Shamode Gobion ins =ARIE HOON ing. GEORGETA GINGARASU ing, ECATERINA- CANA ing. ELENA PATRAUCEANU a ing. DEUA POPESCU ing. ELENA VALSAN COUSTRUGTINO WETALICE * EDITUBA DIOACTICA $1 PEDAGOGICA - Buc 178(PD = pave amas #1 = plana eins QF ~ pn etn ete Toate navele au la extrema forme mai fie, pentru a miegora reistenta J tyatutae. Pxttemitatea anterlonr, in forma de pan pentru desples mai sor apa se numesteprooa (Ps). remilatea pestevioars, pupa (Pp) are o forms subtata eu scopul de a permite oaturyere eu miniinun de virtuale ape et st miontare si fn aren cirmet 3" propusorula ‘in mecanich navel, corp navei consierat rigid, nedefornabil si impene- trabil entra apa, forieapa carp farlie.Corpul teal al avel este feenat di fnveligat de table de dilerite rosin, eu sigtoul de nervurt din Interior ee formetet satura, Suprafafa corpil teoretie reproduce intocmadseprafata Interioara'a-fnvelBulh| corpulul real cazul aavetor tetalice sh supra ‘esletioaa a corpulut wal pentru navele din lemn sau betom arma. ‘Suprafaga eeortics a corpulul navel nu poute fexprimats prin eelait ma temaliees ease reprezintd gral pe tei plane ortogonale ‘ts Planal dlametral (P.D.) reprints. plant longitudinal oe Smparte ava in dod pet siete (Cig. 3. ‘navel cu plant dfaetal este un contar iehisy muri oo plan diametal. Tteraretiaplanula diametea eu elemental de strnetnré de Ia fund nove rum efi, formes Unig eile Thtersechia planuful diametral eu elemental de structord din prova navel, mit aot, emte line erane Thtersectia plonutii diametral ou elemental de stractard dia pupa n9¥ numltaelarabon este linia eomloulat. Tn partes de ats e mavei planul diamnetalinterseteazh puntea dupa linia until, Curbura liniel puntitee numeste slalare punii. », Plana orizontal inparte compu navek i dus pari carens gt partea emersiz aeeat plan coluclde eu suprafaga sped 4i formeaxh planut de plulie ig. 82,Taterseet suprafefel corputot navel cu un plan parslel plana de phu- tive, cind nava ae giseste pe earent Greapts formeard inte de apd (WE). Tnterecchia auprafefet cvene| eu plan de plutiveformean’ ats de patie. ‘Avia limtata de linia de platite formeszS ari plait doe Cinta de lute a navel ta pling Incarehturd formeszd inte de plutre masta Tinta de prea dines fre cwh. ‘Planul de baxt P.B, este un plan orizontal longitudinal si este paratel cn planul pluirt de plina tnetreare. Lint de bazt I.B. este dreapta orizntala continutd in planul diameteal care trece Ia navele metalie prin punctil swat tn seehianed Sipe a eis, se find pet ee inka fate eve prin punctal sitiot In sectiunen mest la intersectia suprafeed exterioae a bordajului eu ehila masivd- ‘ . Planul vertical transversal perpendicular pe linia de bazi sisituat tn zona cu lime maxim’ formesea plant secttan!iectie (ig, 32, ch, Sesltnen maciin este secfunen transversal eu Lime massed a corpie Jui navesobjinuts prin intersctia cu un plan perpendicular pe lina de boos {Ea navele eu rghine eentrala de acerast lime maxima, sechunea macater se sang la jumdtatea Tangimil Inte perpendicular. “Arta scant! maesre Ay este ain liniats pe contural crenel fn eet unen inaested $1 plant de plutte (lig. 32), lutire corespunzitoare peseajnlnl de constmfie stabilit la ale- iunilor principale ale navei formeaza linta de pluive de construc- B. DINE! \SIUNILE PRINCIPALE ALE NAVET Elementele geometeze Unie le compulai navei, misorate in moti considevind nave pe estend deat, formeartdimensisite principales Tungimea mazimd Liya ale comput navei, exch ee f die inyimea fa platire Ly, este distan}aorizontal tate perpendieaarele 4a nla de baz cave tee prio pnctele de intestetie ale Tinkl Be plate ce Plana aameea ig. 33,0) Tungimea de calcu J. este Wnginen deLinits conform presriptilor re giateor de clsfiare st servete pent dimensionarea elemento couse: Ue ale nave Conform Reglsulal Naval Roman — Iungimea navel este Gigtanfaasurath'de To mchia anlerlond a etavel pind ie azul clonel le Alvelu lniet de neiveare'de vari sa at adopt gata 90% dn hngince faved misuratt pe aceds) nie depute, de in migchia antes Ieexteitaea pupa» navel snume, ea ear va mat a Lungimea aire perpendtetare Lng ext distanta arlontald Ine perpen- Aiculara prova si pupa (fig. 3.3, a) a Perpenienlara prov eis deapis continut8 tn pi dicular pe linia deboes, dust ast " = ishavele metalles en trav din tbl, prin Intersectarea tie deconstruct eu fafa tnteriard a etrvel ig. 43 9h este distants ori irfile-nestructn ald Intre punetele extreme le de Io extremitatile navel wl diametral, perpen ie de pla 6 Secfione A -A(oéritd) ry. 8.2, Dineusuuile pincpale ale wave in pls tongitudinal ta navele metali eu etravi masiva ita uavele de lem, de Beton sa ait material prin proletia to plana diametral'«interselei Tinie de pluie de coustrueti cinterselia supafejeiesterlonre a bordajsu eu eeava masts 33,3. Perpandiculan pupa este dreapts continuti tn planul diametral perpen diculard pe linia de ara, dad ste wie navele ov pup tip entelgtor, prin axul ermet (lig. 33, ): = ia navele metalce ot tambot mas tn cadral fohis prin lntersetia lino’ de plate de costrtie eu faa esterioard a etomboulutefmel sam ch relungir testes - ee ‘navele fara etambou si fra elrmd, prin intersectia liniei de plutire de consructie cu auprafata interioara a bordajuluis I navele de em, de eton aa din at material, prin intersecta th dk plate de eonstritle on soprafataexteroars a Borda. ‘Latinen masimd Diggs este distanla orizonala Tne punetele extreme se corpus, fn sectiunestnaestrs,nefinind sews de patil proeminente ale raver lig. 3). TAtince de oles! este Vitimeaonsurats fa seeiunes maestro ini de phtire de construsie (fig. 3.1). Indie decostrucie Beate dstanta pe. vertical surat in see}iunea saestay de In fata supe ara het pinta intersect supeatet fferionre 2 punt de bord liber ew ordajul (i. 8.4), Pantea de bard liter est putea de la cae se msoar bord liber.Fig. 2.4. Dimensunte peneipate ale el in plan transversal Pesan) de constructed este peseaja rezultat din ealen! pentru stabilises dmezatuioepinctpae sie save ig Sah F ‘Pesca pupa dpe # pesca) prove dpb siat peseajele misurate pe perpendicu lace pupa i respecttyprova dela prelungies feel superiooe ehter eieg a Mina de pluie de construct ‘esajul media reprints semisnma pescajelor prove gt pupa: n= forte Bordul liber F este distanja misurata in secbiunee maestra, de 1a PPlutire pink Ia intersectia punfii de bord liber eu bordajul (tig. 3.4). La navele metalice dimensiunite se considera tn afara osaturii, ar Ia cele e lemn, beton armatete., dimensiunile se considera in alara bordajlut, 1, RAPOARTE IIE DIUENSE ILR PRINCIPALE ALE NAVEL Hapoartele intre dimensiunile principale ale unei carene ceracterizeazi alittle nautice ale navei. Prineipalele rapoarte intre dimensiuni slats Taportal dintse lungime 51 lagime * este un indicin pentru vitezt si manevrabilitatea navel a =A pint 1a 11 — vatorile sei se iau pentru nave mii, lente 51 smanevrabiles Yalorite mari se iau pentru navele mari gi rapide: = Teportal dintre Tunglme ji inAlfimea de construcfie misuratA pint Puntea principal bb be legituri cu siguranfa navei in navigatie, Pentru un op ~ Taportal dintre Indltimen de constructie si lijime 2 este un indicin in ‘ea ce priveste stabilitates naveis ‘ord liber normal si pentru un anumit grad de robustele & 2 . lyeltimieopan ce p.s oer Matin ox. it lth de tne Ba etlue ® ‘a ete = raportul dintre tnilfimes de construclie 51 imersiune ® indic& postbi- a hd i tl int Ia 2 : RiMi~ taportl dintse mersone 9 atine fara sabia navel pseu ese, a. sieve Se the A hf i Navele cu 4 mare, au © stabilitate redusi, dar o buna stabilitate de drum: ‘miei. In general este egal eu 1,05 intd capacitatea navei de a4i mentine directia (stabtitaten de drum repredinti capacitates seetlinie de deplasae stablita), Navele cu “mic, au o bund stabilitate, dar ‘au misedei violente de rutin, 2. CORFICIENTL Dis EINE inteodue eoeficienti de finefe, de entra presiza form eorpulat ma suprats 93 volumetric. 2) Goficien plan define = esau Cup este coeticientul de finefe al plutei (tig. 8.5) dat de rapor- wk: ‘ ‘Ay este arin plat, iam 1 ngimed, ta 3 ee Bt rele eeicentl de Fine ol sttiuni maesee (ig. 38) dat de raportl tn care: yy este aria imersi a sectiumii maestre, In m®; aS mersianea, In m.) Gorfictenti de finefe volumetrici: = 3 satt Cy este coeficientul de finete al carenei, sau eoeficientul blo (ig. 3.7): alnaren coefisintubnt de tae inte 8 at erent! Tm cares Yy este volumul eatenei, in ms % — cocficientul de finefe vertical al earensiz Pig. a. x2; aa Y — evoficientut de fine} fe longitudinal at carenei, nuit 51 eoeti- cient prisinatie F este suprafata de deviva (aria linersi a planutul de simetre) Pin couficienttienuraerafi cet mai utilizali sint: 8, , 8. $1 mal rar in tabelul $.1 se dau valorile numerioe ale rapoarictor earacteristice ale coeficientilor de fiueje pentru dierite tipuri de nave, aruicapi 5, S048 determine dimension pine ile 9 volomel surenel pears navs la care s¢ cue ‘owe mitonrele clement: site Rezotvare Langimes uavei a8 75 i a Nave mati rapide 0,400.00 70 -0.80 8 (3 ig led! Hilal bg | 2mes nave! Extromilalea prova (lig.3.8) are, de obicel, formi de pan’, pentru a putea on despica mai uyor' apa, Extremitatea pupa are 0 forma subjiats, pentru @ 737 78 siifte seurgerea apei cu minimum de virtejuri gi @ asigura o bund functionare Pesca navel Petirme $i Propulsorulut navei, ‘Parton de jos a navel se numeste fund 10, prtilelaterale borduri 9 (tig. 3.8), jar parten superioara — punte 16. 23, ana o1.70m Yotom cavene - 1. INVELISUL CORPULD NAVEL yeBl Pa =0,88: 6168; 176-620 mt A= 620 mi? Jnvetigul exterior ‘al corpulni navei este etans 31 se extinde pe toata tune bs eatetere vou carne! a sprataa Hae! de pat int ice de 1s fund a tnveligului poarta, in mod eorespunzator, denumairen a Sues voumal crc vara el de pie pen ov ‘ge nvetiut fandatat, partite laters ale invligulai — tnvetisu! bordajelor, far pane media a0 weil tentont favtea corepunzitoare puntit — inoetiul punf coelstnt de tnee: £624 1, 25,209, £=7,3, 00,84, 0,892. “foeste faveligri se compun din foi de tabla de ofel tmbinate tatre cle Resolvare: * pria sudare. Tablele acestor Inveliguri siat disuse de obleei cu Tatura mare pr paul longitudinal al navel, Sirurile longitudinale de table sudale una eu Lajtnes eae: " cealalti, pe latura micli, formeazi sirurile sau filele tnvelisutul. Sirul central al {ablelor de lo fundul navei, care se extinde pe toat& lungimea ei, poartt numele ae cd (ig, 3.3), Bast nave care au an um central UbId Te fond, fafa nat de put Gite thind eonstituita dintro grinda de seepiune dreptunghiulard. Acrasta rer ab ect fear num de ch mosin. woe Aural =0,864- 62,4 6,50—440 mt ‘Sirurle de table de fund curbate in sens transversal, care fac legitura fntre foveligul fundului si inveligul bordajelor posrté numele de gurnd. Sirurile de tabla ale invelishlui bordajelor de care se Imbina inveligurle puifilor poarta denumirce de % irurile de table wa Yorum carne subeenturt (tig. 3.9). La eele doud extrem ale uavei, lablele Inveligulai Geka coNsraO i daud bora seese prin TILE CONSTRUCTIVE, ALE CORPULUI NAVE Gite ostructurd specila purting apace se cam ys Sent de aad iy a nye mal repeat o contacie cae lutte, compass dintray ‘OR, ambo T5 10 Papa scheletal sa entara compu 3, Pn" PM 9 tm sistem de geineiformind HE 38) € 2. PUNTILE NAVED - eval iastine pot aan pes sraumal mals pea: fe a A nel ae fla 9 elie t Grogs, pan Seaioke NA Perey mini: T T T — punten superioar’ 1 (Lig. ke Lett Necuiyl | Ont 3.9) este puntea cea mai de sus, oe Timbo) Pata ‘eda Fie 8 Prnctatle pet ate navel Sane ee oe a Sees eee ee 2 25, Runtea de compartinentare (saw puntes peril stat este unten Pind Ie Crea extnd pret tesa tran Se eeu es Pate = ie tel ieee nie de I oes hel ra Hi Fontes 0 deme, SHOR ots vee a ene ~ ppanite dope deaupra punt superioae care se mimese ta ordine eS tn sus: punter suprrutri, punter de promenad 3! panes nica, In gee ce porthole pant ne Spratt ie ra care need rf hn prea de sn, Bae eat a nl clams, uni sxpresrutart 3 ak Tutu pots nae oe fuprasractori etauta te puntensupratructrl eben ae ee nen rt jt 1 panier tla He pues prinepald, care calneldeuoeortes pune saperoa 1 (Cg conga eas pee coca Sein #8), “Majrtatea navel eamerise de enspertal fui disp Tug sepant sere 0 pete poste eine utr a \sifel puntea superioara continua are rol de pi de caleul gi de punte de. Dani neceare pen amenjarea cabins alr de erento a Rent deserve pong Atel e ui pours erumiee Walon Tee iene uml pe O parte din lungimea navei, spre dease ire de uni continue cae se extnd pe tontshnginea maven Pe SHES ructae Pinta poate meta di Tens tos metalle acer Stuer tn alc din femoy sus metal eopeit cu lnvelijal unfilor metallee este format tot din suri de table digpuse ghia nes ntl Siaris nee een a SUF prin care puntle ae lb de centri ee a bee ramel de Hlrinare $9 ig’ 3.9) Laman tnoba se ch rin sudare, te prin vitae Im bei taint prin ita hee ment ded un conit denumt coma leinge & Use Soe ie sat sustionte de clement structurale numite pout 38g. 39, de un numa 3. DUNLUL FUND Navele marine de dimension mari (ut esuni mori (eu lungine peste 70a) stat prové- sats pre lr ifn a pacar ipl ead eh wn spay denunit dla! fund, Neri pater, numa pn and 6 (ig. 3.9 913.10) ete Kersten lant extn a ae ea navel sau numai pe o parte din aevasta I a Dublul fund are rol de siguranta; e1 este folosit isd si In seopul depozitai rezervelor de 2pi, de ulei si de combustibilliehid, precum s1 pentru balastarea haved, atunci cind aceasta Liebuie si navigheze far marl Iavelisa! puntit dublului fund este constitu ea si celelalte puni metalice table dispuse aproape Intotdeauna In sens longitudinal. ‘Sirurile Iaterale de tabls prin care puntea dublului fund se imbing de gurne sau de sirurile inferioare de table ale hordajclor poartk namele de marginalele ‘dablulat fund 7 (fig. 3.9). Marginalele dublutai fund pot fi inclinale (ea in fig. 8.9) sau orizontale 4, OSATURA comPULLE Aga cum sa mentionat, inveligul compalui (Inveligul fundului bordajetor 41 punt este rigidizat prin schelel sav osalurd. De asemenea, rigidizatea Inve ligului corpului mai este asigurata si de pereliitransoersall. Osatura corpului navei se compune din rinduri de grinz’ inevucisate. Uncle ‘gringi sint agezate transversal si formeaza asatura trancoersald, iat altele sint syezate de-a Iungul, formind osatara longitudinal. Grinzile osaturil transversale stat ale&tnite din tntariturile ear fnveligul fundului denumit oaranye 8 (c. fig. 8.9), fatariturile Invelighlyi bor- Aajelor — coasle 9 $1 10 (v. fig. 3.9) gt Sntarieurile puntii — traverse 11, 12 (+. ig. 3.9), Coastele, de reguld, se pun th sectiunile transversale unde’ exist vvarange gi traverse Constructia eoastivv eictraveraf mbinate tnte cle formeazk wn cd transoersad. Imbinarea elementelor unul car transversal se Tace prin gue, aca bucdti de a unite forme sf dimenstuni fn general tranghfulare care se sideszs sau se niluese a{ft de varanga elt $i de constS, respectiv de travers gi coasts. Gnseul care inbing varanga de coasta poarid-numele de suse de gurnd 13 (v. Tig. 8.2). Guseele care imbing covstele ew teaversa poarta denumirea de guecle reverse! sat brafot 1, 15, 10 (v, fig, 39). Pe hugines navel cadrele transversal se ayazi In anumitz distania eave poate {1 access ‘sau poate diferi. Aceasta distan(a poarth numele de distant infercstala In structara eorpurilor de nav pot exista (in egiunilesupuse la sliltiet ‘eosebite) si cadvetransversale eu Lraverse $ieu coeste avind seciun| rezistente ant nai mari deft acelea pe ear le au raversee gi coastele cadrelor obs Ailfel de cadre se numese cadre nidrite, iar oastele 9 traverse eave Int. ompunerea acestor cadre se numese respect eoasle invite si traverse Imrie Nu exis denumirea de varangi intavtd, deoarece varangele au intotdeauna 0 sectiane reristenta mult mai mare deft eoastele sh traversele obignite (sat comune 1 Tig. 3.11). In dreptul gui de magazie sin foverse de cap gi semae verse 2 si 3 (tig, 3.11), Grincte osaturl longitudinale se intersecteazd ex versal, de reguls tn unghi deep. Jn partea central a fund nev seyteo grind denumita carling centrald 19 (01 ile osaturii transe - si dispusd in plan diametral, se gi 3.9). Tnkre earlings central rdaje, acolo unde nu exists dubli fund, sav iutie earlingt centrati gi tablele marginale, in interiorul dublului fund pot exista si carting! luterale 20 (~. fig. 3.9),Pig. 8.11. Punter te deeptot amet guid de may rk de opt arn se aes tar wate a a ie et meet snaetel find Grp legal aap a SSL ia Sagi Mt gtr de pol fn lt de de Septet apr aa hone ana ogee sr sPasit con Foul mea 6 e830 ater praca Stns pln satie congue dir 8 Oo ah prove na ee url aa cee eee! (fig. 3.10). Ade ibe sinldteclen . mumiti pereli (ransversali desparfilori. * Pest lng a ie pvt unas sate sar mle vad ama al ae serra areal he tt modal Tor de dispnnere si sigidiatea Tor ee ee tangi 51 merezistenfi, deci au numai rol de separafie. vu “ umeste peretele pleut iar compartimental de la extrem= compartiment de colziune (tig. 3.10). tea pupa ponrta mumele de perefele 10) iar comparlimentul poarts numele de pieul pupa § 5, SUPRASTHUCTURIA: NAVET La nave din considerente de imbundtire a mavigabilitati spent a se cbt aa Subtimentare (de serves de Toeot) pe burtiun din Tngimes Obtine Pattsapea enti sopenoae continue so rdieh construct care poarta Shoe ee cr paie 1m pn me a fie supenstractrlor ese ds cel pulin 1,83 m pentr nave eu lun- gimea be 70.25 ‘mm gi de cel putin 2,29 n pentru nave en lungimea de 122 m sau Suprastractara dla prova tig, SR twea dn pupa tunel sas east! pupa B (vei. 98) ia ace seen navel de ese ental 3 (e fg. 3). ° cle nave au suprastrictat exo fnllime ma nid deci esa menfianat sat py aus spare nese ental, eect enleud aa a ae asupra pun superiote sau 2 pail saprest ular pot exis serdar ace af extind postal in jane, aca mu ge ext dint-un bord Ja celalalt bord; astfel de constructii se numese rufurl 4 (v. fig. 3.8) (roof, in ee Rual se poste compane din al multe elae. laaljimea taj Be ts calen spay aterpunte, In sul, de regula, se smenaeazh pr ess pci net pate comand a onaructin situa pe punt saperiar, cae se extinde partial pe Bt nea cat eare nave apy Toeste a alfe deschiget smite In perei ‘Meri poavta namele ae une. 4 nance de feng sat easel prova 2 (v ia i dela 6, PAMAPETE, BALLSFRADE St HOCAPONT! dayne, neh gate ane a cee bor cena) ieee sxc a nia rd ine lt ovndo alin Se oro Sere Tey aias oe eontant ea eercj svete cu mort de siguranfk peat personal tga in, eet ede pene in gpa sea! petra yeu seers meta ree ee armenia a ig Sah a els Mea abahordb br pets coer pet prove dia wtf Sete ti er tgs ag Sta aca de kn finpal pact ema neve paraed al cal nd tea Sopa pei cage Ge. fe 33) coment Satan etn spate de ge ho de magazie 11 (v. fig. 3.8). Gurile de magazie siat inconjurate pe perimetcul lor aaa ae nna tu fear 8 i340: Rama gor Se 7‘magarie se compune din rama longitudinal 12 (©. fig. 8.8 $i ama transversal 48 (, fig. 3.8). ela a 7 Deserierea sumari parfilor principale ale eorpulul naves, facut in aces coptol, vat descollat fn eapiaile ee seuss” * D. CONSTRUCTIA NAVELOR DE OTEL DUPA REGISTRELE DE CLASIFICARE, ISTE DE CLASIFICARE NAVALA [Registre de clasficatesintinstitoitorganiaate cate verifies si continma buns stare tehnie a navelor $1 aptitudines lor dea navige nsigusengh Te sens regiatrele el certified atatare dm eave recur ase Primete eguli de clasifcare a navelor ai fost fatocmite im mul 1835, de cue Resi ng vod Regs) Ina 1855. a et publ Drimeleregui de constriren navelor metalice de etre acviayi carted Tegistrele- contin: meal = Teguli penta Ineercarea mateialelor ces Intrebuinfeaz la construe aavelor sit masinilor naval; " wut req pentrustabiivea dimensiunilorelementelor de constrctie; seguli dup care se supraveghens3 construcha navelor 41 a ee sis ge SRL 8a cre exout probit ie de resp Tell dupa care se executh vigitareanaveloraflate a exploatare eu bi se ‘a se asigura buna lor stare tehniet. " alr at consi 0 nav sub supravegierea unui registry, armatoral hai tienen eri dete teal ect 9 aba eine acestuaplonurile principale ale corpus ale aparalutel motor confor ite oon, in aoe acestuia, = ps ‘e upd ce planurleau fst aviuate,divectia registra digpane expetilo Procdene Ia nceedtle materiteler, a suprsvegierca Chosuehe ts Probele finale de reecptie a navel, eee ib inccouPl trina proelo® Hine, dacs consatt ch nava a escent in conformitate ch eg reistrult,aeata emite navel respective cereal de clasa. * " ns este Pentru a obine certificate last a 0 navi gata construt, asmatorul se sarsearh itetiet vegsrutulprezentindel ttodatl planus peivepat a Corputul stale apartatal mote ees Aceaata examineaet stualis mateialelor intebutatate ta constructia st aparatulas motor din punet de vedere eattatie si dines ‘erlfiettheadrarea acestora In nornele prope Gevteatal de esd este ‘aclu pe care ve bazeashtazeprinderite de asi gurare la slabiiea tele de asigurare ait penta navi itt pentea matte Be care cal tranports, Nave se acadreaad tn dicrive clase, tases koe Structia lrg de coniiite te explosan. Certf all de tied cl ee ete cee alabtt pe @ perioa de Lin Mita fw tmpal acste’ pesonte reer cerca! de clans es plsose valabiltaten este acer oe aaa a ‘inital sh examina in Tleate'am, vise care poars numel de wets eae a navel gia magic a eapraenpesondl e vlablate a carifeatual de clash acest t= 1 esi eeet ee Protease face pe baza refractor informe dupa efetuaree dul tan eee site anusle ol pesioae expert egal de Pee nals spect, cor sind nova suet vara lef Satopia se Yaad mat canvente ete de cl Cem ays Regier of Shipping legato engl) cu sedate Londra; Tyee Rea ate tases cu edly Pais ‘ T Rasa Fjurea a Shipping egal smerict) x wd a New yout ve a ippon Kalli Kyokai (este Japones ou edit 1 Tl = Ramon ta eon ital nosegan cu seal Ot Petia UNGS ca seal i Leningd Ses Mer Lagé cu sede Reg Term ek cate eye hale cu sda Geno ofa Rajat Stato (Regt pens tw seal a Genk eRe Ree steer oetPcoplts Repent of Cian (Regul ch ex) cu ela Beding ° ‘Yugoslavenski Register Brodova (Registrul iugoslav) cu sediul la Split Fen ee a ert Suipping (eet gray cu eel Atenas eae ee vile nd Klstiateon(Reviin 9) east canoe 1 Germ uit ain OY se lauakt Korben Register (Hegel bul) cu seal la Vara; = Cellestovensti Lodni Register (Regist eehoslovae) eu seit Pra. ia lane, ston ovine! care ba cunoerat dexvollaea conor aca ae a a na gf Regal Nenad Ronn RAN ae Aan mae aac ala fo Santonjul vel (taboos dimension ean rpc one) tn cca eae Tegra Naval Roman ers erga de sat pentru supravegherea hai si dscns velo lier Tati cc tice rs ls men ih aavelenin cotenmiene ca sunt le hr, paturea sili omen De tare Nye ti maceltne nteriaue:ConervresIntgHli lsiratriorUanspe. LE Glctudlt seravegheca tebe unis Indep ceioreevine ‘iinet vee In alivitaien de supraveghere,FLN.R. aplic unnateree gull egal geecrale ae sproveghese () lasilnes 9 cousin wvelor maritime, euprin~ Al Clasiicarea; cau Corp . = Alt Trataagi, eemipamente gt dotiis lav =av SAL Vi Proteetia entra incendiil =A Vir Instat de masts = ALVIN Thatalafit ew cabalaturs = ALIX’ Masini st mecanisme; ; TAX Caldari (cazane) schimbatoare de cGldurd 51 recipient sub preshune; —ALXI — Echipanente clectotebaice:= AL XIL —Instalatii_trigoriice; SAL XI— Materiale; TAL XIV Sudare; 5 —_ Regul penta cehipanentel navelormasitne, onfome 4 — Regul pent tnite de incateare ale navelor marie roe ‘tru istalatiile de ridicare ale mavelor mati- o° =. Regul pentru clasifiearea $1 eonstruc{ia nayelor de navi- ae Interior Aceste regul se plied urmitoarelor etegorit do nave (in ons ° egort de ave (In construetle aa fa Sipe de pasgerh, nave, rors = Rie atapropulats marine” c_puteres moyailor principal 75.00 OW) abel matt, sade navies teiona cu pulerea maya principale de 50 CP (36 kW) sau mai mult; irae Ee aie taal bt de mat at lesa RANA. acordathunel nave, indie faptal et masini, corul, sta Ini ehpnintne ave pec ji vena ‘stumateriaele care int enedtracin acestora,suttace prescplile regular aplieate In eazl ress jeinave este atestati prin cliberarea unui conptne tt dot Regi paste pissed imbolul fundamental poate aves forma: we eaaal navelorautoprepiales = in cian! navelor wepropatsae = In prima fraetie ( (cor (magia iste mi myo Gm nod dle spravghee win frachia a 2-0 M indies mavigalie maritina, iar wumitoral regiunea de navigaties (0 — pentru navele destinate navigatiet maritime nelimitate; 3 — pentru navele destinate navigntiei costiere sau de radi. 42, REGUIAMENTE $1 CONVENTIL INTERNATIONALE _ Balti pl sv cn apts ic a ee pice tena srl nets ea See eStuee tell anasie ng nee eet SES Sa ea rea a no cite otic ast PE emacs at pp ecient en sg ato nee om ne ae Dervoltarea construtilor navale, impuse de:cregterea trafeului de mit: trier taeat ca problema stabiirit ur reguli pentru determinarca Berga! fa, «Hem peowupe tn cel mal nal grad autorieatie naval din ie cu HAN flote comerciale. renal 1835 apar primele reguli ale Registralui Naval englen core pres. cru in border inn e 8 ine pen Ceca pieior (0.39 m) de hie criu wn WGfteror au fost elaborate fd ete alte state regull cu privity In Ste navel salut liber siinim, regull ce difereau de cele englere. Roma a provoeat serioase divengente fntre state, devarece anmalont din Aunt ue cor eget acordau un bord iber minim mat mie (8-U-Aw Gere din HR) taeean coucurenfa armatorilor englez ml 1931 Conferina Internajfonald dela Londra unified teate regi sie UAH ber, elaborind o eonventieinternaionald pentru stabilives bor 1 de per exininy linilor de Increase maxim, conventje 18 care o sderat Gifara noastrs. In 1948, ea a fost adopt “de nave gf imbund= $i aD anal 1996 prin yConventia privin Vinile de fhcércare’. a prance bord Iiper minim este obligalorie pentru toate navele comer- snk al ebro tonaj bru este mai mare de 160 tone-registru. ‘ushiwea, bordulai Tiber minim este de regult faeredinjata registrelor te (ature care plied line de Iacireare pe bordajele navelor 1 Teel te a caifiate de bord liber valabile o anumité perioada de timp. AitA conven{ie deosebit de important esle »Conventia international pentn grotvenviett mane pe mare’ Aceasta font claborall fs) 101 ent eats in 1900 i ivitain Ongena nterguvernamentall 995 Bet taritimo™ ba Londra. x aera convengie adersI fara note In fanul 1967, Conven{ia internaffonalé pentrn verotiten wielt umane pe mane” se. rex Yaaiouate gh nu se apl fer mumai la navele cate efeetueazi vaije ‘urmitoarele e274 = navelor militares T avelor de macfuri eu un tona} mai mie de naavelor fart mijloace de propulsie mee favelor de lemn, de construetie prinitivas T fahturitor de agrements = mavelor de peseuit. Ja baze regulilor stabilite de ,Conventia international pentra ocrotineg viepi ume pe mare” ae fac inspectil uavelor de cite organele competen a SREENE Ae favernul (it respeetive, tn ura chrora se elibercazl certfiente ‘de siguranga. “Convenjia international pentru cerotiea vietii wmane pe mares tin 1900 o mferd ta: compartimentarea navelor si stabilitatea lor, masini 9! insta; Init lecince, protetia contra incendilor,utilje de. salvar, conditit tenis ce trebuie af fe indeplineasea radiotelegrafia si radiotelefonia, Galil, tausportul eerealelor, ansportnl mirfuritor periculoase, Ta sfara de conventiile enumerate mai sus, care sint cele mat i mai existh sl alo convenhi st reguli: —Conventia pentra prevenirea pe ‘elaborati la Geneva in anul 19545 ret eault privind amensjarile pentru eclipa, din 1950, eu wnele sup rmentirt ulterioare; Jiri apelor mari en idrocarburls a