RAPORT DE EVALUARE

SINTEZA EVALUARII
Data comenzii
Client
Scopul evaluarii
Beneficiar
Baza de evaluare

Data evaluarii
Data raportului de evaluare
Metode de evaluare
Valori rezultate

Curs BNR
Evaluatori

29.10.2014
ROMGAZ
Determinarea valorii de piata a unei actiuni
ROMGAZ
Tipul valorii estimate este Valoare de Piata
Valoarea de piata suma estimata pentru care un activ
sau o datorie
ar putea fi schimbat(a) la data evaluarii, intre un
cumparator hotarat si
un vanzator hotarat, intr-o tranzactie nepartinitoare, dupa
un marketing
adecvat si in care partile au actionat fiecare n cunostinta
de cauza,
prudent si fara constrangere..
Valoarea just - este pretul care ar fi primit pentru a
vinde un activ sau platit pentru a transfera o datorie intr-o
tranzactie normala intre participantii pe piata la data
evaluarii.
Conform standardelor internationale de evaluare
rapoartele de evaluare ce au ca scop raportarea financiara
definesc valoarea justa ca fiind identica si egala cu
valoarea de piata.
Cadrul legal: Standardele internationale de evaluare,
editia 2014:
- SEV Cadru general;
- SEV 101 Sfera misiunii de evaluare;
- SEV 102 Implementare;
- SEV 103 Raportarea evaluarii;
- SEV 250 Instrumente financiare
09.01.2015
14.01.2015
Activul net contabil
1 act = 24.11 lei
Abordarea prin metoda DCF
1 act = 34.72 lei
1 Euro = 4,4853 lei
1 USD = 3,8009 lei
Mitroi Iulia Alexandra
Muntianu Ilinca Adina
Murgea Monica
2

DECLARATIE DE CONFORMITATE
Ca evaluator declar ca raportul de evaluare pe care l semnez, a fost realizat n concordan cu
reglementrile Standardelor Internationale de Evaluare IVS 2011 i cu ipotezele i condiiile
limitative cuprinse n prezentul raport. Declar ca am respectat codul deontologic al Uniunii
Nationale A Evaluatorilor Din Romania si ca prezentul raport de evaluare se supune normelor.
Declar c nu am nicio relaie particular cu clientul i niciun interes actual sau viitor fa de
proprietatea evaluat. Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazeaz pe solicitarea
obinerii unei anumite valori, solicitare venit din partea clientului sau a altor persoane care au
interese legate de client sau de aceasta tranzactie, iar remunerarea evalurii nu se face n
funcie de satisfacerea unei asemenea solicitri. In aceste condiii, subsemnatul, n calitate de
evaluator, mi asum responsabilitatea pentru datele i concluziile formulate n prezentul raport
de evaluare. Nu mi asum responsabilitatea pentru informatiile financiare furnizate de catre
client si reprezentantii acestuia, acestia au fost informati cu privire la falsul in declaratii, drept
urmare toate aceste informatii se regasesc atasate la prezentul raport la capitolul anexe.
Subsemnatul certific n cunotin de cauz i cu bun credin, c:
1. Afirmaiile declarate de ctre mine i cuprinse n prezentul raport sunt adevrate i corecte.
Estimrile i concluziile se bazeaz pe informaii i date considerate de ctre evaluator ca
fiind adevrate i corecte, precum i pe concluziile inspeciei asupra proprietii.
2. Analizele, opiniile i concluziile mele sunt limitate doar de ipotezele i concluziile
limitative menionate i sunt analizele, opiniile i concluziile mele profesionale personale,
impariale i neprtinitoare.
3. Nu am interese anterioare, prezente sau viitoare n privina proprietilor imobiliare care fac
obiectul prezentului raport de evaluare i nu am nici un interes personal privind prile
implicate n prezenta misiune, excepie fcnd rolul menionat aici.
4. Implicarea mea n aceast misiune nu este condiionat de formularea sau prezentarea unui
rezultat prestabilit legat de mrimea valorii estimate sau impus de destinatarul evalurii i
legat de producerea unui eveniment care favorizeaz cauza clientului n funcie de opinia mea.
5. Analizele, opiniile i concluziile mele au fost formulate, la fel ca i ntocmirea acestui
raport, n concordan cu Standardele Internaionale de Evaluare.
6. Posed cunotinele i experiena necesare ndeplinirii misiunii n mod competent. Cu
excepia persoanelor menionate n raportul de evaluare, nici o alt persoan nu mi-a acordat
asisten profesional n vederea ndeplinirii acestei misiuni de evaluare.
Intocmit de,
Mitroi Iulia Alexandra
Muntianu Ilinca Adina
Murgea Monica

II. PREZENTAREA EMITENTULUI

Societatea Naional de Gaze Naturale Romgaz SA (SNGN Romgaz SA), cu sediul
central n Media, este cel mai mare productor de gaze naturale din Romnia. Obiectul de
activitate principal al societii este extracia hidrocarburilor.
Compania Romgaz este o societate pe aciuni, n care statul, prin Ministerul
Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, este acionar majoritar al societii deinnd
70.01%% din aciuni. Fondul Proprietatea deine 14.99% din aciuni, iar restul de 15% din
aciuni sunt deinute de ali acionari.
Printre obiectivele strategice ale companiei se numr:

consolidarea poziiei pe pieele de furnizare a gazelor naturale, prin creterea

volumului de gaze naturale comercializate ca urmare a activitii de cercetare - explorare;

reabilitarea i optimizarea produciei, prin creterea capacitii de nmagazinare

subteran;

diversificarea surselor de achiziie a gazelor naturale;

extinderea portofoliului de produse i servicii.

2.1. Istoric

Identitatea organizationala a societatii Romgaz este rezultatul direct al unui parcurs

istoric unitar, a carui origine se plaseaza lainceputul secolului XX. Romgaz este un produs al
economiei romanesti aflat intr-o dinamica ascendenta, performanta si dezvoltarea fiind
conceptele sale definitorii.
n anul 1909 a fost descoperit primul zcmnt de gaze naturale
din Romnia la Srmel, judeul Mure. Prima producie de gaze naturale pe teritoriul de
astzi al Romniei a fost realizat n 1913.
n anul 1915, este nfiinat Societatea Maghiar de Gaz Metan, care avea ca obiectiv
explorarea i exploatarea gazului metan din unele regiuni din Transilvania. Dup
unireaTransilvaniei cu Romnia, n anul 1919, se nfiineaz Direcia gazului natural cu
sediul la Cluj, subordonat Ministerului Industriei i Comerului din Bucureti, transformat
apoi n 1925 n Societatea Naional de Gaz Metan SONAMETAN.
Primul depozit de nmagazinare subteran a fost operat n anul 1961, iar n
anul 1976 s-a nregistrat producia maxim de gaze: 29,8 miliarde m 2. n anul 1991, societatea
este redenumit n Regia Autonom Romgaz RA, iar n 1998 devine Societatea Naional
de Gaze Naturale Romgaz SA. n anul 2000, societatea este divizat n cinci companii
independente: SC Exprogaz SA, SN Depogaz SA, SN Transgaz SA, Distrigaz Sud
(actualul GDF SUEZ Energy Romania) i SC Distrigaz Nord (actualul E.ON Gaz Romnia).
4

n anul 2001, SC Exprogaz SA i SN Depogaz SA au fuzionat, iar nou nfiin ata

societate devine SNGN Romgaz SA. Compania este acum recunoscut pentru activitatea de
explorare, exploatare i nmagazinare gaze naturale n Romnia.
Traditia, managementul responsabil si experienta de cooperare pe teritoriul tarii cu o
serie de companii straine, au determinat societatea sa se orienteze catre activitatea de
cooperare in afara granitelor. Astfel, in anul 2008, Romgaz a devenit co-titular de drepturi si
obligatii petroliere in 3 perimetre de explorare din Slovacia si 2 perimetre de explorare din
Polonia.
Romgaz face cercetare geologic n scopul descoperirii de noi zcminte
gazifere, produce
gaz
metan prin
exploatarea
zcmintelor
din
portofoliul
companiei, depoziteaz subteran gaze naturale, efectueaz intervenii, reparaii capitale i
operaii speciale la sonde i asigur servicii profesioniste de transport tehnologic.

Incepand cu anul 2013 ROMGAZ i-a extins domeniul de activitate prin asimilarea
centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel productor i furnizor de energie
electric.

Pozitia Romgaz pe Piata Gazelor din Romania.

Compania se dezvolta prin implementarea de tehnologii de ultima ora in domeniul
explorarii geologice, productiei si a inmagazinarii subterane a gazelor, finantate din surse
proprii sau externe. Pozitia economica si financiara a companiei este caracterizata prin
stabilitatea profitului si lichiditate. Astfel, Romgaz se numara printre companiile detinute de

stat care au indeplinit toate conditiile de crestere economica devenind una dintre cele mai
mari companii din Romania.

2.2. Organizarea societatii

Structura organizatorica a societatii are un numar de 6 niveluri ierarhice, si anume:

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul de Administratie
Directorul General
Directorii Generali Adjuncti
Sefii compartimentelor functionale si operationale din subordinea Directorului
General si al Directorilor Generali Adjuncti
Personalul de executie.

Oamenii cheie in structura si functionalitatea societatii sunt Directorul General,

Directorii Generali Adjuncti, Directorul Economic, precum si directorii de sucursale.
Acestia au in subordine sefii de compartimente (sucursale/departamente/directii/servicii
s.a.), care fac legatura intre structura superioara si angajatii respectivului compartiment.
Fiecare compartiment are atributiile sale, bine stabilitate prin ROF-ul societatii, iar
toate aceste elemente alaturate functioneaza ca un tot unitary.
Pentru personalul de executie, sarcinile, competentele si responsabilitatile acestora
sunt cuprinse in fisele fiecarui post.

2.3. Activitatile societatii

Principalele activiti desfurate de Romgaz sunt:

Cercetare i explorare geologic a potenialelor zcminte de gaze naturale;

Extracia gazelor naturale;

nmagazinarea subteran a gazelor naturale;

Furnizarea de gaze naturale;

Operaii speciale i servicii la sonde;

Cercetare i inginerie tehnologic a rezervoarelor geologice;

Servicii de mentenan i transporturi.

n prezent compania desfoar activiti n 9 perimetre concesionate pe tot teritoriul

Romniei:

RG01 Transilvania Nord

RG02 Transilvania Centru

7

RG03 Transilvania Sud

RG04 Moldova Nord

RG05 Moldova Sud

RG06 Muntenia Nord Est

RG07 Muntenia Centru

RG08 Oltenia

EVIII-8 Est Depresiunea Panonica

Explorare-productie
n consoriu cu companiile Aurelian Oil and Gas SRL i Raffles Energy SRL Romgaz
este co-titular al Acordurilor petroliere n alte trei Perimetre de Explorare-DezvoltareExploatare n zona Moldovei,

Brodina Explorare: Raffles Energy SRL, Aurelian Oil and Gas SRL, Romgaz (50%)

Bacau Raffles Energy SRL, Europa Oil and Gas, Romgaz (40%).

Alturi de companiile Lukoil Overseas Plc, Pan Atlantic Petroleum Romgaz este prezent n
dou perimetre offshore n Marea Neagra:

EX-29 Est Rapsodia

EX-30 Trident

Explorare
Intregul flux de lucru al activitatii de explorare, cuprinzand atat proiectarea,
supervizarea lucrarilor, cat si prelucrarea si interpretarea datelor obtinute, este sustinut de
grupul de lucru din cadrul Directiei Explorare a Romgaz, folosind cele mai moderne si
competitive aplicatii software in domeniu.
In functie de complexitatea si specificitatea fiecarui setting geologic din cadrul
perimetrelor in care Romgaz opereaza au fost folosite metode diferite de explorare: geologica,
geofizica sau geochimica.
Operatiunile petroliere de ExplorareDezvoltare-Exploatare au inceput in anul 1997, cu o
Perioada Initiala de Explorare intre anii 1997-2002, cand au fost realizate 12 descoperiri
comerciale, zacaminte de gaze aflate actualmente in faze avansate de dezvoltare sau
exploatare.
Prima extindere a Perioadei Initiale de Explorare (2002-2004) a permis continuarea
seriei de descoperiri comerciale de gaze prin confirmarea a inca 15 noi prospecte, actualmente
aflate in diverse faze de dezvoltare sau exploatare.
A doua extindere a Perioadei Initiale de Explorare (2004-2006) a completat portofoliul
de zacaminte noi cu inca 8 descoperiri comerciale. In intervalul 2006-2008, Romgaz a
beneficiat de o extindere suplimentara a Perioadei de Explorare, care a permis punerea in
evidenta a 16 noi descoperiri comerciale.

In luna noiembrie 2011 s-a incheiat etapa de 3 ani (2008-2011) de Extindere a

Perioadei de Explorare, in care au fost continuate lucrarile de explorare pe cca 50% din
suprafata perimetrelor concesionate initial, si au fost puse in evidenta 12 noi descoperiri
comerciale.
Incepand cu noiembrie 2011, Romgaz se afla in a treia perioada de extindere de 5 ani
contractuali a Acordului de Concesiune (09.10.2011-09.10.2016), perioada in care Romgaz
angajeaza un amplu program de explorare care consta in principal din achizitia de informatie
seismica moderna de tip 3D si forarea a peste 75 de sonde, unele dintre ele in setting- uri
geologice de frontiera, menite sa puna in evidenta noi sisteme petrolifere. Aceasta perioada a
debutat cu punerea in evidenta a doua descoperiri comerciale semnificative de gaze si a peste
30 de noi prospecte.
Bilantul activitatii de explorare in perimetrele concesionate, incepand cu noiembrie
1997, indica peste 70 de noi descoperiri comerciale de gaze, cu un procentaj de reusita de
peste 65% pentru forajele de explorare finalizate. Pana in prezent din aproape 50% din noile
descoperiri comerciale au fost extrase peste 3 miliarde m de gaze naturale.

Producie
n anul 2006, Romgaz a produs 35,88% (6,1 miliarde metri cubi) din consumul intern
al Romniei, n condiiile n care Petrom i ali mici productori independeni au asigurat
34,12% (5,8 miliarde metri cubi). Diferena de 30% a fost acoperit prin gaze naturale din
import, n cantitate de 5,1 miliarde metri cubi. n anul 2008, producia Romgaz a fost de 5,85
miliarde metri cubi. n anul 2009, Romgaz a vndut 6,2 miliarde metri cubi de gaze naturale
iar n 2010 a vndut 6,5 miliarde metri cubi de gaze.
Restructurarile si modernizarile din ultimii 5 ani au condus la consolidarea activitatii
de explorare productie si implicit a societatii, prin:

Eforturi investitionale sustinute in modernizarea sondelor;

Achizitia seismic 3D pentru concretizarea tintelor de explorare si dezvoltare in
perimetrele Caragele-Faurei, Nades-Prod-Seleus, Deleni, Bazna, Filitelnic,
Laslau (totalul profitelor seismic in perimetrele Romgaz 1.091,35 km2
seismica 2D si 1.498,331 km2 seismica 3D);
Cresterea calitatii gazelor prin punerea in functiune a 71 statii de uscare a
gazelor. Ca urmare procentul gazelor uscate a crescut de la 70% in anul 2008 la
99% in anul 2012. Situatia evolutii ponderii gazelor uscate este prezentata in
figura de mai jos:

10

Modernizarea infrastructurii aferente statiilor de comprimare Filitelnic, Cristur,

Delenii, Balda, Sinmartin, Grebenis si adancirea comprimarii prin punerea in
functiune a 17 compresoare de camp si 7 compresoare de grup;
Asocierile incheiate cu Schlumberger, Amromco si Aurelian Oil&Gas.

11

Inmagazinarea subterana a gazelor naturale

Actualmente, in Romania exista 8 depozite de inmagazinare din care sunt operationale
7, amenajate in zacaminte depletate. Romgaz opereaza 6 depozite cu capacitate de
inmagazinare de 3,925 mld.mc si volumul de lucru de 2,760 mld.mc.
Raportul, la nivel national, dintre volumul gazului de lucru si consumul annual de
21,7% in anul 2009 si de cca. 16% in anul 2012, situate undeva la mijlocul valorilor practicate
in lume (Marea Britanie 7%; Spania 12%; Olanda, Polonia 13%; Italia 22%; Germania 25%
Franta 29%; Austria 74% Ungaria 76%).
Activitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale este o activitate reglementata,
si poate fi desfasurata doar la operatori licentiati de catre ANRE. Accesul la depozitele de
inmagazinare subterana se face in regim reglementat. Tarifele pentru desfasurarea activitatii
de inmagazinare subterana sunt reglementate si sunt aprobate de catre ANRE.
Depozitare
Romgaz opereaza sase depozite proprii subterane de gaze naturale care se afla la:

Srmel are un volum de lucru de 800 mil.mc/ciclu. Depozitul face parte din
grupul structurilor situate in nordul Bazinului Transilvaniei si este situate la 35
km NV de Tirgu Mures si 48 km E de Cluj, fiind exploatat prin intermediul
celor 59 de sonde existente cu ajutorul statiei de comprimare gaze Sarmasel.
Cetatea de Balt are un volum de lucru de 200 mil.mc/ciclu. Depozitul este
situat in judetul Alba la 12 km de orasul Trnveni. Este exploatat prin cele 15
sonde existente pe structura si cu ajutorul statiei de comprimare Botorca.
Bilciureti cel mai mare depozit de nmagazinare din Romnia, aflat la 40 km
nord-nord-vest de Bucureti, avand o capacitate de nmagazinare de 1,3
miliarde mc/ciclu i este localizat la o adncime de 2.000 metri.
Blceanca are un volum de lucru de 50 mil.mc/ciclu. Este situate la 4 km de
Bucuresti si este exploatat prin cele 21 de sonde si un modul de compresoare
alternative cu piston.
Urziceni are un volum de lucru de 250 mil.mc/ciclu si dispune de un fond de
26 de sonde.
Gherceti are un volum de lucru de 150 mil.mc/ciclu. Depozitul este situate
in imediata apropiere a munincipiului Craiova si este exploatat prin cele 83 de
sonde existente pe structura.

STTM
Societatea Romgaz are in structura sa si o Sucursala de Transport Tehnologic si
Mentenanta (STTM), care are puncte de lucru in Tg-Mures, Medias, Roman, Ploiesti si o
formatie in Craiova.
Obiectul principal de activitate al sucursalei este transportul rutier de marfuri. Totodata in
cadrul STTM se executa lucrari de reparatii si amenajari a drumurilor de acces precum si
12

lucrari de mentenanta in industria gazului. Astfel, sucursala efectueaza reparatii si intretineri

curente ale tuturor utilajelor si instalatiilor din cadrul Romgaz: statii de comprimare, statii de
uscare, sectii de productie gaze, compresoare de camp, sisteme de automatizare sau de
masurare.
Sectiile subordonate sucursalei sunt echipate cu utilaje si instalatii moderne, la nivelul
tehnicii actuale, in cadrul atelierelor de reparatii si revizii auto, precum si in cele de
prelucrari mecanice.
In cadrul STTM exista un Laborator de Incercari si Verificari Echipamente pentru
Automatizari care asigura in cadrul sucursalelor de productie, lucrari de diagnosticare
corecta si rapida in caz de defectiune, interventii in caz de nevoie prin unele reglaje si ajustari
de parametri, in scopul mentinerii in functiune a instalatiilor, precum si schimbul de
informatii tehnice.
La ora actuala, Sucursala de Transport Tehnologic si Mentenanta dispune de circa 650
de mijloace de transport, pentru marfuri generale si persoane precum si utilaje specifice
industriei gazului metan.
Inca de la infiintare, unul din obiectivele STTM a fost innoirea parcului auto si
investitia in aparatura si dispozitive moderne, pentru a putea elabora un pachet corespunzator
de servicii moderne pentru fiecare segment de piata, la standarde europene. Asa s-a ajuns ca in
prezent, sucursala sa utilizeze toate resursele de care dispune pentru a furniza servicii
complexe si rapide prin mijloacele auto si tehnologice aflate in dotare.

SIRCOSS
Este Sucursala de Servicii la Sonde a Societatii Nationale de Gaze Naturale
ROMGAZ, care a fost infiintata in anul 2003 in urma unui proces de restructurare si care a
reunit toate formatiile si utilajele care desfasurau lucrari de interventii si operatii speciale la
sonda.
Obiectul de activitate al SIRCOSS este efectuarea de operatii speciale, reparatii
capitale si probe de productie la sondele de gaze.
In decursul anilor precedenti marea majoritate a serviciilor au fost realizate pentru sondele
apartinand Sucursalelor de Productie Gaze Medias, Targu Mures si Sucursala de inmagazinare
Subterana Gaze Naturale Ploiesti, insa am efectuat servicii de interventii si operatii speciale la
sonde si pentru firme de prestigiu international.

13

SIRCOSS este certificat din punct de vedere al Sistemului de Management de Mediu DIN EN
ISO 14001:2005.
Pe parcursul perioadei 2003-2013 s-au realizat lucrari de interventie, reparatii si probe
productie la sonde de gaze cu instalatiile de interventie cu turla din dotare la un numar de
peste 1900 sonde.
In figura de mai jos este prezentata structura pe sectii a operatiilor special realizate de
sucursala la nivelul anului 2013:

Cooperare i parteneriate
La nivel naional Romgaz deine calitatea de co-titular de drepturi i obligaii
petroliere n 14 perimetre petroliere n baza Acordurilor de Operare n Comun ncheiate cu
partenerii din respectivele blocuri, dup cum urmeaz:

Wintershall Holding[ - Acord de operare n comun privind dezvoltarea-exploatarea

perimetrului RG 03 Transilvania Sud;

Aurelian Oil&Gas i Europa Oil&Gas - Acord de operare n comun privind

explorarea, dezvoltarea i exploatarea perimetrelor Brodina i Cuejdiu;

Amromco Energy SRL - Contract de Asociere n Participaiune privind reabilitarea a

11 structuri gazeifere din Platforma Moesic i Depresiunea Getic;

Schlumberger Logelco INC - Contractul de Asociere n Participaiune pentru

reabilitarea structurii gazeifere Laslu-Mare.
Responsabilitate social

Responsabilitatea social i respectul fa de mediul nconjurtor sunt recunoscute de

ctre Romgaz ca principii etice ale aciunii sale corporatiste, fcnd parte din valorile sale
asumate, ce se regsesc n cultura i managementul organizaional. Acestea sunt exprimate

14

prin mbuntirea calitii i performanei de mediu, acte filantropice i sponsorizri

substaniale a unor domenii precum nvmnt, cultur i sport.
Din 2011 Romgaz susine singurul concurs internaional de ah desfurat pe teritoriul
Romniei. Concursul se numete Turneul Regilor i este la cea de-a aptea edi ie. De trei
ani este inclus n seria de turnee de ah Grand Slam Chess Association, alturi de doar alte trei
turnee.

15

III. PREZENTAREA PIETEI PE CARE ESTE LISTAT EMITENTUL

Compania este admisa la tranzactionare pe piata Bursei de Valori din Bucuresti si
a Bursei din Londra (LSE). Actionar principal este statul roman cu o participatie de 70%.

16

Bursa de Valori Bucureti (BVB) este o burs de valori din Bucureti, Romnia.
Capitalizarea total era de aproape 30 miliarde euro (39 miliarde dolari americani) n
septembrie 2014. La acel moment, 83 de companii erau listate la BVB. n anul 2013,
principalul indice al BVB, BET, a crescut cu 26,1%,[1] nregistrand a 15-a cea mai bun
performan n clasamentul global al pieelor.
Bursa de Valori Bucureti este n plin dezvoltare a unei piee de capital competitive
n Europa Central i de Est. Misiunea sa este s transforme piaa de capital ntr-unul dintre
cele mai active vehicule de finanare a economiei din Romnia. Astfel, scopul BVB este s
devin una dintre cele mai complete piee din Europa Central i de Est prin crearea de
oportuniti atractive att pentru companii, ct i pentru investitori, ntr-un mediu dinamic i
transparent. BVB depune eforturi pentru ndeprtarea barierelor care stau n calea dezvoltrii
pieei locale de capital, pentru facilitarea accesului investitorilor la pia, creterea lichidit ii
i atragerea de noi companii pentru listare. Toate acestea pentru ca piaa s fie clasificat pia
emergent.
Din 2010, Bursa de Valori Bucureti este listat pe propria pia , cu simbolul BVB.
Bursa de Valori Bucureti are o singur clas de aciuni commune i un capital de 76.741.980
lei, divizat n 7.674.198 aciuni cu o valoare nominal de 10 lei/aciune. Toate ac iunile sunt
pltite integral. Free-float-ul aciunilor BVB este de 100%. n conformitate cu dispozi iile
Legii pieei de capital, orice acionar al unui operator de pia nu poate deine direct sau
indirect mai mult de 5% din numrul total de drepturi de vot. n 30 noiembrie 2014, entit i
juridice din Romnia constituiau cel mai mare grup de acionari ai BVB (69,19%), urma i de
investitori instituionali strini (15,47%), persoane fizice romne (14,79%) i peroane fizice
strine (0,54%). Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare deine 4,99% din
aciunile BVB.
BVB organiz periodic ntlniri i teleconferine cu analitii i investitorii.

17

Data de 12 noiembrie 2013 a rmas n istoria Bursei de Valori Bucureti i a Romniei

ca ziua n care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu: Romgaz, productorul de
gaze evaluat la trei miliarde de euro, a devenit companie public prin listarea aciunilor la
burs.
Listarea Romgaz la burs, companie supranumit i perla companiilor de stat graie
profitabilitii i rezervelor de gaze pe care le deine, a avut loc mari, 12 noiembrie, dup
ncheierea unei oferte publice iniiale de aciuni (IPO) prin care statul a vndut 15% din
companie pentru 391 milioane de euro. IPO-ul Romgaz a fost cea mai mare ofert de aciuni
adresat publicului larg, iar reacia romnilor a fost pe msur.
Dei investitorilor de rnd le-au fost alocate circa 15% din cele 57,8 milioane de
aciuni scoase la vnzare de stat, romnii au depus ordine de cumprare pentru o cantitate de
17 ori mai mare, punnd la btaie 4,9 miliarde de lei. i din partea investitorilor instituionali,
precum fonduri de investiii, fonduri de pensii i bnci de investiii, interesul a fost ridicat,
fiind depuse ordine de cumprare de aproape apte ori mai mari dect cantitatea de aciuni
care le-a fost alocat.

18

O premier n istoria privatizrilor a fost faptul c oferta Romgaz, i mai apoi listarea,
s-au derulat concomitente pe dou burse: la Bucureti i la Londra. Circa 36% din banii
strni din vnzarea aciunilor Romgaz au venit de la investitorii strini care au cumprat
instrumente financiare numite GDR-uri de la Londra, iar restul de 64% din bani au provenit
din achiziia direct de aciuni. La bursa din Bucureti se tranzacioneaz aciunile Romgaz,
iar la Londra se tranzacioneaz GDR-uri denominate n dolari care au n spate cte o
aciune Romgaz.
Prima zi de tranzacionare a aciunilor Romgaz a marcat recorduri: preul aciunii
Romgaz a atins 35,85 lei, cu aproape 20% peste preul de 30 lei/aciune la care s-a ncheiat
oferta, iar rulajul cu aciuni de pe burs a atins maximul ultimilor doi ani, respectiv 24,3
milioane de euro.

19

IV. PREZENTAREA CADRULUI ECONOMIC SI A INDUSTRIEI PE CARE

OPEREAZA EMITENTUL
Romnia are o experien de peste 150 ani n industria de petrol i de peste 100 ani n
industria gazelor naturale, n toate sectoarele de activitate specifice, i anume: geologie i
geofizic, explorarea zcmintelor, forajul sondelor i exploatarea ieiului i gazelor,
prelucrarea hidrocarburilor (rafinare,petrochimie .a.), colectarea, transportul, depozitarea i
distribuia ieiului, gazelor i produselor petroliere, utilajelor i sculelor specifice,
serviciilor complementare,
protecia mediului
i legislaie precum i n
cercetarea tiinific, proiectare, educaie i formarea cadrelor de specialiti .a.
Petrolul crud, impreuna cu valutele si cu aurul sunt principalii indicatori a celor mai
semnificative procese ce au loc in economia mondiala. Volatilitatea cotatiilor este urmata de
evenimentele economice si sociale. Totodata, datorita caracterului specific a tranzactiilor cu
petrolul, pentru exportatori si consumatori, exista intotdeauna un decalaj de timp si ca urmare
tranzactiile acestea reprezinta un instrument mai delicat de investitie.
Participantii la tranzactiile pe piata petrolului crud
Producatorii de petrol
In general, petrolul crud ajunge pe piata, de la intreprinderile de extragere, ce pot fi mici
companii sau corporatii mari. Totodata, este logic ca o companie influenteaza piata petroliera
in functie de volumul de petrol pe care il distribuie. In acelasi timp, participantii de pe piata
acorda o atentie deosebita si aurului.
Industriile
Acest segment este format din companiile industriale din toate sectoarele economice, inclusiv
companiile de rafinare si producatoare a petrolului. Aceasta schema este numita Structura
vertical-integrata . Astfel de companii, prelucreaza petrolul crud si il transforma intr-un
produs finit ( benzina, etc. ), dar il distribuie in propriul lant de vanzare.
Investitori
Investitorii de pe piata au diferite interese, ceea ce duc la investitii diferite, cu referire la
petrolul crud. In mod normal, cea mai popular piata pentru investitorii de pe piata aurului
negru, este piata contractelor futures.
Bursele de marfuri si de petrol
In unele tari, exista sectoare speciale pe pietele financiare care se ocupa cu tranzactionarea
petrolului.
OPEC ( The Organization of the Petroleum Exporting Countries )
OPEC - Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol, este o organizatie internationala
interguvernamentala, creata de puterile producatoare de petrol, in scopul de a stabiliza
preturile petrolului. Membrii acestei organizatii sunt tarile, ale carei economii depind de
profiturile obtinute din exportul cu petrol. OPEC, a fost creata la in cadrul conferintei din
Bagdad, ce a avut loc intre 10-14 septembrie 1960. Membrii initiali au fost Iran, Irak, Kuwait,
Arabia Saudita si Venezuela. Mai tarziu, acestora li s-au alaturat urmatoarele tari Qatar
( 1961 ), Indonezia ( 1962-2008, iar pe 1 noiembrie 2008 a iesit din componenta OPEC ),
Libia ( 1962 ), Emiratele Arabe Unite ( 1967 ), Algeria ( 1969 ), Nigeria ( 1971 ), Ecuador
( 1973-1992, 2007 ), Gabon ( 1975-1994 ) si Angola ( 2007 ). In prezent, organizatia OPEC
numara 12 state membre, cu tot cu schimbarile ce au avut loc in 2007. In 2008, Rusia a
anuntat ca se pregateste pentru a deveni si ea membra OPEC.
Tranzactionarea petrolului crud

20

Petrolul produs in intreaga lume, nu are aceeasi calitate si nici acelasi pret. Preturile depinde
de densitate si de adaosurile diferite de parafina. Pretul standard este cel al petrolului Brent, ce
este similar cu cel extras din Marea Nordului si contractele de furnizare, care sunt incheiate la
bursa de marfuri din Londra. Pretul pentru acest tip este adesea aratat de mass-media. In cele
mai multe cazuri, acest pret reprezinta costul contractului de furnizare de petrol "Brent",
pentru luna urmatoare. In momentul in care se semneaza un asemenea contract, numit si
contract future, cumparatorul este obligat sa accepte si sa plateasca produsul livrat, iar
vanzatorul sa livreze bunul in locul specificat. Contractele futures sunt incheiate pe bursele de
valori respective si sunt platite zi de zi, pe baza preturilor curente de piata. Dimensiunea
minima a contractului este de o maie de barili. Bursele de baza utilizate in tranzactionare cu
petrol sunt bursele majore de marfuri, cum ar fi, NYMEX, CME, RTS, LOE.
Principalii competitori
Energia este sngele ce alimenteaz economia mondial, implicit i pe cea romneasc,
respectiv transilvan, fr de care, cel puin n momentul de fa, nimic nu ar funciona. Este
unul dintre argumentele pentru care, n ara noastr, la fel ca i la nivel internaional,
concurena ntre companii este acerb pe acest segment de pia.
Piaa de petrol i gaze a fost dominat n ultimii cinci ani de Petrom petrol i gaze naturale,
respectiv de ROMGAZ gaze naturale.
Astfel, principalul competitor este OMV Petrom S.A.

21

Este cea mai mare companie romneasc de petrol i gaze, cu activiti n sectoarele
Explorare i Producie, Rafinare i Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale i
Energie.
Compania face parte din grupul internaional OMV Petrom, cel mai mare grup petrolier din
Europa de Sud-Est, cu activiti n sectoarele Explorare i Producie, Rafinare i Marketing,
Gaze Naturale i Energie. Grupul exploateaz n Romnia i Kazakhstan rezerve dovedite de
petrol i gaze. Grupul Petrom este prezent prin intermediul unei reele de circa 800 sta ii,
operat sub dou branduri, Petrom i OMV n Republica Moldova, Bulgaria i Serbia.

OMV (fosta Administratie Minerala Austriac, MV) reprezint un grup de firme integrat
internaional de petrol i gaze, cu sediul central n Viena.
OMV Aktiengesellchaft este cea mai important companie industrial austriac listat la
burs, cu vnzrile grupului de 42,41 miliarde de euro i o for de munc de aproximativ
27.000 de angajai n anul 2013. n domeniul Explorare i Producie, OMV activeaz n dou
ri principale, Romnia i Austria, i deine un portofoliu internaional n cre tere. n
domeniul Rafinare i Marketing, OMV are o capacitate anual de rafinare de 17,4 milioane de
tone i avea la sfritul anului 2013 aproximativ 4.200 de staii de distribuie carburani n 11
ri, printre care i Turcia. Grupul OMV opereaz n Austria o reea de conducte de gaze
naturale, iar n Austria i Germania opereaz platforme de depozitare de gaze naturale cu o
capacitate de 2,6 miliarde m3.
OMV deine 51,01% din aciunile OMV Petrom.

22

Grupul Rompetrol (BVB: RRC ) este o companie multinaional, cu activiti in 12 ri i

activitate constant n regiunea Mrii Negre, Mrii Mediterane. Rompetrol este una din cele
mai cunoscute mrci romneti pe plan internaional. Cele aproximativ 20 de firme care
alctuiesc Grupul Rompetrol activeaz n principal n rafinare i downsteam, cu implicare in
proiecte complementare din explorare i producie, foraj, servicii petroliere, servicii de
ecologie industrial i alte servicii conexe, n Frana, Romnia, Spania i Sud-Estul Europei.
Rompetrol a fost cel mai mare exportator din Romnia n anul 2008, cu un volum total al
vnzrilor pe pieele externe de peste 1,6 miliarde de dolari.
Grupul Rompetrol este organizat in patru Uniti de Afaceri: Rafinare i Petrochimie, Retail,
Trading, Dezvoltare corporativ (cuprinde divizia de Upstream i companiile de servicii).
Alti competitori: compania ceh Unipetrol RPA, GAZ SUD SA, E.ON GAZ Distributie SA

23

Evolutia sectorului
Economia romneasc a nregistrat un nou record. Inflaia anual din 2014 (decembrie 2014
raportat la decembrie 2013) a fost de numai 0,83%, adic cea mai sczut din ultimii 24 de
ani. Comparativ cu decembrie 2013, n decembrie 2014, preurile alimentelor sunt mai mici,
n medie, cu 0,41%, mrfurile nealimentare sunt mai scumpe cu 1,25%, iar tarifele la servicii
au urcat cu 2,25%, potrivit datelor publicate de Institutului Naional de Statistic. Pn n anul
2004, inflaia n Romnia a avut mereu numai dou cifre, vrful a fost n 1993 cnd
indicatorul a atins 295,5%. Ulterior, inflaia anual a cobort, n 1994, la 61,7% i n 1995, la
27,8%, dar s-a reaprins n 1996 cnd a urcat 156,9%. Inflaia anual a intrat apoi pe un trend
descendent, cu uoare perioade de reaprindere, iar din anul 2004 Romnia a avut inflaie
anual
cu
o
singur
cifr.
Vestea nu este neaprat bun mai ales n actualul context internaional, n care preul
petrolului este la cel mai sczut nivel din ultimii ase ani, iar n Uniunea European exist
spaima deflaiei, adic a inflaiei pozitive despre care se spune c este mai rea dect inflaia.
De ce este deflaia un bau-bau mare pentru o r, dac preurile scad? Potrivit definiiilor din
dicionarele economice, deflaia este un fenomen economic care reprezint opusul inflaiei,
caracterizat prin scderea preurilor bunurilor i serviciilor. El poate fi determinat, n
principal, prin reducerea masei monetare i a creditului. Deflaia are de multe ori ca efect
creterea numrului omerilor, ntruct cererea de bunuri i servicii n economie scade, pe
fondul deficitului de lichiditi. Banii sunt din ce n ce mai puini, dar mai puternici. O
moned puternic reduce exporturile pentru c preul la care este exportat marfa ntr-o
anumit
ar
este
mare
din
diferena
de
curs
valutar.
Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei, Mugur Isrescu, a declarat, la nceputul acestei
luni, c inflaia va rmne sub limita minim a intervalului de variaie, de 1,5%, cel puin
pentru cteva luni, n principal din cauza scderii peste ateptri a preului la petrol pe plan
international.
Preurile
vor
continua
s
scad
Rata inflaiei va continua s scad, chiar sub zero temporar, n cazul n care nu va exista o
revenire a preului petrolului pe plan internaional, potrivit unei analize Raiffeisen Bank.
Analitii bncii susin c, fr o revenire a preului petrolului, n viitorul apropiat, rata anual
a inflaiei va continua s scad n ianuarie i ar putea s rmn aproape de 0% - 0,2% n
perioada ianuarie - mai 2015. Mai mult, o intrare temporar a ratei anuale a inflaiei n
teritoriu negativ nu poate fi exclus. i grupul Erste estimeaz c inflaia se va situa mult sub
marginea inferioar a intervalului intit de Banca National, n primele ase luni din acest an,
dup care va crete treptat pn n luna decembrie, spre 1,7%.
Preul petrolului continu s scad i astzi. WTI Crude a cobort sub pragul de 50 de dolari
barilul pentru prima dat din 2009. A sczut la mai mult de jumtate din valoarea nregistrat
la nceputul anului 2014, o situaie care nu a fost prevzut aproape de nimeni. Astfel nct se
pune ntrebarea: care ar putea fi cel mai de jos nivel posibil la care va ajunge preul
petrolului?, citim n portalul de tiri Business Insider.

24

Tranzactii anuntate in industrie

Companiile energetice de stat apar cu proiecte n valoare de peste 3,5 miliarde de euro pe lista
trimis de Romnia ctre Comisia European n vedere accesrii de fonduri publice printr-o
facilitate european numit "Ofensiva Investiiilor". Planul executivului european este de a
finana proiecte de peste 500 miliarde de euro n urmtorii trei ani, ns statele membre au
propus n total proiecte cu valoarea de 1.300 miliarde de euro.
Lista propus de Romnia include investiii planificate de principalele companii energetice
deinute de stat.
Transgaz (simbol bursier TGN) propune proiecte de 1,47 miliarde de euro i solicit
cofinanare european de 261,7 mil. euro pentru:
* Realizarea Coridorului sudic al gazelor naturale, care ar lega sistemele de transport din
Austria, Ungaria, Romnia i Bulgaria. n Romnia, s-ar construi 545 km de conducte noi i
trei staii de comprimare, care ar permite ulterior fluxuri de 1,5 miliarde metri cubi de gaze
naturale ctre Bulgaria i 4,4 miliarde metri cubi ctre Ungaria; 560 mil. euro - cofinanare:
168 mil. euro.
* Conexiunea reelei cu exploatrile din Marea Neagr, printr-o conduct de 247 km de la
Tuzla, judeul Constana, pn la Podior, judeul Giurgiu; 254 mil. euro - cofinanare: 38 mil.
euro.
* O rut alternativ de conectare a cmpurilor din Marea Neagr, care ar folosi conductele
existente, n msura n care acestea mai pot fi folosite, i le-ar moderniza sau nlocui pe cele
nvechite. n acelai proiect s-ar construi i patru staii de comprimare noi; 550 mil. euro.
* ntrirea reelei de transport al gazelor naturale n regiunea Moldova (nu republica), prin
construirea a 800 km de conducte noi i dou staii de comprimare, la Oneti i Gherieti;
110 mil. euro - cofinanare: 55 mil. euro.
* Asigurarea posibilitii fluxului invers de gaze naturale la Medieu Aurit, comuna din Satu
Mare unde sistemul de transport se leag de reeaua ucrainean; 0,7 mil. euro.
Romgaz (SNG) dorete finanare european de 340 mil. euro pentru proiectele sale evaluate
la 440 mil. euro:
* Modernizarea termocentralei Iernut, preluat de Romgaz anul trecut n schimbul stingerii
unei creane de 653 milioane de lei mpotriva productorului de energie termic
Electrocentrale Bucureti. Termocentrala a fost construit n anii 1960, iar o parte din
grupurile sale energetice sunt n conservare, astfel c Romgaz i propune s realizeze dou
noi grupuri, n cogenerare, de cte 200 MW fiecare; 300 mil. euro - cofinanare: 200 mil. euro
* Extinderea depozitului de gaze naturale de la Gherceti, judeul Dolj. Romgaz dorete s
mreasc capacitatea de nmagazinare de la 150 mil. metri cubi pe ciclu la 600 mil. metri cubi
pe ciclu, pentru securitatea aprovizionrii consumatorilor casnici; 140 milioane de euro, cu
cofinanare integral.

25

V.ANALIZA FINANCIARA A EMITENTULUI

Analiza economico-financiar este un instrument eficace la dispoziia factorilor de decizie
din ntreprindere care permite diagnosticarea strii de performan i echilibru financiar al
ntreprinderii la ncheierea exerciiului , propunndu-i s stabileasc punctele tari i punctele
slabe ale gestiunii financiare, n vederea elaborrii strategiei de meninere i dezvoltare a
ntreprinderii. De asemenea, ea poate face obiectul preocuprilor partenerilor economici i
financiar bancari ai firmei, n vederea fundamentrii unor posibile aciuni de cooperare cu
respectiva ntreprindere.1
Active imobilizate
Totalul activelor imobilizate au crescut cu 0,90%, de la 6.190,3 milioane lei la
6.246,2 milioane lei.
Alte imobilizri necorporale
Alte: imobilizri: necorporale au crescut n perioada ncheiat la 31 decembrie 2013 cu:153,3
milioane lei comparativ cu aceeasi perioad a anului trecut, datorit cresterii
Valorii lucrrilor de prospectare pentru descoperirea de gaze naturale.
Creante comerciale si alte creante
Soldul creantelor comerciale mai mari de un an a fost anulat datorit ncetrii
valabilittii conventiilor de esalonare privind pltile restante ale unor beneficiari ai
gazelor naturale livrate de Romgaz n perioada precedent.
Alte active financiare
Alte active financiare au crescut n perioada ncheiat la 31 decembrie 2013 deoarece la
data de 24 ianuarie 2013, Romgaz a dobndit actiuni n valoare de 66.287 mii lei n
societatea comerciala Electrocentrale Bucuresti S.A.
Activele circulante
Activele circulante au nregistrat o crestere cu 0,39% (16,3 milioane lei) fat de anul
precedent.
Creante comerciale si alte creante
Creantele comerciale au crescut cu 19,83% ca urmare a veniturilor mai mari nregistrate
n luna decembrie 2013 comparativ cu aceeasi perioad a anului trecut.
Numerar si echivalent de numerar
Numerarul, echivalentul de numerar si alte active financiare au fost la finele anului n
sum de 2.534,3 milioane lei iar la finele anului 2012 de 2.667,6 milioane lei. Reducerea
de 5% a acestora se datoreaz iesirilor de numerar pentru activitatea de explorare
geologic si modernizarea capacittilor existente.
Capital propriu si rezerve
Rezervele au nregistrat o crestere de 9,92% (175,9 milioane lei), reprezentnd
repartizarea din profitului anului 2012 pentru fondul de dezvoltare al societtii.
Rezultatul reportat a sczut cu valoarea profitul net al anului trecut repartizat
(dividende si fond de dezvoltare), si a crescut cu valoarea profitului net al anului 2013.
Datorii pe termen lung
Cresterea cu 19,72% a provizioanelor se datoreaz majorrii provizionului pentru
dezafectarea mijloacelor fixe.
Datoriile privind impozitul amnat au suferit o scdere de 43,20%, ca urmare a unei
ajustri efectuate privind impactul calculat al rezervelor din reevaluare de dinainte de
1 Bue, L., Analiz economic-financiar, Editura Economic, Bucureti, 2005, p.13
26

2004, devenite impozabile si care au fost considerate n calculul impozitului curent.

Datorii pe termen scurt
Datoriile cu impozitul pe profitul curent au crescut datorit calculrii unui impozit pe
profit aferent trimestrului IV 2013 influentat de retratarea situatiilor financiare
ntocmite conform OMFP nr.3055/2009, la situatii financiare ntocmite conform IFRS.
Alte datorii pe termen scurt au crescut datorit majorrii obligatiilor.
Cifra de afaceri
In anul 20123 Romgaz a inregistrat o cifra de afaceri de 3.9 miliarde lei, comparativ cu 3.8
miliarde lei realizata in anul 2012. Desi pretul gazelor din productia interna s-a majorat cu
15% fata depretul delivrare al anului anterior, cifra de afaceri a societatii a crescut cu doar
1.5%, datorita diminuarii cantitatilor de gaze interna si din import livrate. Reducerea
cantitatilot de gaze livrate din import se datoreaza atat scaderii cererii de consum pe piata de
gaze naturale cat si prevederile Ordinului ANRE nr.24/2013, conform caruia producatorii de
gaze naturale nu mai au obligatia sa livreze gaze in amestesc intern cu import.
Costul mrfurilor vndute
n anul 2013, costul mrfurilor vndute a sczut cu 51,45%, de la 904,6 milioane lei n
anul 2012, la 439,2 milioane lei, ca urmare a diminurii vnzrilor de gaze naturale
achizitionate din import.
Venituri din investitii
n anul 2013, veniturile din investitii au sczut cu 16,89%, la 123,3 milioane lei,
comparativ cu 148,3 milioane lei n anul 2012, ca rezultat al diminurii, att a cotelor
procentuale de dobnzi aferente disponibilului de numerar plasat n depozite bancare,
ct si a dobnzilor ncasate pentru titlurile de stat detinute de societate.
Alte cstiguri sau pierderi
n perioada de raportare, fat de anul 2012, cheltuielile cu provizioanele aferente
creantelor au crescut cu 92,6 milioane lei. n anul 2012 s-a nregistrat un cstig generat
de reactivarea creantei de la Termoelectrica, n sum de 115,8 milioane lei, iar n anul
2013 s-a nregistrat un cstig pentru actualizarea la inflatie a creantelor de doar
28,9 milioane lei, rezultnd o diminuare a cstigului cu 86,9 milioane lei.
Variatia stocurilor
Diferenta ntre cantittile de gaze extrase din depozite si cele injectate n anul 2013 a
fost mai mic dect n anul anterior.
Materii prime si materiale consumabile
n anul 2013 consumurile privind materialele, combustibilul, obiectele de inventar si
piesele de schimb au fost mai mari att datorit prelurii CTE Iernut, ct si volumului de
lucrri si interventii curente la sonde si statii de comprimare ns datorit alocrii ntr-o
mai mare proportie a valorii materiilor prime si materialelor consumabile pentru
realizarea lucrrilor de investitii n regie proprie a rezultat fat o reducere a acestora fata de
anul 2012.
Amortizare si depreciere
n anul 2013, cheltuielile cu amortizarea si deprecierea au crescut cu 176 milioane lei,
att prin nregistrarea unei cheltuieli mai mari cu deprecierea mijloacelor fixe rezultate
din preluarea CTE Iernut, ct si a unei deprecieri a proiectelor abandonate, sau n curs
de abandonare aferente activittii de explorare si productie gaze naturale.
Cheltuieli cu personalul
Pentru perioada de raportare, cheltuielile cu salariile, taxele si contributiile sociale
aferente salariatilor au nregistrat o scdere de 4,44%, scdere ce se datoreaz alocrii
27

ntr-o mai mare proportie a personalului n producerea de imobilizri corporale n regie

proprie. Fr a tine cont de aceast influent, cheltuielile salariale au nregistrat n fapt,
o crestere, ca urmare a cresterii numrului de salariati n urma prelurii CTE Iernut la
data de 1 februarie 2013.
Cheltuieli financiare
n anul 2013, cheltuielile financiare au sczut la 13,2 milioane lei, raportat la
24,2 milioane lei n anul 2012, ca urmare a scderii efectului trecerii timpului asupra
ratei de actualizare a provizionului de dezafectare, care este recunoscut anual n contul
de profit si pierdere ca si cheltuial financiar, ct si datorit rambursrii integrale a
mprumutului acordat de Banca International pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)
ultima rat fiind achitat n luna octombrie a anului 2012, cu efect n
diminuarea cheltuielilor cu dobnzile pentru anul curent.
Cheltuieli de explorare
n anul 2013 cheltuielile de explorare au sczut la 59,2 milioane lei comparativ cu
193,3 milioane lei raportate la anul 2012, ca rezultat al unei valori mai mici a proiectelor
de explorare abandonate.
Profitul anului
n anul 2013, profitul net al societtii a sczut cu 123,6 milioane lei fat de cel nregistrat
n anul anterior, pn la 995,6 milioane lei, comparativ cu valoarea de 1.119,2 milioane
lei nregistrat n anul 2012, datorit efectului cumulat al celor prezentate mai sus.
Analiza lichiditii i solvabilitii
O restricie important ce condiioneaz buna desfurare a activitii ntreprinderii o
reprezint asigurarea lichiditii i solvabilitii acesteia.
Lichiditatea caracterizeaz capacitatea firmei de a-i achita obligaiile la scaden i de a face
fa unor nevoi neprevzute de disponibiliti bneti, fiind considerat factorul care
guverneaz supravietuirea.2
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt ;
Rata lichiditii generale - arat n ce msur datoriile pe termen scurt( curente) pot fi
acoperite de activele curente.
Se apreciaz c situaia lichiditii generale este satisfctoare, dup unele surse, n condiiile
ncadrrii acestei rate n intervalul 1,2 i 1,8, iar dup altele, n intervalul 2 i 2,2.3
Rata lichiditii intermediare reprezint msura n care pot fi acoperite datoriile pe termen
scurt din activele curente lichide sau rapid lichide.
Rata lichiditii immediate(la vedere) ne arat n ce msur pot fi acoperite datoriile totale
exigibile din lichiditi i depozite la vedere; aceast rat mai poart i denumirea de Testul
Acid.
RATE DE LICHIDITATE
INTERNA
2011
2012
2013
Lichiditate generala
4,18
7,34
5,55
2 Moroan I Analiza Economico-Financiar, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2006
3 Isfnescu Aurel, Vasile RobuAnaliza economico-financiar, Editura ASE, Bucureti, 2002, p.203
28

Lichiditate intermediara
Lichiditate la vedere

3,71
2,76

6,46
4,88

4,95
3,52

Ratele de lichiditate inregistreaza in toti cei 3 ani analizati valori peste media
acceptata, ceea ce pe deo parte poate reprezenta o lichiditate ridicata a companiei dar care nu
este intocmai favorabila acesteia deoarece reprezinta o suma importanta de bani blocati in
active neproductie ale companiei.
Prin indicatori de activitate( de gestiune) nelegem indicatorii ce cuantific viteza de intrare
sau de ieire a fluxurilor de numerar implicate de derularea afacerii i, corespunztor acestei
interpretri, capacitatea ntreprinderii de a gestiona corespunztor capitalul circulant i
activitile comerciale de baz ale ntreprinderii.4 Scopul de baz al acestor indicatori este
acela de a cuantifica viteza cu care o anumit categorie de active parcurge circuitul baniprodus-bani, regsndu-se n forma final prin intermediul proceselor de comercializare sau
producie la care particip, n valoarea produselor oferite spre vnzare. Viteza cu care aceste
elemente se transform n lichiditi difer de tipul activelor, de ramura economic n care
firma acioneaz , dar i de modul n care acestea sunt utilizate.
n general se consider c firmele pot practica doua politici fundamentale n domeniul
vnzrilor :
politica orientat spre satisfacerea unui numr ct mai mare de clieni, pentru atingerea acestui
obiectiv fiind necesar oferirea de preuri de vnzare sczute;
politic bazat pe preuri mari, profitablitatea fiind asigurat pe seama unui numr redus de
vnzri , dar cu o marj a profitului substanial. 5
Metoda cea mai cunoscut ca fiind folosit n vederea reflectrii nivelului activelor i
pasivelor pe termen scurt, precum i a perioadelor de intrare i ieire a numerarului, ntr-o
manier dinamic este cea a calculului ciclului de conversie a numerarului. Acesta reprezint
perioada de timp, exprimat n numr de zile, calculat dup formula : durata de pastrare a
stocurilor+durata de recuperare a creanelor durata de plat a furnizorilor .
Trebuie menionat c orice companie ii dorete s obin o valoare a acestui indicator
ct mai mic, idealul fiind reprezentat de situaia n care furnizorii sunt plt i n ziua n care
clienii i pltesc la rndul lor datoriile.
O companie poate s fie rentabil s realizeze profit- ns nu e obligatoriu s fie i solvabil
n acelai timp, din cauza decalajului dintre ncasrile i plile efectuate.
La categoria ncasri se ncadreaz : ncasrile din vnzarea produselor i prestarea
serviciilor, din vnzarea valorilor mobiliare i imobiliare, din contractarea mprumuturilor,
venituri din dobnzi, chirii i alte venituri.
La categoria plilor se ncadreaz: pli pentru achiziia de mrfuri, costurile
prestrilor de servicii ctre teri, plata salariilor, achitarea taxelor i impozitelor, plata ratelor
i a dobnzilor creditelor contractate i alte tipuri de pli.
Situaia ideal ntr-o companie este caracterizat de relaie urmtoare dintre ncasri i
pli : ncasri pli.
4 OMFP Nr. 3055 din 29 octombrie 2009pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu directivele
europene, nota explicativ 9

5 V.Dragot , Management Financiar , vol . I, Ed. Economic, Bucureti, 2003

29

Creanele i obligaiile sunt elemente pe baza crora se formeaza fluxurile bneti n

sistemul echilibrului financiar i trebuie analizate corect att din punctual de vedere al sumei,
ct i al termenlui de ncasare i plat.
Ciclul comercial reprezinta o alternatica la masurarea traditionarala a lichiditatii interne a unei
intreprinderi ce iain considerare atat recuperarea creantelor cat si rotatia stocurilor si achitarea
obligatiilor. Rata masoara numarul de zile in care capitalul este blocat in cadrul activitatii
operationale .
Termenul de ncasare a creanelor( sau durata de imoblizare a creanelor Di)
Crean e
Di=
360
CA
Durata de folosire a obligaiilor (Df)
Furnizori
Df =
360
CA
Durata de rotaie a stocurilor
Ds=

Stocuri
360
CA

Ciclul comercial(ciclul de conversie numerar)

Cc=Di+Ds-Df
Indicatori de rotatie
Rotatia creantelor
Rotatia stocurilor
Achitarea obligatiilor
Ciclul comercial

2011
80
39
55
64

2012
85
48
27
105

2013
100
43
19
125

Perioada de rotatie a creantelor este conforma cuc ea a sectorului in care compania activeaza
si in crestere de la an la an. Cu cat mai mica este perioada de incasare cu atat mai rapid se
recupereaza sumele ce apoi pot fi utlizare in onorarea obligatiilor ce devin exigibile.
Perioada de rotatie a stocurilor inregistreaza valori relativ normale dar in crestere, ceea ce
poate fi o situatia nefavorabila datorita blocarii unor sume de capital in stocuri nevandabile
sau greu vandabile, care maia poi vor genera dificultati in onorarea obligatiilor.

30

Cu privire la indicatorul de achitare a obligatiilor putem spune ca inregistreaza valori normale

, ba chiar in scadere, ceea ce genereaza o situatia favorabila la nivel de intreprindere.Ratele de
structura ale situatiei patrimoniale

31

Ratele de performanta
Aceste rate masoara abiltiatea managementului in operarea performanta a intreprinderii.
Vom analiza ratee de eficienta ca parte a ratelor de performanta. Ratele de eficienta urmaresc
sa analizeze care sunt efectele utilizarii activelor si/sau capitalurilor, de regula indicatorul de
efect utilizta fiind cifra de afaceri.
RATE
PERFORMANTA

DE
2011

2012

2013

0,37

37

0,65

68

0,
Rotatia activului

39

Rotatia mijloacelor fixe

66

0,

0,

0,

0,
Rotatia capitalului propriu

46

0,
0,41

42

Dat fiind natura obiectului de activitate, valorile ratelor de eficienta se incadreaza in

parametrii normali. Diferentele de la an la an sunt nesemnificative.

32

VI. EVALUAREA ACTIUNILOR EMITENTULUI

VI.1 Valoarea contabila a actiunii emitentului
In vederea stabilirii valorii contabile a unei actiunii s-a folosit urmatoarea relatie de calcul :
Valoarea unei actiunei = Activul net contabil/ Numarul de actiuni
Activul net contabil se calculeaza ca fiind diferenta dintre activele totale si datoriile
intreprinderii. Este suma pe care actionarii ar primi-o in caz de lichidare .
Activ total
10.477.170.000,00
Datorii totale
1.184.396.000,00
Capitalizare bursiera
13.412.699.520,00
Nr actiuni
385.422.400,00
ANC
9.292.774.000,00
Rata Tobin Q
1,39
ANC/Nr.act
24,11
Valoarea pe piata a unei actiuni la momentul evaluarii este de 34.80 lei.
Conform calculelor efectuate putem spune ca actiunile Romgaz sunt supravealuate.
VI.2 Abordarea prin comparatie
Abordarea prin comparatie reprezinta conform Standardelor Internationale de Evaluare o
cale generala de estimare a valorii unei intreprinderi, participatii sau unei actiuni prin
folosirea uneia sau mai multor metode care compara subiectul evaluat cu alte intreprinderi
similare, participatii sau actiuni similare, care au fost vandute.
In vederea apilicarii metodei mentionate, s-a procedat la gasirea unor companii similare din
punct de vedere al obiectului de activitate, al dimensiunii intreprinderii, al pietei pe care sunt
listate, al profilului clientilor,s.a.m.d.
Companiile comparabile si listate pe piata de capitaluri, alese in vederea asigurarii
comparabilitatii sunt : OMV PETROM SA si ROMPETROL WELL SERVICES SA.
Multiplii selectati sunt prezentati dupa cum urmeaza in tabelul de mai jos . Valoarea
reprezentativa a fost aleasa pe baza calculului mediei artimetice.
Valoare
reprezentativa

Indicatori
Romgaz
Rompetrol
OMV Petrom
Nr actiuni
385.422.400
278.190.900
56.644.108.335
PER
13,47
4,8
4,52
7,59
P/BV
1,44
0,82
0,84
1,03
EPS
2,58
0,1
0,09
0,92
DIVY
7,39
6,3
7,98
7,22
In teorie, pentru formularea concluziilor, se va compara multiplu titlului analizat cu multiplul
reprezentativ.

33

dac multiplul titlului analizat > multiplul reprezentativ, titlul este supraevaluat
comparativ cu grupul relevant; in ipoteza c grupul relevant este corect evaluat de
pia se poate formula recomandarea vinde

dac multiplul titlului analizat < multiplul reprezentativ, titlul este subevaluat
comparativ cu grupul relevant; in ipoteza c grupul relevant este corect evaluat de
pia se poate formula recomandarea cumpr

dac multiplul titlului analizat multiplul reprezentativ, titlul este corect evaluat
comparativ cu grupul relevant; in funcie de obiectivele i orizontul investiional se
poate formula orice recomandare, inclusiv cea de pstreaz

Aplicand aceasta tuturor multiplilor pe care i-am ales ca fiind relevanti , consideram ca
actiunile Romgaz sunt supraevaluate si se recomanda vanzarea.

34

VI.3 Abordarea prin metoda DCF

In vederea aplicarii acestei abordari am considerat ca fiind relevant actualizarea cash-flowurilor previzionate pe o perioada de 5 ani cu o rentabilitatea unei actiuni calculata conform
modelului CAPM.
Indicatori

2014
4.475.70
9.783
15%

2015
5.143.96
6.419
15%

2016
5.911.99
8.723
14%

2017
6.794.70
3.942
14%

2018
7.809.203
.591
14%

Previzionarea CPP
Indicatori
2013
3.894.26
CA
6.880
2.822.83
Ch expl
4.432
1.180.69
Rez expl
2.224
119.950.5
Rez fin
76
1.300.64
Rez brut
2.816
305.088.
Imp
448
995.554.
Rez net
368

2014
4.475.70
9.783
3.163.48
8.558
1.312.22
1.224
119.950.5
76
1.432.17
1.800
229.147.
488
1.203.02
4.312

2015
5.143.96
6.419
3.687.26
0.506
1.456.70
5.913
119.950.
576
1.576.65
6.489
252.265.
038
1.324.39
1.451

2016
5.911.99
8.723
4.296.91
5.810
1.615.08
2.913
119.950.
576
1.735.03
3.489
277.605.
358
1.457.42
8.131

2017
6.794.70
3.942
5.006.42
4.221
1.788.27
9.721
1199505
76
1.908.23
0.297
305.316.
847
1.602.91
3.449

2018
7.809.203
.591
5.832.012
.492
1.977.191
.098
11995057
6
2.097.141
.674
335.542.6
68
1.761.599
.006

cota imp
Rc

29,32%

28,32%

27,32%

26,32%

25,32%

2014
0
0
0

2015
0
0
0

2016
0
0
0

2017
0
0
0

2018
0
0
0

1199505
76

1199505
76

11995057
6

CA
Evolutie CA

2013
3.894.26
6.880

30,32%

credite
CTS
0
CTL
0
total credite
0
Indicatori
2013
ramb
sold
rd
6,00%
dob 203
0
rez fin mai putin 119.950.5
dob
76

11995057 1199505
6
76

Previziunea CF
35

Indicatori
Pn
Am

2013
995.554.
368
782.433.
000

Variatia NFR
CF exploatare
Achizitie active
Vanzare active
CF investitii
Intrari credite
Ramb credite
CF finantare
CF total
factor actualizare

1.777.98
7.368
234.729.
900
234.729.
900

0
2.012.71
7.268

CF act = Cf *fa

2014
1.203.02
4.312
876.855.
481
57.143.6
12
2.137.02
3.405
1.306.50
7.021
0
1.306.50
7.021
0
0
0
830.516.
384
0,8958
743.956.
989

2015
1.324.39
1.451
1.022.03
4.543
56.394.2
35
2.402.82
0.229
1.495.03
1.490
0
1.495.03
1.490
0
0
0
907.788.
739
0,8024
728.423.
650

2016
1.457.42
8.131
1.191.01
8.747
160.891.
618
2.809.33
8.496
1.711.52
8.794
0
1.711.52
8.794
0
0
0
1.097.80
9.702
0,7188
789.088.
900

2017
1.602.91
3.449
1.387.68
0.226
188.591.
867
3.179.18
5.542
1.960.14
9.315
0
1.960.14
9.315
0
0
0
1.219.03
6.227
0,6439
784.901.
403

2018
1.761.599
.006
1.616.516
.710
220.977.1
12
3.599.092
.829
2.245.659
.213
0
2.245.659
.213
0
0
0
1.353.433
.617
0,5768
780.611.7
35
16.564.16
5.552
9.553.613
.750

2016
1.191.01

2017
1.387.68

2018
1.616.516

VR
VR act
Val afacere=CF
act+VR act

13.380.5
96.426
385.422.
400

Nr actiuni
Val
actiune
majoritara
Val de piata a
unei act
Discount
pachet
minoritar
Val act minoritara

Indicatori
Chelt cu amortiz

mil lei

34,72

lei/act

34,80

lei/act

5%
32,98

2013
782.433.

2014
876.855.

2015
1.022.03

36

481
3.163.48
8.558

4.543
3.687.26
0.506

8.747
4.296.91
5.810

0.226
5.006.42
4.221

.710
5.832.012
.492

2014

2015

2016

2017

2018

variatie NFR

856.208.
092
57.143.6
12

912.602.
327
56.394.2
35

1.073.49
3.945
160.891.
618

1.262.08
5.812
188.591.
867

1.483.062
.925
220.977.1
12

dz stocuri=(st*360)/CA
Indicatori
2013
DZ stocuri (zile)
42,89
DZ creante (zile)
113,79
DZ ots (zile)
230,54
DZ NTR
-73,87

2014
44,89
115,79
229,54
-68,87

2015
46,89
117,79
228,54
-63,87

2016
45,39
116,79
227,54
-65,37

2017
43,89
115,79
226,54
-66,87

2018
42,39
114,79
225,54
-68,37

2014
876.855.
481
429.651.
540
1.306.50
7.021

2015
1.022.03
4.543
472.996.
947
1.495.03
1.490

2016
1.191.01
8.747
520.510.
047
1.711.52
8.794

2017
1.387.68
0.226
572.469.
089
1.960.14
9.315

2018
1.616.516
.710
629.142.5
02
2.245.659
.213

Chelt exploatare
Chelt
amortiz/Chelt
exploatare

000
2.822.83
4.432
0,277179
912

determinarea NFR
NFR=st+cr-ots
Indicatori
2013
463.945.
stocuri
696
1.230.86
creante
6.560
2.493.87
ots
6.736
799.064.
NFR
480

Investitii
Indicatori
Amortizare
% din Pb
total inv

2013
782.433.
000
30%
2347299
00

37

i
rata de actualizare
11,64%
factor
de
actualizare
1/(1+a)^i

Pn 2018

16.564.1
65.552
11,64%
1%
10,64%
1.761.59
9.006

Rf
Beta
Rm
Ri

0,06
1,61
0,095
0,11635

VR=Pnet 2018/ c
a
g
c

0,895776
414

0,802415
384

0,718784
776

0,643870
449

0,576763
962

cf Damodaran
cf Damodaran( Moody`s rating Baa3)

Ri = Rf + Beta * (Rm Rf)

In mod corect, avand in vedere ca valoarea de piata a unei actiuni este mai mare decat
valoarea rezultata prin metoda DCF, se recomanda vanzarea pachetului de actiuni.

38

VII. CONCLUZII
In urma analizeu efectuate recomandam vanzarea portofoliului de actiunii detinute la aceasta
compania. Toate cele trei metode abordate au indicate o supraevaluare in piata a acestor
actiuni.
Trebuie sa tinem cont si de tendintele economice ale domeniului in care compania activeaza si
anume acelea de scadere a preturilor. Pe termen scurt vanzarea nu este o idee rea, insa pe
termen lung trebuie luata in considerare si probabilitatea destul de mare de crestere a
preturilor si implicit de valorizare a actiunilor companiilor din sector.

39

ANEXE

40

41

42

43

44

45

46

47

48

WEBOGRAFIE
www.bvb.ro
www.brm.ro
http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/
www.zf.ro
www.ziare.ro
www.bibliotecadigitala.ase.ro
www.anevar.ro
www.romgaz.ro
www.ifbfinwest.ro
www.capital.ro

49