ALGEBRA LINIARA - UNITATEA DE INVATARE 1 OVIDIU VEGHES Octombrie 2011 CUPRINS 1. Obiectivele unitatii de fnvatare 1 2. Spatii vectoriale si subspatii liniare 2.1, Spatii vectoriale 2.2. Subspatii vectoriale 2.3. Acoperirea liniaré a unei multimi 3. Baze si repere. Dimensiunea unui spatiu vectorial 3.1, Dependenta si independenté liniars 3.2. Baze gi repere ale spatiilor vectoriale 3.3. Dimeniunea unui spatiu vectorial 4. Folosirea coordonatelor unui vector in spatii vectoriale de tip finit 4.1, Coordonatele unui vector in spafii vectoriale de dimeniune finita 4.2. Modificarea coordonatelor unui vector la schimbarea reperelor 4.3. Rolul rangului matricei coordonatelor unor vectori 5. Operatii cu subspatii vectoriale 5.1, Suma gi intersectia de subspatii vectoriale 5.2. Suma direct de subspatii vectoriale 5.3. _Operatii cu subspatii in spatii vectoriale de tip finit, 6. Bxercitii rezolvate 7. Test de autoevaluare 8. Raspunsuri si comentarii la testul de autoevaluare 9. Setul de exercitii nr-1 9.4. Tema nr.1 9.2, Tema nr.2 9.3. Tema nr.3 Bibliografie 1. OBIECTIVELE UNITATH DE INVATARE 1 ee Cner Isa aaen Acest material este destinat studentilor din invasmantul economic din anul I, ID, de la Facultatea de Cibernetic&, Statistic& si Informatict Economica din Academia de Studii Economice Bucuresti. Unitate de invatare 1 confine, o prezentare intr-o form& accesibili, dar riguroasi a notiunilor introductive privind vectorii, scalarii si spatiile vectoriale. Sarcinile impuse fn parcurgerea materialului sunt: 12 OvIDIU VEGHE ~ memorarea notiunilor descrise in material, descrierea lor in limba} mavcuics. exprimarea aiternativés a lor, semorarea pincipaielor rezultate matematice si urmarirea aplic&rii lor in exercitiile propuse, ~ parcurgerea unora din titlurile privind teoria (T) recomandate in bibliografie, pentru ‘a recupera demonstratiile principalelor propozifii si teoreme, ~ parcurgerea altor probleme rezolvate cuprinse intr-unul din titlurile privind aplicatiile (A) recomandate in bibliografie, pentru a identifica diferite tipuri de probleme, ~ autotestarea cunogtintelor si deprinderilor dobandite folosind testul de autoevaluare, urmati de reluarea pasilor anteriori in caz de egec. - efectuarea temei cuprinst in setul de exercitii nr.1, - utilizarea acestor notiuni cu incarcatura semantic& aferent’ in combinatie cu limbajul cotidian atunci cand contextul face posibil acest lucru. Obiectivele avute in vedere sunt: -insngirea limbajului specific modelarii realitatii economico-sociale prin modele liniare, -dezvoltarea capacitatii de a construi un rationament, -dezvoltarea atentiei pentru a face conexiuni, -dobandirea unor noi competente privind analiza unor procese sau fenomene economice dintre cele mai diverse Dup& studiul acestei unitXti de invatare, studentul va avea cunostinte despre: spatii vectoriale, subspatii vectoriale, operatii cu subspafii vectoriale, acoperirea liniar& a unei multimi, multime de generatori ai unui spatiu liniare, dependent si independentii liniars, baze gi repere in spafii vectoriale, dimensiunea unui spajiu vectorial, raporturile subspatii in spafii vectoriale de tip finit, coordonatele unui vector in spafii vectoriale de tip finit, modificarea coordonatelor unui vector la schimbarea reperelor, rangului matri coordonatelor unor vectori. Desi materialul prezent nu evidentiaza acest aspect studentul dobandeste cunostintele de fundamentale necesare la alte discipline ce se ocup& cu modelarea matematict a realitatii. 2, SPATH VECTORIALE $1 SUBSPATIT LINIARE, 2.1. Spatii vectoriale. Fie K si V dou multimi nevide. 2.1.1 Definitie Multimea K posed o structura de corp algebric daci sunt definite doua operatii algebrice binare: de adunare +; de inmultire x: Kx K—K ce verifici axiomele: corp-1: Va, 8,7 €K, (atk 8) +x 7= a +K (B+« 7); corp-2: Va, 8 €K, atx 8 = B+K a; corp-3: 30x € K, Va € K, a-+x 0x = a; corp-4: Va € K, 3(~a) € K, a +x (-2) = Ox; corp-5: Va, 8,7 €K, (a-x 8) KY = 0x (8-K 1); corp-6: IIx € K, Va € K, a-« lk = 0; corp-7: Va € K* = Kx {0x}, 3a"! € K, a Kar corp-8: 0x # Ix; corp-9: Wa, 8,7 € K, (a +x 8) Ky = (aK) tx (Bx) Bi ax (8 +K 7) =(@ KS) +x (aK) = 1k;ALGEBRA LINIARA - UNITATEA DE INVATARE 1 8 ‘Vom nota prin (K,+x,-x) structura de corp a asociatiiIui K. Dac, in plus de verificd si axioma: corp-10: Va,8 €K,a-x8=8 Ka spunem c& K poseda o structur& de corp algebric comutativ (sau c& (IK, +x,-x) este 0 structura de corp comutativ). 2.1.2 Observatie Reamintim c& in orice grup se poate introduce natural 0 now o- peratie asociat. Astfel, fn cazul nostru, se poate defini operatia de scidere, notat& prin ok”, unde a-K 8 = a+ (-A), Va,B EK. 2.1.3 Definitie Dac (K1,+x,,-x,) $i (K2, +2, ke) indie corpuri algebrice, o funetie J Ky + Ky se numeste morfism de corpuri algebrice daci: (2) Wa, B € Ki, f (a +n, 8) = f (a) + f (8), (2) Va, BE Ki, f (ax, B) = f(a) Ke f (8), (3) f Gc.) = Ike Daca morfismul de corpuri f : Ky —> Ke este gi bijectiv el se numeste izomorfism. 2.1.4 Proporitie Fie K un corp algebric. Sunt adevarate afirmatiile: (1) Va € K, ax Ox = 0x -K @ = OK, (2) Va € KX {0x}, a mu este divizor a lui Ox nici la stanga, nici la dreapta, (8) Va, B €K, a-x (-B) = (-0) xB =—(a-x A) A (—a) x (-8) = 0K 8, (4) Yo, By €K, (@-K 8) Ku=0-K1-KB K7 (5) Va, 8,7 €K, a-K (8K) =a-xB-Ka-Ky, (6) Yn ENS {0,1}, Vax, By,.--5 By €K, oe (By +h. +K Ba) = (0K By) +K--- +x (4K Bp), (7) Wn E NK {0,1}, Vay... 50m, 8 €K, (on +K +. +K On) KB = (a1 KB) +x... +x (an x 8). 2.1.5 Definitie Spunem c& V posed’ o structura de K-spatiu vectorial (sau K-spati liniar), unde K este un corp algebric, dac sunt definite doua operatii algebrice binare: de adunare a vectorilor $:VxVoV de inmultire cu scalari a vectorilor -:K x VV ce verifici axiomele: sv-1 Vu,vpw €V, (u+v)+w = ut (vtw); sv-2: Wu,v eV utv=vtu; sv-B: Jy € V, Yu eV, u+0y = 45 sv-4: Yu € V, 3(—u) € V, ut (—u) = Oy; sv-5: Vu € V, Ix-u =u; sv-6: Vo, 8 €K, Yu € V, (a-« )-u=a-(B-u); sv-7: Va, 8 €K, Vu € V, (a +x 8)-u=a-ut Bu; sv-8 Vae K, Yuu €V,a-(u+v)=a-uta-v. ‘Vom nota prin (V,+,-,K,+x,-) structura de spatin vectorial a lui V. Dac contextul mu este ambiguu, atunci V se numeste, simplu, spatiu vectorial. in contextul K-spatiului vectorial V, elementele multimii K se numesc sealari, iar e- lementele mulfimii V se numese vectori, operatia ,,” se numegte operatie intern, iar ” se numegte operatie extern spafiului vectorial. Operatiile +” si ,-” sunt denumite operatii vectoriale.4 oviplv VEGHES 2.1.6 Observatie Pentru K = R , V se numeste spatiu vectorial real, iar pentru K = C, V se numeste spatiu vectorial comples. In acest context, sixpletul (V,+,-)R, +R, m); Fes- pectiv (V,+,-,C, +c) c), indicand structura vectoriala reali, respectiv structura vectorial complex. 2.1.7 Observatie i) Operatia de scadere a vectorilor, notata prin ,—”, este definita prin u-vsut (-v),Vu,v eV. ii) De regula «-(8 -u) # 8-(a-u), cua, 8 € K, u € V, atunci cand K nu este comutativ. 2.1.8 Propozitie Fie sixpletul (V,+,,K, +x,x) ce indici un spatit vectorial. Sunt adevarate afirmatille: (1) Va eK, Yue V, a-Oy = 0K -u= Ov, (2) Dact a € K, w€ V, uF Oy si a-u = Dy , atunci a= 0x, (3) Dac @ €K, a 4 Ox, we V si a u= Oy , atunci u = Oy, (4) Va eK, Yue V,@-u=0y — (a= 0x V u= Ov), (5) Yu €¥, (-Ix)-u= —u, (6) Va EK, Wwe V, a: (—u) = (-a)-u=—(a-u) A (-a)-(-u) = 0-0, (7) Ya, 8 € K, Yu € V, (a-K 8)-u=a-u-B-u, (8) Vae K, Yu,v €V, a: (uv) =a-u—a-v, (9) Yn ENA {0,1}, Var € K, Viti... 5 tn €V, ce (Uy +o ttn) = (th) +. + (ttn) (10) Yn € NX {0,1}, Van,...5¢n €K, Yu € V, (er tet On) = (rtd) +--+ (ane). 2.1.9 Observatie Notatiile pot fi "simplificate", in sensul urmator: elementul neutru Ja adunarea vectorilor Oy va fi notat cu 0, elementul neutru la adunarea scalarilor Ox va, fi notat tot cu 0, elementul neutru la inmultirea scalarilor 1x va fi notat cu 1. Distinctia intre diferitele elemente notate la fel se va face din context. in mod aseminator distinctia intre diferitele operatii notate la fel se va face din context, astfel incét structura de spatiu vectorial va fi notatii cu (V,+,-,]K,+,-), fir a exista pericol de confuzie decat aparent. In mod frecvent vom nota structura de spatiu vectorial cu (V,K) atunci cind toate operatiile sunt, considerate implicit cunoscute. Mai mult, pentru a € K si w € V intelegem prin au rezultatul operatiei a -u. 2.1.10 Definitie Dact (V1, +v,,-vi,K,+,-) si (Va,-+vas-vayK,+,") indict spatii vec- toriale (peste acelasi corp de scalari !), 0 functie U : Vi + V2 se numeste K-morfism de spatii vectoriale (sau K-aplicatie liniar’, sau K-operator liniar) daci: (1) Va,y € Vi, U (e+, y) = U (2) +v2 U (y) (U este aditiv), (2) Vr € Vi, Va € K, U (a-y, 2) =a-v, U (2) (VU este omogen). Se noteazi cu Lx (Vi, V2) multimea tuturor K-morfismelor de spafii vectoriale dintre (Vis tyas vis Ky +5) si (Vas tvay “Vas Ks +5: Dack K-morfismul de spatii vectoriale U : Vj — Vo este gi bijectiv el poartd denu- mirea de K-izomorfism de spatii vectoriale. Spajiile vectoriale intre care exist un yu K-izomorfism se numesc K-izomorfe. Se va nota acest prin Vi 2x V2 (sau Vi x Vo, dacit vrem s& punem in evident& K-izomorfismul U : Vi -» Va). 2.2, Subspatii vectoriale. 2.2.11 Definitie Fie V un K-spatiu vectorial si X C V, XQ. X se numeste K-subspatiu vectorial sau K-subspatiu liniar (sau subspatiuALGEBRA LINIARA - UNITATEA DE INVATARE 1 vectorial, dact contextul nu este ambiguu) al lui V dact: i) Vuv eX, ut vex; ii) Va € K, Wu € X, a-weX. 2.2.12 Observatie i) Dack X este K-subspatiu vectorial al K-spatiului vectorial V, atunci X este K-spatiu vectorial (sau echivalent (X, +,-,]K, +, ) este o structura vectorial). ii) Are loc urmatoarea caracterizare a subspatiilor vectoriale: X este K-subspatiu vec- torial al K-spafiului vectorial V daci si numai dac& Wu,v € X, Wa, 8 €K, vem a-ut+B-veX. 2.3. Acoperirea liniarS a unei multimi. Fie V un K-spatiu vectorial. 2.3.13 Definitie Fie MCV, M42 i) Se numeste acoperirea liniar& lui M multimea, spang (M) = {0101 +... + arvy|i,---5%r € Myau,...,ar € Kr € N°}. ii) Dac u € spany (M), atunci spunem ci u este o combinatie liniara finita de clemente a lui M, iar scalarii ay,...,a, € IK care fac valida o relatie de forma. usar ts. + Opty se numese ponderi fn combinatia liniar& a lui u. Spunem ci M este 0 mulfime de generatori ai spatiului V (sau M genereazit multimea tuturor veetorilor din V) dac& spang (M) = V. 2.3.14 Propozitie Fie MCV, M42 siGCV,G#2. i) spang (M) este subspatiu vectorial si, in plus, M C spang (M). ii) Daca X este subspatiu vectorial, atunci X = spany (X). iii) Dacd My C Mz CV, M, # 2, atunci spang (My) C spang (Mz). Mai mult, orice supramultime, in sensul incluziunii, al unei multimi de generatori este multime de generatori a lui V. iv) Dac& G este o multime de generatori pentru V gi v € GNspang ({v1,..-,Um}), atunci (G\ {v}) U {v1, 0%} este 0 multime de generatori pentru V. -v) Dac& G este o multime de generatori pentru V si v € GM spang (G \ {v}), atunci G\ {u} este sistem de generatori pentru V. 3. BAze si REPEI ¢. DIMENSIUNEA UNUI SPATIU VECTORIAL 3.1. Dependents si independent liniar&. Fie V un K-spatiu vectorial. 3.1.1 Definitie i) Fie {01,..,0-} 0 multime de vectori din V. Aceasta multime se ‘numeste mulfime liber sau liniar independenta sau ci este formata cu vectori liniar independenti dac& este adevarat& urmatoarea implicatie Wart, wns tn © K, O10) +-.- + Oe¥e = Oy a = 2 = 2. = On = 0. ii) Fie L CV, L # @ (Gnit& sau infinita). L se numeste muitime de vectori liniar independent daci orice parte finiti, nevid’, a sa este liniar independenta. iii) Fie L CV, L# @. Dac& aceast multime nu este liniar independenti,, atunci ea se numeste mulfime legat& sau liniar dependenta. 3.1.2 Observatie Fie L C V, L # 2 o multime (fini sau infinit&) de vectori din V. Ea este liniar dependent dack gi numai daci exist o submultime finit’ a sa {2,..,ve} CL si ay,..., 0m € K, nu tofi simultan nuli, astfel neat ay +... + art, = Ov6 ovip1w VEGHES 3.1.3 Proponitie i) Fie v € V, v # Oy. Atunci multimea {v} este liniar independent. ii) O submulfime, in sensul incluziunii, a unei multimi de vectori liniar independentai este o multime de vectori liniar independents. Orice supramultime, in sensul incluziunii, a unei multimi liniar dependente este 0 multime liniar dependent. iv) Orice multime de vectori care contine vectorul nul este liniar dependent. v) O multime de vectori este liniar dependent daci si numai daci cel putin unul dintre ‘vectori este o combinatie liniara finit& a unora dintre ceilalti vectori. vi) Dack L C V,L # @, cu L. liniar independenta gi L U {v} este liniar dependent atunci v se poate scrie ca o combinatie liniara finita de vectori din L. vil) Dact L C V,L # @, cu L liniar independent gi v € spang (Z), atunci ponderile din combinatia liniara finitd de vectori din Z a lui v sunt unice. 3.2. Baze gi repere ale spatiilor vectoriale. Fie V un K-spatiu vectorial, 3.2.4 Definitie Fie BC V, B # 2 (finita sau infinita). Multimea B se numeste baza a K-spatiului vectorial V dacé B este atat o multime de generatori pentru V cat gi ‘© multime de vectori liniar independents. Dac& pentru o baz avem fixat& o relatie de ordine intre elementele ei, atunci se va folosi sintagma reper in K-spatiul vectorial V. 3.2.5 Observatie i)intre vectorii unei baze B nu exista o regula general de indexare a clementelor multimii B. Dac in schimb avem in vedere o ordine de enumerare, atunci spunem c& lucrim cu un reper. Astfel dack B = {b; | i € I} este o baz, atunci (bi)jey este reperul asociat implicit indexitrii date de multimea ordonata I. ii) Se folosegte uneori denumirea de baz Hamel daci baza are o infinitate de elemente. 3.2.6 Teorema(caracterizarea bazelor] Fie B CV, B # © (finit& sau infiniti). Sunt echivalente afirmatiile: (1) B este o multime liniar independent’, maximali in sensul incluziun (2) Beste o multime de generatori a lui V, minimal’ tn sensul incluziunii; (3) Beste bazi. 3.2.7 Observatie (a) B este o multime liniar independent’ maximal, in sensul in- cluziunii, dact VM 2 B,M # ,M # B atunci M nu este o multime liniar independenta, Echivalent, orice multime liniar independent care include B este chiar egal cu B. (b) De asemenea, B este o multime de generatori a spatiului V minimal, in sensul incluziunii, dac& YM C B,M #4 @,M 4B atunci M nu este o multime de generatori pentru V. Echivalent, orice multime de generatori a lui V inclus in B este chiar egal cu B. 3.2.8 Teoremalfundamentali a spatiilor vectoriale] Fie V este un K-spatiu vectorial, nenul (V # {Ov})- (1) Dack L C GC VL # @, eu L liniar independent& si G multime de generatori pentru V, atunci exist B-# © baz a spatiului vectorial astfel incat LC BCG. (2) K-spatiul vectorial V admite o baat. 3.2.9 Corolar{completare] Fie V este un K-spatiu vectorial, nenul. Dact LC V,L # 2, cu L liniar independent, atunci exist’ B # @ baz a spatiului vectorial astfel ineat L C B. 3.2.10 Corolar(extragere] Fie V este un K-spatiu vectorial, nenul. Dack G CV,G 4 2, cu G multime de generatori pentru V, atunci exist’ B # @ bazit a spatiului vectorial astfel incat BCG.ALGEBRA LINIARA - UNITATEA DE INVATARE 1 3.3. Dimeniunea unui spatiu vectorial. Fie V un K-spatin vectorial. 3.3.11 Teorema(Steinitz) Fie L = {u;, ug, ..., ur} © multime de vectori liniar indepen- dentii si G = {91,92,--14m} 0 multime de vectori generatori pentru V, under, € N° Sunt adevirate urmétoarele douk alirmatil: i)r (img V), atunci Xi 1% # {Oy}. 5.3.12 Propozitie Fie Xi,...,X, sunt K-subspatii vectoriale in V. Sunt echivalente afirmatiile: () Vi=%@... 0%. (2) Vi =X +...+%, si dime Vi = 5. ile: (1) Vr € Vi =X + Xo, 3! (01,2) € Xt x Kp astfel ined x = x1 +22. (2) Vi =X + Xo, si X1 1X2 = {Ov}. (3) Vi =X1 + Xo, gi dima Vi = dimmg X + dime Xa. 5.3.14 Definitie Fie X; un K-subspatiu vectoriale in V. Dimensiunea suplementului direct se mai numeste codimensiunea lui X:. 5.3.15 Observatie Fie X: un K-subspatiu vectoriale tn V. i) codimy X1 = dimg V — dim X1 = dimg (VIx, )- ii) Fie F = {fiy-+-y faimgxy} © baz a lui X;. Conform corolarului de completare, se poate completa F pani la o baz B in V, si fie faimgx+1,~->féimey vectorii neneuli, adiugati lui F. Fie Xp = spang ({faimeXs+1s-~» faim v})- Atunci Xe este suplementul direct a lui X; in V (V = Xi @ Xz). Verificarea acestei observatii este lisata cititorului. dimg X. 13 Corolar Fie X1,X» sunt K-subspatii vectoriale in V. Sunt echivalente afirmati- 6. EXERCITI REZOLVATE 6.0.1 Exercitiu Fie F submulfimea lui R® definita prin (c+d,2c,c~ 3d) |c,d € R}. ’) Aritagi c& F este un subspatiu vectorial real a spatiului vectorial real R*. ii) Fie G subspatiu vectorial real a lui R® definit prin G= {(z,y,z) €R’| — 32 +2y - } iii) Aritati F i G coincid ca subspatii vectoriale. iv) $8 se decid dac& v = (1,1,2) este un vector din F. v) Si se verifice ci F ® spang ({v}) = R°. Solutie. Toate calculele si rafionamentele se fac in spatiul vectorial real R®. 4) Daca (¢-+ d,2c,0— 34), (¢ +a’, 2c/,c! — Sa’) € F, unde c,d,c',d’ € R, atunei (c-44,2e,¢~34) +(e! +d ,2¢,c —3e/) = ((c+¢) + (44d) 2(e+¢) (e+e) -3 (+d) EF dooarece (e+e), (dtd) ER, Dack (c+ d,2¢,e~ 3d) € F, unde c,d € R, i a € R, atunci evident: ex(e +d, 2e,¢ — 3d) = ((ae) + (ad) ,2(ac) (ac) ~ 3 (ad)) € Py deoarece (ac) ,(ad) € R.ALGEBRA LINIARA - UNEFATEA DE INVATARE 1 n i) a (20,2) 242) € G, atic { seu s2!,yy'8.2/ €R, atunel Bete") +2 +) ~( Osirdryy tye’ CR. Renita (ebay ty! Dacia € R si (z.y,2) € G, adicd ~8r +2y 2 =0, cu 2,y,2 €R, atunci ~3(ax) +3(ay) — (a2 siar,ay,as € R. Rezulta (az,ay,az) € C. iil) Vom ciiuta cate 0 multime de generator’ atat pentru subspafiu vectorial F, ett si pentru G. ((1,2,1) + d(1,0,—3) [ed € R} = spang ({01,v0}), [2 (1,0,—8) + 9 (0,1,2) |2,y © R} = spang {02,05} unde vi: = (1,2,1), v2 = (1,0, -3) si vs = (0,1,2) "FCG" Arata ct v1, v2 € G. Acest fapt este adevarat, deoarece ~3-142-2—1=0 si -3-142- 0—(-3)=0. Dar, atunci orice combinatie linar& (funita) a celor doi veetori apartine lui G, pentru c& ste subspajiu vectorial. Am demonstrat astfelincluziunea. "GCF" Ardtim ci vz, vy € F. Primul vector este unul din vector care participa la. generarea lui F, si deci apartine lui F. Pentru a demonstea a doua apartenet, trebuie s& gasim c,d € B astfel incit vy = cu + doy. Suntem condusi la rezolvarea sistemului etd Be 2. Sistemul este compatibl, avand unica solutie subspatiu vectorial, renulta ci G CF. Cele dowk incluziuni flind demonstrate rezulea F = C. iv) Pentru a verifica civ € F, trebuie s& gisim c,d € R astfol Incat v = ery + dvs. Suntem condugi la rezolvarea sistemulu etd 2 e-8d=2 Sistema nu ete compatibil gn concunie» +) Pentru a verifica F @spang ({u}) = R? sau echivalent { aoe tou Ere patru incluziuni. FM spang ({v}) > {Ov} gi F + spang ({v}) C B® sunt evidente. "F 1 spang ({u}) © {Ov}" Fie u € FM spang ({v}). Atunci exista b,e,d © R astfel incat w= bv = n+ dog: Sister echivalent cu relafin present este e+d-b=0 2—b=0 c- 8d—2=0, eG. ) Atunci vy = jo Juz € F Dooaroce F este 1 trebuie 8 verifies Sistemul este compatibil, avand unica solugie "P+spang ({v}) 2B Fiew = (zy, Suntem condug la rezolvare sister | Atunei w= Oy. ER arbitrar. Cautaim b,e,d € R astfel ‘At w= bute tee bretd=2 by remy D+ e-3d= 2 Sistemul este compatibil, aviind unica solugie du+ds, = gy $e. tune u=us-+us, unde tn = (2— y+ $2) r€ spam ({0) wo (Gy ge de) (Br ay ‘Am veriicat cf Fs span ({v}) sunt spat suplementare directe mul celilat fn R°. 6.0.2 Exercitiu Fie E = {e1,¢2,¢3,¢4} baza canonie& in spatiul vectorial real Ré si Ex= {6 Djetrasan ty Gi} 4= 123-4, Si se determine dims spang (E,), i= 1,2,3,4 si dimg spang (Mve(a2.))- Solute. #4) Baza canonic in spatial vectorial real Rese formatd cu vector (1,0,0,0) ,e2 = (0,1,0,0) 3 = (0,0,1,0) sea = (0,0,0,1)12 OVIDID VEGHES E este 0 mulfime liniar independent, pentru c& axes + axe2 + axes +0404 = (0,0,0,0) atrage (a1, 42, 4,044) = (0,0,0,0) , adic tofiscalarii ay, ¢2,03,24 sunt nuli, Beate mulfime de generatori pentru Rt, deoarece pentru orice (Gisza,22,74) € Re, exist scalar reali x1, 22,25, 4 astfel inet (11,22,73,24) = z1es-+taea-+r9e0-+24e4 In exercifile viitoare nu va mai trebui s& facem acest verificae. “#) Evident Ej = {(2,0,0,0),(0,1,1,1)} este o multime de generator pentru spang (Fs), aga eum recultt din definitia spatiului generat de o mulfime de vector. Vom verifica ck Ey este gi multime de vector’ linia independents. Intradeva, « (1,0,0,0) + 8 (0, 1,1,1) = (0,0,0,0) core cu necesitate a = 0 51 0. Am probat astfel c& By este o baz im span, (Ei) sin consocin}t dima spang (Es) = 2 {In mod asemfinitor dima spang (Fa) = dime pang (Pa) = dima spang (Es) = 2. #) Fie v € Fi Ba Ba Ee arbitrar. Atunci existh scalar abs, 42,b1,03,bs,a4,ba astfel inca axes +o1 (ea +es +64) agen + bn (er tea +4) ‘ages +a (er tea tea) agen + ba (er +2463) ‘Suntem condusi la rezolvarea sistemului pee Sistemul este compatibil cu solutia ay = br vatler+e2 bes tes) =t(1 11) Concluzia este Es 1a Ba Ea = spat ({e1 +e2-+ es +e4}). (A doua inclusiune este trivial.) Veetorul es-+ea-tey-rea este nenul gi atunci {ey + e2-+ es + ea} este o mulfime liniar independent®. Evi dont (er tex ten +e4} este o mulyime de generatori pentru spang ({ex + €2 +s +e4}), aga cum rezult din defnitia spafiulul generat de o malfime de veetori. Am probat cf tE R. Revults dime spang (Nic(s29.4)E1) = 1 deoarece {e) +62 +a + es} este 0 baz pentru spang ({e +e +es-+ea})- 6.0.3 Exercitiu Consideriim spagiul vectorial real My (R), multimile saff1 2),f22),f2 2] [22 "V1 oft a rp to a yeL2 aif satlt 21,2 4) 72 4 P=\Lorp [sry lo 2 si subspafiile X1 = spang ($1), Xz = spang (52). ) Sa se determine dimg X: si dimp Ko gi cate o baza in fiecare subspal ii) Si se determine X; + Xz si Xi Xo, dimensiunile acestor subspatii. i) 88s arate [ all My + Mz cu M; € Xi si Mz € Xo se poate realiza in col putin dou moduri distincte: Solugie. Consideriim reperul canonic E 1,1, Ban, Baa), unde saa [} S]nee[2 }eu=[° 8]om in spafiul vectorial real Mz (R). Notim cu Ay, Aa, As, As si respectiv Bs, Ba, Bs matricele din 1, respectiv Sp, in ordinea in care sunt serise in enuntul execifiului 4) rang [(Aile s[Aale s[Asles(Aile] = rang | 7 = 3. Deoarece mumiral de vector! 0 este 4 (#3) vectorié Ai, Ao, As, Aa sunt liniar dependenti. Numérul maxim de vector liniar independentiALGEBRA LINIARA - UNITATEA DB INVATARE 1 18 este 3, Deoarece 1-12 rang [[Ai] a [Aa ne yumaral de vector oid rezult& {a, Aa, Aa} este o multime de vector liniar independent&. Observim ed A Ce X; arbitra, Exist ey, e2, €2, €4 R astfel incat C Art As+ Aa. Fie Ai +eada teas teed. tunel (©: #8) As + (60 +64) Aa + (en +4) Aa € spamg ({ Ay, Ao, Aa}) Rezult& dupa un scurt ratfonament c& X; = spang ({Ax,Az, Aa}). Am arétat ef (Aa, Aa, As} este 0 rmuljime de generatori pentru Xi. Rajionamentul precedent justifies faptul c& (As, Ag, Aa) este un reper in gi Li = 3. Observiim ci By = 21. (Br, Ba} este 0 multimae de vectori li 12 ang) 2 1 | = rang 9 3 aa Fie C'€ Xp arbitrar. Exista e1, €2, €9 € R astfel incit C= eB) + e282 +e9B3. Atunci C= (6 + 250) By + =pBo € spang ({Bi, Ba}) Rozulti Xz = spang ({Bi, Ba})- Am ardtat ct {By, Ba} este o multime de gencratori pentru Xo. Rationa- ‘mental precedent justified faptul e& (By, Ba) este un reper in Xe iar independent& deoarece rang [[B1], [Bal mamarul de veetori dime Xa = 2 a) Xi + Xa = spang ((A1, As, As}) + spang (Bt, Bs}) = spang ({Ar- a, As, Bis Ba}) 1-12 12 rang [[Ai]s[Aale [sly [Bly [Bale] = rang] 7] g) Gg | = 4 Gautam o dependenta or aid liniara a vectorilor Ay,A2, As, By, Ba. Relagia an A + asds + aads +052) +0582 = Oma) este echivalentat eu sistemul a; ~ a9 +209 +04 +205 =0 2ay +a — a9 +204 bas =0 1, +03 +305 = 0 fa +09 bas +a5=0 Solutia a: = —Has, a2 = —Has,a3 = —Jas,a4 = das sooate in evident dependenta Bp= BA, + Baa + $45 ~ $B, Deoaroce 1-121 rang ([Ai]es(Aale (ale (Bile) =rang] 7 gt = numirul de vector o1 14 reaultd (Ay, Az, Ag, B;} este 0 muljime de vector liniar independentt. Fie C © Xs + Xe arbitear. Exists 1, 60; 65 €4 ER astfel neat C= ey Ar +erAy-+ e545 + e4Bh +epB>. Atunch C= (ex + Hes) Au + (co + Hee) Aa + (ent Ges) Ast (es ges) Br € spam ({A1, Aa, Aa, B}) Revulté X1 + Xa = spang ({A1, Az, Aa, Br}). Am arta cf (Ai, Az, Aa, Bs} este o multime de generator pentru Xi + Xe. Rafionamentul precedent justfck faptul ef (Ay, A, ly, Bi) este un reper in Xi + Xe 3 dimg (Xi + X2) = 4. Mai mult, F = (Ai, Aa, Ag, 1) este un reper gi in Ma (R), si deci Ky + Xa = Mb (R). ficb) “Xi NXa = {Ce Ma(R) |C eX gi Ce Xa} {C€ Ma(R) [C= ayy + a9 4e + ang = aBs + a5B2, 03,09,09, 04,05 € R}u ovipiw vecuEs Egalitaten vectorial oy A+ a2 a+ ands = a4Bi-+asBs exprimaté in reperul F tnseamni ay [As] e+ 2 [Aa] p + a3 [Aa] p = 4 [Bi] + 5 [Ba]. Suntem condugi la sistemul ‘co are solugia a: Bitar = Stas = ftuaa= fleas =t, cut ER. Notim D= BAi+ A+ As = jot Be=[ i | Obfinem X1 Xa = spany ({D}) si dime (X1 0X2) = 1 deoarece D nu este matricea nul Observatie. Constatiim cf teorema dimensiunii a lui Grassmann dim (81 +X2) = dima Xi + dmx Xe — dmg (% 1%) esto verfcats (= 3+2— 1) ii) Deoerece Xs 9%s # {Onaay} suma directs Xy © Xe mu eave defnita. fn acest situate cvinga exerci are sens. Atunci Oaagcay + Ont, 1 One) € Xi $i Ona) © Xo D+(~D), eu DEX: si ~ DEX sunt dout serieri distincte. 7. TEST DE AUTOEVALUARE 7.0.1 Exercitiu Definiti notiunile: i) spatiu vectorial; ii) suma direct de subspatii vectoriale; iii) baz a unui spatiu vectorial; iv) codimensiunea unui subspatiu vectorial; v) matricea de trecere de la un reper la altul. 7.0.2 Exercitiu Enunjati proprietatile: i) acoperirii liniare a unei mulfimi; i) m timilor de generatori pentru un spatiu vectorial; iii) mulfimilor liniar independente; iv) principalele rezultate privind subspatiile spatiilor vectoriale de tip finit; v) consecintele teoremei rangului. 7.0.3 Exercitiu Si se demonstreze lema schimbului. 7.0.4 Exercitiu Se dau vectorii a) = (1,~1,2), a2 = (1,1,1), a3 = (1,~3,3), a4 = (2,8, -1) in spatiul vectorial real R°. i) Sse determine spang (A), unde A = {a1,a2, 43,44}, si dim spang (A). ii) Arétati eX » = (2,6,0) € spang (A) si determinati matricea coordo- natelor vectorului v intr-un reper al spatiului spang (A) format dintr-o selectie de vectori din multimea A. 7.0.5 Exercitiu Fie F submultimea lui Ra [X] definit’ prin F = {(m+n)X? + 2mX + (m—3n) |m,n eR}. i) Aritati cé F este un subspatiu vectorial real a spatiului vectorial real Re [X]. il) Fie @ subspatiu vectorial real a lui Re {X] definit prin G = {aX? + 6X +c € Ro[X] | — 3a +26— 9} iii) Aritati F gi G coincid ca subspatii vectoriale. iv) S& se decid dack P = X? +X +2 este un polinom din F. v) Sa se verifice ci F ® spang ({P}) = Ro [X).ALGEBRA LINIARA - UNITATEA DE INVATARE 1 6 8. RASPUNSURI §1 COMENTARI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE in rezolvarea testului trebu corecte gi complete. Exercitiul 7.0.1. Solutie. Este vorba de definitile i) 2.1.5; i) 5.24; i) 3.2.45 i) 5.3.14 v) 4.2.6. 0 Exercitiul 7.0.2. Solutie. Este vorba de definiile i) 2.3.14-primele treiafiemati; if) 2.3.14-ultimele trei aliematis ii) 8. Pentru ii) gi ii) adugtim gi toorema 3.2.6; iv) Este vorba urmitoarele reaultate 5.39, 5.3.10, 5.31 53.13; v) 43.10 9143.11. 0 Exercitiul 7.0. Solutie. Din datele probleme e sii tinem cont ca solutiile propuse trebuie si fie clare, Vaan pe baie Het nee oot anne cu ay #0. Result 04 HP Dic impieel—Ok OE Vom demonstra e& multimes de vectori a lui B este 0 multime de vectori liniar independents. Fie ayer tee db eet nb Ott Inen = Ov. Inlocuim v cu expresia de mai sus gi obtinem Cra tamaden to Ors + Mead ecto + (Iya) C4 Hot Oy IRMH) On = Ov. ut as = 0,VE ek ute =O unde ay # 0. % n=O adica toti scalarit sunt null ‘Vom demonstra ca multimea de vectori a lui B este o multime de vector ce generez pe V. Fier €V arbitrar, Deoarece span, (B) = V, atunci eons ete nr Hndgpondent rot { ‘Tragem concluzia ct Bane te tage teat Letayeambagn Ber + (BeAg') 0+ Decca, mpenel—taey er uae) 0+ Eects, mpape lt — B40 aes ' Exercitiul 7.0.4. Solutie. i) Pentru inceput, caleulm rang [a] [aa aales laa) ] tiie? 11-3 8 | =2 21 3 -1 Deoarece numarul de vectori este 4 (#2) vectorii a1, a2, a5, a4 sunt liniar dependenti.. Numéul maxim de vectori liniar independenti este 2. Facem o alegere gi reludim calculul: 1 ate =m | i] = numatul de vectori. 24 Rerult& {41,2} este 0 mulime de vectoriliniar independents (Ctutuim constantele reale a ,7,6 pentru care as = aa; + Ban si ay de rezolvat sistemele y+6 3 si) ~745= 3 Qy+h=—1 Objinem solutille a= 2, 8 Rezulti a3 = 2a ~ a2 gi aa = ~30y + 502 Fie u € spang (A) arbitrar. Exista es, £2, 62, £4 € R astlel fncat w= evas +2202 + eaay eae. Atunci w= (61 + 2es ~ Be4)ay + (60 £2 +54) a2 C spang ({a1,02}) yar + 6a. Pentru acesta avem16 OVIDID VEGHES [Am aritat ed spang (A) C spaing ({a1,02})- Deoarece inclusiunea spang (A) > spang ({as,aa}) este evi dlent& rezults span (A) = spang ({ai,aa}). Am arttat eX {a;,a2} este o multime de generatori pentru span (A) Rationamentul precedent justifick faptal cB = (axyaa) este un reper in spany (A) si dime spany (A) =2. ii) Completion reperul B = (21,02) din spang (A) la reperul By = (a1,02,¢s) din R® (altenative de ts inti sn ate tora, Fe © maton de ee dea eB sonse= | 4 i °] 3 oyp2 -2 si bla, oie | i ‘| [é| = [ 4 | (conform teoremei privind modificarea coordo- 2 fi}lo} lo natelor unui vector la schimbarea reperelor). RAspunsul solicitat este [uly = [ ? | (fapt echivatent cu v= 2a +402). 0 Exercitiul 7.0.5. Solutie. Similitudinea cu primul exercifia rezolvat este evidenta. i).i.ii),v) Raspunsurile sunt afir- mative gi se jusifick raspunsurile, iv) Rlspunsul este negativ si se justified 0 9. SETUL DE EXERCITH NR.L 9.1. Tema nr.1. 9.1.1 Exercitiu i) Fie V un spatiu vectorial real si CV = Vx V. Definim operatiile +: OW x CV — EV, (a1yy) + (w2u2) = (1+ 22,91 + ¥2) 1 Cx V+ CV, (@ +i) (2,y) = (ax — By, Ba tay). S& se arate ci CV este spatiu vectorial complex (se numeste complexificatul spatiului vectorial real V). in plus, °R* = C®. ii) Fie V un spatiu vectorial complex si ®V = V. Definim operatiile de y+” prin preltarea operatiei din V, iar ,-” este restrictia inmultirii vectorilor din V cu scalari reali Si se arate c& ®V este spatiu vectorial real (se numegte trecerea fn real a spatiului vectorial complex V). in plus, ®C" = R™". 9.1.2 Exercitiu i) Determinati dimg R, dimg R, dimg R", dime C", dime C*. ii) Dack dimg V =n € N’, atunci dime °V =n. iii) Daca dime V =n € N°, atunci dimg ®V = 2n. 9.1.3 Exercitiu Si se determine acoperirea liniard a multimii A = {1, ¥2} in @-spatiul vectorial R si R-spatiul vectorial R. Apartine \/2 acestei acoperini? 9.1.4 Exercitiu Gasiti dimensiunea si o baz pentru spang ({X°+X*,X®+3X4— x, X°— 2x44 X,X°—4X*+2X}) 9.1.5 Exercitiu Aritati ci multimea tuturor solutiilor unui sistem liniar si omogen de n ecuatii cum necunoscute este un subspatiu vectorial a lui spatiului vectorial real My. (R). Aflati dimensiunea sa. 9.2. Tema nr.2. 9.2.6 Exercitiu Fie E = (e1,¢2,¢s) un reper in K-spatiul vectorial V gi vectorul 2 = e; 2 + 3e3. i) Determinati (z],, matricea coordonatelor vectorului x in reperul F fixer, fo = 2er + e2, fa = 01 — 2en tes. ii) Determinati [zg matrices coordonatelor vectorului x in reperul @ = (g1,92.98)s unde gi = €1 + €2, 92 = €2 +3; 9 = e3+e1- iit) Care este legitura dintre matricele 2] psi [2]q ? (Sas fa, fa), undeRA LINIARA - UNITATEA DE INVATARE 1 9.2.7 Exercifiu Se consider’ vectorii a = (1,0,0,—1), a2 = (2,1,1,0), @3 = (11,1. 44 = (1,2,3,4), a5 = (0, 1,2, 3) in spatiul vectorial real R‘, i) Sa se determine dimensiunea 1 o baz in spatiul generat de vectorii a1, a2, a3, a4, as. ii) Determinati coordonatele acestor vectori intr-un reper construit din baza determinati anterior. iii) In cate moduri putem alege o baza in spang ({a1, a2, 3, a4,45}) formatd doar dintre vectorii a1, a2, a3, ‘4, a5. iv) Completati baza, determinata la primul punet, la o baz in R* 9.2.8 Exercitiu Fie spatiul vectorial real My (R). Folosind lema schimbului st se dry + 3x2 + 345 = 6 231 a) rezolve sistemul 4. 321 + 2x2 +23 ;b) inverseze matricea | 1 2 1 102 + Tire + 5:3 = 22 112 9.2.9 Exercitiu Determinati daca vectorii w1, 2 ws, wa pot fi exprimati ca gi combi- natii liniare, in spatiul vectorial real R%, ale vectorilor vy, v2, v3, unde 1,1,1),0 1,2,3) we uy wr (10,—1) 1%) = (1,345), (0,12) ,ws = (3,4,5), wa = (4,6,8) Putem afirma ceva despre anne gi spang ({w), 12, 03,t4}), bazdndu-ne pe aceste verificari? 9.2.10 Exercitiu in spatiul vectorial real R* si se considerA vectorii 1 = (2,3, —1,0), te = (8,4,0,2), e = (2,1,5,8), v1 = (1,1,1,2). 4) $a se arate ca spang ({01,2}) = spang ({03, v4}). ii) SX se determine spang ({ney +n?vp|n € N*}). 9.3, Tema nr.3. 9. Atunci 11 Exercitiu Fie V un K-spatiu vectorial. Fie MCV, M #2. spang (M) = MxM, X ste Kanboptiv vectorial 9.3.12 Exercitiu in spatiul vectorial real R} se considera vectorii 01 = (21,0) v2 = (1,2,3) 08 = (-5,—2,1), wy = (1,1,2) a2 = (71,3,0) us = (2,0,3) Fie X1 = spang ({01,02,0}) si Xo = spang ({wi,th2,ws}). i) Determinati X1 + Xo. ii) Determinati X1 Xz. iii) Gasiti dowd descompuneri distincte a lui u = (1,0,1) ca sumi de veetori din Xy gi Xz. 9.3.13 Exercitiu Considerim spatiul vectorial real R*, multimile $1 = {(2,1,0,1),(2,1,1,1),(1,-1,1,2)}, S2 = {(1,1,2,-1) ,(0,1,1, -2) ,(0,1,1, -2)} pang ($1), Xe — spang (52). i) Si se giseseit cite o buzit in ubepaie Xi + Xp si X10 Xp Sii se arate ci vectorul v = (1,0, 1,1) se poate descompune in cel putin dou moduri distnete ca sun do vedi neds dou spatii. 9.3.14 Exercifin Si se demonstreze teorema lui Grasstmann. 9.3.15 Exercitiu i) Fie V un K-spatiul vectorial, nenul, de dimensiune finita. Dac& X esto un K-subspatiu vectorial a lui V, si se indice 0 modalitate de construire a unui suplement direct a lui X in V. ii) Se considera vectorii a1 = (1,0,0,—1), a2 = (2,1,1,0), a3 = (1,1,1,1), a4 (1,2,3,4), a5 = (0,1,2,3) In spatiul vectorial real R*. Construiti un suplement direct pentru spang ({a1, 2,3, 04,45}) in R’.1s ‘OVIDIU VEGHES Bibliografie [1] G. Cenugk si colectiv eatedra&. Matematici pentru economist. Ed. CISION, Bucuresti, 2000. T {2} G. Cenush si colectiv catedr&. Matematici pentru economist, Culegere de probleme, Ed.CISION, Bu- curegti, 2001. [3] Colectiv catedr&. Matematici aplicate tn economic. Ed. ASE, 1990. T [d] SH. Friedberg, A.J, Insel. Linear Algebra, Printice Hall, 2003. [5] R. Serban (coord, si colectiv cated. Culegere de probleme de algebré liniard, Ed.ASE, 1986. A. [6] C. Necultescu, O. Veghes. Introducere in algebra liniard. Ed. ASE, 2005. T [7] A. Toma. Algebré tinsard. Culegere de probleme. Ed.Economica, 2002. A. [8] G. Cenust, LStcuiu, V.Burlacu. Matematici. Curs pentru studentii din anul I de la specitizarea: Planificare gi Ciberneticd Economics. Ed. ASE, 1986. T [9] G. Cenugt, R. Serban, C. Raischi. Matematici pentru economisti. Curs in format digital. Capitolul 1. hetps//worw bibliotece-digitala.ase ro biblioteca /carte2.aspTid=21&idb=1i . T [10] C. Neculieseu, O. Veghes. Introducere in algebra liniard. Curs in format digital. Capitotul 1,23. http://www biblioteca-digitala.ase.o biblioteca /carte?.aspid=362&idb=11 . T