Mare doarme in Unterberg, ling Salzburg; dup ate legende In Odenberg, unde sald si Oxi Sicg- fied, eroul Nibelungilor, so ascunde in forereaja muntoast din Gorosseck. Didi ont n mung Alsace, pinicind vor ven “Ture sig ape cai In Rin. In Gri, unde sad init ca jure iberarea Yi lr, sta coi wei fondalori i conedenajcelvefene. (Otger Danezul (Ardenerul, dup Grimm) st nto sublerand a case- lulu Kronburg ‘Un mit celebru de acest fl et yi accl al uiFrderi Barbarossa, ‘Cin, in imp craciadei a via, nsct,tecind ul Calycadmas din Asia Mic pani din Germania au refwat crea in morta ui simereu aw axepiat tse ntoare. Poem care merg pl in milo Secolulu al XIV-ea, un sco! jumate dup moana li Frederic, \dovedes:cxistenga unc ua in acest sens, KyfTuser, in Turing, in cari eras, des iat locurirevndicing acest «ins Stila omasl de pia, ins-o pete, cu capul sprint pe mid, Barbe inconjurd masa de doud or; cind 0 va ineonjura a weia oar Tparauls va desea, Atune! vag din peer iil vaatima scutal ‘de sboreleascat al imperilui care va reaver Sau leut descr speetculese ale caveme: suluospe de aur gi nesomat; di este ‘Muu monarhutut ascuns 23 ‘ain po, iurninatca ua cama isi. Arbor splenizt Se afldcol prin mijlocal ces paras epuiege un pfu al eri milestdinaur. Murcal deop unor dn amore. Uncokan icin din ir Frei ha inveba: «Corbiimal nari pejuul tmuntli» «Da», spunsecokanal tune teu smal dorm 100 ‘deans, murmur impral Ciobanal a dus camera amuses fa Psplitcu un cut, cares doved afi de aur? Legends simile se povestes: despre neyo ui Fredric Babar rossi, implraul Fedohe al Wea, oul la Dante al Fedor Amor. Elva must, ci se ascunde fn Ean gin Sci, unde 0 at trail agar spe Anhur-Pindinckin domnic, caer imperil Plow dla Vignal prerncuearactre vate, nu din servis, redem, ci pons mail sp mai sus: Rederc cba soc un loc cena n cosmos, un punt cenipot ves ag ojcameni a lsu sind si depeasc prin cesta limi condi cup dlls Vig considera pe Frederic al Ika wn minor tznis de Dunnezea pour a enstura psa arnonia pe Pin. ‘Mircea Blade ne spun c8 Frederic Inssi s considera de naw livin, nu ea un wins, ci ca un zeufocara,cel pun de acceas imponana ls Hrs, ast ta nul aun Bede, aera po uel ecunasnguriny-osesour alread dee saul sana, Sesi* Ca i monari seus, Frederic etapa sil alg nei va even ca Feercus eis, Frederica erica. Minor fkann din Winterburn exoica din 134, sre e& ‘impr Fredric al ea eva einioarce cual ple ut a8 ‘eformezcbisrc,inaegime pau Elva vob vinci ded mia ino mide buch ars pin a conus. ‘Blaise numel unuimuns dn Boemia, sub cars at pester ale cir zd sint eu din cristal. In acest ple, rol bobemian, sf ege Went, doume cu 0 coat deat ae! pin nz ES, Harland: opeit Mircea lind: Aspocts du Myth, Pais, Gallimard 1963, 1p246,ctind ps Norman Col, The Parsi o he Meum 104, 4 Vasile Lovinescus ind primejdiastrigtioae a poporlui su i va reehema pe pint, ‘Legends mai spune fun fierar cae loci fingd mune cosea tartan livada uci un stin ve st ug sil urmeve, Stina eonduse ‘in mum, unde cavaleri adorn, fccae pe calli, seca pect pe coamele acestor. Caliura sa -aadus uncle ca potcovease ‘imalee.Trebuia ss pease, si nu ang veun cave. Fier ‘slindepliniteabacuindominare dar, cindpotcovea whim cal, atinse in nebigare de sama citiru. Acesa se deste i strip: «2 \impul» «Nu inet, suse acea care adusose pe fea. Eroul sib, Marko Kralievic, st nium pt, su int insu, sau u-un munte, nw depane de Pore de Fir onl care siribate ‘municleil stright «Marko, mai utili?» gi cre el Marko fd un "spans in ecou. Dupe legend, Marko wlio adormitin mantle Urvina cu call su Sara. Sabi sos nce din muni. Cind va ic toatl, Marko se va dip i vaelibera opal sia {In mungi Bucovini a hliduit haiducul Dobos. St ino pester, ‘ormit deo ibovni’ a lu, ca si Metin de etre Viviana ~ dua alt variant a dispar sal nub anumiti i a ant, Dobos tose din «aver cu tovarti ui este vat de lcuitoes muntlu El fost «ontemporan yi bun pritencu marclecablist Baal Sem Tov; otaiic ‘oral spune ci, de fp, erauosingur prsca piscopul Methizedek al Romanului menjioncao sect de lipo- ‘ven care asap ntoarcerea lui Napoleon ea st cucereasc lamea Tn Rusia este rispndit crn c nvingdiona hi Napolon, ful ‘Alexande I, ns a musi n 1825 ~ eum se spune ofa, Se prec ‘ersunea moni sale simulate ese exact. O argumentewa serosal istricrus, principle Viainir Baryainki, ncaa sa publica nn ‘mai pn seroasa eta Payot. Semnitcativ este co ind afisk supeaviciica li. ‘Sidespe ate persons dapat legenda vet ch nua fm sc ‘vor Subs pin asf actualul cil. Aga sn, in Bible, Eno, Mothisedek, li, st. loan Evangholistul, In trae orientale se ‘Pomcnoyte de «Nemurtori Taig, Ducd wecem la bum, vedcm (©8 Maiieya Sumit gi un text al Triptake, tradus in chine de Dharmarakga, precizea c8 colobrul diseipol al lui Sakyamuni, ‘Mitul monarhulul ascuns 25 Kagiva, nu ¢ mont, ci cd agtcapecufundat in meditare sositea lui ‘Maiveya, «Buda vitor» dup tena chinczese, Kasia este unl din cei pau disipol eminenj ai lui Buda car, dos au ans starea de cht, rin in via pin la fig ccllu, lemaism vom city exemplul marlui guru tantric Padmasamb- hava, car, dupa legend3, nua mut cia pest Tibetul,crnd prin ‘ori pe un al naps, ducindu-sin ra rksasior(demont canal), ra le prec seum dotrina Totaga se Spe cXeroul Ghesar dn Ling va reven la sfirgul ciclului, ca si exeemine pe dugmanit rep, ‘In Occidem, pe ing exemple dai, vom mai pomeai pe Meister Eckian, cae, casi Lao-Tseu,adisplut fel ase ume; 56 2ce Sin fa Venusbergalu, inericind piunderca tn el pind in ia judecti. Toate persancl ee se ineresaza de hermetism gly, de ascmcrca, cf Nicolas Fame! i alchimistaleunoscut sub numole do FFalet au fama ef nau pris pimnul. Toc aga se spune despre ‘Guaido sau Gua i despre celebrul conte de Saint Germain O legend spune cl sub biserca Sine Soi din Consansinopol se aft al bisrict. Cind trea lat oral, in 1453, proof ce sljeas, Dopo mpl Consuin Digs, su cba inc au admit. Vor reveni ind se va a Constauinopol de ka ture, turbare a dri ru turbare vor ivi, ‘Trebuic sf citim acum, ca exemplu, mit cel mai complet al ‘monarhuluiascuns din cole ct ne-a rimas, complet in sensu e8 Prins to ganglion, tome force vitae ale uci colectvitiy umane, ‘ale unui popor, in via lui social, poi si naonal, pind in conlemporancitats. sic vort do Iran, edruia ise spunca mai de mul Persia. eva date istores, pe care majoriatca citorlor nu Te eunos, sin indis- pensabile. "Paul Charm: Le coms de Ssint Gorin 9302308 passin. 26 Vasile Lovinescu ‘Dupit moanea profetlui Mohamad (632 1), ia unt pairy Jocotenenj num Khoa singular Khali: Abu Bakr, Omar, Oh ‘man; al paula, Al, era nepouu gi ginree profetli,cBsdrit ca Sica scestuia, Fama, Et considera in slam ca maesia supedaiv al sinelor spiritual. Ali a damnit de fa 656 ls 661. Dugmanit cu ‘nverunare deo pane din musulmaniepoci, a fost sasinatin 61, la ‘Kuta, capital Tonul Khalifa fest ocupat de dinatia Omen, CCidoiiaitui Ai, Hasan Fuse, au dvenit, fk voi or, centr ‘nei mise conestaredin parca patil i Ali, are pina 8 dus la viziunea islamulu in dus ps sani ii cei din ums "isnt Tran gn anu pg ale Inde! musulmane, (Ci doi fi fui Alia fost num imam conductor’), nume hut se postotatcaor, pntastz. Cel mai mar, Hasina fost otvitin (69.Celmaimic, Huscin, wasinu-ocurs, amurtpecind simon dela Mocca, Descencengi isin considera deere ica aden mami, Al sacle imam, Geafar Sag (mor 765) a av un fi, Ismael, mon timpuru. Dela ela urmat ima sisal in dowd ‘pus: ism indian isl ann, Ne vom ocupa de aes A Uunsprezecles descendent a devenit imam fa vrsa de 22 de ani ia ‘muritia28, in873e.n. 265 dela Howie, dupto vill seu, pe de-a- egul consicrat ini, medic igi de eredincos, tora e supravegherea poi dina Abusie dela Bag, Legenda atribue ca soe principestbizaning, Narkisa, in mod miraculos ‘ajuns in Persia, Un copia mseut. Cop msterios, a tui existent fost comes de adversi sunii sat do istrict ert «El este at Goispreascsica Imam, figuracar implies Pleromul; este Qaim, Resurectoml, a cu prezent lntentt nu va ineta sf neinigeaset Patrile acess lumi, Nu are deci 5 sau 6 ani, cid tall du moare Unie... ei grave responsabiligj,Impineste aie decisive cu con ‘nace o poate ava un ngor ascuns sub agila apen\ a unui cop ‘Apoi dispare, in imprejuriri mistrioase,sepind de Adversaral ‘© Ustiimdsce unui suerte li Henry Corbin: Sure ourisme tn, apirt in: +Revseds a Tabs Ronen din 1982 (Cale at din atic, ‘Mitel monarhulul ascuns a7 ic. pe ss pra pec jones: utara min Dara eo 1 dean (1869 pis, pine poo fe socced ea eecenng Iam, coment eu & Att “incepe ecules mjd (Chaya). AL 2a ima sine invites, ar xs. ca viol Bala Maya, eye Ino cae misread ie de saad ae Muni Cosnie> ia musi a miles numa dae oni isis ei vrs vechl at, cx cares It Renvaso Med de ite ma, Spent ae Ginre Ormid Abiman eat conns dela al iim git Tn acum bie ome ans nana np doa am Planes prc des sb ea nh Bo inpre amu seu sla scream, in noupics do M4 yo 15 $s, sot an it cele sibiowe care ee rp: oats map nm 385 TRG en, asst deal ire Iman, Ioan, oa Aint not sepa nt i nick phn, Aes ae, en lau nic sar pois, Franons cover ons dt inpbov; peel won oun ill, Al SAW nics mil pa mt wea hoisted nmap luc nt or acs fee "Armia ena soil sor exe pur anpi ati eal clin ctins ie a ‘imam ascuns, Imam al timpolui nostru; sarcina viejii Geceuia din cre eae cares inant si Ul awn ava invisScspns ceca ci Iman se ara eno vss Inn tn aces lane. aac scope ai se aha egal cri al ith pos nin Cie eit de vrs ta nv pote Coma e lpn ss Un ern sot revit srawea€ trina inean Mui, ama io ne, nce ee pra, 4 cc fama wane compu implies Domina nah ainsi oman ef din ci donate ine het dc pli ui oda tepals nore (a) ‘Aven Deowes, ote ambi poli, even Khai 28 Vasile Lovineseus scl scleia eae agi din cad in ind sll sui, sbwout de ‘nogindit in islam git .De seca sentincntl comin a aces rezenje preervd comonitteaiasind, meninind-o tog ito Denpectvesaolgic, apa do extavaguncle aii de fla sclrape car Ieau provera fer forme se milnaisma ‘Grupa eclor Parusprezoce Forte Cura (Ab, Faia ict boisprezeceImami) ae faeaga for «unc Imsgin Primordial (3h magn’ primordial in, in inal end, tot il de mona seg ‘ara pomeni nn) Tn font iim a acest cal spits Cavsletia Graal, ‘am ne non), care cel Srvc Ia gi neine Prozejs, se descopel sentimental complen al une coineidenan ‘ppositorum...O caur peru cre sci ns disper. Eat ova cre se erin Tn rugicineszrossank: De am pte inde ‘ac co vor Apu ransfigrares luni. Grae scot dens» a, Fins omeneaseS pote no scone lo Ibis Avimal cst lumi a pune pe sine insi In prezentu acetal faturum ‘swretonsinscanal sping n-un oc st east se fingura,alvieat dope a weet ‘Am soci ceastinroducere ca ali powivit unc mai perso. ‘alt cretine din gen sisi. inlesnm intraea pe pot eet ‘ure, in ectatea Monarhullascuns, labars. Exempiele date sint un fond gio incre potrivt pentru Fa-Frumosul nosis, Vor expane oetina metric din dosulegendei pe care 0 suuciurea, pind la {essa ci Tn Arhesipul wanscendent, eae mi altceva, dup cum am spus-o dela incepu, deci funeiaporen a lui Manu, Regent un elu de umanitate, Pretextul, punctul de plcar, va fio iecan, Am ales-o dinains, mai ini pentru marea ei valoare simbole’, apoi Penta vida prob ci infisacacroging este masa dat de periods istrict in care ne afl, unc doctrine perpetue, preg supa conte. sonal. Petru Manoliy a publica, sit mai mult de 30 de ani exact ka 2 august 1938, fn zarl «Romina, un studi lta producer Fotografic, privind o icoan’ a arkanghelului Mita, altoare Ia ‘Mt! monarhulut ascuns 29 acca vreme in pronaosul bis dn Ven, judul Nam, acum fn murcul mii Viruc. Acca a 1,10: nine, 0,85 mje. Sus af ns: ‘Ashanti, pvtorl de Dumnezeu al yn. La Sings: «Aces icon eae cut deere amen din Ce fan, Garay Vatienu, Simeon Srl Milt Elim, Krave avea pe Ana, Savu Contain, Constantin Vitinan, Ana. Te soni cut ucbuie ingles coun fs, eis, comand de aces grup de omen 1 dopa «Aca conta fo Scud poruea To Vasile ‘Yoovod,domntru i Molo, in una august 1, veleaal 7156 (1651 Dedesue «Acca coat fst cui de Tham su Tug 2uprvul dn Tar Romineasc roar n a Valen acum se afltn mureul mans Ve, woveind, muse sic cum, din eiserca dela fia mnsire de a Couaea Noam. In acca weme, Ceuca Neamt, pnd carat mils, era yi insti, proba eit obetin po sei Mini a Nea, Rug pe cit ein ast duble carte riztoini i calgare al Castulid a Nea, reainind abla aac caaleres: convent al pesupsir fond, De alin, rc ete ven un pacts Arhanghcil Miles eprezena cu sabia coos, cian sus ina dese, min sng aman jo, nd eaca goa, fast le geste de Tandrogyne heméqu, observa R. Guten fo se soare, adesi4 now, dupt co comunicasem fotografia icanch. Regis get! innonumdate gravar alchimee el erespunde cele ‘mai rguroaseonodoxi wadijionats, maa partea deep find ociiv-nascutin, mina parca sting negativ-feminin. Mina econ jini Spe cet na sig et nos pin Saba Proprius ee un pin, cca un vd, maind plas si minus, activ spasivl Daring igus as gest andy homotc, facade repeal diet Principal, ium in el oincideta oppsitorum:alel spus, persona s deine «puerca tailors, potest gun et digand,puerea dea lea deep a0 Vasile Lovinescts nscamna cd administer ino lume po caro gente. $raceasia. ‘ee prin delegayic Mikact— in uma noust i fn teaa fade eon. Numee inseam in wade lira Mika, ece) ae (este)ca Dumnezeu». Accast distribute de conta nu ese sible unc ine care rprezna gi nsumcard iret Untaoas ‘Principal necesar al orice dui; case stueard, in fat, dock ‘imboli, in punctl unde acest cupluri de complementae se debi {se uific8. Or acest punct nu poate Fidei unl in slum nosis Ladkade fier din egendese un chivtcese de fier ponrucd sinem fn Veta de ier. Este vit Stefan nu apc aiccaun simpli vzionar, ‘stun pevdvSioral evenimentelrvitoar ale lumii, ica un furor lor; co dat hokirinie sole uate, le sin irevocail, reversible Descuind y ncuind lads, Voiovol sears ca spin al chil, fancy eminanene «por, Amara, dap GuSnon, 3 nu numai Bratima, is Matma i ‘Mating insuncard dubla pure sicenoulé si regal, Ese sem Fea In aecast pivingl nunele popular al Voievedulal nostu ‘iefan cel Mare yi Sfint, indicind fosrte bine acest dublyearactr. Dece nu sit num fin at voievorromn, to aga de evavigi ‘Mitul monarhulut ascuns a Gu amd de Dunner, tir de mia bisa Scan el Mar? Nuevort de ost obi Stannunal iar fur sas amin, cane asp ppl neal dn cra ocuslomena, lect be Sin we due ste doce mich noma eX, tare sone ‘ali see Fi acum ne-am ould ia inca, sib de nghil inrr, oat dn oul gel Stan et Mare Nerlmine acu pein anh sper cores: Reqetin aa 1h Gutnon. «Vom spine cl pecum ul erie inace CRogels Lani nn) exe «Pol press, Mouton coe

pi mast au cept dure, Veriins ch vn inl bn beneath ‘apalrnaimulide in det debe se pois spud pines see gop lan depot cu un fs gc in sta se Uap mows Alun dna znd ici ep io snumitt masurtbestmul: Prineipesasevafjepa.cuun fu, dar nu va msi iva dorm out de ani, Regole inter fasele in tot regal a Cid prncipesa impinise 15 an i ping eau lps de aca ea slg din camer ta camer, ca tote tele de impart cind ies ce ‘mar.Se urcin vif unui tim unde wrceao bin, care nuause de Frumoasa adormita sa Porunca regelui. Principesa care nu mai vizuse fu, 11 ia mind curist. Se injep cu el st cBzu lesinatl, Numele principese versiunca germand este Donon, iat Dom inseam spin, Total iu in adoemire in castl, cu exceptiarogelui sia reginci care il iss, fio plidure dea, pind ou mca, il inconjors. ‘Dac cle gopte zinc reprezni cle apt planet, prin cag soaele ce pote fa opta znd, ascuns vita in wre? Satelit sumbeu, le Sole! Noirde la MSlanclic, Regenul cee’ de aopia tere, ‘ear in toate doctrineleezteic este mea Mori ga pulverize tniversle; est Hiasul Moraruui din strand al basmelor noaste, ‘care macind cantittea continu, ansforaind-o in canitte dis- ont. Sinem mai jos doit panul poinfelo, ele acestea mai au orate de deeeminare, dci o posiiliate calttiva de manifest clectva. Vai de pina, de risptorul, de spr eticitor care ajunge colo, in mini fr jer, fi pins, fit spor, ca Nebunul din ama 21 a Taro I asap dezinegraa (nile esc sle eroco- lila tui Set). Dar acta care, viv inca, a strbaut de dout ori Alsronul, cu mint negovat fsa pe ale stele, i daloregte dest Virieasfcrei a opt. Regenia ei, buna zing, i! desponio de toate superuiail, accident, alinaunile, de tot cen el mai ae forma Princpesei i se dau dar, care ein ins ealificarea lor at un cloment limita, piedict in calea desir. Zina opta e mai dag morta, dimensiune nemanifestal car le nega Liisi i cee, asl, caura, agetul pieipal a wansigurei Domne, C36h arin sinagele ei’ bucurosar fi mers spronjepenire& Deven, ‘vant fneoreare, ca toate prometismele, dea ralizacereul perect in lumea noastel, muned de Sisif,dbsuditeacalificat. Zina a opta 0 demons, rupind crcl in ulimul punt dencheiere al uit, ara ca find in alte o pra si numai peo spiral este posi ‘escaladrea corfu dar spiral in spiral imodice superior, i Zina a opta este regenta punctilui ininiterimal unde se produce lwecerea intro sta supercar. ito mind ne capa spirale info oar sn ala inceputl spirale’ supcicare. Dupa oamirbilt Jocuyiune france, zina este un ,empéctur de danseren rnd”, cum arf vruto, cu mull complerenylnarise, collate gape. Zina a 54 Vasile Lovinesets pia impietie hor, pentru cl hora nu eso posite eeu. Turia e% ese duce de-a drepul la Tad Ea opcracd interven Ini ‘sii Indefn,est vimbia judce i din um. Dar eee de ‘osprdaacea imedit superior ese supratomporaa, este liga pur si, 2 ate, epreznul moana peneu deel cae tee prin @, Ete ‘Sunda, cum i spun hindus, punctl nemaniestat care uncgle g3 espa dou! cicuri consecutive manifesta. De la bez pint kn adomnirea domaiel uve 18 ani, Bain pe care ‘ogisgt et torcindin tum nu este decitiot na aopta, resi in ‘momenta fac, de data asa opedind demiurgc si adn in fap ‘racoul ci inijal. $i aici este necesrd © micd opi asupra Semni- Faye torsulu gi lusulu. Numelo france Zinloe, Fees, vin de la latinsseu Fag, plural de la Fut, Soar, Ar puta fi una din nile numelui lui Fi Frumos, Omnl Destinl (ea realizar positive, Ete au clemente comune eu Pucle ance, care storcaue destinle omens. Urstarele noasie nu ne sin arate tind, dara ptca fh afl, ind Uri st urzcall vin dela aoooagtrdicina? In Grecia, Parcele sin: Cloto, care yin furea, Laci, cae invin usu, $1 ‘Alropos, care we frl vii eu foarovul, a i Zina aon, cre tae ‘ticki, Ynis Wewn, i voces limb, Piad la uma, Prinul femmecatr o gasses so indegosioge do fia moar, Pe cind it daceatrupul, 0 zguduiturs Ta miscare face $i ‘sr din git bucai do mi gi AMD ca Zpada fvie, prepaid acum pentru hierogamic. Regina, Mytiha din emelile lumi, Abisulclsat, weighoarea germenilor, RédScina inunocat a Tumilor,conul-fus de umbel al ‘Blminulu, fage ge mistuie fe urn in coi, dc-se pe pus [Nimeni nu a mai sia de dinsa, mistuih in Ininlgibil, Dar FA Frumosa dept insulcle imaginar, topindu-sTn punt de dincolo 4etimp, acolo unde nie ait nck acum a mai eis In folctoul roman, amonrea crow solr ae utr originale, ‘Movival «Frumaasei Adonmite»lpsete neo din basme, col pin in| forma tui irc, dar rica Henei Cosinene de ere zm are in Frumensa adormita 6 {ond ace sence. a genera, cade sar tag persona) ‘masuln, nbasmcle pe cree uncastem. Nem ocupaindelung J PoveseaPorculi, ali Crean de Poca Fermecataluispies, unde ark pickl, prin cae Fat runes sensi lume fr, sa pote dat vaio, care leg pina eral, au acca cftcaginjepitun deacdinpovesea Alex apa saca ata fis, din Framoasa din Pduea adorn. In exemple demas, oul nu vapuca devout dst pin foi supsomenesi Vom fice iva cbsenafi apr nor basen cre Fa Fume cae Tao lourgi adoma cu moarca, din caia agri uel avn feminine din ania ne nop tan pores ruc din Padureaadormi (Charles Peal). Aczasth wast (anda tend este comand, C8 mies nu dure 100 de any ae imponan; 100 dani sinteaoclps Ta a Domai, 0 iptea 1000 de ani. Vem ang in weac nel bles coer, Himurind spect inital subnctuli o Sudie, Din chiar nucle ada albasmuli tut spirseu, Cop dural gi Epa, Vales, Lupa Us, seve chest vata de oi cop oops) provide de ambians unde su nlseu, pena ch ra predestna stniomcieze un nueeae spaniel insult ‘umanihi nas. Deci, dup movivul bine cunoscut, copii slung de mama oe isin din cod; pina ca, senior aca dang cordonnlutombilical eae gade mata lr, cu bare de seam nt ee Actas, ind expr susan, ee esi pine de imtolal special, kvies. Varnin credncioast sce ori totlngul smo. A ous cardcordonl ese it dfn, Ls incepau deep c, Kundalini are Toren sxe cub e Dux, pn ind, imi bine, pores doa lugul olan! verebrale Sejspitditarere. Incodey, copii ngpmina se inlnes char cu Durneze, coc ce ara este va mu mal puja Jct do © ‘eva, ade de insure unl subscale aca Manu Dunnezeu, prin encrgit dip «ese, actualized din pn foie substan - un ar ir pen rit pa, ap iva pe ‘ait cum se foloscased de ek Sau pus tea ler, ee a Vasile Lovinescus utere paves nig fed pi? $i au, dar iden ne tie de fort invizbile ale Vortex case. Nam ee fac posibilé ‘lahore unr lr eae pei prindrea de pis, eer 0 fundanenal operatic alchimid, fixarea volatlulu, acomporrca nego subi coe: acu actaiza cele fase die sche- mate asa AS a Ui rel soa cava weme, cao persche comple- mmentard Dinas Dias dar vom veda el alia exe ms uaa, iarcomplementaismal or eal rar. nee wna in vino i, ‘tale visa uni iepre, unc vu, ui up gui ws, Ca sscutogingtomagia primes un pi dela fear, Vom ede9¢2 reprint acti acin> a ui Fat Framos, Deocamdat privindul Nac imubi il vedem fa miu silos ti,ca pe Arbre Vii ia obi sor pas Mui cin Pais. ‘Urinduse in pure, pomese spe cure un neu es rime. nlite, coca ce cau ic enn va pian ‘odie un xt, ear pris insisirea unui cent ain, di 4 punct cu pur ease i consiave. Or, fle aie, tela, repre in base prin zm, sin eminameate Rai. Ved media anbivalea sinboll! acest rec ces de ‘imejdos, ca atc cind wre st stuiom un mit in anime, edn spc riterilor more gsenamensle. Intasm, pn afeiats clo Asun se agra cu Asura, a ovine iia Zmclu pin dean nat o, complice la, Penbu omoria fla ci, adil iro opera care deans pe «rou solr dctote impure, dete supe, asd 6 simpls Mace cu fy impli in susan clor dou enti tianice,amindous montis. Dac tesmoe sat numa produse fincas, cum osu cole modeme, chimbaes aceasta subi et nexpicait iar, Explicit nomal cote, anume eee pe care am da-omai sus. Ajeindenein por spect clo ve gure, consti gua sata guna lames se Sucve un sngr func x vera, unin pence Jor, 51 mum un plan de refering le df caracterul respect. Or, realize netic all Fa-ramos esti eal un rane iahic ; i { i Frumoasa adormité 63 ‘laces plan insuperions;vorbind geometric, owansiaiea lin sus, dea lngul Axulul vertical. Siaunci, in modobligairu, poqivnea do ‘axipurcurs,carea fost sativa, dvine tamas, in mlsura exact in care a fost parcurst si ctapasuperoar a fost ans, Toul depinde dei de Perspectva, de planul de refering. Sora lui Pa-Frumos, simbol _ascerdnt si huinos pind laun punct al eli i, cave ese cereal striinoasue de fir, devineimpuls descendent, tebe, rezidas, ais mistuitor-cin este dpa. Lumina se prelungestc in ube, dar ‘continuittea est riguoast. Frac gi soa sint in adeve comple- ‘mentari,Disnus-Diana, darinscjiune wansversall, nu longitudinal Sica va deve o dugmant tot ait do persoveent, de tenace, pect fost de devout si pricnid pnd cu, Sora cee o dat sila wfiniescas, ca i je dewit, cee Fic, Fu-Framos era sie nepuntcos,Zmeul sia dupe, ajunge , acl care fet poguba, dei bial se fae em, de-femeie se fac eat, Coca ce se indpla. Un mit in cae ero Tncope ca femeie gi fete ca birbat marchers cu evident wocerea de la 0 suresubangelicllaceaangelicd,cecaceeste defini instgia alii Iniaie. Darmaiestecevaextem de import, intudjatmusulman vorbesc de Profeial Verde, AIkhide, Tm afar iorarhict inijiace obigauits,nesupasjursdicysi Polului yi, oarccum, superior li. CCoranul il pomenesie aluriv in surata XV, paragracle @ ~ 82. [Nemuritor, Khid este Oceanul Sine’ Ezoterice, stipinul Apei Esc pus in lgltur sins cu legenda li Alexandr, potoneat iubucnirea evenimentlor nasiepi, mutyille brute, ca aecea a roulut nostra, din femeie in bith, Este spinal barzachului, a isunului ce desparte Marea Dulce de Marea Amara, Marca AIK do Marca Neage. ona cine wus buiste st wae’ pein cl, isunul devine un punet de refracieinversi, punetul median al X-ului al CClepidei. Aceasta este expicajia ed Aliman, fem dincoace de isun, dovinebirka dncolo de el. Or, dup comentaile coranice gi ‘dup czotrsmul musulman, Khide si mai manifest do ncnumdie ‘4, do pl caPiness. Din punt de vedreal single, putem Spune €X dup accastincereare, Alina, devenit isk, a edit tera puri pirate yi rivboinice, care‘ est alta doit tea Prin urmare, din Aliman dovine in apt Ktiman, ‘Auciacard, Aimanest mis satucdursl de fir. Or, cine aa posi fi sul de fice, det stipinal Palau de Fer, Zmeul, Socrul rou nos? Asacd impiraul,sfici compli lui se pomenict uel, ura, in sla unde voroeau,surpind oul pe unde clea, $k ‘lmailungim vor, usuliapetimat, pe impeteas, po Gul lr, jt Tungesc jos, apo aya n movil pe toi seni slut, el se pune dessupe si fee cis. Citi acum: Sipe nnd 8 vee grovvie, come tun! io peinae url dei cera rescue pins sie eo do a Frumoasa adormité 09 ened ot gu, enisexs numa on poi je; ci eae de copia ma scl de la, jpeic dem, odes a vitor Dupicey feu mend prin. eu ce aie inca url Inorg aes, chemi pe Aliman pei aie i ~ Acuna, drai tt. vei fi oF spi, ia nevredica acelacae pc lel. Namsideun esp doe sm cumva si vid posomee pinging, chat vau fn, chi ince Unsul de Fer este ev evident vin de ir, a pata gi uma din ciclu. Ese teeminusul fal al imputsului descendent, subversv gi ‘neversiilO du uit aval, tugul a se mai poate opi pid Pnctal d impact; cine sae ds pe acopers nu pol preinds ezonabil se opreasc in ace, La fine primal ta. in eicl Primordial, ursulsimboliza pe Kati, rscult conra puri sacer- dota La sf ecu, Ursul do Fr, vrs defer, uebuie si acd menace, pulverizind yi interind in infriso wmaritate unde ‘domnesie numa cantiaia,Urslspunc textual impale de ‘face plcin: «Voi singur ai vit a urs de fer». Ci, ca toe miturleautemice, prin legea de corespondeny, evenimentele din ‘wecut revinin vitor, analogical unui cick sceundar eset pe cel al cctll tt Prevcerile sit att de ext, int rb 8 uti lad, pe carca Jui Caravan, 1907, ca vedem elavem de-a face cu oauteticd prevziune sna eu 0 oper labora post hac ergo ropter hoc. Ce Si cem de acest us al eral name se poate Bucs URS, care face chili sub el Lowe classe sociale. de-a val, subaru damnic, fercirea esc obligatric prin consti gi HC.M. {guvemamenta ia Gamenitebuie Fie vei lkeansenn, in ori pe ari Zice bas «laa plkimeau din pina oanclor pine ale ursului, ei duceau o via! gat dos, e-un picior in grape nul afarde (p57). [Nule timing celor doi dec sBncors ful, Prima cat, sofa i Aliman se nal pe arpite unui vulur. Dar usu, «numa cut cao rt de foc» 5 vullurul, ars, cade d-avalna cu fata, 70 Vasile Lovinescus Accast petbusire cu vullurul nu esto o ali a vulara Impe- riuli, devenit incficace dup distugerca Oedinaui Templulu, $1 ‘moartea, probabil prin ouvic, a Implraului Enric al Viktea de Laxemburg? ‘dou nccrea de ug reuse, sipisodul semis, dupsicum se va vedea, Inlemelerea unui nou centey spiritual, 0 eadapkare radjiona dup wagedia emplied i ghieling, cu inervena uno in itl lath ce-i spune Ii Aliman, calul Bun de Soar, fnvitorl Iai supe, cobort din Soar: ‘= Dragul mu spa, po vi uma boul el driv, care uk roam prin kane, dav va pten tp scl inet grou! Mie sh {edi fn ftinpnstea ue el ving pels chinui dese aap Ia ‘Spending scorbura scat» Stipinl Ceti Solar Windeund pe Aliman (care acum e Kalman) spe aca imaneng si pemianenl divin care etn fina Moldovei, Bourul. Acum, «uml crcangdin umes ~ 5 noxim in sac acest caving, ecreangle, mai ae gi scasul de peibegc, de vibulajs, In Jegluuet dice cu vibujieluion Creang al mostra se adap Ja Scorbura uscll a Imperuli, cel izvorul aborce sit simbolue complete. “, ca pe OMisew ‘Adevirul acest ee valabil in microcosm dr gin macrocosm, Percepem aspoctele sensibile ale unci fife vi, senimentele ci estate exteriorizri, postin salecarese pot formula dicursiv, ar posibiiile sal subliminal su cee ranscendente se ascund in ‘Tenable sale inferioare s supercar ‘Tot aa, ini-un onganism macrocosmic cum, de pil, este un popor,aspctele lui sensible, istria vzibiscunoscus na repens ecito minima pane, simu cea mai interesan din finga sa. $i cum 0 ent wieseIns-o muliplicitte de planur ierizate, Fecare din Chub Vos 7 cle deosebindy-e de ceelae prin conijile Iu definitori,niciodsat ‘hu putem infera dup un plan importana altui plan, supeioe sau infei, lund pe primulea punt de refering mai ales cic se aplich desta lege anlogii ia sen invers, a ci minuire este ara anchor. [Un deaia negli! din sri exterior poate i simptomal uni mis arztor pe plan superior. ‘Un popor deci poate sai vizio istrieconsiderabil, spec taculacd, dar fc imponany, dict in invzbil:inversu si ok ade adeviat. Trebuic un och de linx pentru ca privirea si suibask idurile groase ale istorii aparente gis ajungd in sanctuarl unct en in inima ei vic, im punctl de intererenp unde se ud goatee tursitoarlor i Dar planurile de existng! na sat num deosebite prin coil local lr ieraric, ein aclaitimp gi omogene, din cauza Ui divine ere cuprinde mukipicatca ca tae, deci gi peel, Unicinien care este Unitatea divin preend n lumile manifests. Pin wmare, postilitile unui plan ret in mod noosa celle plan, ine prin analog invers, tn moduri conta, Ccea ce este mare jos, este mic sus, Durnereu ee mic, exigun gi wibulant jn uma noast tot a gentile swverane din Jarl Troalui Stu ii. Cin Prinei- patele cere imobile i au ca supon de manifesae o fins vie din Jumeanoase, sau ocufind in-an muri denepairuns, say ofac ‘evolueze incomprehensibil pentra cameni, in modu tribune, in Sensl vast al cuvinului, adic riticind nu numa in exterior, ds 0 rental ior, nebunia or simul ia forme grote, pena ler? xa mai vael blnuild asupea carter lor rl dar mai ales pentru a Pune o cit mai mare distant inte potul lor cseal si cel subs. ‘Puta da ex exemplu iswvic fun bufonilor pe ine ex princi. ‘NunumaiTriboulet ce nume sygesiv!), nebunul lui Ludovical Xia sal fuiFrancise 1, a ptut spune Rabelais eX em un morosol, un ‘nebun ingle. Aces prciziripreliminae er nccesarc i vedere ncecii do Himurie a une en fabulose gt inconsistent. Recunoastem cin umatoarele pagini vom alerga dup o niluc ee pilpie ea un foc 78 Vasile Lovineseu basin deaspra flelonlui, legendelor,zicaleor, snoavelor, dar Sa-an punts un mament tangent chia cv istoria Moldovei Evorba de Clube Vea. Singur menjune storie despre Ciubr Vd gsimincronica ut GGrigore eche: «dup moartea lui Patu-Vods, au domnitu Ciuc Vodidoutluns.Feptulesecontestatdeunitistorici ai Lau dentiiat ‘pe Ciubir Vou cu un anume Csupor, comandantalcorpl de caste ecare lan Corvin, principle Ardealului, -atimis pentu ocrotiea ‘vasaoligicumnatulu su, voievodul Moldove, Petra +e, Pry Vodtal li Urece,carea domain MoWdovaindoudrinduri:primacard ‘nani 1443-1445 sa doua oan 1448, cind se rede ca mi. Ali usin e& Csupor na fost domnul Moldovei, ci numa comandantal (CeuiChilia, in ume tiny Corvin de lnidoare» (vchil ume al Hunedoare),stiginal ei de ane, [in pivinya etimologeicuvintuluieciubars, Lac §8incana i foce ‘derive din ungurescul csobor> gi de la germanicul «Zuber» (iu. bir, hirdio) (L,$dineanu: Dicyonar universal al limbit coming). ‘Dictionaru limb romaine mademe, Edija Academici.SR, ildervl din bulgtescul «cbar» acl Ciubir Vodi al tui Grigore Ureche este ttusi Csupor, Jocotenentul li Tancu Corvin, numele roménese «cube este ir ‘sur inceresant, pe bunul motive, nunguree, «csupoes inseam ‘nk ceagd,cupa. $i cupe gi cuba sint desta sf econ cova. Diferenja de marine, de deosebir extercar na areimportans, penta cst de parteacanitativulu. Ase, la vechi cei, ceaunalconine (tur de nemurire ca gi cupa. Dec, in wdemnitates, din punt de vedere ezoteric, cup siciublrulsint gale, cutottdiferenga do aspect si desinaje, din perspectiva pofand. Prin uma, s nu ne list ‘nel de aparege: Ciubir Ved exe in acceagi mau dtindtoul ‘unui cub sal unei cue scr. Ets CuBr Vou. Cupa Vo! Figura lu Cuba Voit aint emblematic in flcioe. Cope jor ‘ de-a Ciubir Vo, Imbricind haine voievodale exavagante, nindu-si pe cap cogri ligheane sau ciubirage. Lazie $Sinean, ‘mengioneard expresia ade pe vremea lui Ciubar Vodts, indcind 0 Clube Voda ey peed indepinats, cu nuana cp aun, tucrarile er pe dos, oe pujin in compari cu impul host, andogia invers jucind inte tmecut si prezent Anton Pann spunea enigmatic: «voinic ca Cibir ‘Vedi pe care su mincatguzgani, frmulé.ce va necesita explicai, ‘ei nueste att de simpli peck pare. Regisim formula ilaal scr, despre care vor vb. ‘Acum inim, aparent, in pur lieraurd Sie Inst numai lite ‘atu, cind Aleesnd induce pe Cubte Vods in drama sa Despot Voda, in mod anacronic? E grew de crezut e& ignora pe Grigore Ureche! Despot Voda domnit la 0 sul zece ani dupa Cir al ‘ronicarulu osc De ce autora ales pe acest, cind putea pune in ram’ cvicar'alt scr sau nebun, cunalucitea ck este adevraal, ‘unica egitim! Doma al Moldove?S-aef ncumett Alesana ‘un anacronism att de grosolan, dack nu sf cunosext eu prec numite adil orale despre «pespecuittea»porsonajulu? Nu avea ct sie despre vreo dain necunoscutt nou, in care Ciubie Vod apare ick moat, manifestindyse la ntcevale mari de timp, ind stele o emit? Se va vedea in continue cit de plauzibil ee acca supo- Zig. Dealmintr, asemenea legende despre individuality eae na mer, ci se oculeazS, cu vag «perpen im cicly, in mod obiuit Intentc, dar manifests in memente a cleor important nama ele ‘© potaprecia, exist ila noi ia alte popoare. De fap, este vorka do reincami ale unor spits, ce revn pe pint wimise st iplinessed ‘anuite lube. Aspectele lor exerioaein lure noase materi pot Fi fare variate: dela saerdot gi domnitoe I corte si nebun, Vor ‘Colaborarea» Ini Alcsandr cu personae necunescute ni Spare perfect posibil mu s.a prods $n elaborarea Minnie, cel mi are tila de gore alii Aleesandr? Apoi, pomeniie despre Cine Vodt nu sing chiar ga de sscunse. Le vom gis i laal iter. Remareabil este fae clin drama Despot Voda, Clute este doviratl persona cen, icing i desfcind pe Despot, care este 0 ‘mpl fanogt in mini nebunului”.Aceast ide profund, dea da *) Vaile Alesis: Dest Vo, Bucur, it Tinta, 1966. % Vasile Lovinescu rolul principal unui aja-is nebun, no putca gis Alecsandi Ase- ‘ened luca a le pote inventa 0 individual; ele so gases in ambiang, tn wad oculte iin realtte,preced api omului, cic Aang de aproape idcea emotoruliimobil, a «Cenruluv nocunoscut, at prin caracteral lui nespyil i netempral, cits prin masca de neplisuns a demene sa absurd pe care 5-0 pum eprezentanit [ui Central pred circumferinga, pin urmare motor imobi precede ciclul. Implicajia este ck Ciubar Voat precede Moldova, Cele ce ‘urea, elaborate de Alcesandi, nase glsesc in folclorl cunoscut, Este curios Alesandri care este tas toleaunacaun magnet de ‘imagine clare, evn su simul conn, Aleesansi, penucarecerul ste albastr, puncul neg, eocostrul falc gal primaveri vesitor, ‘sexe o imagine at de remareabl i complica ea sun so de hop eopares. Termenul este complex ci, e ing sensu ime, poate ddesempa pe cineva sau ceva alturi cu drum, fr ca tous! si plrSscascl, imererindy gi inruigindyse cue, uneor in puncte ‘rivlogiae, supraveghindu fk sf fe supaveghest, c&ci nv pop fi sSop-Jeopate” dei fap deo nie de eer comund gi ccesibis ‘uuor. Pum nrebuinja un simbo dn jocul de ah; dae desemnm ‘ales dreaptt, axa normal, pin mesul Tumulu, un ehop deoparo» ‘ncbunal cari interferea cin a stinga,cind la reap, ca frp pe ‘edueu,dinamizind, ecomentnd, nia reat ducind final laacoas punct de integrare ca ca, fr.ca cele dul nis seconfunds, Tot un hop-deopare eg Calu in ocul de gah, ie yur nadavana, care infecare din patelececonstuieparcusul Tumuli, poate acuiza ae Chubir Vos a ‘waste. Pdi care mergincomparai mai depute det arbi ‘Profan pentru ce care «fu», epuizcard enigma li Ciubir Vol. DDeghiza nnebun, lle pe un bi cum ni: ral mai jos Aleesanc, lest in el abel igurde sah. Ca wdooparies, Cubirese altar cs rumulsca hop, are todeauna psiilitate si intreree. (Cum am vizut, Alesande spune: “Numi Cite gi Vode, dlisungind embiema de funcyune, procayieelementart, palit, stu orkie studied un peso) car an acc ip smb (Ci dot pliegi care sp despre ci eel nod site de pat Aisi inpraglji.= Sint acceasi care anun i primesc, in dou scene consecutive, pe deo ‘anc, venind din Liuntrl yr, pe voivodl pepe egitim ali, pe de alt, venind din afar, pe Venetc, pe aventrienl Despos. Lisind ia o pare compara dine ei, pute spune cd Cutie Vout mesic pe Despot la punctul de bara, de poai simi, de nxt Vital a ii, pentru motive pe care rama et ete. ‘Apar in scent boierit nemulmij de L'pusneanu, eSutind alt ‘Doma, cecace aragereacjalui Spancioe, exprimadtin faze ambigu, ‘din brn», deci cu doud inetesuri, ea unl ear anumite ru ‘Schimbute de domi, figs de nebun, ‘ncope el. Proverul est transpocabil pe un plan superior. “Toate domi se chimbdl, chiar dae dure jumdae de so, din ‘au curgeitimpul ate inde encbunogn, to flr denen, falpiows, ios, ca Maya, eprvenuilein exe print-an eeu, Jn fdr manic aces st xcuns «Minar Perpotav, nage fei mean, enc cu Alora, desea uncer cu un nume decree, ‘dar verigins caatincime, cin sprgicoa. cy Vasile Lovineseu: x= Minchin pcr, Mofose, tin srimopet (Chan doguel presstint epi erin: {Ci ftp pend 3 mama iph (Cd el 0 copteei de abnor ceding (Dal red chat fark, Hips de soe ‘Saulb do ano tt scostn mare, oa teve cro ida mind-n al min. ‘Siena st jing bow cow ink» ‘Untimal vers et, evident, 0 evenice la fabula Zimbnu! si vulpes, aces! ator, pling de de gi ea. Spancioespune ef na numat ings vail aie primejdiat de wulburtsi ci esealitea, peme- ‘uta, simbolizat de boul jun tn iarmarec. $i atune, unde se refugieze principal care a lgitimat pe Dragos s1 Bogdan Seta, ‘ind boom dina e pus la mez? Raspunsul este: no func: tiume tibulana si a unui fs nebun, care Tl ccroteste prin ins ‘ementa a ingelioae, Spancioc termi cu le: i, a, ‘Ment perry done din mo to ip ual ‘Dose sama Csr Vo, Catt Ved tuna ‘Sido vipice vou ma mia aoradvt, ‘Nuvi place sd vSd ew scans sob wn ‘abit Fras aparentconyadictore: Cube Vai ese singural demn de tron eede Spancioc,darmu-iplace pentru ct tronul este ascuns sub un iui In realitat, Ciubirulinversat ese Tronul import opt teste, fick exagerae, colosald, cid si ce este «Ciubirule.Spancioe ssi ceva despre aceste tain, da ind Boer prins in mrjele ayumi Police, supona cu murmur ea Voievodul adevirat fe ascund sub tun ciubic, cl tibulaile ciclice Lau obliga i ascundt lumina» Ascuns sub cibls, damn legiim este oculiat, acoprit ca de obo- ‘ocul evangheli, $i normal, dup Cana Sfnt, lumina nu webuie ascunsé sub oborbe. Am putea spune cB Spancoe insinuea lui ‘Chub Voda 6 (Ciuba, 1 invite discret, ‘sg sont ciubtrul din cap, sg arate devia fa. Dar pe plnurile ccute, domnal leit si peretau al ‘Moldove in in min Ciubral, Cup sin, simbol feminin, ir p> cap are Corcana, simbol masculin, Dar asta 0 gir numa cya, st ‘Mojoe se seandalizeazl: - Spun, et un de grt dr lume leet. Reset ade? pstearhSpaeive nn) SSicum, dup wadige, Adevaru neste namai in guracopilo, ci ‘a nebunilor, se aude imediat Ciba fpinc Skip ml mind ws! Am vieutin stil serio supe basmuli Harap-Alb,cUursle simbolul uboiniclor cae, in difrte momentecclce, au ururpat autoritatca sacerdoel, sau mai exact, incazul ini Ciba, principiat ambelor pur. ‘Age Spancic spunecevinu just: 0, tetsu cst (Cate un Doe: Doman aba on us! (Ciba, Ja indul stu, duptce-gpovestste aventura, pune punc- tele pe wins Gejale edcre, po wisp poper! ln pact vd de clot un Prinsat,prinor, lof oxen s-adund $Sisiccu nda AR, lames pe fii! Gabi, alert Dom, inte mnt! ‘iain no Spancie, sii: jes “i cx pou mrt in vig, voit prod. a Vasile Lovinescu Adie, foarte exact, echvalntl formule obigeit ost in Eva Mediu: Vivitnonvivit espe ascusul dar vesnic wal Repe Arb La fl, Civbtr Vod nu poate fi desert deit deo seevenf de inom aparen abou ‘Aleesadi di indica scenic: «Ciubte Vods ine putin ba mi pei stemt de ire poi» Or, maieste un rege, dustin legend sin mare eat, care apare af, Eregele Lea. Shakes- rare nu 8 niciodsd indica scence dar eso rie consian $i implicit shnise arate monahul egitim despairing eu Eagar, cf split, icing il penebunul, in ope, pe lana pusi, costume ‘recum Cie Vod8,cuseptrugcoran dein ute di var ied hin. Regele Learcucele tei fete al i, Goer, Regan Corda, ou este altineva dit Ler-lmparat al ost, gi el eu ue fete, ‘Margaina, Rujalina, Savina, la fl de tee, si uncle alte (de fap, cle we gune: Sava, Rajs i Tamas). lll sit aru ca fice ui Rusalim- pit, dar uneor geal Ler. Inu-un dessin cues <2. Sincanuse spune: «Mam hata cas ini svoiocindam fost ia miez de drum, m-am innit eu Savin xi Madina iu Le, ‘impsaulor. in mitologia ceed, Lear e fil lui Man, adic al lui Manu, smonarhul perpetuy, eineamat, regent una ine ciel mare do ‘umanite Sin cil de descendents inuecar ai acest mani, ind nar egitim areas manifesta intro, PEAY MO ‘umai deel cuneate, ii asund in med necosar ina dedi de ‘bunie alumi, de shop-doopare>, cu aibatedeiori de mona, pentru ck numai aga capt o comund misurd aparenth cu restul i penn dan um exempla, ca och dieu, reamini cis Hristo, FldtorulLumior i Stpnu! lor, Mae peo in faa celui Vesnic, imbrdcat in hlamidit rosie, cu coroan de spit, cu sept de west, scuipat slain rs de shu Proeuraonlu din Todi, est un tims in aceat lume de pe lint cag Cube Vo! Gnd ¢ piste cite unl ea Spencioc, avind ades presimjrea seve side luce, est judeea ase: eae eee Reece (Clube Vor a Pies, Spancioe! Tw ep hat, fet de sik De i, de vito, de tai, de mor. Lerapare iin formula de debut din colinde, ca poral Mints Ale, cu nou ale, din Inula abe invecaea lui ese proceda do ‘monoslabul 10, a ciel semnifiae ain’ nimeni na a frins- nck. ‘Acolasi1O precde ji umcle Veievazlor nog, cao investiurt de tain, care prin dferte wepee inermediare, dace pind la Monarhul perpewu si ascuns. $i cum Clube Vo este aevaraul Voiewd, ne Poem da scama cot deirul cesta apart capil consiseny, se ine», nn, se organizea, $i frazaluiSpancioe capo jus rezonan: oie sani Cahir ne pores La Chet, da, 5 trol de doa et, find vaduvit de steviraul ui Dorn. Aces simbol ae reamimiege de le Sidge prileux, de lx Masa Rotundl, pe care nurai delingoral Jegiim al cupe sual «iubrlui, Regele Grallui,avea rept se aye Oricineincera, in mod neem, ssc aseze pec, cra inghit e pam inedeschis. ‘Trebuie sf eaminim mere, pentru cdicioat nse poate insiia rca mult asupra acest subicct capital, cf exist anumite Fane osmice care my pot psi niciodath mca, deoarces aceasta S-ar rus race. in emule do inunccare spiritual, acest func se ‘cular, mind in ume, in virutea leg do analog iavers, un Feziduu, © ndlucir alacioas g derizare a oe, pila} de pots gi perplexiatc penis sproape toi cameni Nineni murs dl scama fcesc semne de potenite sin, in realise, lumini de far, indice ‘moments locul unde se arati constitu un punct ert al ciclo imerferngl a Devenir, lumii inunccate, cu Tara de dincolo de ‘acgur. in asemenea moment, Anima Mund devine in mod noses ‘Vida simbolics, Ful leg, inal miscut~ pribeag si desmogenit, Desdichado, Cheia de bola universului pia azirit-n sany, 86 Vasile Lovineseut ‘Monarhul Universal, Regle Lum rege de mascara i dyinatorl CCupei Graluui: Cube Vodst CCiubie Voda, rele Graalului? Cuvintle url eX se reptsese [mpreun Imperecheate De aceea, Incr este ade! (Cia urechea ui Alcsands ajunseser zvonuri nice de acest, © ara fap cl pune pe Clubie Voda o sul zece ani dup prima iia li, dei dupa un timp care depgeste cu tol miele obigmuite alo vii umane; era evident chiar pentru Alecsandrica ee vorba de 0 funcie pepeu,esuporat> deun singur individ saude ocolectvite eindiviz car se sued, dupi cum, in Episcopit Romei, Pere toxdeauna prezent ‘Tradijia Monarhuliascuns se eatseteaproape latte popoarle. ‘Vom cia in veacit pe Frederic Barbarossa, dup legend ascuns in ‘muntele Kufhauser, din Turinga,atepin clipa cid va putea din ‘nou in hume ca sf salveze Germania, tun iva atima scutul pe arboreleuscat al Imperial, care varelnver ino clips. ‘Acelagiluru se spune despre nepal su, Frederic al Thea de Hoheastoufen, adiposit in Ein. Pomenim de assmenea, despre Imamul ascuns al Silo, oust Inur-un munt el, pe Sfintl loan Evanghelssl, pe conte de Saint (Gomain (Comes SancesFratemints), pe Kegee Anbu care agteaptd ‘nit, in inula Avalon, elipacind va putea s¥ eapart in lume cas minuiasct pe breton rg, ‘Trad similar exist siasupra ui Charlamagne Stefan cel Mare. Bincinees, in tat exemplele cite nu intcrsear inividaliile, i principle pe care le reprezintt. Ocultareaacestor mari iiitor smmolizae4ocularea visti de aur, a cei reprezontanytarivicra Inadecvaea acest personaje cu lame noast, latens lr, este de bic! simbolizal de diminato capitis, de oservintecare greveazh faculie lor de iniivs ana care simbolizeazS, 0 tage sw 0 inrjiecare-fave pe acest supraoamenist fe inferior chiarunor agai. [Nopoting este un simbol al cult. Dar ¢ inferior sacrificial, infeioritstea unr fin care au accepts sacrificial petra aja lumi si scape de plate, cum ficut srs. Ctubir Voda 7 Amfonas, Regele Graallu, insite de aparia mintitoar au Parsfl,zacein pal i, lovt de o rand misteroas i nevindecabil. E aus ia oficierea misterelor Gralului pe paul li. Corespendental ‘ui cicll breton este Mortain (al cru nume, foane semnificaiv ‘entra noi omni, nae de crestinarefusese Ealac). cesta est e ‘oi mshaigné, rst prin coapse de lance misteriossd, deoarece ‘rvise insresineprepait nduntrulcupei Grol. Frederic Bark- Rosie zae ing pe tonul iu i bara ui a nconjure aproepe de ei ‘ori masala care sae. Acest stn alain poste face nic gesture elementare ale unui copil. Regole Artur, rit in uliima lupe eu epotul su uzurpator, Se Gi pina la mall mai, nde vine sia, ‘nto corabe fermecat, sora Iu, zina Morgan. Este dis in insula imaccesiiit Avalon, unde, inue Vial $f moare, i ateapel clip reactualzAni, Deaceea bsnl cronicar spre despre diasul iit non ivi. wes nu wes. care de fptinscamnd cl die ca spirit rneincarat, nu ca.om ac spirit incamat. ‘areal va even, ne- ara eptaul lui reprodus de Nennius Hijrcot Arras Rex quondun, regu fates Cum prezentule numa 6 imi ie trecut vito, sinttirndule, inserpjia wea spund ck Anhur e regee irk moar, 3 cil domnie ‘nu ae nei inceput, nil sii, ool mult are oul tn cei seu, lumi si se remanifeste a timpul pouivt! °) Gsm in eda fog fenan opera ui on Crane (ol Bucaret, Edit Minera, 1970, In capil Poste scesptl Rosin, tor, cur), a p.178, peda umes maj a a Ton Cant ‘Am fot fam viut Ea gin Arise vn, dich na ven Se vale et verit dea ma verte Ext int sisi ange ia it al orc Feza exe prope din acces sf» ew ceea oe spunea in Bal Mediu despre vejael rege Aut: Vviiaon vv ‘Malu du ag- Florin Mines ce ne- inca tex ei Ceangh ileal ude eat 88 Vasile Lovinescu (r, sim la Cube Vo indica simile. Asfel, expres do pe ‘rome Ini Cuba Vodt, aat o mare vechime: do ascmenea, exist legende despre aparija Ila dstanje mar de timp, pi tn impurile ‘moderne, cum vor Veda, Reaintn, mai als cu privire a monarhul ‘cut g deveit incr, formu enigmatic Tui Anton Pana, care so siscjte la alt sritor: voinic ea Ciabir Voa pe care Lau mint sguzganii, ccea ce nu inseam guzgani au mint un cadsvrus fi aplae, comune neamulul omenci, au Fst vit de ite g teropite: cma mai pate face gest elementr aces uni copi de a alunga soho in juli. Vie on vii Est exact aca torpoare a rege Ar, a eget Evalse a mpratulFredsic Baroy. Dar cea inerj ear ite maria uel ima ‘ii iriure, car a numa cine, dares Actin ex: clea, Ac pursalcontemplaivulu lina vertical impercepait fi pomigaa Plu, in jurul eri wate Galan ii spirale ‘eines. Ca st fxam comprctensiile ele de ma sus, vom raminti do octinatologil a clo dow nari ale ui Hess, fea umand i feeacvin. De indslubil legate nro sing ipo it riguros separ fu se amt una eu al: nara uae pabi,cea Aivndimpail eafectal decile, de sueinle fi ub, ork de riba cle. ca ulm cui, pcm snc et ‘Moral ascunss eae simboul marcas divine event tne ‘Aces find pez, pte even a Ciuhte Vol asc i brezina Vasile Alscand Dac, dui cum o presupunem, aural host vorbitnadevaen nmele une wai ser, pe care ma cra deloc obliga. implicajaese ci, dup invari aces si, «Ciuktr Voda inorvenitin momen india de Alcan, enim atingereaunci je foane imporans. Sinem fedui a 2)Uamare Kabat, bi Monel in Kunkel vii Inchis emf i. Use spunea c sbnise un vor in a pera blu: Dar adversarit spunea cl pe sab i mneasrd. gzgani Menttatea de ermeni cu A Pam, (clube Vor = ‘conjecturcuprivire a natura ci, iu pote fi deci asa, doarece acest fel deimervegi na lst nici o wma scriptural tem dec presupune canumite organiza secrete din Orca (Cccident av incercat, in pln’ destinire a Sabaului Renae i Reformei, si salveze ce se mei putea din Occident, prin rluarea snuritor conse le acestuiacu R&S propa, reprezentt aun pentru apuseni de Moldova, spin Moldova ca Istamul: apart de subordonare, conta aparcnclor, pentruc Moldova era atunc pln Ey Mediu, nude prtcacise alla sibversinea, Pentru oncercare de ‘estabilie acontactelor rue sau lait ev Rstritl apropia,ebuin tun persona, oriental de origin, darcunosctr sal Oceidentu, tit {nl Era exact cazul lu acob Herslidul incorcarea nu a rei instrumental, recunoseut nap, a fos sims. Ch. ag a fost siya, ‘9 indict opal e, imediat dupa inséunare, Despot ma are lier ‘mai grabnie de fleutdoct sf atragt in Moldova un puto de pro- testy. Cutie Vout nu este mumai un martor si comentator, ca buf ‘Shakespear; est persona) principal, pens el cl face si deface pe ‘Despot, Alesanti nu Sa mirgiit a imitarea lui Shakespeare si ui Vietor Hugo, cum se spune in mod obsouit. Aici este originals Pics, uniittaci, sn so pre cel pun neverosimilca Alcesandi st fi pus din capul su acest clement genial, ins-o drama pean si searbidl, cu madiocre meri Tira, ea Despot Vout Intervenyia © diced si Clute se ara ca un stpinitor utenti legiim al wcheilors, Magstor Cavium, cu puterea de alga sia dez- lesa, potest ligand ct deligand,disuibuind Visa si Moatca, Mortis Vis lous. Inadevir, i regisim pe Desptin inchisare. Ini Ciubie. Cum putut intra ino inchisoare de sit pvt? Criciau pusin evident, dupa premiers, acest fpr neverosiml, Civ se putea fae invizibil ‘nicl si avea clin palm irbafarclo? Urmeazd, pind a sii Diese 0 seevenp de deli precise, tchnie, pe care ese impos si Te ami ca find itimptoae. 20 Vasile Lovinescus {n mirgnica li ingimiatd, Desprilface nue pe Ciubie.Acesta riposeard gi, dupl cel spuse pind acum, riopunsul capil osemni- ‘cai, confirmind iptezee noasire. Cuba spune: Niue ep pros ‘Taveat cosa eu ats, mu coe ce am fost. tot oiar un doen ati ‘Gitaoaecu mine eren pov, ‘Cin acest? Evident Amu in secoll al XV, pentru ci de un ‘semenca monarh nus poment pe anc, Dec in alte avatar in ale secole. A solujie mu este. $i hut continut: Pucca te Chezar, tei wei Magi sau ct Hermes Tismeisios, cel de tei or mai mae, in cele wei lumi, ct Regele Lumi, cu semicul din dreapa gi cl din sing frames ex Machaton, (Caare pun sop i mu pact bason {fimd veam ev copul de oui de stele ‘iimisuran pinta eu pun mae ‘xn lumi informe, misurtor in ee formal, supa divi ibn uele cline, Ton Sfint Yon, spin pe chee Rail, ‘cumini mai mare alli Dumnczc, ne este art misurnd pi ‘inl cu pai fi. Tot aa, in wai hindus, Vigna crear i smisorlumile cures pe ear face, i Busha, cnd samc, 2 ct spe papell pe care webu mina Ma jos sane: al air stpin Si Alecsandri recizeart (Clube Voda a a eu sint Cube Veet, cut in iin tts Cute pe cap, eustemt su nine apc Inversarea de care vorbeam, intors ca Harap Alb cind se avin cu call incer, x cr ini reap pin Seni cobor Din Cezar, fi lami stip avngto, Cum dar, sce Petre cum drt Lipson, Tesiep ha soar, fd ia mele pene? Este curios cl Cir Vos i spun cobort din Stefan din Cer, Nu inseant cf oj rei au reprezenat eminent funcia imperial ek “Musatini au singe impaitese? Deli maior... spun cei ce rezolv oul a eptt; In acest car, tun dlr sractrat in formule chnce, exotic, admiral. fn verurile nose, ca spui un adevi fndarental,rebuie S81 iin ura unui nebun, pent ca, avin, nitneni sf mu peceaps. ‘Apoirefiexileacesta, ce! pujn sani in gura unui nebu: Apne vin scuti?™ ‘Apc lett dram de art? Trepp de-ain -n csp pciowele ing. Omul aia, Revin a simbolisml clr uei pi wear aceste vers rbigui unt cred eX oma neem de ton Emicca yo muscd pe muse Sion Despre ce tone vorhe? De tron eres din care cade perpendicular, ‘xa cae leag toate lumile prin centrul lr. Orice autentctat, orice Poriivtate nu e posibit i eal dect in misura in care fnya so eavimade won, de Axis Mund, spartciptlaesengaitatca ui. fc, 0 Simpl musc in raft, un src nant. 92 Vasile Lovinescu (Cube Vo imbract pe Despot Vata hsm i, fipunecoroana pe cap gil seep oinvestiur in sensu feudal al cuvinli: {iit lume cast rate ce pate. Nu mare lucra, cum vz. ‘Gind Ciubir Voda riminesingur, spune: Dareucumite, mea abo gi zbor ‘Ss, ss, po vil ui eo sus aa. \Visul lumii ese in mod nocesar Axis Mundi, in exteritatea lui superioar, cereal, cheia de bola fimamenuli. vest de Cuba, Despo cucerete tron. ‘nul din limi diet a ui Despor Voda remarcat 8 ty cro- nicari spectaoluai ce premier. au critical Bd xsi acest table, obicctindi auorlu ca creat, de dragul unui monelog retoric, © Scond inconsistent din pun de vedere dramatic neverosmil... ‘urrpatori prezumtivi nui peuse ukimele clipe in prezenja mis cniilor. O obi foarte just, dae am avea,inadeva, de-aface cu {mn misefici, Dar date alice, da este principul de legitimize a {uturor monarilor autem, scena cap consistent s semniicaie. ‘Che Vol apredinnouin actul,scenaalV-a. Despote Doma Sisic, ode teaval tui Alesands, 0 indicaje scenic fr ici un Fost dcamatic, dar deisvidin unct de vedere tadijonal, cart ara ‘pe autor informat in anumite dsc ezterice, pegs in ci sau a ‘rua curenta. Pind in acest momenta piesei, Ciubr Vo era “imbeicat in ines cu insigne egal. Acum apare in rast de lust, tied in vestmintl sacerdotal, De data aceasta ru se poate vor de cinder este vorka de cunostin tchnie precise, cu ait mai mult fect, cum am spus, acest dublu aspect al ui Cuba a are nici 0 bliai, nick litera ini conic, Cu ate cuvinte, Ciubir Vodt reprezn,insumear principal comun al celor dou pur, regal i sacerdotalt. Est un Rege Preo, un Rege Mag. Gurion semnalcaz ‘uniea dble pte: a Templio caval els in acclai ip — Si spune e& acest cumul ste 0 caraterisie a tot ce repent in {Exterior Central Supom, unde ese principiulcomun al Secerdyiul $i al Imperilui. Cunogin acesor fap ¢ cu at mai probabil a Clube Vadis ea Alescandsi i act care Fu comisionat, cu ct, in mod deliberat, sink mp in mod imprios recunoastrea unui tle ininsee. "Ostranie cece a av pe hlrinul ber i opera sade a nceput ‘Si fe numai vitae? Eminescu, care a scotcit toate codoanee it ‘atu romine pent -simobila Epon, care awinvenat pind spe Presi pe Damil Scavnschi, nici nu pomeneye de numele Ii. Stamati. “Vom cita fragment dn FabulaFabuleforsau Povestea Povestilor, {nsojie de coment, cind se impun. Cie Veo dom ios {Lu Papa seanept, Aven ansingefiior moss ae lama, Gigi cu tine ad Vins ea un vechi ste, Sica aun rom ‘ast fi cnd sure, ‘Mos sem sees do mas Sia promunit Bogan, ‘Au ras gh sau pos ‘Monei ce aplocat, Cosoje vale ‘Sister pti Despre tice Dest domniral Bogdan Ficindrse icsoap ‘Tat i, down Bin, eau cheat i cwtn sa, Find boon surf Sid ce au pupat Te a Fata meu st Chdeacuma re se, ‘Siminast sales Fat de dens de cra hss au piad cx m0} Alhi Cibarsoi vest, CClubar Voda 7 Din course (Cp feimop sry (Gaza a opt, Amari ct Cir Vous apare cu tangenistorcBinanal 1448, in cronica lui Gigore Ureche; in ler gin legend iste, La ‘Vasile Aleesind, in Despot Vol vom vedeac& pare gia siiul secolului al XVITT-ea; scum il regisim in poeml ui C. Semat, ‘nan de intemeierea istricd (u legendar) a Moldove, in 1360, ci Bogdan din pocm nu ese alcineva decit primal Dorn efotv al {2A cponimal en mba tre Lucrl este spuslimpode in vorsule Citta lu Bogdan, Cir Voda, se doclar limul dinu-olnic < Ciuberi, «80 vests, Nu exe porecla unui singur om, cia unui se inveg. ‘Avem mit primei descalecai In legenda Dragos i bourul Pe a acest quas-omniprezene temporate, cae esis indiiul une pormanengefancionale, am ea s-0 ad mai sus ‘Totpoeml estes elemente de bas, atonal rind, evident. ‘arate in storia here itl istora sit uzeala gi bala un ‘ovor unic.-Mai mult, autorl Ts inituleaz poemul Povestes po- ‘ojo, sublinind asl eX nw are numa o tangent eu follorl, ch ce ins chimescaja, miczl lui, dindu-i scmnicga reall sai ah Bogdan rispunde print su: att, po st sor Cura dot de om, Ciaba ce ma nog Miauspas ed usta mes Zink fameasi CCesub Soren ma Fost Decide are gost, ‘Stat ducsio ghee. ‘Ati tt ering ‘Auliplint ois hi 98 ‘Vasile Lovinescu: Bogdan ara cintenyia, misiunes ui hou de Urstare, este st ‘reeze 0 rast erie, in sensu ier al cuvintlu, dei neam eric = ‘urnca, in vechca Groce, o spe icy in uni unui murior cu ‘nomurvoare su inves. Char in Evul Mei se vorboa de race fe, ras ‘nd, de neamuri mai, git din murvr si vind, ca Lasigran, sclomonailr care, contra plier objuit, cei consider weir, reprezngl, in realist, catogore d inal nia Un solomonar nu ‘ovine ca tare dei dpa coa fost” pecapul unui balaur de sub mint, peste noi. Sapient sat! “Mai inolo, Bogdan scp pe o znd de wn iol. Dept spa, nai diese un sunghi> Gunghier, a) fermeca 1 invaylee si faciou el “Tocmal ste! ins, nvilise din nou ari 1a popoal sprit ‘Stiga crn’ ager, ‘i ind unde Cutie Clubs Voda 109 Al esr pln bun, Unde fl Bogdan ‘Stinescae de ti? Hanul avea un singur punct vulnerbi g acoloimpinet Bogdan {jungeral dat do 2nd. Hanal moar si Bogs i aie capul. Aidoma cu ‘pisodul David si Golia din Vechiul Testament, tt in ochiul ental lin frunt a fost ijunghiasihanul, Zina vind de ni pe Bogdan. $490 namin ear Tai: Bogdan ph (Chai ab fi Dom fimo Catuai si bist Si peal apna compli, ‘Sis in pia Vor ead vite, Moivre Simonse pi, coca car inicio indo in mnt lui Samal in ieonomia ‘mile, innumele cor vorbea poctul nos, Bogdan se deni $y utmai lui Bogdan, «rintemeieonil» Moldovsi neaiate, Bog- ‘an incepdto al unui gr de descendenprivlgiag. ‘Bogdan 8 inioarce acasl gt glsete mireasa tn mine wei tiene, car sed drop lena Gea adovira ~ motvcurentia base, ‘Urmeava seri de ransmuyji ale nei, mereu ucist de gnc pestigor de aur, ine, Tn Meu (carescap pe Bogdan ka vinitoare 65 labele unui us), in porumbel asezindy-se pe uml lui Bogdan «iad spe on, cocace ara carat pacumatical Doritos. in cole dia wd, Zina ii rea chipul uman, iar yganca moare cum se ‘euvineiny-untasm, legal it dconda uni cal slbatic In fie, ‘Bogdan se insoari cy Sinviana, Accasta ru pete [i Domnia Muss, ‘maica $eponiml Musatnio, ea Melusina, a Lusingrailr? aims do wats, uebuie sk sium exact acest poem. Privind problema profan gi din afar, mumai o atcmativl pare posbild, Sau no Vasile Lovinesets Povestea povestilor ete un mit de origina folelericd, prelucrat de ‘Stumai, su este exclsivoopertliterar, invent pe de-a-ntregul de Poet, ceca ra drepaul Iu. Ori, nici una cercettog naa recut pin ‘mint pint acum sfctaseze poem in material inspira din folk, si ‘pe dept cuvin, pentru c& nu $a mai gsi ia ambiana popular lc versiun similare cu Clube Vou, aga cum ni prezine auton Pin ‘umare, poemal ese exelusiv Terr, yest peo caravasicuelemente generale de tas, céea ee, inca o dats, nu aduce deloe dup sine autendtata folic pariculrd.a mili gia elo ui Din aceash dilemanu se poatieg: de aceea, peri un etna, nici Cube oa alluStamat,nicialii Aloesandi, nu pot constitu materia folciorc, ‘deci in deta near. Reaitatsa aretotdeauna orcare de simpliate, mai exact de pls, side acea, din punct de vedere ional, problema este mult ‘mai complex, mai miami. Spunem dina Tnceput,citind po Guénon, cf departed af de oriine popular, opane dincoca.ce este socoitflclor, produce popular, nue nici micar de origine uma organiza inijatce pe eal de dispar incredingeas memerie Popular, masei ence unare, inpinul scret al organiza, sub forma de basme side itr, pentrueas8u se pia al iemediail ‘i pneu ca acei care vor puca si fe reinerprcteze,cind va fi mo ‘mont, sai la ndemind material, Mai poate f si cazalmijlociu, cind, rt X dispard anumite ‘organiza inijiatice, soctese oa potivitt pont yextriorizarca” ‘unoranumitetezaure din depovtl lo exotic n aces Scop, alg de obicei pe uni din membril lor, avind talent gi notritae. .Dez- ‘iluirea” este cu tu rclaivl, pentru cX se pradace tot in modu ‘mites ere calif speciale penta decrpar: (Oricum, tenia centrifu de explicit est inconestabil. Este Posibitca acestasi fost cal ai Asch, aut Noculi Ista a a ‘Alcsands.. al lui Consanin Stamai. $i atu avem exemple do litera ce nu post fi deloe considerait popula: Despot Voda, istriarces eplismuirile de doine ale lui Neculsi strat, legsndele supra Dochiei puse in ciculaie de grupul fui Asachi, opera lui (Creangl, mai tre, Prin munfi Neamfuli, de Calistrat Hogas — ‘Clube Vout a Titer cli, totus cu element ezatrie de prima erdine, in prea ‘mare canta prea bine incegate, prea consecveninjatce, cast ‘Re pute permite presupunerea cl redactrilorle-auculesde pe dum, a pe nig pieue, la inimplare, Credem cl aelai luca ecazul eu Povesteapovesilora lui Stamat.in ezuma, este pos ca ante personalitsfealese penn a exprima lvrufi pin atnei yn sere, intro forma ambigua,ineltoe popular ‘Caza acestapresupune o decadent mai pun gravadect cela care organiza snijaicen, ingind in soma a ntebuinyim ex- Dresia consacrot, ig arunel depot inate Boga in mare, into butcie. Cindo socicttesooretd alege un mod de exteriorizare prin imermedil literaturi eulte, incamna c din mative cilice a hott sdezvalui ceva din tezaurul ct tradional, coca ce nu implies deo (0 disparijie concomitons, cain primul caz. Aceseasint mativele Pentru cae eck serise de Stamati i Aecsande despre Cue Voi, cy lipste de valoare folctoricd, au tui valoare aional i ezo- tere Povestcapoextirexprimi tradi mise, Find par dnistora secret ainemeeni Moldovei. Fup se inimpl i alt spi gi alt timp dei timpul spy istrict profane; evenimentul «a fst oath caniciodats, dup admirbia Figur popular, ceea ce nu incur ddloc cna fos, cicd a poueut in lo tempora, in imensiun nae cesibile si tou cawale fa do istoria obits. ‘Vom proceds acum la anumite considera care, in mod neces, deriv din efesprit de finesse, si nu din aFespric de géomctics, ini tous credincioae logic ntemea probleme ‘Daci Povestea povesilorar vor exclusiv ain imaginaia i Sa ‘mati, dae ar aparine exclisv unet individualist une tra profane, doce State incontestabiul sa instinct poctic, sea als pentru roulfasuosulu su poom romantic un nume vil ea Cube \Vodl, cn nimic nul obliga? Na s-a putt ca vulgritatea numelai rn zbrased,Avea la Indemind, penru poemul ui, caze nue deloc c’roi-comic, © mulime de nume ,nobile” din bogata magazic de recuziteromanice, nume cosbuciene salle de acceai cali, gen Fulger, Brat, Gelu, Dan cpitan de pla. La tama, nepotiviea ne Vasile Lovinesctr ie valoara aii a poemolui, seriozta subicelui gi mamele ‘rote a rou, beste ain media. in perspetivaobimuit a isto trae, scesst mic enigma ee inexplicabila, Arun rebuie piste ae explcayi «supraliterare», cane exprimdim aga ‘Revenim la acl punct, pe all cae: Stamai a vor tn namele ‘una grup seeret moldowesn, masonic sau all, iar poem ui ca § ‘sme ai Creangt,apatine fitertui de sanctuxe” am ce nt ‘sora itera mover nu banuieicexsterae,coea cena mpicdieS| faptl real clea nateclmi ale creat omenestau puces inca. (Ch istoriaiterart movers nu wea, sau nu poate, sf reeunoase ar hitecar tained i carcterul ezoterie al poomelor homerie, a a seillor precept al Ene, al Divine Comedia romanelor Graahu- Tu, al ui Tavelais l info sakesperan... ru poate sii, nic stinitareo stare de fap obit ver d-afacecuura dn ukipiee Incereri de seeularizare a Sscrului, specifice lumii modeme, de profanare”, fn sensllicral al cuvintuli (aie be prfanizar),perfcct {ensocventd cu wa contra mistrull a acestui moment citi 9 cu Incererea de a cobod ttl la nivel bic”, susan al ura. ‘Capposibil mason sau alceva, Stamati era rgurs limit de seri tule organizaie niiatce din care ficea pare 5, in special, in interpretacasimbolurlrc: uebuia st. dea mit ce ise ineredinase spre devalue oxact dimeasiunil, sernticapa,sleurea ce feaveain| nar servtor tpn au invert ‘Acum, «bronicul cel vechi, descis pe mas, puta fin adcvie ‘ronica lui Ureche, cu unit ei find: dupa Patra ods, au domnit: (Cube Vod8, dou ln!” Propozja aceasta seu $i ano putt ‘a deslinui itl vas si compex din Povesiea povestela? Poel sere anti mea Sa ost pe ifiertsit Detroncarl el vec ‘idea ha bit, ddarcum pote o simpli mengune alu Ureche si constitu iri? (0 bitiuri se itinde pe pagini; un rnd de eronicd este 0 sips ‘engine, priext numa pencu 0 naraiune cu cit in alt pr \ersuln- putea f'n reali 0 aluie la documente seis, sce ‘Sau, mai degraba,ecaneadepe masts nurepezint chiar Lier Vita? (Cara ursitelorin care stu scrse toate ce at fost, sink vor? ca deschiso... acela care 0 chide gi © deschide, suipinulcheilor, ‘sinolchelar? Scena este magic io sim in owes, Nereamintese (© scent din basmul Poca femecatal li lpiescw Impala a lw fete, plese a rizbo, inercicind coor hi sd inue into enum celmard. Natur, lena rei asp gi: “Cea ai mare din stoi care era plitonren chlor (ec lig", ‘na) Big hein n boss Soren, sin. detchise Fete nar Cnd eo, ces vas? Camera -aves ilo pdab dark in site eo mast mae kn vor asp dina ye eae Clube Vos ns fn canca aceasta, aa povesea in continare, sia cit fete destnee ‘Aceasta in ovea oe privesteizvoru cris ll Samat, Despre cel onal spun: Ears lng cuptoras Domes brn! chela (Co tot atu spun ‘A donor color veoh feud nial Coin somal moa viet ‘Achnitr fot (ec bir, 2.8) Din fatale co mi-aspusel Sid coea ceca. Exe clr trai oral rai seis. Or, cum am mal pus mai ‘9, ualja old achelaruluinusegiseyte deci in dorSinfiniteimalt Fn follor, ca nu sa wansvaat in exterior pind a Stamatis Alesand. Ca aa, exist numaio sigue explicaj: ca spaying nor radi cae secrot, coca ce nu ea posi devt dae subs pe vremea ut ‘Slama organiza iniatice eu deporitl eztee gi avind consti -sscralig",aimporans lui S- erezut de cuving prin url anitor 180 Caceputl eiluiui Vrstorluisuprapus pe sii ccllut Poxiloe ise manifest, inva simbotc, parc aaceswi depvi, Istorcilitrar spun Stamatiszicea ceavalers,pentuct fuses? ovorat cu eva mai insignifianh decors ruses, ordinal «Sul Stanisau», in cel mai mic grad al ei, Nu eracu ce te li. Decora fi fuse acoral de aru Alexandru, eria tama i uses prezentt ‘cuccavia viztiacestuia in Basarabia, In elise, act paca fun ‘chivor, membit nina masonic al «Stritei Obssrvan> cia tun nume emblematic precedat de ermenul Equcs (Cava); de exem lu Equesacupit galeao, Equesabense, Equesacygno triumphanic, Eques a penna ruba (print Charles Edward Suan, protndea fa Unoaal Angi), Eguesa Mloribus Joseph de Maisie) ce. upd Convemtl de la Wilhelmshad, «Stacia Observanle a de- vent «Regiml scojian rctiiats, caro a pstat wus obiceiul de a ‘sronta ilar eavaleeti. Alexandns | era membrual acest Regt gi ria numele de «Cavalerbinesior al Cott Sfmt. Nu era ‘Stamaticumva cavaler al «Regimului scojian Roctifiants? De aii chivocul cu «Cavalera Sf, Stanislaus. Accra inebare se poste pune gin eg cu marele mizopolit alMoldovei, Veniamin Cosuche, Crescutin dahul evanghsi,alsme= ‘i dispel pena totes et fl octane pines, all relat Serna ins in documentele vem i pe cle ce iegeau dia Lipa Misopolii de lai, drop «Cavaleral Ordinal Sfinta Ana» [Nu-cumvayila dinsul, a gia Suma, modesel door pe care fe Chute Voda ass prime rau paravanul dupa care se ascundeaalceva? Ceca ces ge a fapul ch Mitopotiul Veniamin Costacke era mason, iar ordinal Sfita Ana are un rot imporant in romanel Ca dela Cura Vache, (Ciubar Vox mai este menjionat in srisoarea a Xt-3, itu Pieald si Tindala, a Wi Costache Negrazz", aparut fa Albina ‘Romfinzasc” alui Asahi, $i poemul li Stamat si Pals Tndalta Jui Nogruzi a apleut cam in acla timp. Parc autor lor gar fi vorbit, Povestea povetiore din 1843, ir Pical i Tindal din 1882. Conginutu scrisri launison cu umele i nojunea de Ciube Vout ‘cesta, call si Tindall, pari acoleigt fami piriule. Ser- Soarea incepe cu un ind de puncte, ca gt cum anumite ler nu S- ‘pus si nici nu weuie spus, find tous eunoscutealuziv de anumig Fosse 1842 «Deda, mosule, she sui eva? an scl inl piduearce Sexes = Ce vr hv spun spe ol. cl spun vou, camer Seri cum oaclcaro pot dou ste densa? Voi ¥ ie romini yaoi toro mb po cae can o inal Pua nig hans pis npr ata cae eon ot See ‘pd ig gina nel do war vedenseibun nop x pings do es La prima vedere, glsim aparent tema comund a deosebii dine gecrapi, dar cind hrnulspune care 200 dean ini do-a. dept Tnincredi, in far gfea, cum o vca sinumee ivinlu, Tindal, 8) Negus Opes voll, Bacal, Minera, 1974, 7250-256, 124 Vasile Lovinescu paracdru cu Pal, nagul su, De amine, tom srscarea este 0 octal dar dact esto lecdreald vot, ca acca a lui Rabel, de ‘exempa,giaaitor als serie simbolie cu form comico-divagan? ‘Dela acepu einvodeteaza ch nueste vorta de conrase dine ge rea ede opoziia tne sucesiunea generaior efemere si unprinc- piimuabi,perpew, mumit bufonic Tindall Dereznarea continu: Tiebuie #8 i, fi mei, eke sn feiorl vette Suimbs Lennearelusssjarlet de ps, Linda cumini each de roa, Eeraum om fom vif icunoscut pe vena Cope ct ‘Che Vou cece inane ert a dase Pascal a Pol sie aoa Alexandria pe dest, feu de mami dase Pascal, de nde fui cm seat in mine dom: Barc de tipo, Parorae tosh uncon ea acres Lest, au Papua, ya Pea Voll. Co ‘a vem asleal ind venea primaire oyna cami a art daca Teajungeauboila plug, seduceoulsUngur sau a Lei hind sco amen, Fe ms sa post oa saa moj al alegea, Injygan a0 Inari er cue, undo Soma hin deel mbes pec a shat sténeppi emne de ars, De ase, uaa Sasi © gots vitl vie, eX dacd vd pune a wah dinainien focal, aut unter iid gi vod seecurnduse din elo apt Feb? Azce, fi mei, sit sles lear eae pf ainle sngunioreue pick, ce suflele le pen pica poscmael-aesinlt Dom Damien ont in eopci pS pe caw fe rat ct doa or. Ce #8 mi ed amen rom elon? Ea ai ea ‘raz i vin ex mei. Tat me er ep vic STi Ps fee ¥en obicdcnd spunea Ia mast 5 inghith aifatsfapteapt Iolovani es fe pode mincars ‘Shui doc not e& Negrzz a cunoscut in anul 1842 pe vest pildurar Tindal, fil ui Peal, Gli Surim-Lemn, cares Lemnefuseseconscolarcu Cubir Vod, nepotal ui arm Pia, in linerjea lui a cutea Tui Lacusi, Papurd, Pilea Vous. Cums fahuleass, priotnii mice eae scamaind ca dou pictur de apex “nsofjitori lu Harap-AIb,cucare itr vr face cunotinglabia peste ‘e035 de ani de a srisoare lui Negruzi tat, do pil, cum este desis Ochi din basmol Hara Alb: (Clube Voi 195 = Doane feet de mal aban rede lit staal! Pe deo par i vine ity pe dealt ip vine lng. (Cele dou fete ls anus na..[ Posie ef acesed vsutl Och, fat cu Orb vir rims eu Chior, nop dS Pil, din at ea Ci, pst Arum de Nien Orsi gd a Sea megig cu Clap pi orn ‘linn dai» (subi roase), CCiniiurile,Fetmintie de im, seaman ca dou’ ped de apt ‘Acelaistildvagantdar cu dc. Negruzainssimaiswecoar, negljent, ‘sium ui Cie Vo. ‘Simtem in pind fabulS. Toate bune, dar de ce autora, dup ce spune cl Simbs-Lemne copilirise cu Cube Vou, acum 483 dani, adiugi c& invSjse cu dascalul Pascal din Podl lle, aro sia ‘Alexandria pe de rst dla care a afla-o fi tipivo domaul Bars, ‘are mai tia nc pe vremea seriou Negri, dvarcce-a muritin 1848 Dupt col ce leam spus pind acum, nu © widit ef Simba Lomne, Sfarmd Piatra, Prk, Lieut, Pspurt Vou, Pca si Tn al, Cube ous, Harap- Alb tt quand sit numeri pris {de carent in came si oass,insuming inal une spiriuslo, wns: ‘misbile din generapo In genera, cel puin pind in anul de graic 1822, anul SersriiaXIL-a? Pidurarl Tindal este pazicul gometclor generqilor ects, incorporate in murmur i gear pki, cu le cuvints in marmuul i geamdtal Verbula Primera, tbulanin Tumea naar, weicult de suf, sopt a gura sob CCind moare, Siimbl-Lemne ist nereinjcad ful naglui stu, real, pont inetd, apo... ting pa ule opt i i ck dean Nal Pain se in tur siautcam ce spune li Tin, ‘uenicul Su: ‘Fine, devi sh ries bin gs a tia se sie wudnona Fla milo de mash la col def pent cb mat ine i fre ort ‘ectcoal rani. Sori ri grote dept Nulga mina ule fetbeoaa, nica ei mony stoi pocoaele, et pny Babeho vs pier pe Minoo.» Ton Creange Havap-Ally ia Povey, Aminti, Buceres Ei Miners, 1982, 112. 126 Vasile Lovinesets Cascada de zicale, proverbe, cimilturi, fiminri de limba... contin pe patra mar pain Le cies apis nceapdadevara poves. Nici gind! Te gindegt tune Ia fimosul langage clus” al trwvenilor, la limba piso, hist madevanilor din basme, ‘Miia «Scrsoni ete acest: -

You might also like