Bic Raluca

Master an II
Tradus pag. 9-10

Intervievatorii trebuie sa se intrebe cu ar reactiona daca copilul lor ar fi rapit si

apoi uscis.Desigur nu asa cum au facut acesti parinti.In anumite situatii cu toate
acestea, aceasta ezitare nu este deloc neobisnuita.In cazul in care parintii au mai avut
numeroase incidente cu legea sau in mod repetat au fost pusi sub semnul intrebarii, in
cazul anumitor infractiuni in care au fost implicati ,acestia ar putea fi in mod legitim
reticenti in a vorbi cu politia sau in a coopera in cadrul anchetei.Cand un parinte nu a
avut nici un incident anterior cu legea,actioneaza diferit de ceea ce majoritatea dintre
noi ar considera un comportamnet normal,intervievatorul ar trebuii sa suspecteze
acesta inselaciune.Propria norma comportamentala a individului ar trebuii sa aiba
prioritate acum fata de raspunsurile populatiei medie.
Un alt exemplu ,corpul unei femei ascuns in niste tufisuri a fost descoperit de un
om care isi plimba cainele.Ofiterii au raspuns cum ca: femeia a fost violata si ucisa
probabil.Scena crimei a fost localizata in spatele unei case.Ofiterii au decis sa
intervieveze locuitorii si au mers la usa din spatele casei si au batut.Le-a deschis un
sot si o sotie care au spus ca victima crimei a fost ascunsa acolo.Stand in sufragerie la
o scurta distanta de usa a fost fiul adolescent al cuplului.Investigatorii au remarcat
faptul ca el nu a aratat nici un interes in conversatia ofiterilor cu parintii lui,el facandusi de lucru uitandu-se la televizor.Dupa marturisirea lui de viol si ucidere ,lipsa lui de
interes a devenit de inteles ca el a fost cel care a pus corpul acolo.
Evaluarea comportamentului in contextul situatiei
Indicele comportamentale prenetate de o persoana pot fi citite numai in
contextul situatiei.De exemplu ,contactul vizual cu prietenii mai vechi ai parintilor ar
putea fi oarecum limitata.Aceasta lipsa de contact vizual ,dupa toate probabilitatiile,
datorita timiditatii se simte mai accentuata in fata adultiilor mai in varsta.Cu toate
acestea ,intr-o alta situatie ar putea insemna ca a ramas totusi marcat de ceea ce a
facut.
O alta rasucire a acestui scenariu ar putea fi faptul ca , cu o zi inainte el a fost
prins ca a fugit la usa prietenului sau.Lipsa baiatului,lipsa contactului vizual,ar putea fi
din mai multe motive.Astfel exact aceleasi indici comportamentale pot fi judecate
diferit in functie di circumstante.
Comportamentul care se observa in timpul unui interviu sau in timpul unui
interogatoriu sunt mai succesibile in a fi valabil atunci cand apar grupuri de
comportamente.De exemplu ,intr-un individ mincinos,inselator, intervievatoul ar putea
observa lipsa contactului vizual- mimica si gestica- aratand ingrijorare.
In acelas timp pot exista comportamente cum ar fi cel verbal inselator, cu
intarzieri , in modul de vorbire.Gruparea de comportamente similare,atunci cand este
evaluat global duce intervievatorul in a incheia cu un ,,verdict,, enuntand ,daca
persoana este veridica sau inselatoare.Rareori este suficient un singur comportament
pentru a putea face diferenta dintre adevar si insalaciune.Precizia de decizie este
sporita atunci cand comportamentul poate fi citit in grupuri care sustin fiecare altul ,
ceea ce duce la concluzia de adevar.

La fel ca si inselaciunea , comportamentul sincer poate fi citit cu ajutorul

grupelor de comportamente, cum ar fi : raspunsurile directe spontane, bun contact
vizual ,postura deschisa, miscari fluide si aferente.Intervievatorul ar trebuii sa
recunoasca faptul ca ocazional, o persoaa nevinovata poate face sau poate spune
ceva care ar putea fi mai probabil sa vina de la o persoana inselatoare.I n acelas
mod ,individul inselator poate ocazional raspunde intr-un mod in care pare a fi un
adevar .
Grupele de comportament care apar in cursul interviului ,vor forma un model
care va sporii probabilitatea unei decizii corecte in vederea suspectului.
Comportamentul intervievatorului

Intervievatorul trebuie sa fie ,de asemenea atent ,la faptul ca nu trebuie in nici
un fel sa proiecteze asupra suspectului.Prin proiectarea sa , a sentimentelor
sale,asupra suspectului, intervievatorul poate afecta verdictul final, al
interogatoriului.De exmplu ,suspectii care se tem ca intervievatorul nu-i crede din
cauza indicii comportamentale. Intervievatorul poate afisa un comportament
incongruent.Teama de a fi crezut vinovat s-ar putea de fapt face pe oamenii
nevinovati modificandu-si comportamentul din cauza acestui stres.In schimb suspectii
vinovati isi pot reduce teama lor pur si simplu pentru ca ei percep ca facand asta isi
pot induce in eroare intervievatorul.Intervievatorul trebuie sa fie atent in a evita
presiuni nejustificate asupra suspectului.Acest lucru ar putea duce suspectul sa se
simt inconfortabil si sa-si modifice comportamentul.Acest discomfort ar putea fi din
cauza proximitatii intervievatorului, mai degraba decat orice tip de inselaciune.
In acelas mod in care intervievatorul il evalueaza pe suspect ,la fel si suspectul
isi evalueaza intervievatorul.In conversatiile normale contactul vizual intre cele doua
parti variaza intre 40% si 60%.
Cand un interviu pare prea mult la un suspect ,suspectul poate recunoaste ca
intervievatorul actioneaza dincolo de normal si acuza anchetatorul de neincredere.
In fiecare din situatiile mentionate anterior, pozitionarea si comportamentul
intervievatorului pot modifica indicile comportamentale date de suspect,in aceste
situatii comportamentul nu este legat direct de incidentul care face obiectul anchetei
ci mai de graba la interactiunea dintre intervievator si suspect.

Bic Raluca Madalina

Master an II
Tradus pag 9-10