Professional Documents
Culture Documents
Privind "Proiectarea
CUPRINS
Capitol 1. Generalitati.
Capitol 2. Clasificarea podetelor tubulare.
Capitol 3. Durata de viata, domenii de aplicare
Capitol 4. Sectiuni transversale.
Capitol5. Definitii, terminologie, referinte, alcatuirea constructiva generala.
Capitolul 6. Conditii tehnice. Caracteristici mecanice si rezistenta
materialelor utilizate in sistemul structural.
Capitolul 7.Metodologii de proiectare corelat cu metode moderne de evaluare
a incarcarilor si solicitarilor dezvoltate sub actiunea acestora (impingerea
umpluturilor, actiunea incarcarilor utile, etc).
Capitolul 8.Metode de dimensionare si calcul a structurii podului tubular la
starile limita curenta (capacitate portanta, stabilitate, deformatie).
Capitolul 9.Metode de dimensionare si calcul a buloanelor de imbinare si
asamblare a componentelor structurii podului tubular.
Capitolul 10.Dimensionarea hidraulica.
Capitolul 11.Scheme de montaj si metodologii de executie a podurilor
tubulare, corelat cu executia umpluturilor.
1
1.1.5.O cerinta esentiala a acestei structuri este ca placile metalice sa fie foarte bine
prinse intre ele, asigurand etanseitatea si conlucrarea statica .
1.1.6.Un exemplu de astfel de structura des intalnita este reprezentata in Figura 1.
Figura 1. Sectiune printr-un podet din tabla ondulata.
a) Ondulatii mici
b) Ondulaii medii
c) Ondulaii mari
Imbinare circumferentiala
Imbinare longitudinala
Imbinare circumferentiala
de agresivitate, care
nu
10
13
Figura. 6.
3.7.5.Realizarea
Figura. 7
3.7.9. Trotuarele trebuie s aib o lrgime minim de 0,70 m i un gabarit
suficient.
3.7.10. Iluminarea acestor lucrri trebuie fcut asemntor cu cea a
pasajelor inferioare sau subterane.
3.7.11. Dimensiunile acestor lucrri i necesitile estetice, duc obligatoriu la
adaptarea unei grinzi de coronament i a unui pereu la intrare si iesirea din pod.
3.7.12. Pasajele pentru pietoni trebuie dimensionate n funcie de importana
lor i de traficul pietonal prevzut, eliminand senzatia de strivire pe care o resimt
cei ce le folosesc, mai ales n cazul lucrrilor relativ lungi. In special deschiderea la
nivelul umerilor trebuie s fie suficient, formele circulare sau eliptice cu axa mare
vertical fiind mai bine adaptate n aceast privin dect formele joase.
Capitolul 4.Sectiuni transversale
4.1.Tipurile de sectiuni ale podurilor si podetelor realizate din tabla ondulata sunt
prezentate in Figura 8. Aceste tipuri sunt:
a)Tuburi circulare cu raza (R) constanta ( figura 8 A).
b)Arc cu o singura raza numita raza de la partea superioara (R=Rt). Acest tip este
realizat cu fundatii de beton dupa cum este reprezentat in figura 8B.
c)Elipsa orizontala sau asimetrica . Realtiile dintre raze ar trebui sa fie Rt/Rs4 si
Rb/Rs4
15
d)Elipsa verticala, uzual folosit cu un raport intre raza de la partea superioara sau
raza de la partea inferioara (Rt sau Rb) si raza laterala sau de colt (Rs) de
aproximativ 0,95. Modelul de calcul este aplicabil cand raportul 2H/D1,2.
e)Tub arc (definita de 3 raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb) si raza de
colt (Rc)). Acest tip este reprezentat in Figura 10.C. Conditiile sunt ca Rt/Rc5,5 si
Rb/Rc10.
f) Arce realizate din placi metalice curbe cu doua sau trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc). Pentru acest tip de pod, razele
ar trebuii alese astfel incat sa respecte Rt/Rs4 si Rc/Rs4.
Podete cu sectiune casetata, unde relatia intre raze este Rt/Rs12.
Figura 8.B Arc cu o singura raza numita raza superioara (R=Rt). Acest tip este
deobicei realizat cu fundatii longitudinale.
16
Figura 8. D Elipsa verticala, cu un raport intre raza superioara (Rt) si raza laterala
sau de colt (Rs) de aproximativ 0,95. Aceasi conditie se aplica si la raportul Rb/Rs.
Modelul de calcul este aplicabil cand 2H/D1,2.
17
Figura 8. E Podet arc (definit prin trei raze: raza superioara (Rt), raza inferioara (Rb)
si raza de colt (Rc)). Acest tip este reprezentat si in Figura 10.F
Figura 8 F Arc alcatuit din placi metalice curbate cu trei raze diferite: raza
superioara (Rt), raza laterala (Rs) si raza de colt (Rc).
dimensiuni (m)2
dimensiune (m)
dimensiune (m)
dimensiunea particulelor reprezinta greutatea cernuta in
procente (n%) reprezentata printr-o curba
diametrul boltii
dimensiunile amprentei rotii (m)
porozitate
distanta de la margine pana in centru golului la marginea
placii de hotel (m)
functii folosite pentru simplificare
rezistenta otelului si boltilor (MPa). Indicii folositi in
conformitate cu BSK 99 sunt descrisi la fiecare capitol in
parte
inaltimea podetului in profil
inaltimea de ondulare, cutare, referitoare la podetele din tabla
ondulata (mm). Pentru definitie a se vedea Anexa 1.
grosimea umpluturii de balast (m)
adancimea de acoperire (m) (= distanta minima dintre partea
superioara a tubului (tablei ondulate) si suprafata, cum ar fi
suprafata rutiera),
pentru calcul, valoarea redusa a grosimii de umplutura (m)
luand in considerare faptum ca coronamentul tubului se ridica
in timpul umplerii cu pamant
modulul
lungimea tangentei (m). Pentru definitie a se vedea Anexa 1
numar
presiunea dintre tub si pamant3 (kN/m2 )
presiunea de referinta (kN/m2)
incarcarea echivalenta din trafic (incarcare liniara) (kN/m)
incarcare distribuita din trafic (kN/m2)
factorul de reducere pentru factorul de amplificare dinamic
19
s
t
x,y
Majuscule
A
A
As
Cu
D
distanta (m)
grosimea tablei de metal (mm)
coordonate
Q
R
Rb
Rc
Re
H
Es
Esd
(EI)s
FRvd
FRtd
I
Lbest
Mu
Md, Ms, Mt
Ncr
Ncr,el
Nd, Ns, Nt
Nu
20
Rs
Rt
RP
Sv
Sar
W
Z
Litere grecesti
c
crown
solicitate axial)
raza laterala (m), vezi Figura 1.3
raza de la partea superioara, vezi Figura 1.3
gradul de compactare relativa (%) dupa cum a reiesit din
incarcarea standardizata Proctor, in caz ca acesta nu a fost
specificat
parametru de calcul
factorul de reducere pentru pentru incarcarile din suprasolicitare
datorata efectului de arcuire
modulul geometric al sectiunii (mm3/mm)
modulul plastic al sectiunii (mm3/mm)
Z/W
parametru de calcul
4 Indicele k este utilizat pentru caracteristici, d pentru caracteristicile de proiectare
si cv referitor la acoperire (umplutura)
5Clasa de siguranta recomandata pentru structuri cu deschideri de mai putin de 15 m
este 2, rezultand n=1,1.
1
2
cv
ot
s
parametru de calcul
parametru de calcul
efort unitar
v
efortul unitar in pamant din incarcare unitara
b) Referinte
-Abdel-Sayed G.,Bakht B.,Jaeger
L., G., (1994)
-BKR(1998)
-BBK 94 (1994)
-CHBDC (1998)
-Pettersson L (1998b)
-Samagina Z., (2001)
-VAG 94
-Vagverket (136)
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
-***
publice .
-O.G nr 20/1994 privind punerea in
siguranta a fondului construit
existent.
-H.G nr 925/1995 penru aproarea
regimului de verificare si
expermentare tehnica de calitate a
proiectelor ,a executiei lucrarilor si a
constructiilor.
-O.G nr 43/1997 privind regimul
juridic al drumurilor cu modificarile
si completarile ulterioare.
-H.G nr 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora.
-Ordinul MLPAT nt 77/-96.
Indrumator privind aplicarea
prevederilor Regulamentului de
verificare si epertizare a proiectelor
,a executiei si a constructiilor.
-STAS 3221-90.Poduri de
sosea.Convoaie tip si clase de
incarcare.
-STAS 500/1-89. Oteluri de uz
general pentru constructii.Conditii de
calitate.
-STAS 500/2-80 Oteluri de uz
genaral pentru constructii.Marci.
-STAS 500/3-80 Oteluri de uz
general pentru constructii rezistente
la coroziunea atmosferica.Marci.
-STAS 200-75 Incercarea
materialelor.Incercarea la tractiune.
-STAS 6774-79. Incercarea
metalelor .Incercarea la incovoiere
prin soc dupa imbatranirea artificiala.
-SR EN 10045-1:1993; SR
13170:1993. Incercarea
materialelor.Incercarea la incovoiere
prin soc la temperaturi scazute.
-STAS 1242/1-89/ Teren de
25
fundare.Prescriptii de cercetare
geologico-tehnica si geotehnica a
terenului de fundare.
-STAS 1242/2-83.Teren de fundare .
Cercetari si studii geologico-tehnice si
geotehnice specifice traseelor pentru
cai ferate si drumuri.
-STAS 1242/3-87 Teren de
fundare.Cercetari prin sondaje
deschisee efectuate in pamanturi.
-STAS 2745-90. Urmarirea tasarii
constructiilor prin metode
topografice.
-***
-***
-***
Figura. 9.
1.- fundatie nou executata ; 2.- umplutura de pamant laterala; 3.- fundatia
rutiera; 4.- imbracamintea rutiera; 5.- terasamentul drumului.
6.1.2.Metoda de calcul si proiectare din acest normativ cere ca volumele de pamant
din jurul tubului 1, 2, 3 si 4 sa aiba proprietati cuantificabile si testate. Pentru aceste
26
volume de pamant, cat si pentru volumul de pamant 5, sunt si alte cerinte care nu
sunt direct legate de proiectarea podetului.
6.1.3. Pentru pamantul aflat in afara acestor zone, cum ar fi zona 5, pot fi folosite si
alte materiale de umplutura, care sa respecte conditiile tehnice prevazute de STAS
2914 84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice de calitate.
6.1.4. Umpluturile de pamant trebuie sa indeplineasca, in principal urmatoarele
conditii :
d)
Din aceasta categorie fac parte materialele sensibile la ap, a cror folosire
ca rambeu de tub nu poate fi admis dect dac sunt puse n lucrare n condiii
foarte apropiate de cele care s satisfac condiiile privind:
- obinerea unui modul suficient pentru dimensionare;
- conservarea valorii acestui modul pe termen lung.
29
D1
B3
D2
D3
D < 50mm
% < 80 m:< 5%
% > 2mm: <
30%
D: < 50 mm
% < 80 m:
5 i 12%
% > 2mm: >
30%
ES 25
D: < 50 mm
%<80 m:<5%
D: cuprins ntre
50 i 250 mm
%<80 m <5%
cret dens
CRa d> 1,7 g/cm3
Exemple
Nisipuri
Nisipuri
Nisipuri
dune*
Ordin de mrime
a modulului de
considerat (1)
Observatii
Cu toate c n principiu
50-100Mpa sunt insensibile la ap,
aceste pamanturise pot
foia la punerea n lucru
dac aceasta se
efecueaz n condiii
hidro. defavorabile
(strat de ap)
Dup aezare i
50 - 100 MPa caracteristici
(drenaj)
Pietriuri
Valorile de modul cele
aluvionare 50-300 MPa
ridicate corespund
sau
rocilor concasate
concasate
Unele din aceste
aluvionare 80-300 MPa
necesit o
Roci
Modulele cele mai
sau
mari
corespund
concasate
rocilor
sfrmate sau
Granularitatea acestei
crete dup extracie
Cret 150-200 Mpa
adesea o sfrmare
30
fragmentare
suplimentar
(1)
(2)
(3)
(4)
600 mm, la a
Ordin de mrime
a modulului de
considerat
Observaii
30-80 Mpa
30-60 Mpa
Idem
Idem
Cele mai argiloase
din aceast clas
15-60 Mpa
30-80 Mpa
D:<50mm
% < 80 m
ntre
Pietriu
5 i 12%
ri
%> 2 mm: >
argiloas
B4m 30%
30-100 Mpa
e
ES<25
W%: intre:
(1) (Ip):
indice de plasticitate
(2) W%:
coninut n ap natural
(3) WOPN:
coninut n ap proctor normal
Clas
a de
sol
R.T.
R.
Caracteristici de
identificare
D: < 50 mm
%<80 m ntre
12 i 35%
B5m
Ip < 10
W% ntre:
W0PN-2 i W0PN+l
D: < 50 mm
B6m %<80 m ntre
12 i 35%
Ip > 10
W% ntre:
W0PN-2 i W0PN+2
D: < 50 mm
%<80 m ntre
C1m 10 i 20%
W% ntre:
W0PN-2 i W0PN+4
Exemple
Ordin de
marime a
modulului
de
considerat
(1)
Nisipuri si
pietrisuri
30-100
Mpa
Nisipuri si
pietrisuri argiloase
30-100
Mpa
Argile silicioase
Argile cu piatra
poroasa
20 100
Grohotisuri
Mpa
MarneRoci alterate
Aluviuni grosiere
Idem
Observatii
Granulozitatea
acestor materiale
poate necesita o
sfaramare de 100
mm.
D: < 250 mm
%<80 m
ntre 5 i 10 - 20%
W%:
C2m
Idem
Astfel ca
materialul sa fie
intr-o stare de
umiditate medie
50 - 150
Mpa
Materiale
evolutive cu
structura grosiera
fragila, fara sau cu
putina argila.
Evolutia lor
conduce la un
pamant putin sau
deloc sensibil la
apa de tip B1 - B4
sau D.
50 - 200
Mpa
E2
Materiale cu gresie
Conglomerate
Roci Puzzolanice
Sisturi arse
Starea de
umiditate a acestei
clase de soluri nu
poate fi apreciata
decat vizual ca
urmare a
dificultatilor
practice de a
efectua incercari
pe soluri atat de
grosiere
Granulozitatea
acestor materiale
va necesita
aproape
intotdeauna o
sfaramare la 100
mm.
Granulozitatea
acestor materiale
obtinute dupa o
extractie poate
necesita o
sfaramare sau o
fragmentare
suplimentara.
Compactarea va
trebui ralizata
foarte ingrijit
pentru a obtine
siguranta ca
evolutia va fi
terminata inainte
de punerea in
functiune
33
Exemple
A1h;
A2h;
A3h;
B2h; B4h;
B5h; B6h;
C1h; C2h;
Nmoluri i
argile umede.
Nisipuri i
pietriuri
argiloase
umede.
A1s; A2s;
A3s;
B2s; B4s;
B5s; B6s;
C1s; C2s;
Nmoluri i
argile
uscate. Nisipuri
i
pietriuri
argiloase
uscate.
A3 cu
> 35 A4
Argile plastice
la
foarte plastice
C3;D4
Marne
Aluviuni
grosiere
Roci minate
34
- raza de curbur;
- diametrul de gurire al orificiilor pentru buloane i poziia acestora.n raport
cu vrful unei unde.
6.2.1.4. Caracteristicile mecanice ale tablelor sunt definite conform normelor si
anume:
- rezistena la traciune Rm;
- limita de elasticitate Re ;
- alungirea la rupere A ;
- Re / Rm = 0,74.
Conditiile tehnice generale si caracteristicile fizico-mecanice ale otelului vor
corespunde caietelor de sarcini elaborate de furnizor si/sau agrementelor tehnice.
6.2.1.5. Caracteristicile mentionate sunt determinate pe epruvete prelevate dn
tabla, conform schemei de mod de operare nr.5 din anexa 3 i supuse unei probe de
traciune, conform SR EN 10002 -1/95 Materiale metalice.Incercarea la
tractiune. Valorile caracteristice de luat n considerare sunt mediile valorilor
msurate pe trei epruvete de tabl. Se impune folosirea unor oeluri cu un coninut
n siliciu mai mic de 0,04 %.
6.3.Distanta minima intre tuburi adiacente se stabileste astfel:
6.3.1. Distanta minima, a, ( Figura 10), dintre doua podete dispuse paralel de tipul
A,C,D sau E, este valoarea maxima dintre 1,0 m si D/3 pentru podete cu o
deschidere mai mica de 9,00 m.
6.3.2.Pentru podetele cu deschidere mai mare sau egala cu 9,00 m, distanta dintre
tuburi trebuie sa fie mai mare sau egala cu 3,00 m sau:
D 3; a 1 m
3 < D 9; a = D/3
9 < D; a 3
36
Figura 10. Distanta dintre podetele dispuse paralel trebuie sa fie suficient de mare
pentru a putea permite compactarea pamantului si astfel terenul dintre
aceastea sa aiba proprietatile necesare.
6.3.3. Pentru podete de tip B, F sau G, vezi Figura 8, o distanta de cel putin 0,6 m
poate fi acceptata, daca fundatiile au capacitatea portanta necesara, de exemplu a
0,6 m, dupa cum se vede in Figura 11.
Figura 11. Pentru podete dispuse paralel de tip B, F sau G, ( Figura 8), zona de
delimitarea a 0,6 m poate fi acceptata, dar distanta trebuie sa fie
suficienta pentru a putea permite compactarea. In aceasta figura distanta a
reprezinta cea mai mica distanta dintre profile.
ELEMENTE DE PROIECTARE
Capitolul 7. METODOLOGII DE PROIECTARE CORELAT CU METODE
MODERNE DE EVALUARE A INCARCARILOR SI SOLICITARILOR
DEZVOLTATE SUB ACTIUNEA ACESTORA ( IMPINGEREA
UMPLUTURILOR, ACTIUNEA INCARCARILOR UTILE,ETC)
a. Principii generale de calcul
7.1. Principiul de calcul din acest normativ are la baza conlucrarea dintre tubul
metalic si materialul structural de umplutura. La proiectarea unui podet, se
presupune ca acesta are o sectiune uniforma in directia longitudinala a tubului.
37
7.2. In modelul de calcul se poate considera o fasie de un metru din toata lungimea
podetului supusa incarcarii cu fortele ce actioneaza perpendicular pe axa tubului.
Daca podetul isi schimba sectiunea, atunci fiecare zona trebuie verificata. Acest
lucru se aplica si daca grosimea materialului de umplutura variaza in lungul
podetului.
7.3. La incarcarile din trafic, partea superioara a sectiunii podetului poate fi
considerata separat. Acest arc superior are suporturi elastice ale caror
caracteristici sunt definite de aportul umpluturii ce inconjoara structura pentru a
prelua incarcarile. Arcul este de asemenea rezemat elastic datorita masei de pamant
ce se afla deasupra acestuia.
7.4. Podetele unde materialul de umplutura nu corespunde cu caracteristicile
prezentate in tabelele nr. 1 si 2 ( exemplu: materiale usoare de umplutura), nu fac
obiectul acestui normativ. Pentru aceste tipuri de podete trebuie stabilite
caracteristicile materialului de umplutura, (modulul tangential si densitatea
acestuia), pentru ca ulterior sa se poata determina parametrul de rigiditate.
b. Grosimea umpluturii la cheia podetului
7.5. In normativ parametru de rigiditate ( f ) este cuprins 100 f 100.000. Se
recomanda ca grosimea materialului ce acopera podetul ( hc ) sa fie cel putin 0,5 m.
7.6. Zona din suprastructura drumului, care este permanenta va fi inclusa (in hc zona de umplutura de deasupra podetului) in modelul de calcul ( exemplu: daca
trebuie inlocuita suprastructura drumului trebuie verificat daca grosimea redusa de
umplutura poate prelua incarcarile temporare care ar putea aparea in timpul
lucrarilor).
NOTA: In acest normativ, valorile pentru momente si forte nu tin cont de masurile
speciale ce pot apare in timpul realizarii umpluturii. Daca astfel de masuri sunt
adoptate, trebuie sa ia in considerare conditiile modificate.
38
7.13. Pentru grosimi mai mari ale umpluturii de material, influenta incarcarilor din
trafic este mica si astfel factorul de reducere va fi si acesta mic.
Coeficientul de reducere, rd
41
Figura 13.Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
cu pamant din jurul si deasupra tubului, raportul dintre acoperire si
adancime hc/D si cel dintre sageata si deschidere H/D pentru situatia in
care densitatea materialului este aceeasi si deasupra si sub nivelul
coronamentului.
Figura 14. Relatia dintre forta normala datorata incarcarii permanente din umplutura
de pamant din jurul si de deasupra tubului, raportul dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime hc/D si raportul dintre sageata si
deschidere H/D pentru cazul in care densitatea pamantului, , este
aceeasi atat deasupra cat si sub coronament.
7.19. Coeficientul Sat include si efectul de boltire al terenului de deasupra podetului
care apare odata cu grosimi mari ale acestui strat. Daca podetul este amplasat intr-o
zona de debleu in teren natural sau stanca, acest efect ar putea fi calculat astfel:
Unde:
cv,d - unghiul de frecare interna al materialului cu care se acopera podetul ultilizat
in proiectare,
tan cv , d =
tan cv , k
n m
42
Figura 15. Coeficientul de boltire, Sat, in functie de raportul relativ dintre grosimea
stratului de acoperire si adancime pentru diferite unghiuri de frecare
interna ale materialului de deasupra tubului.
Tabelul 4 contine valorile Sv, pentru diferite tipuri de terenuri n = 1,1.
Materialul din
Sv
cv,k
cv,d
tancv,d
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta
45
35
0,70
0,24
Stratul de
40
30
0,59
0,23
baza
Sub stratul de
43
33
0,65
0,24
baza
Tabelul 5 Calculul valorii Sv, cand n = 1,2.
Materialul din
cv,k
cv,d
stratul ce
acopera tubul
Piatra sparta
45
33
Stratul de
40
28
tancv,d
Sv
0,64
0,54
0,24
0,23
43
baza
Sub stratul de
baza
43
31
0,60
0,23
Incarcari distribuite
7.20. Incarcarile distribuite maresc valorile fortelor normale si a momentelor
incovoietoare.
Incarcari concentrate
7.21.Incarcarile distribuite rezultate din incarcari punctuale cum ar fi rotile
vehicolelor pot fi calculate conform metodei Boussinesq ( Anexa 4).
Calcularea incarcarii liniare echivalenta, ptrafic si a fortei normale datorita
traficului
7.22. Metoda este bazata pe conceptul prin care traficul actual este echivalat, cu
ajutorul distrubutiei eforturilor intr-un solid semi infinit conform lui Boussinesq, cu
o incarcare liniara care va produce acelasi efort vertical la nivelul coronamentului
tubului.
Relatia pentru efortul vertical la o anumita adancime z (sub incarcare) cauzat de
incarcarea liniara p aplicata unui solid semi infinit, Boussinesq a obtinut:
44
7.23. In absenta unei metode mai exacte, ecuatiile mentionate sunt folosite pentru a
determina efortul vertical in punctul respectiv (conform lui Bussinesq ) si incarcarea
liniara echivalenta la punctul unde se banuieste ca se va obtine cel mai mare efort
vertical, se obtine cu relatia:
7.24. In Anexa 4 sunt prezentate exemple de calcul pentru incarcari tipice din trafic .
Fortele din peretii tubului sunt calculate astfel.
Daca: hc,red / D 0,25 ;
Nt = ptraffic + (D/2)q
Nt = 0,5*ptraffic +(D/2)q
Figura 16. Relatia dintre efortul normal si incarcarea liniara echivalenta p din trafic
in functie de raportul dintre grosimea stratului de acoperire si adancime
hcred/D cand q = 0.
45
Unde :
Esd - este modulul tangent de proiectare pentru teren ;
(EI)s - este rigiditatea la incovoiere a tubului.
7.26. Modulul tangent al terenului depinde de distributia predominanta a
eforturilor din teren. Metoda de calcul a modului tangent este data de Anexa 2.
7.27.La proiectarea unui podet, folosind diferite materiale pentru umplutura de
intaltimea (hc+H/2), se ia in calcul valorea lui f.
7.28. In modelul simplificat, este necesar doar gradul de compactare. Acesta poate
fi determinat fie prin incercarea standard Proctor, metoda RPstd sau metoda
modificata, metoda RPmod.
7.29. Relatia dintre incercarea Proctor standard si Proctor modificata pentru
frecarea materialului este: RPstd = RPmod + 5%.Conditiile pentru gradul de
compactare sunt prezentate in Anexa 2.
46
47
Figura 18. Cand grosimea stratului de umplutura de deasupra podetului este mare,
momentul de la nivelul coronamentului schimba semnul si astfel
valoarea va fi pozitiva.
Incarcari din umplutura de pamant
7.31.Momentul incovoietor rezultat din presiunea exercitata de teren poate fi
exprimat prin ecuatia atat pentru Strarea Limita de Serviciu, cat si pentru Strarea
Limita Ultima.
Nota1: Ecuatia are la baza faptul ca atunci cand umplutura este compactata in
jurul structurii, aceasta este impinsa spre interior din lateral si astfel apare un
moment negativ la nivelul coronamentului. Acest moment negativ este maxim cand
umplutura ajunge la nivelul coronamentului .Cand se va realiza umplutura si
deasupra coronamentului, structura este impinsa in jos si astfel acest moment este
redus. Daca inaltimea umpluturii este mare momentul la nivelul coronamentului
poate devenii pozitiv (figura 18 ).
Nota 2:Pentru constanta adimentsionala f , se vor folosii urmatoarele unitati de
masura :
- pentru modulul tangent - MPa;
- pentru modulul de elasticitate al otelului - Mpo;
- pentru momentul de inertie se va utiliza valoarea caracteristica a modulului de
elasticitate a otelului( m4/m).
7.32. Variatiile momentului de calcul datorat materialului de umplutura din jurul
tubului si celui de deasupra pot fi determinate daca se considera coeficientii pentru
incarcare permanenta (maxim si minim). Acest lucru inseamna ca pentru materialul
folosit pentru realizarea umpluturii pana la nivelul coronamentului se va utiliza un
coeficient cu valoare ridicata, pe cand un coeficient cu valoare mica este adecvat
pentru umplutura de deasupra acestui nivel.
7.33. Materiale diferite trebuie luate in considerare separat cand este determinata
valoarea de proiectare a momentului de incovoiere datorat incarcarii din pamant.
48
Coeficientii raman aceasi pentru orice tip de material daca acesta este folosit sub sau
peste nivelul coronamentului.
daca
daca
51
52
Figura 25 Parametru f4IV folosit pentru a calcula momentul datorat incarcarii din
trafic functie de raportul Rt /Rs.
Diagrame de momente pentru podetele cu sectiune variabila.
7.35. In cazul in care podetul are o sectiune constanta se calculeaza momentul in
sectiunea coronamentului unde eforturile datorate incovoierii sunt cele mai mari.
In unele situatii este mult mai economic sa se utilizeze placi de rigidizare care sa
creasca capacitatea portanta in zonele cele mai expuse, cum este aratat in Figura 26
7.36. Dimensiunile necesare pentru aceste placi de rigidizare vor fi calculate
conform principiilor indicate in Figura 27 care schematizeaza diagramele de
moment atat pentru incarcarile datorate presiunii pamantului cat si pentru
incarcarile din trafic.
placa de ranforsare. Aceste calcule pot determina daca sunt necesare si ranforsari
viitoare.
Calculul momentelor incovoietoare
7.43. Momentele incovoietoare de calcul datorate terenului si incarcarilor din trafic
au orientari diferite in puncte diferite si verificarile trebuie realizate conform
urmatoarei formule.
Momentul de calcul la Starea Limita de Serviciu este determinata conform:
Aceasta sectiune este valabila numai pentru podetele cu doua raze de curbura.
7.44.La Starea Limita Ultima, momentul de calcul este determinat conform:
56
N cr
este introdus in ecuatia (5.b), unde Ncr este calculat
Af yd
conform Anexei 5.
Iar:
Unde valorile pentru Z si W sunt date in Anexa 1. Toti parametrii se vor introduce
cu valorile lor pozitive.
8.1.3.5. Aria si valorile momentului capabil sunt calculate folosind parametrii
sectiunii transversale pentru partea superioara a tubului pentru podete ce au
capacitate si rigiditate constanta. Cand se verifica zona de colt, se vor folosi
valorile relevante ale parametrilor ce caracterizeaza aceasta sectiune.
8.1.3.6. Pentru tuburile ondulate elicoidal, la rece, care se obtin profile cu sageata
redusa , poate fi folosita in situatia in care Nu si Mu sunt impartite cu 1,15.
8.1.4.Verificarea capacitatii portante in partea inferioara a tubului
8.1.4.1.Capacitatea portanta este verificata tinand seama de lungimea
coronamentului definita pentru un unghi de 90 pentru zona cu raza de curbura
maxima. Pe langa aceasta verificare se mai realizeaza verificari si pentru fiecare
zona a tubului cu raza constanta in functie de fortele normale corespunzatoare. Forta
normala este considerata a fi aceeasi in jurul profilului si sa fie egala cu valoarea de
proiectare .
8.1.4.2.Capacitatea este verificata cu conditia :
Nd Ncr
Unde Ncr este calculat conform Anexei 5 cu urmatoarele modificari:
58
NEd, My,Ed valori de calcul ale fortei axiale si momentului incovoietor, Nd,u, Md,u.
In anumite cazuri momentul capabil se reduce conform ecuatiei B1.h.
Notatiile folosite in acest capitol nu se regasesc in acest normativ ele sunt preluate
din Eurocode.
Xy - factor de reducere pentru flambajul din forfecare, vezi 6.3.1 din EN 1993-1-1
Kyy - factorul de interactiune conform Tabelului A.1 si A.2 din Anexa A a
normativului EN 1993-1-1.
NRk = fyA si MRk = fy W rezistentele la intindere si incovoiere.
M1
Unde Cmy = Cmy,0 reprezinta factorul de corectie pentru diagrama de momente de-a
lungul boltii conform tabelelor A.1 si A.2 din EN 1993-1-1. Pentru a simplifica Cmy
poate fi considerat a fi 1,0>
Pentru sectiuni transversale clasa 1 si 2 factorul de corectie Cyy este adaugat. Cum
0 = 0 si Z = 0 , expresia pentru Cyy din tabelul A.1 poate fi simplificata astfel:
Iar,
60
Unde w y =
W pl , y
Wel , y
plastic si elastic.
Factorul de reducere Xy se bazeaza pe curba de flambaj conform EN1993-1-1
paragraful 6.3.1 si zveltetea relativa Y exprimata prin relatia
61
9.3.Intindere
Distanta dintre doua randuri de buloane paralele pentru a obtine o capacitate pentru
momentul incovoietor (cand numarul de buloane n, este cunoscut) intr-un rost, se
obtine folosind ecuatia .
Unde:
62
Figura 29 Cand rosturile de imbinare sunt pozitionate la o adancime mai mare decat
cea a coronamentului, momentul de proiectare datorat fenomenului de
oboseala poate fi redus.
- studii geotehnice;
- date referitoare la comportarea in timp a podurilor existente din zona, morfologia
albiei, etc
10.3. Debitele de calcul vor fi determinate de catre I.N.M.H., iar pe baza
prevederilor Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor
ind. PD 95-2002, se vor stabili sectiunile de scurgere. Studiul hidraulic al lucrrilor,
este in funcie de mrimea bazinului de alimentare a scurgerii ce urmeaz a se
restabili. Se disting dou cazuri:
- Suprafaa bazinului de alimentare inferioar valorii de 100 kmp;
- Suprafaa bazinului de alimentare superioar valorii de 100 kmp;
10.4. Scurgerea apei in podete si in zona podetelor este influentata de forma si
marimea sectiunii transversale a podetelor, de conditiile de intrare in podet, de panta,
de rugozitate si de conditiile de scurgere in aval de podet.
Se disting urmatoarele forme de scurgere:
- podete cu regim de scurgere cu nivel liber ;
- podete inecate amonte ( inaltimea stratului de apa H la intrarea in podet este mai
mare decat inaltimea podetului hp iar in lungul podetului nivelul apei este liber);
- podete sub presiune (inaltimea stratului de apa in amonte si aval este mai mare sau
egal cu inaltimea podetului hp); Podetele tubulare nefiind lucrri etane nu pot
funciona sub presiune, cci exist riscul s apar circulaii de ap n rambleu, de-a
lungul tubului.
- podete cu nivel liber in partea din amonte si inecate in aval.
10.5. Inlimea admisibil a apei n amonte de lucrare va fi stabilit n funcie de
condiiile impuse de teren:
- rambleul n care se afl tubul nu este conceput ca s constituie o ndiguire
deoarece lucrrile de art din apropiere ar putea suferi prejudicii dintr-o prea mare
cretere a nivelului apelor,
65
unde:
V - viteza ( m/sec);
n coeficient de rugozitate; A aria udata ( m2 );
Ri raza hidraulica;
P panta %;
nclinare specificat
()
< 10
10
Toleran
( )
1,0
2,0
Neatingerea
tolerat a
nivelului de
admisie
specificat
( mm)
40
60
Neatingerea
tolerat a
nivelului de
evacuare
specificat
( mm)
80
90
Scurgerea apei
10.10.2. La alegerea dimensiunii, a deschiderii teoretice i a proteciei la coroziune
se va tine seama si de prezenta ghetii.
Construcia poate fi astfel efectuat nct debitul cursului apei s fie afectat ct mai
puin posibil.
10.10.3.In cazul unui debit normal se va ine cont de viteza apei si de limea
cursului acesteia.
Traseul in plan
10.11. Podetul tubular se va amplasa cu prioritate n zonele apreciate ca stabile.
10.11.1. Amplasarea podetului tubular se va face intr-o zon dreapt a cursului, nu
intr-o curb (unde zona concav se erodeaz iar cea convex se mpotmolete).
67
Scurgerea de origine
Solutia ideala
Figura 30
10.13. In ceea ce privete traseul tubului nsui, se va adopta traseul cel mai direct,
fr cotituri.
68
Stabilirea traseului
10.14.Delimitarea zonei n care va fi instalat tubul se executa n moduri
diferite in functie de urmatoarele aspecte :
a)- Dac tubul metalic este situat sub un taluz rutier ( podet nehidraulic),
el trebuie instalat n asa fel nct axa longitudinal a sa, s formeze cu
axa drumului, un unghi cuprins ntre 70 si 110 (Fig.31).
b)- Dac tubul metalic este utilizat pentru dirijarea apei ( podet
hidraulic), este important s se faciliteze intrarea si iesirea apei si s se
evite orice schimbare brusc de directie, att planimetric, ct si
altimetric. In plus, pentru tuburile deosebit de lungi, trebuie avut n
vedere ca partea inferioar a tubului s nu se gseasc sub nivelul
fundului cursului de ap, pentru evitarea depunerilor pe fundul tubului.
Figura. 31
69
Profilul in lung
10.15.Profilul n lung al tubului va ine seama de nlimea rambleelor i
de debitul ce urmeaza a fi evacuat.
10.16. In acest caz trebuie s se asigure c acesta nu este susceptibil s
se adnceasc, intrucat tubul nu s-ar putea adapta dect numai dac a
fost ngropat.
10.17. In toate cazurile se recomand s nu se aeze radierul lucrrii
deasupra talvegului, ci mai curnd s se adnceasc uor acesta pentru a
evita fenomenul de subspalare, seciunea folositoare scurgerii nefiind
dect cea care ncepe deasupra cotei talvegului.
10.18. In ceea ce privete alegerea pantei, in situatia in care panta
fundului urmareste panta talvegului sau a terenului natural, sunt de luat n
considerare mai multe cazuri si anume:
a) Panta patului :
Lucrarea va fi amplasata cu panta maxim pe care o poate permite
adncimea fundului prin curire.
b)Panta talvegului este normal (de la 0,5 - 6%);
Va trebui ca panta viitoarei lucrri s fie fixat ct mai aproape de
aceast pant.
10.19. In cazul in care sunt utilizate mai multe tuburi, se vor lua masuri
de evitare a depunerii de sedimente sau corpuri plutitoare, care
favorizeaza astuparea n timp a unei pri din debueu.
70
Figura 32
10.20. Configuraia extremitilor poate avea consecine importante
asupra eficacitii hidraulice a tubului si a comportrii, att n
momentul construciei, ct i n exploatare.
10.21. In toate cazurile se prevede cel puin o protecie de taluz la
periferia tubului constituit dintr-un pereu etan i din ziduri
antieroziune completat dac este nevoie prin alte dispozitive (pinteni,
etc).
10.22. Dimensionarea tubului se stabileste prin compararea eficienelor
hidraulice respective ale diferitelor forme. Formele joase sunt n general
mai eficiente hidraulic dect foma circular. Energia minim necesara
pentru evacuarea unui debit dat este mai ridicat n cazul unei forme
circulare dect n cazul unei forme joase.
10.23. In cazul n care forma foarte joas este corespunzatoare, iar
condiiile de fundare o permit, se va avea in vedere folosirea unui arc.
71
11.4.10. Instalarea corect a unui tub metalic trece prin urmtoarele etape:
a) - Stabilirea traseului
b) - Realizarea terasamentului si a patului de fundare
c) - Tasarea sub ncrcare
d) - Descrcarea si punerea n ordine a elementelor
e) - Montarea structurii
f) - Protejarea extremittilor
g) - Rambleerea
h) - Compactarea
11.6. Terasamentul si patul de fundare
11.6.1.Tuburile metalice se vor aseza pe un pat uniform, rezistent si lipsit de
asperitti ( ele nu trebuie s fie asezate direct pe beton). Pentru garantarea unei
aderente perfecte, trebuie fcut n asa fel nct, patul de asezare s aib acelasi
profil ca fundul tubului.
11.6.2. Patul de asezare trebuie s fie compus din material granular compact n
grosime de 15/20 cm. Dac terenul nu ofer dect o portant slab, ltimea
patului de asezare trebuie s fie de dou ori mai mare dect diametrul sau
deschiderea tubului.
11.6.3. Adncimea santului va trebui s permit o repartitie corect a presiunilor
pe terenul adiacent.
11.6.4. In cazul asezarii pe un teren stncos, este necesar s se intercaleze un
material granular compact n grosime de 20/40 cm si s se interpun ntre tub si
stratul de fundatie un strat de nisip necompactat, monogranular, ( uscat si curat ),
pe o grosime de aproximativ 10 cm, pentru a garanta o aderent perfect.
11.6.5. Inlimea de acoperire a unui tub este grosimea rambleului deasupra
cheii de bolt a lucrrii, cuprinznd i drumul suportat.
75
11.6.7.Un tub metalic se poate sprijini direct pe terenul virgin pe patul anului
atunci cnd acesta este omogen, puin sensibil la ap i cnd prezint caliti
suficiente.
11.6.8. Decaparea pmnturilor vegetale i eliminarea punctelor tari (blocuri
stncoase, aflorimente,...) i a eventualelor buzunare de pmnt inconsistent
puse n eviden prin recunoatere sau descoperite n cursul execuiei.
Fundaiile astfel create vor fi umplute cu un pmnt bun, compact, eventual
luat din apropiere.
76
14.6.9. Cnd aceste neomogeniti sunt prea numeroase, sau cnd terenul
virgin este prea sensibil la ap, puin consistent sau stncos, este indispensabil
s se prevad punerea n lucru a unui strat de pmnt granular de bun calitate,
constituind o fundaie artificial, ntre patul anului i partea inferioar a
tubului.
11.6.10. In cazul prezentei unor pmnturi moi i puin consistente este posibil
s se prevad tratarea pmntului existent n vederea mbuntirii calitilor
sale geotehnice (compactare dinamic, prencrcare, execuia de coloane
balastate,...),
11.6.11.Fundaia arificial, care nu este dect o substituire de teren pe o
grosime limitat, se ntinde sub toat suprafaa lucrrii. Totui, n sens
longitudinal, ea poate s nu se ntind dect pe o zon anumit, bine delimitat,
n care terenurile virgine nu prezint calitile cerute.
11.6.12.In anumite situatii, se prevade n plus instalarea unui geotextil
anticontaminant ntre fundaia artificial i terenul virgin.
78
Figura 33
Aceast msur i asigur tubului o nclinare constant dup tasare si evit
stagnarea apei n interior.
11.8.Controlul lucrarii
11.8.1. Proiectantul va intocmi programul de faze determinante ce va fi aprobat
de Inspectoratul de Stat in Constructii.
11.8.2. Fazele determinante stabilite de comun acord ntre beneficiar,
inspectoratul de stat in constructii si antreprenor (eventual si furnizor), asfel ca
modalittile de control si interventie pe santier s fie bine definite.
11.8.3. Controalele ce se efectueaza sunt:
a ) Msurarea sectiuni tubului
- numrul minim de sectiuni de control va fi de 3, din care una la centrul tubului
si una n imediata vecintate a fiecreia din extremittile sale;
- precizia msurrilor va fi de cel putin 0,5cm.
b) Controlul dimensiunilor artate mai sus cel putin la fiecare din etapele
urmtoare:
79
Figura. 34
Figura. 35
a) Structuri MP100 - MP150 - MP200
11.11.3. Tuburile metalice cu ondulatii T100 - T150 -T200 ( tabelul nr. 7 ) pot fi
livrate cu sectiune circular, eliptic, tesit sau turtit, policentric si n arc de
cerc. Datorit decalajului dat al elementului de tabl, montajul tuburilor cu
sectiune circular este diferit de cel al tuburilor cu sectiune turtit si
policentric. Acest decalaj se sprijin pe unul sau mai multe intervale, n sensul
circumferintei pentru sectiunile circulare si eliptice. Pentru sectiunile turtite si
policentrice, folosind plci de capt corespunztoare unghiurilor, se obtine un
decalaj n sens longitudinal.
11.11.4. Asamblarea elementelor de tabl ce formeaz structura este asigurat
prin buloane de mare rezistent, de clas nu mai mic de 8,8 (vezi tabelul nr 6).
Lungimea buloanelor variaz n funcie de grosimea tablei, cele scurte folosesc
la asamblarea a dou elemente ( fig. 36 ), iar cele mai lungi la asamblarea a trei
82
Bulon
tip
Clasa
T70
T100
MP150
M12
M14
M20
M20
M20
M20
8.8.
8.8
8.8
10.9
8.8
10.9
MP200
Tabelul nr. 7
Moment de
strangereN.m
minim
maxim
45
75
70
110
220
350
300
470
220
350
300
470
Fig.36
11.11.6. Elementul ondulat T70 foloseste la realizarea a dou tipuri de tuburi: cu
buloane si imbucate.
83
a) Pentru tuburile de tip cu buloane, montajul trebuie nceput din partea din aval
a tubului. Datorit dispunerii n pmnt a primelor dou elemente inferioare,
elementul din amonte va fi amplasat in elementul din aval ( podete hidraulice).
Dup ce s-au dispus elementele de baz, acoperirea se pune cu un decalaj de
sase ondule pentru a evita suprapunerea elementelor si de a conferi uniformitate
si rezistent structurii.
Aceast operatie trebuie executat pe toat lungimea tubului, terminnd
montajul cu elementele de capt de sase si opt ondule (Fig. 38) si strngnd
buloanele pn la obtinerea unui cuplu de strngere corect .
Figura 37
Figura 38
84
Figura 39
Aceast operatie se deruleaz n patru faze si anume:
a) - Pregtirea fundatiilor continue (prima turnare). Partea superioar a
fundatiilor trebuie prevzut cu o cavitate pentru fixarea agrafei de ancorare a
canalului de baz (livrat cu materialul).
85
Figura 40
86
11.12.4. Se vor utiliza peree sau ziduri de capt care se vor adapta foarte bine
oricrui tip de structur.
11.13. Receptia montarii
11.13.1. Constructorul va stabili un plan de montaj, n conformitate cu proiectul,
preciznd n special sensul de montaj, preasamblrile, (dac este cazul ), si
ordinea de montaj a acestora.
11.13.2. Dirigintele de santier trebuie s urmareasca plcile metalice din
componenta tubului, eventual inelele si tronsoanele de tub preasamblate care s
fie manipulate si puse n lucru cu grij si cu ajutorul unui material adecvat astfel
nct s nu se produc degradri.
11.13.3. Dac forma, n plan transversal, concav a patului tubului va fi obtinut
prin dou sau trei linii frnte (caz des ntlnit), este important s se procedeze la
o umplere corect a golurilor dintre aceast form si radierul tubului, cu un
material de adaos, pe msura avansrii montajului.
11.13.4. Cnd montarea tubului este finalizata, (pe amplasamentul definitiv), se
va controla:
- calittea elementelor constituente ale structurii;
- calitatea asamblrii diverselor elemente ale structurii n conformitatea cu
planul de montaj ;
- pozitionarea corect a structurii n plan orizontal si vertical;
- pentru lucrrile care cuprind table de grosimi descresctoare la capete, trebuie
verificat dac plcile sunt dispuse corect si c nu s-au fcut greseli de montaj. Se
recomand o marcare foarte vizibil a tablelor cu grosimi diferite.
11.13.5. Cu o cheie dinamometric etalonat, se va realiza controlul
pretensionri, astfel:
Cuplul de strngere a buloanelor va trebui s fie cuprins n scara de valori dat
de fisa tehnic ce vine odat cu structura.
87
arcul cu straturi succesive, fcnd n asa fel, nct fiecare strat s urmreasc
bine curbura arcului.( Figura 41.)
Figura 41
I 1.00 m. pe un teren bun;
hc=20 30 cm. nltimea maxim a stratului;
hi = variabil, bolt de acoperire apt s permit circulatia mijloacelor
de transport;
ht = 0.20 m nisip F35 mm;
( 3) Rambleu lateral de sustinere;
(4) Terasament general.
TIERILE LA EXTREMITI
a) Extremitile drepte.
12.6. Extremitile drepte sunt obinute printr-o tiere in plan perpendicular pe
axul longitudinal al tubului. Ele se termin printr-un inel complet, de obicei n
relief raportat la taluz .
12.7. Extremitile drepte sunt prevzute n cazul tuburilor circulare de mic
diametru sau pentru lucrrile destinate a fi ulterior prelungite. In cazul
lucrrilor hidraulice pot s scad eficiena lucrrilor.
89
90
91
microorganismelor
duce
la
un
ansamblu
de
reacii
93
Tabelul nr. 8
STADIUL
COROZIUNII
Primar
(declansare)
Secundar
(evoluie)
FACTORI DATORAI
METALULUI
SOLULUI
Natura i structura
metalului, starea
de suprafa,
cuplare cu un alt
factor
Natura metalului,
distana ntre
zonele anodice i
catodice
Natura i
compoziia
chirnic,
eterogenitate,
pH,aciune
Conductivitatea
solului (cu
umiditate,
porozitate,
salinitate)
Factori fizici,
chimici,
biologici.
Supratensiune
electrochimic
pe metal a
agenilor
Disponibilitatea n
Natura metalului,
starea de suprafa oxigen, prezena
de substante (CI,
etc) care du
produi solubili
PARAMETRUL
INFLUENAT
Fora
electromotrice a
pilei de coroziune
Conductana
circuitului
electric
Polarizarea pilei
Aderena
produilor de
coroziune
- rezistivitatea ;
- pH-ul ;
- coninutul n sruri solubile.
13.7. Coroziunea cu intensitate redusa se obtine, alegnd un material pentru
rambleu la care parametrii mentionati in tabelul 8 si art. 13.6. rmn la valori
care diminueaza procesele de coroziune.
13.8. Valorile minime (i eventual maxime) a acestor parametri sunt in strns
legtur cu rezervele de grosime ( sporurile de grosime neputnd fi n nici un
caz considerate ca suficiente dac materialul nu satisface criteriile chimice i
electrotehnice definite mai jos).
Rezistivitatea
13.9. Rezistivitatea materialului de rambleu, determinat n toate cazurile, se
msoar conform modului de lucru nr. 1 din anexa 3.
Ea trebuie s depeasc :
- 1000 ohm-cm (
- 3000 ohm-cm (
95
- Lucrri n ap dulce:
99
Permanente
Provizorii Lucrri obinuite
Lucrri de mare
lucrrilor
importan
Afar din ap
0*
0.50
0.75
In ap dulce
0.75
1.00
Provizorii
Vizitabile
Nevizitabile
0*
0
0.25
0.50
0.50
0.75
Protectii suplimentare
Protectia impotriva agresivitatii materialului din rambleu.
13.52. In toate cazurile, materialele de rambleu folosite trebuie s satisfac
criteriile expuse anterior;
13.53. Cnd tablele au o acoperire nemetalic, capetele de bulon i piuliele
trebuie s fie protejate cu un produs cu aceleai caracteristici.
TABELUL - 11: Acoperire nemetalic pe tablele din partea rambleului pe
oel galvanizat (p < 5000
cm)
Permanente
Coninut n anioni
Provizorii
Definitive
Lucrri
a- = [Cl- ] + [S- +
[S0- 4a < 500 mg/Kg
a500 mg/Kg
obinuite
Nu
Nu
Da dac pH
Da
Da
Da
104
A
C
B
A
B
C
B
B
B
C
B
C
A:
B:
C:
radier din beton sau, dup caz, folosirea unei acoperiri nemetalice dur i
groas, de exemplu trei straturi de gudron uscat .
Protecia impotriva ngheului
13.56. Protecia la nghe trebuie realizat sub toat lungimea conductei i
trebuie prelungit spre capetele conductei.
13.57. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretic mai mic de 5,0 m
,protecia impotriva ngheului va fi format un pat gros de conducte de grosime
ce rezult din dimensiunea d, msurat din suprafaa inferioar a apei. Zonele
climatice i clasa de protecie la nghe sunt definite n normele romanesti.
Suprafaa inferioar a nivelului apei D/2 d d
105
Zon climatic
1,3
1,5
1,6
1,7
1,5
1,8
1,9
2,0
Clas de protecie
la nghe 2-3 n
0,9
substrat
Clas de protecie
la nghe 4- n
1,1
substrat
13.58. Pentru un pod tubular cu o deschidere teoretic mai mare de 5,0 m va fi
format un pat gros de grosimea ce rezult din dimensiunea d , msurat de la
suprafaa inferioar a apei.
13.58. Fundaia pentru conducte trebuie s fie astfel realizat nct distana
dintre solul cu risc de nghe i aerul din conduct s fie cel puin egal cu
dimensiunea d. Astfel fundaia pentru conducte va fi de grosime total n
interiorul limii conductei.
13.59. n cazul unui podet cu deschidere teoretic mai mic de 5,0 m se va face
o fundaie izolant cu rezisten la pierderile de cldur.
Suprafaa inferioar a nivelului apei D/2 d 0,15 m 0,1 m Fundaie
izolant sub izolarea D Limita solului cu risc de nghe
0,45
0,90
1,35
1,80
106
Clas de protecie la
nghe 4 n substrat
0,45
0,90
1,35
1,80
2,25
107
110
111
112
sarcina.
14.29. In exploatare, aceste deformri au tendina de a se accentua rapid prin
efectul hidrodinamic al curentului. Degradarile de acest tip pot duce la
scoaterea din serviciu a podetului.
14.30. Extremitile tuburilor tiate n fluier sau n "fluier oblic" urmnd planul
taluzului sunt mai puin sensibile la aceste subpresiuni, dar adesea, n special
pentru formele joase, fenomenul descris mai sus se poate declansa sub partea
central a radierului, cnd acesta prezint o rigiditate insuficient i cnd nu este
ancorat corespunzator.
j) nfundri, guriri i degradri locale ale tuburilor
14.31.Pereii tuburilor metalice pot prezenta degradari locale de tipul:
nfundturi, guriri ale tablei, ruperi sau alte degradri. Gravitatea lor depinde
n mare msur de ntinderea lor, localizarea si de prezenta altor tipuri de
degradari. Dintre cauzele care le pot genera se pot meniona:
- circulaia utiajelor de antier pe un tub neacoperit sau insuficient
acoperit n rambleu, care poate fi cauza unei nfundri mai mult sau mai puin
pronunat i mai mult sau mai puin localizat pe culmea tubului;
- loviturile utilajelor contra peretelui, care se pot produce n timpul
executarii rambleelor laterale (nfundri locale, ndoirea tablelor, ruperi sau
fisurri ale tablelor,..);
- un aport masiv de pmnt lng peretele unui tub n timpul construciei
laterale, care au ca efect o aplatizare sau o nfundarea acestuia;
113
Cnd se are n vedere construirea unui pereu de rigidizare, se vor lua msuri (n
special de rigidizare provizorie) pentru a evita deformarea noilor plci aezate,
naintea execuiei definitive.
14.45.In aceeai ordine de idei se poate proceda la o ancorare (sau la lestarea)
radierului de capt al unui tub, dac se constat c se amorseaz ridicri.
Aceast operaie necesit n principiu punerea n uscat a lucrrii sau a unei pri
a acesteia, care se va realiza de exemplu printr-un mic tub sau o eava care s
intre n lucrare i mici batardouri de pmnt la capete.
117
cand
Tipul profilului
mt
119
125-26
0,595 + 0,015t
150-50
0,856 + 0,015t
200-55
0,759 + 0,010t
381-140
0,859 + 0,003t
120
Flambaj local
Profilul corugat ales trebuie sa fie verificat impotriva aparitiei fenomenului de
flambaj local. Aceasta verificare se poate face folosind relatia:
Corugare trasnversala
Daca este utilizata asa numita corugare transversala, se va putea folosii
urmatorul factor de reducere daca nu se dovedeste corecta o alta metoda
pentru a determina capacitatea profilelor corugate:
Mucr = 0,6 Mu
121
Aceasta reducere este valabila pentru t 5,0 mm. Pentru grosimi mai mici ale
metalului, factorul trebuie determinat.
Figura B1.1 Datele secionale pentru podetele din tabele. Figura arata datele
sectiunii pentru o tabla de tip 200-55 cu grosimea de 2,95 mm.
Datele profilelor
Parametrii sectionali pentru diferite profile sunt dati in mm, mm2/mm, mm3/mm
si mm4/mm pe unitatea de lungime a tubului.
Figura B1.2 Dimensiunile profilelor tip 125-26. Acest profil este de obicei
utilizat pentru tuburi boltite cu corugare elicoidala.
122
124
125
Aceasta ecuatie are la baza principiile Duncan ( 1978), si este aplicabila pentru
terenuri clasificate ca SP(=nisip clasat slab), GP(= pietris clasat slab), SW
(=nisip clasat bun) si GW(= pietris clasat bun). S-a considerat adecvat ca
valorile considerate sa fie mai mari pentru clasele de siguranta mai mici. Astfel
va fi folosit un coeficient partial al materialului de 1,3. Rezultatele calculelor
pentru diferite grade de compactare si diferite adancimi sunt reprezentate in
Figura B2.1
opt)
si
Unde
Valorile obtinute prin cele doua metode sunt reprezentate in Figura B3.2 pentru
anumite date de intrare.
Cele doua ecuatii presentate mai sus vor fi folosite pentru exemple de calcul,
cele trei cazuri de dimentionare folosite in normativul suedez de poduri si cazul
principal din Eurocode 1.
a)Sectiune longitudinala
b) Sectiune transversala
Figura B4.4 Distributia incarcarii la diferite adancimi hc, de-a lungul axei de
sub osie, cand incarcarea concentrata este considerata 1 kN.
Dupa cum s-a asteptat, valoarea maxima este obtinuta la x = 1,5, desi diferenta
dintre valorile extreme din x = 0 si x = 1,5 este mica.
Daca exista o incarcare suplimentara de la o banda de circulatie adiacenta, cazul
y = 2 va fi analizat, adica o banda adiacenta chiar langa zona unde a fost
calculata distributia incarcarilor. Rezultatul este reprezentat in Figura B4.5.
Figura B4.7 Incarcarile distribuite liniar echivalente pentru cele trei tipuri, in
functie de grosimea stratului de acoperire. S-a luat in considerare si
amprenta pneului sub care are loc distributia incarcarii.
Incarcarea distribuita liniar echivalenta conform Eurocode este reprezentata in
Figura B4.8 si Figura B4.9
a) Sectiune Longitudinala
b) Sectiune transversala
Figura B4.8 Model de incarcare conform Eurocode.