!HOLOGIE VICTIMALA -ETIOLOGIC PE TERENUL VICTIMIZARIL ‘nve Cimplicatii psihologice ale actulul agrestonal Privind victima) DE Sectiunea a EFECTE $1 IMPLICATI PSIHOLOGICE ALE ACTULUI AGRESIONAL PRIVIND VICTIMA Pentrtiainlturaposibilitatea vietimizari, oamenti evita s& meargala)bBNetees mecting-uri si adunari sociale, parcuri ete, altii refuza chiar ore suplimentare dé munca pentru a nu fi in situafia de ase intoarce tarziu de la senvichu, aingtd Frica de crim e personalizata in frica de necunoscufi, ori erimele eele Mia temute (viol, omor, omor prin cruzimi) sunt inféptuite de esle mal: persoane cunoscute: prieteni, prieteni de familie, rude, sofi, iubiti ince privesc efectele actului agresional asupra populafiei, vom dintre ele cu titlu de exemplu: = panica; “ ~ frica de necunoseut (nefnteles=necunoseut); = suspiciuni; ~ precauti ~apatia; - refuzul de a ajuta alte p(a. Aceasta devine a are, - naa ~unoastem sie negim eat a neput cpanel jv era fric3, astfel incdt nue Sim ur aves impresia 6 n oe poiologlaproape dd rut eean pare veneer 5 eam gm 5 si poate cauza react de necontroat sit spo a i eaperienti duce la zolare sInsingurare, | Sa ae + ov, i tinpul evenimentilul preeum jen sunt doar post-raumatice et poe aperastl devreme ast: ‘i Tenn rac ena sa c& va trebul 8 treack legal granita, Si lucreze ca Daly itera oo ee Gr acest base profes petro ituaie ites peviaaas t lan legate de plecarea de aca itr cx fri i incertiudine pentru ce va rma in timp trafculut reaile emoslonale pe perioada traficlui pot fl re nemanifestindu-se niciodata sau pot exprimate in momentul evadri din Toca forzatas se prosttueze - a __, odin faa eaiteptapreaediatsu alvin dela mine Pentru a fjelegesimpromele SSPT trebuie avute In vedere experienta anterioari de viai, Personaltateavietinei,consecngele traumatic ale evenimmentului si ipul deajutor pe care a p Jntimpul dupa producerea incidental Se poate intémpla ca unul dntre simptomele SSPT sa fle nemanifestarea nicl unt Uipsa vreuneireaitavitimet poate constitul de faptoreactie.t|! nsituasii care nuarfipericuloase sauin relafilcu oamenily nea in relatie cu alti »ice In ce privesc asigurarea bunurilor, a alarmelor de securitate; , te noociace 20 timpal incidental el erendiris Ta presen Sess enE ame ie oranda ee cvenlmental traumatic. © modalitate de autOproteefie ess tagropared “He nu vor aigemtinentele asoeiate acestora, adn, in ineonstient Sel prefers dee - vanatser goPéea in realitae. In anumite moment end Victina i) Sinead cide vrauad, t Se ndeste la ceva special zdurile jprotectoare se desea ar emai Pj evitarea Orcs incident traumatizant avertizea vicina 2 Biv la posta fepeetal at pee Bpplicat intr-un accident feroviar va refza o eventual editors Gt trai © Miknsen ee alee episiea acestel situa va fl aceea de a determina (au atitudie gael acest pees Oahehed aMgReEee aan ein apa pas ca dee ble teal lve pu tame poh Vinge fircindu-te din now. A spriin persoana sis mpgs iar putea 38 mf de nici un ajutor pentru cineva imp Acestlucru depinde pani la un punct de experientele anterioare, de natura incldenlul de prone Frici, de alte sentimente si moti generatoare de ansitate precum side capacitateainlividulul de a fe situate Oparte dintre persoanele care au trecut printun aceldent traumatie incearci st evte once lene ide acesta ~ oameni, sau alte lucruri care Lar face constien}i de amintiile sl sentimentsle titudine poate determina izolare,introversiune gi nesiguranS alt forma a evitiri este negarea sentimentelor (hed, rusine, et), vet opt aceast’ atitudine nu vrea si facd cunoseut struglcAsnicia, prietenlle ete. ‘Toto forma de evitare este atunet cénd oamenit Ig ocupa cidentul traumatic. Unit consemneaza totalcomele violurilor Sau Perversingy rn tip de personalitate la altul), al incestului), : area > i saree {ii de vedere in conformitate ey i ecialzare absolit neces Vitus jenurnita de not ,psihologie vct Definim asadar ,psihologia vietima judiciare si clinice avand drept obiect insertia social a victimei, comportament ,14"ca specializare componentapstho, vfudierea disfunctiilor de personalitge™ tal, post-traumatizatd, (post-agresiune)qft ror psihologice de tp reconstructiv - corectaresi de; SSE se, un excelent team? de specialist ~ Gheorghitg 7 bovind ssa fell de ngs umane, : eth Nc ra ace Pang ada Trmcra Sofia LG, Coorg eS Durotan en On, catin Luc raga si psiolog-prelucrind surseledisatives juga ‘i etal pentru juste, Parlamentalut European, Consilull arin Comite Europene Dien General ie ne trp cer mas nici ge do coin SG ae ite eles persons autor reataeas in pina noatro cereetare de Fl Iter reap 2009 sub epda Aso Mattoo Ts Asocatia Sltemative Sota ase “Traeide eye uane neces veamnfacane~ event lectus oblgatorie pentnt suger inastrana ros Dat had seopue didactic ale prezentelopere seu elt mal Pine preluce considerdm necesara pentru aspectele de psihologie victimala citarea din contributia distinsului coleg lie dp cum armeaz: din pune de vedere al eetelorpihotraumatizane sufertte de nga 4 trae de finfe umane: (controlul asupra evenimentului, predictbilitatea rezonabil, inl seeia cnc vunebitata sna dese) eel De Catan Ly, dupa. Atkinson Catknson Smith, EE. Bn, (200 Eaitura Tehnici, Bucuresti exemplificativ ~ consparatiy = a Is anul 1991 Dz George Everly itrodas termenul de psthotraumatologle ‘xperentlortrumstice, proven perspectiva intervent dezvliat br eee caer mull dtr soda an1 nont e nPenala universitartymatere,semnalesaa deoeamaae “ere vis-a-vis de susnumita problematica, abordarile a rea ch puter oon ntensiates strep cing convinge P tote chiar dct nu exercising col contol Perce ia enimientesttotatat -— «de important in evalareape cae oface Pe cSt vena cba unui evesiment stesan, chiar dacs civ mT ini pros aulis Sezalil weirs eins ee impeded ce eget cart aeionezsn sane inne lee oat Tl nt Pate sta nico pericada digas pee neat cicero aa ‘sin cd un semnal i aertienaa el un $e venientle neplcne et Oe ella In eboratspau arate aa ELE in neolct redetble elrmredati dots careun eventmentce et seas ri Gg ao ere al oe de te aye Set ela ae cu un pot une de reste conf, usar, ge oe aa Pa BES a argument onic ee nalegor te aeee e nd cerca od mSscor et tear Vi cael um sees ae ca stresant’, Incercind s& masoare impactul schimbarilor, cde viaja au elaborat Scala evenimentelor de viata." Eveimentele de via sunt esalonare TneSeagl ei ele al sta e a sot), panda cle ma pu tesa (Inclcarea minor leg). tee Be eg evenimente. Diferite studii au constatat 0 serie de diferente culturale si de ‘virsti (Masuda si Holmes, 1978; Ruch si Holmes, 1971), Este important de amintit faptul cd unii cameni nu considera ci ‘schimbari majore sa sat tensionate (cum a spina nents Ul extn peB antag Lg ee dese tt pnt cellu pol tine nd eee alse pee ae nesingn bin proprio acem diets exten Cand ita dene snes numeroase suferinge 5! neplaceri care vin si perturbe vita eotidianl, Byeniinentele i sta de sine poate reduce nlvelul acestela, De exemplsovetina'a bakcaah Into in sat iu poate tga itched auto (pls persoanelor din comuntateca ne prostituat Acsat situate vatacema a acesteia. Vulnerabilitatea®stimei de sine este determinata side. aceasta interactioneaza si este mai sensibilai la la ml mast psihologsdu-se inca nesistematizalelay eal izarit individuale-sociales ule victim prior rezolvarit judiciare @ " ge stitutiva si de suports Jogie psihologic-victimala"ca a eee de pragmatic sumbru in colada Toateaces' si riposti a comport viltorulut PROBLEMATICA “SITUATIEI CONFLICTUALE “os IN ALGORITMUL VICTIMA - AGRESOR Privit’ ,in oglinda” agresiunea apare ca victimizare, dar indiferent ce: avea ambele sunt, in primul rand raporturi Interumane cu un specific « confictualitatea, in cadrul acestei relatil conflictuale cei doi ,actori” au doar ra certe, Balansul de rol agresor ~ victima reliefeaza faptul conform caruia in d nfractiunii o contributie uneori notabila o poate avea vietima. Din 5 au fost elaborate unele clasificari in incercarea de a delimita cét m doud elemente ale cuplului penal.a listinge urmatoar fe vinovaté ca sicriminatute ms ‘minal .departaya at aceast’ static, se poatespunees eee a decat crim neat” ficandu-se de eitre Instn de adesatae precipitare tata ate® vietimal a infracfuni este real at eniminaltal ete ose de tre vetme (injur gravearesae sata victima este cea care. ries agresivca : ‘a declarat conflict fiind, in realitate victima sa care pune hr ec eulatodre ~ in acest cag este yer ee eee ana car ino aiteia o anumitd fapt’ fle pentru a sproteja! pe altineva, fle Urmairind acelasi criteria, Fattah B. (1968)2 fictime’ ss + non-participativas, + latent « predispus’; + provocatoare; + participant; + falsd. Subliniind tipurile de diferensiaz urmatoarele categorii de vintalnire” victima - infractor, L, Lamborn, matoarea clasificare: initiere, facilitare, provocare, instigare. Otipologie ce evidentiazé mult mai clarroluljucatdes te realizat de J. Sheley (1979): + infractor activ — victim’ pasiva;ala even na ag CAUZE INDIVIDUALE i te intre trasaturile de per "alan a eu cnr eg ve xrescheortbilet UrMOaFe pan creseheor stun longline, med sacra este tee Fezervat Nespas ssc peat obsna NS aig Spite Si round eu tending spre ngrasar = pictnoss a gba snl ro oon, sable a Roper eas eects energodinaraice ale personal ds ay ortamental trast ve jezvolkare ma pronufat a ofganelor aes ic erptonie (exo dezvoltare puternica a musculatinil ‘inten mezomorf somatotonic (At rar mare deZvolare & SCOayei ¢erebrale gg inteligentei) 'N. Pende lund in considerare functionalitatea endocrind, diferentiaza tipuri: ‘slongilin ~stenic (hipertirolda si hiperpituitar), ‘+ Jongilin — astenic (hiposuprarenal si hipogenital); ‘ brevlin=stenic (hipersuprarenal si hipergenital) + brevlin~astenic (hipertirida i hipopitutar). _ insfarsitflosind dreptcriteru gradul de socializare ic 2a trei tipuri:Bene 1 pierd i materiale hea actelorfmputabile ga IeMeUROR in care victim a9 € Well omeneyt (2) Consectetee ati apid in dusmanig 1a eS0FU se afld th stare de ebrietabe,elmd Ol ar acest tran Desert victim datores intent atoboleg ene n Raney Poate reactiona tn apes date a mie intre 0, astfel: : (alcoote naiva, capacit 50-1,00 9 motivitat tea simfurilo oe loua (aleooler ¢ acum se comit cele ) omul este bine dispus, vorbares, si psthied, viteza de reactie find ra atte 1,00-2,50 99%) denumiea 51 faa’ medico-legala, mai multe acte antisociale, se manifesta dezorientarea $i judecatilor si memoril, aparitia tulburrlor de echilibru silipsa (aleootemie intre 3 i instalarea stil de coma, 3 - egocentrismul, egolsmul si orgoltul pot uisura jmishinea?aARee oPORAareEN soir sociale a victimei sia autosupraaprerien '0" 4 rigiditatea comportamentalés si lipsa de sociabilitate victimizarea ea dificultatilor de ei conflictuale; ae emotiieatea 9f impulsive aa ‘impieteze victimale fie in sensul diminuri acesteia, fle fn directia neconflictual’ dar tensionat’; 6 ~ existena unor vicit si tare ale individulul Q toxicomanie, licomie etc) pot favoriza ndemnati” de citre victims sa comita “7 sexul influenteaza po snfuzia psibica, alterar ~ faza a treia sau faza comatoast smn profund, anestezie 00-5,00 99%) se manifesta prinAUZE SOCIALE eciulut social egy Cal existe 2 victimizarit fn seng qt gy vid si societate. Bist g sty ata victimizari, in sen a este reduss sul aca rite, ca de exemphy; rata mult mai mare a yj procent mai mare de atl nare a vicimizart pessoa ai puternle afectat deeat yaaa ivorguilor $i eterogenitatea etnicodingts a asociate cu o rata mai mare a o1 lerilor atat pentru femei si be ts pentru ey $i adulf. Efectul eterogenitati va fi mult mai puternic resimsit decat rata omy adultlor’; F er © + contextul material ~ acolo unde eforturile guvernului de a 2sighra an stand ¥iagi minim sunt foarte reduse unde inegalaile veniturlor Sunt man Fata omit vaficrescta la femei,barbat i copii. Inegalitfile venitului va determina o resto ales ratei omuciderilor adultilor’ a Faptul cd mamele sunt nevoite si desfésoare o activitate retribuit a genera) un program fix de 6-8 ore pe zi, va determina o serie de consecinte epercutate fn play edlucatieicopiilor cat si n ce priveste supravegherea acestora. in acelagi te deplasirior, spre side la locul de muncé, vor angrena o anumit insecuritate a ‘cuatat mai mult cu cat infractorii pot presupune ca acestea au asupra lor v Pedealta parte, faptul c% peacelasi teritoriu pot coexista grupuri soci si credinte diferite, vorbind limbi diferite antreneaza de multe ori frictiun membrii al grupurilor respective, membrii comunitatilor 1a aceste conditii se asociazi si un nivel de Farag bail de sigurant att pentru propria persoand, cat si Be Dace, trai scias nel prostituate este dep / zinta oalternativa pentru h in legatura cu prostituia ntractorii potcomite oserle a aceste erat consumului de drogurl; vustrarile barbatilor. (hrofesionala sau ocults) este fapeul le delicte baaiindu-se tocmai pe acest rel lan crand inutilsd reclame fortelor deordine,ssvarginea oa " Persoanei lor datorité nor prejudeedf jeuifilor modern existenten sul majority relatia existent anumite aspecte cu relafia matrimoni: intre un barbat si o femeie, asemanstoare sub ar care nu are ocrotire legal, intrucdt mu s-a nceiat cu respectarea cispozitillor legale privitoare la inchelerea eiedtoniel, Acest ip de roajeinterpersonala se poate consttul int sured avieuinioter ee implica atatin plan social, cat si individual. Relasia intre concubini find tn ‘general, o relatie fundamentata pe satisfacerea nor trebuinfe personale (in special de nat sexual) peoteeneea ene deseo finalizate prin vitamarea -suprimarea unuia. Datoritérespingetl sodalea acest stride fapt (concubinajul) victima va apela mult mal tai la Fores de eonstrangere Satului pentru apararea drepturilor sale, astfel ‘ncdtlegea intervine de multe ori cand este deja prea tarziu. Una din consecintele concubinajulul este aparitia copiilor care la rand Jor vor suporta urmérile violentelor Izbuenite intre coneubini,findisle fn acelast timp refuzate multe din avantajele copillorezultaiin urmaunelnelatiagroate de lege. De subliniat este faptul c& prin analiza cauzelor sociale ale viet acoperitd o categorie aparte de fapte antisociale, cum sunt domeniul bancar sau evaziunea fiscald in senslar agulereloralbe” E,Sutherland, 1949 ~ce ‘Aceste fapte au doua caracteristicl = sunt mai dificil de comensurat;venall sma "at ng ca unor legato 08 ct privege i ciel Ineeledin gag ocesulul victim ae Is foarte comple cup interpersonal, aftuding ic period mal mare de timp epg izeazd griPR existenfa uno relait de armonis ta tate inemeteze reese rare sta cu tl ale eg a acest Mande ine-an adevarat iad, el pun Bent rs le init pace am rputenic incacatur afectogens Neestvs si avitaminoza afectiva, definita ca deprivare afectiva sau lipsa de af imino fect y ial al copilului mic: i familila ar trebi reciproce intre me de liniste si pace, famil cadrul micromediului psinosoct =gelozia; ~stresul familial; = denigrarea unuia din membri aril = violenfe intrafamiliale s.a.m.d. fin fimejie de natura fenomenului victimizant manifestatin relatifle pot distinge urmatoarele structuri familiale;: a) structura familiei agresive: +s partener~ birbat prezent, frecvent cisatoritcu mama; ‘«adesea intre parteneris-astabilito relatie denaturatimembrii ‘Snel familii de catre unul sau mal mali ictimpars 4 Maloritatea victimetor se sdresea ‘mai indelungats, iar alteori politia sh oducereaefecaig a en ata ceneg ee sone Sociale si eu culturale specifice sublectilor implica n lere al relatilor formale,in4g bs real male. In 4/S din total cazunilorsuntsdt soe} ime in circa 10% din cazu wn circa 90% din eazuris oril in peste 70% din cazu victimele ideale sunt batranii gt ul de scolarizare nu preaint area civila ~ este 0 violent’ spe }) locul victimizaris + locuinf comund + locuinta: vice ney Separatiel in fap\ ) ora comiterii faptei in 2/3 din cazuri, aeea, intervalul 17- ef violenta de limbaj precede violenfa facing Since oa ¢) modalitatea traumatizar + loviri cu pumnul sau cu palma; + folosirea unor obiecte casnice aflate la indemng, Pedealta parte, violenta intrafamilialé este a) relatiile intre parintl, intre acestia si bunici evenimente cum sunt: cAsatoriile intre co sojlor, existenta unor relatii de tipul parinte unui singur parinte (divorfatsau b) relatiile parinti ~ copii,CAUZE CULTURALE cauize culturale infelegem o serie de caracteri dat (organizarea sociala, religie, nivelul civil ‘pe de-o parte felul actiunilor victimizante, iar pe de al ividuala a fenomenului victimizant, precum si aSem1, Modulul It nfractorului - particularitati psihologice juncturali -situatie declansatorie - cuplul victima-agresor” - trecerea la act uri puri si comportamente ale personalitatii; tipologia lull CG. Pragul delinevential si ecuatia personal a trecerii Ia act" = Jean Pinatel; ».Legea secventei temporale” - Mawrer - Eysenckt oy 1.5. Personalitetea infractorului recidivist; ph tes 1.6, Cuplul penal ,victima-agresor” (identificareaagresorilor si victimala); 1,7. Strategii preventive si contracararea vietimizaril; 1.8. Victima - surs& orientativa in conturarea de versiuni, fopteze banuiti. A. Ideile pivot in materie in conceptia lui C.G, Jung, exist doug orientari majore: fe ca avem de-a face cu un om care se orienteazA eu p -lumea obiectiva - (atitudine extrovertita), fie ci graba spre interior, spre lumea subiectiva - (atitu exist’ si tipul intermediar ambivert) avand Butoi, 1 (detalii si aprofundari, vezi, T, Butoi,, sipractica” - Edit. Phobos, Bue, 20) 2 -autori, victime -) Tipologiile la care comun faptul ci nu.ysenck, alaturi de mui WHEE vac ene a 2 ial matt epee eae Yj if Togea secventei temporale” * (infractional) uman exe gts} limp a respeciveloreopegatas na prema (poz) sa \egate ca pondere (een Je consecinfa probabil gages cinta imediata este premial pozi 0 : acti imed rap ol comporta un grad de ineertituding fokldetplvat extrem ie rnctarele SUA; M.), Chandler 1977 Eades Greet 1546. Defctenele nteleccule silat P.Coslim 1976-reaeh i tag cit. pag, 60-65 -referate in materie - dialog, comentaril ag 60-65; referee n maar minal a creat) PAN@tel eae Gna cain con amentu eriminal ,trecerea a act” constitule elemental deesi¥ Condit Ree eree eit comandate Ia delincventil care comit acte agresive, grave, dean my. Glew al personalitaei eriminale" ale cArei componente sunt: egocentrismnl, Ia agresivitatea siindiferenta afectivay/ lipsa simfului moral, remusedrii si al rusinj, Nucleu! personalitatii criminale este o structura dinamic&; este reunirea si ierea componentelor amintite, dinte care niciuna in sine nu este anormala, Jean Ping. tel pune un accent deosebit asupra faptului cd nucleul personalitafii eriminale1 tun dat ci este o rezultanta. Jean Pinatel subliniaza foarte hotarat c& ceea ce numeste el personalitate znu este un tip antropologic, vreo nuanta a speciei umane. Departe de in cazul unui act infractio} Jegatur’ cu criminalul innascut al pozitivistilor italieni din secal XI criminala, r% e serve:nfractorului este dominata de situafia specific reactia rspunsul la situaia specific le amorfe speci a nd trebuie ¢ ‘enea cazuri pesonalitatea este ninal care rezulti de aici este © ta infractorulu pectv ploreazasituatile de altfel inadecvatefurtulul si opereaz ort in comun, (vezi cap, .Personalitatea » habitat con= din Tratat pag 49-65 - ex. referitor la H. J. Eysenck : parte din categoria extraverttilor..acest tip de indiviai se ntr-un nivel slab de excitatle a cortextlul cerebral, fenomen eae ‘ormarea normala a reflexelor conditionate., deci extravertifii in gen- ibiciunea inn: ‘sculd a aptitudinilor lor dea fi conditionati (deci socialmente educati -N.A.) au toate sansele sd nu reziste la tentatii shastfel sa adopte, dae’ iu un comportament criminal neaparat, cel pufin un eomporeamentantsaetale ei B. Ideile pivot Cuplul penal victima-agresor (identificarea si autoprotectia vietimala). Din punct de vedere juridic, precizarea statutului celor doi membrii ai eupli- Jui penal, victima-agresor se face atat fn baza stabilirii ini lantisociala cat $i in baza efectelor acesteia, Persoania ucisd, vatamata corporal, violata etc. apare in calitate de care a ucis, a vatamat corporal sau a violat apare in calitate de (i Exist cazuri in care intre infractor si victima nu a existat’ anterioara si totus! din punct de vedere psihologic nicio ibsolvita integral de o anumita ,raspundere” (i )Exist’ o serie de fapte ramase in faz de tentativa sau th care de comportamentul violent, vatimari corporale grave, sechestraré; lips Violenfe ete. victima scapa cu viat’ si totusi apare problema mai este dispusd voluntar sau involuntar sa-] demaste pe infractor. Daca t ‘acestuia este extrem de mare este posibil sa evite complet a-l dem $8 incerce sA gaseasca alte ,explicatii” sau pur si simplu sé nege: In toate aceste cazuri, modul de reactie al victimei, psihologia et h unor caracteristici psihice si comportamentale ale infracto: