VICTOR PAPILIAN ANATOMIA OMULUI Volumul I APARATUL LOCOMOTOR Editia a XI-a revizuit& integral de prof. univ. dr. lon ALBU Membru emerit al Academiei de Stiinte Medicale in colaborare cu: prof. univ. dr, Radu Georgia, prof, univ. dr. Alexandra Vaida_VICTOR PAPILIAD (1888-1956) Victor Papilian s-a niseut la Gala, in anul 1888, ca fiu al viitorului medic-general Constantin Papitian; a murit la Cluj in anul 1956. ‘A urmat cursurile Facultifii de Medicina din Bucuresti intre anii 1907 $i 1914 S-a dovedit un student exceptional, jind apreciat de marile personalitati alc lumii medicale romanesti din accl timp, Face cumpania dia 1916-1918 cx medic militar In 1919, odata eu infiinjarea Universitiqit romanesti a Dacivi Superioare, este chemat si conduct Institutul de Anatomic al Facultitii de Medicina al noii Universitéti in accasta calitate va depunc o cntuziasti, intensi si sustinutd activitate didactic’, stiintificd si organizatorici Fste creatorul Scolii de Anatomie $i Antropologic din Capitala Ardealalui, carcia i-a dat 0 deoscbitd si unanim recunoscuta straucire, Plcacd de la Catedra in 1947 Papilian a fost un distins medic gi profesor, ale cdrui prelegeri au ramas nesterse in amintirea a zeci de generatii de studenti {aT primului volum al, .Tratat elementar de Anatomia Omului, cuprintzind Ostcologia, Artologia si Miologia, fa apirut in 1923. Pani in 1946, Papilian a scos inca trei editti succesive Impreuni cu celelalte dowd volume ale Tratatului siu, au constituit 0 sursa valoroasé de studi pentru multe genera de studenti din fara nonstra, chiar gi dup moartea Macstrutui apilian a fost, in afara de omul de stiiat@ si profesorul creator de scoala, un om de vasté culturs, un m istins gi un literat talentat Nu se poate vorbi de viata cultural a Clujului - si chiar a Ardealului interbelic, Sina roferiri sila Papitian ian a facePrefat la editia a V-a i Popiian au treet $0 de ani Editiite succesive, .a valori sale, atat din punet de vedere 1 manuatului de smatomie al profesore! Je stusteni, sunt o dovad’ eviden De la aparitia prime’ eaiy cet gi interesul eu care este clutat $i didactic cat si al continutului stiimitic. Cu tofi cet $0 de ani care s-au scurs de atunci, Anatomia profesorului Papilian isi pstrcazd si azi tineretea spiritual ‘a autorului stu Textul seris de profesoru! Papilian este precis, simplu, clar si curgitor, firK inflorituri inutile, totusi bogat si complet, Aceste calitati ingiduic cititorului s& infeleagi cu usurintd nofiunile, uneori dificile, ale stintei noastre. ial nu a fost deloc usoara. Am pisit la reafizarea ei constient de greutatea 41 recunostinfa pentru maestrul meu si de i a acestui man Sarcina unei revi: nispunderilor, dar patruns de sentimente de adiine devotament, de pioas dragoste pentru studentii ce asteapta cu mult interes si-neribdare aceasta carte cedijie cautd si pistucze cit mai mult caracterul fucrdrii originale, editia a 1V-a, Textul a fost revézut in i si cu multd atengic, Datoritdi dezvoltirii actuale a stinjelor medicale, am considerat necesar si aducem unele modificdri faté de editia precedentd. Am renuntat astfel la capitolele de histologie, wrmand ca acestea si se parcurgi pe larg la disciplina respectiva An pastrat doar unele date esenjiale, necesare infelegerii problemelor de anatomic macroscopic Am renunjat, de asemenea, Ia capitolele de aplicatii medico-chirurgicale, Chiar dacd aceste notiuni au constituit o atractic pontru student, credem ci astizi ele ii gisese mai bine tocul in cadrul disciplinetor clinice. i reducem - pe cat ni s-a parut posibil - din amnuntele lipsite de valoarea practic’, emenea, Am ciutat, de a: apliestiva © contributie importanté consti in introducerea nomenclatucii anatomiec (PN.A.) Medicii, chirurgii, diferitii nai myult literatura medical’ internationald, care 2 adoptat cu hotérare limbajul PN A-olui, Credem G utils nu numnai saulenjilor, ei si mediecitor ‘Vom fi receptivi la sugestiite cititorilor si apteptim cu mutt interes parerile domniilor lor Tinem sé multumim condueerii Institatului de medicind gi furmacie din Chyj-Napoca pentru ajutorul pe ear din prin ae nostri specialigti consul i Ie 4 prevent! a vechiului, dar mereu tindrutui Papi soudat fa tealiza Aim spetanta ef accast’ edi A”, va fi primita cu interes si bundvoings Chuj, 1974 PROF. ION ALBU Prefata la editia a X-a Edigia a X-a.a Volumului f al Anatomieé lui Papilian apare dupa 78 de ani de la tiparirea primei editii. Interesul constant pe care aceasta carte Ia trezit in rindurile publicului medical din fara noastra dovedeste in mod necontestat yaloarea ci Egitia precedenta a acestui Manvial s-a epuizat in mai putin de doi a studentitor si medicilor pentru cartea medieali romancascé, atat de nceesari pregatirii examenelor gi concursurilor. Comparata cut edifiile noastre precedent, actuala editie a suferit prelucrdri importante atat din punct de vedere dere ai continutului stiinifie, Aproape intreg textal a fost reseris, pentru ca prin accasta ‘acelasi timp mai complet. Prelucrarea cea mai importanté priveste capitolele de i Ediia actual cautd si raispunda solicitarilor stilistic, ct si din punet de el si devind mai accesibil si Osteologie si cet de Miologie Terminologia a fost actualizati in acord cu Editia a VI-a a Nomenclaturii Anatomice gi eu Editi Nomenclatutii Histologice (1989). Aplicarea lor ne-a creat si noui, ca si altor autori, o serie de dificultati stadui e imbunitiirile pe care le-am dor alllaa Independent de vointa noastra, imprejuririle ne-aw impic dar pe care nidajduim si le putem reatiza intr-o editie viitoare ‘Ara speranta ed aceasti ediie a vechiului, dar mezeu téndralui ,Papitian” Dorim si exprimim alesele noastre mvaltumied Fuiturii ALT Donmutii Pregedinte Mibail Penese ‘4s necesitatea upnitu aveste’ Iuerai $i nw au orecupetit ict un eFort pentru realizaned ei voingd i primitd eu interes gi bun tale te ‘coneligit sn int PROB TON ALBU Cha}. septembrie 2001vi PRESCURTARI ant anterior, ater ius A Anteria Aa Anteriae comm cantina, dist distalis, -e dors. dorsalis, -e ext extermam, a, Diploe (rum os seurt (talust) sysaind compact subh voperind compactsOSTEOLOGIA STRUCTURA FUNCTIONALA A OASELOR atl a celet compacte. Dispozitia substanfei osoase inte cat si a celei spongioase ~ nu este fntimnplitom modul de agezare a fesutulni osos si intre functiunile care osti le indeplineste exist o sirdnsi interdependen ‘Sd examinim mai intdi diafiza oaselor lungi. Prezents cavitaii medulare le face mai ugoare gi mai vezistente. Un tub gol, cu peretirigizi este mai rezistent decito vergea plind, confectionats din acceasi cantitate de material Cu alte cuvinte, daci din aceeasi cantitate de material construim coloane de lungime egal. una goald, dar cu diametrul mai mare, alta pind, deci cu diametrl mai mic, prima va fi mai rezistenti (si mai elastica) decat a doua fy felut acesta, diatiza rezistd usor torfelor ce actionewzi asupta ef ({raetiune, presiune) ‘in cazul substantci osoase spongicase, faptete sunt la fel de concludente. Astfel de substanta osoasd gisim in locurite unde, pe Iingd rezistenf la presiune, elementele ih si un volumn mai mare: oasele scurte si mai ales epifizele oaselor luni, cave prin accasts do- bandese suprafofe articulare mai intinse. Despéstiturile osoase — lame gi travee dit substanga spongioasd sunt dispuse, in genctal, in planul fortelor de presiune sau de tracfiuae ce se exercitd asupra osului; cle urmeazd, reneral, acceasi ditectie ca si fortele pe care le suport (fig §). in felul acesta, ele oferd cu un arinimum de material un maximum de rezistent. Trabeculele si lamelcle osoase ale spongioasel se ma- terializensal, se identified cu Hiniile izostatice dupa care se transmit forfete in interional oaselor Pentre a injelege ‘osoase trebuie st igo. Keepweremuunen ytacnmatica Foster fraiche epifiaa superioarita femurutul T asciculcle tabeeulare ae expe si volulu (tavee de presume) re epiizits Cras de train) > Fasisuletetrabecn uw Jnnportanta orientirii lametelor osoase in raport eu fortete ce actioneazi asupra lor, reproducem exemplul folosit de Braus. Presupunem ef avem o sedindurd de © anumité ‘grosime, iat’ dinti-un copac si aviind o Bijime egala cu dixnetrul tranchiului acestuia Dac& 0 forja va actiona perpendicular pe suprafata scfindurii, ea va opune 0 rezistentd proportional cu grosimea sa Dacd insé forta vva actiona asupra unei margini, deci in planul sendusi, tune’ rezistenfa pe care 0 opune aceasta va 6 cu mult mai ‘mate: este egal cu cea a trunchiufui copacului din care a fest confeefionata. in oase, cele mai importante lame osoase ‘sunt dispuse in asa mod incat suprafata lor 38 se gaseascd {n planul forfelor si nu perpendicular pe ele, astfel ea fiecare dinue cle s& opund un maximum de rezistenga cu un minimum de material. Aceasta dispozitic se aseamana cu cca din constructia macaralclor, a podurilor sau a tunurilor de fier, care sunt construite din bare metalice intretaiate in refea; ele sunt mai rezistente si mai elastice decit consttuctile similare din material plin. Grupele de travee ‘esease dintr-un os pot si se continue cu cele ale unor oase invecinate, formind astfel sisteme comune Lamelele osoase din arhitectura osului nu sunt for matiuni neschimbate. Ele se remaniazi mereu, in raport cu condifile mereu noi in care se giseste osul. Dispozitia lamelor osoase este independent de orice finatitate Elementele osoase suferd stimuldiri mai puter- nice, orientate in diteeiile in care se manifesté fortele de tractiune gi de presiune lor, iar aceste stimulari au ca reaultat orientarea lamelor osoase in mod corespunziitor Aceastd dispozitie este deci rezultatul adaptirii mate \ii ta actiunile biomecanice ce se desffigoara in organism Arhitectura funcjionaki a oaselor nui este numai rezul- real evohuti Jingu individ Dispozitia lamelor esta se mu se dezvolti in decursul unei existente individuale, colo s-au organizat in decursul evolutiei intregii spect, Now- intseutal prezi jerale, o oxdinduire analogs ptincipalclor traicctorii arhitectonice ce la adult. ‘Modclarea biologic 2 osului. Privit biologic, osul ‘este un organ plastic, eare se afl fntt-o continu migeare interioara, rezultat al continuci sale adaptari la condigiile diferite in care se giseste Piescle scheletului au, in general, 0 dobandita prin ereditate, Aceasta este ins supust unor ‘modified att ale rliefului exterior, cit giale arhitectarié interioare, in raport cu condifiile generale de activitate fle organismului din care fac parte Ble sunt elemente plastic, influenfate de fornratiunite inconjurdtoare, in special de mugchi Actiunile musculare determina diferite ptocminente Ta suprafata oaselor, care ating dezvottari Fale, in raport cu intensitatea actiunilor musculare, Un sera pe © eminent mai ‘mugehi mai puternie se va masivdideeat unl ny ‘tapati de muugehi, mute is este hucruri Dur trebuie st refiner esi car scgmentelor asoase exercitt o. influenti: modelatoare2 supra muschilor ce se cealcaneul iepurelui; prin ace: cexecutate de mugchiul triceps sural scade. si 0 Ps ‘Coupul fui musealat se thansfonnd in tendow) ‘O alti proprictate importanti de adaptarc a osalui este i figctutilor La focul lraeturié mith enls (Os segmett- sora pe ele (Marvy a rezecat | amplitudines msigedri te din nedliul cdteiase face sud {clor osoase. La acest proces contribuie si periostul, care poate in anumite condiii, mai ales ln finer si reyenereve sul (Heine extinpd seapula unui caine kind, péstrdnd periostul; dupa un timp oarecare, acesta # gcverat 0 scapuli now’, asemanatoare celci obisnuite) Dispozigin aveelor asvase se modified in men! eores- punzitor, in raport eu modificarile formei si relicfului 1 = ambele fiind in strdnsi legitur’ cu intreaga ‘organismal Aspectul radiologic al easelor = imagine a structurii lor ~ se moditied in raport cu con Aitiile de lucru ale acestora: solicitiri funcjionale marite produc 0 densificare a osului, invers (in eazuti cle imobi- Tizaii pentru fracturi, paralizii museulare) se prod rareficre cu slergerca treptatd a athitecturii interne a ‘oasclor respective. De asemenca, la dreptaci se produce 6 ingrogare a compactei metempienclor méinit drepte, raportati la mana stings la stényaci lucrurle sunt inverse Un 1ol hotdrdtor il au gi condifite de medi, mai ales i porioada de restore Deoarece osul posed plasticitateatat de remaxcabili, ‘au 0 importanté exceptionald rcalizarite igienei scolare, profesionale, precum si cele din domeniul cultuii izice Detorité acestor misuri, scheletut se dezvolté armonios in toate segmentele sale gi in acest fel influenjeaza in mod favorabil unele organe importante (inimé, plamin’) desmnal), pi PARTEA CARTILAGINOASA A SCHELETULU! (Pars cartilaginosa) Histologic, cattilajele sunt formate din eclule dispuse ‘ordonat intt-o masa de substanta intercclulara. Accasta Ja rindul sitieste formati din dowd componente: substanta fundamentala si sistemul fibrilar, aleatuit predominant din stracturi colagene. Dupa natura substanei fandamentale yi sistemului fibrilar, se deosebese cartilajc hialine, fibroase si clastice ‘Lanivelul aparatului locomotor intalnim doar primeie dowd 1 Insistemul scheletic uman intalnim aproape exclusiv cartilaj hialin. Macroscopic acesta este alb-stralucitor, ‘transparent in scc{iuni subir, clastic ta presiune Este ‘bogat in apd (aproximativ 60-70%) Este format.din eclule si din substanfa intercelulard, alcdtuith Ia randut ei din substanta fundamentalé si fibre Celulele cartitaginoase (Chondracytae) sunt mari rotund, situate in kacune ale substanfei Funkuncntale hnumite condroplaste. Celulele carilaginoase sunt aspin~ dite in masa de substanta fundamental, sau ervpate APARATUL LOCOMOTOR cofonii sau gtupe izogene Substanja handamentald este amor fi i bialin (sticloast) Sistemul fbrilar este forma predominant din Libie eolagene .anascate” dispuse Ju tason ke ubyin ovientate fs eaport et svete pula sa forfele mecanice Caatilajud hialin este lipsit de yase saupvine nici neavi Nutifia Fi este i nw posed nied vase Timbaties {siguraté prin difuziune de eatre pevicondru, iarin oat cattilajelor de eatre sinovie 2 Tesutul vartilaginos Gros si fibyocottitajul Pte fonmat ditt celule rare, ovale sau rotnide, dispersate— foarte rat grupate — intr-o rmasi de substanti fundamental, in ‘care predomini fibre colagene dispuse Tn fascicule groase, foieatite in dizeefia forfelor mecanice she intindere "Acest tip de fesut este putin rispandit in organism, Se gisoste in discurile intervertebrale, in discul simfizei fc articuatici tila pubiene, acoperd suprafiele attienlate a temporo-mandibulare 3. Tesutul cartilaginos elastic - se gaseste in epiplots, tuba auclitiv’, $2 iliomul urechi PERIOSTUL (Periosteum) fe inveleste © Periostal este @ membranii fibro i, cu exceptia oascle pe toot supralafa: lor exterio: suprafetelor avoperite de catia) catiewlar gia unor insert museulare. Ls nivelul articutafiilor, periostul se contine cu capsula articular’, astfel ineit fntregul schelet este invelit intr-o teact fibroasi conjunctiva. Grosimea tui ‘yariaza dupa natura oasclor. Pe cele mici el este subtire, pecelc lingi atinge grosimi considerabile (pana la 3 mm). Prin fafa sa profunda periastul aderi de os. Acest fapt se datoreaza vaselor care ce din el in osul subjacent prin canalele Volkmann, dar mai ales unor fibre conjunctive, mumite fibrele Sharpey, care pleact din periost gi patruind jn substanga osoasi compacts Accasti aderenta ~ de importants practic& deosebitd —este mai mare fa suprafaya ‘oasclor scurte gi la cpifizele oaselor Iungi. Ba este mi redusi [a nivelul diafizelor oasclor lungi si la fetele oasclorlate Aderenja periostului variazi si cu varsta: e3 este. in genet, mai mare Ja batani joyat in vase sangyine gi netvi Periostul este foarte b Importanja periostului este foarte mare, prinrolul pe care ji joaca in viaja osului, in perioada osteogenezei el participa la formarca de fesut ososs In adult are ol inna igia Dsului De asemenea, ate rol important in formarea ccalusului in caz de fractari, precum si la repararea unor pierderi fimitate de substanti osoasé Ca structact microscopicd, petiostul este format din doud steaturi, Siraiud superficial, periostal fibres. este format din fibve conjunctive gi elastiee, bog: si vase ee pitts Taos Dia ptr prot Strat pleacd tibsele Sharpey Steaml profiud, petiostal s-rmat din 7-3 parti de celithe tuezt cht- lH at Lest pstengen. esteOSTEOLOGIA male cu potentiate funefionsle osteagene si care vor dx nastere la osteoblasti, in anumite cxzuri, TLavopil, statul asteogen afew mare rt in elaboraren de fesut sos non; wl este Fertil PERICONDRUL (Perichondrium) Pericondrul se continu find o fim net cu fesutul ear- tilaginossubiacent Esteconstituit din tesut conjunetiv fibros; ‘confine gi retele clastice si conduce vase sangvine si nervi MADUVA CASELOR (Medulla ossium) Cavitijile substantei osoase spongioase, ca sicavitates medularé a oaselar hungi, sunt umplute cu 0 substan moale, semifluids, burctonsé, bogs in elemente sangvine, numiti miduvi osoasi Se deosebesc trei varietati de miduva osoa galbeni si gelatinoasi ‘Maduva rosie (Medulla ossium rubra) se eiseste in toate cevititile easclor fatuhui si ale copilulu pnd la aproxi tmativ 7 ani, La adult se afla numai in oasele mici si in oasele plane, precum $i in epifizele oasclor hungi. Contine numeroase capilare sangvine si clemente figurate ale singelui. Are un important rol hematopoietic. Maduva gathena (Adedulla ossium flava) se pascste ‘mai mare parte st oaselor adultuluis are eulosre bend datoriti vezervelor de grisime pe care le confine Maiduva gelatinoasa (Medulla ossiten gelatinosit) se ugiseyte la bitrani; ca congine multe ctemente conjunctive Vascularizatia sangvind a miduvei osoase se face prin vasele nutrlive (Vasa mutricia).Capilarele se Geschid dro celufe endateliale au eapacitate i: rosie, insinusorilargi ate fagocitant Dintce funetinnile maduvei osoase amintim: 1) par- Ia edifiearea festuli osos in porioada osteogene- zeis 2) participa la procesele de reparate osoasit lx adults 3) are rol hematopoietic; 4) reprezinté una din rezervele de exasime ale organismutu VASCULARIZATIA $1 INERVATIA OASELOR spunde numeroasctor fanetiuni, ost Pentru a pute dispane de o boysitt vasculatizatic gi inervatie “Arterele, Oasele angi primesc artere nutritive (diafizare) fe Prime te patna pain pale de ordinal T witritive, si ajung in eavitates samt re perio si apoi prin canalele medulard Fle dau uncle ramuti pentru maduya, altele pitrund in canalele Havers, iar terminagiite lor ajune la ‘ell epitizelor Astciele petiostale provin din arterele avecinale Fle pitrund in periost unde sti tele ane itigi orga se ramified, jar din acc i cave paitrond in sul subi porese numerouse B Fig. 9. Arterole unul os Tung (schematic) 1. Deristul stabatut de numeroase artere periostale (cpifizare yi liatirate) ~ 2 A vd 2 osu syed iar rarifcaile ei se anastomezear cu arterele periostale sasite de a suprafaja osu in interiorul osului, vasele celor doua sisteme— nutitiv periostal - se anastomozeazs. asele plane au, de asemenea, dou sisteme arteriale: nuititiv gi periastal Onsele scurte posed numai artere petiostale. Venele urmeaza, in general, un traiect independent de cel al arterelor. La oasele fungi artercle nutritive sunt wwofite de doud venue Limfatieele reprezinté 0 problema incomplet cluci~ ati. S-au descris spajii limfatice perivasculare, care ar avea valoarea tinor edi limfatice. ‘Nervii in toate oascle s-au gasit clemente nervoasc. Nervii pitrund in gaurile nutritive impreund cu artercle n din periost Ner sjung in eavitatea medulla formes: inplex nerves. Dinacest plex se desprind fibre sasele din eanalele Havers Nervi petiestal fo ex bogat ce confine nomerosi receptor (proprioreceptori). al STRUCTURA MICROSCOPICA A OSULUI fesutl osos este un fesut de naturi conjunctiva Ise compune nterstifialé providica impreznla cu siruri Jintro subst incre iin volute osoase4 Disposijia nscsoscopies a extuletor, tibnelor ya sttst et Ain intecional estlai ne petinite i dese iets do {elude esut 0808: 1 Goat tibponeple torn Cokie gt rete sanitts ate £800 uu nici o ordine, indreptinduse in diferite direct. fntre copii psind a un a st Fonmate din acest we. he 2 Osu este disgust in famele ia fbrele au 0 dircctie anumita in interionul acestora ‘este format din vase din aceasti eategori¢ Si Subs! improynati cu siruri mineral, $10 substanja colagend format lin sisteme fbvitare jn osul compact substanfa fundamentala calcifica forma sisteme de tubuti concentrice, telescopate, axate pe un cenal Contr, numit canalal Havers (fig. 3). Lameleie au grosimes: de S210 micromete. iar canalele Havers, un diametru de 10-300 Tavers + iaduyd vanes Seton ne ft Se anaviomozcazd inte cl, formand o rcjea ce so desctide parte in eave spongioasci stn eavitatea medular, i pe vt Esq ai, pvt, sie ee ein TMlig 10) Inanenrul kuneleloy oxnse,concctiee bvekeeolnyse lurmeazi un traicctspiroid. Orientarea, direc for, este invert fn oul lamele vecine, incrucigindu-se in unghi drept Prin accasti ‘rcturd In refea, osul dabiesteo foarte mare reais in interioral amelelor osoase sau in spa ile intro cle se g8sese spate © mulfime de caviati, de forma unor pianjeni. Ele au © Tenticulard (20-30 micrometri lungime 10 micrometi targime gt 7 micromete grosime) i se muniese asteepavts Ve ks ‘le pleaci o serie de canalicule ce se ramifica bogat in substanta fundamental anastomozindu-se intro cle in interiorul ‘steoplastelor sunt adaposit ecuteleosoase, atcocitele Acestea mite serie de prelungirieare patrund in eanaticulele osouse 9 se pun contact inte ele. Sistemul de lamele osoase centrate i jurul paul eanat Havers, impreund cu celulcle osoase ce se hnese din ‘asul respect, consitueo unitate muiit sistem haversian,colan hhaversiana sau asteon Fig. 10-5: 14 prin compacta unui os tung 1 Canal Havers. 2 Canal anise matic LOCOMOTOR bathe oie fe ay ate utara se uit suntir de Inmet. convent owl ble seat pectomte de Hbrele APARATUL periterie, sub perinst inconjorden! tosta prosimet Slope y Ciba gesponantes) Se (Sufvtantia corteals) sistemul [vod Fndamentaleexterne fj similari de fame osaase. mumite sistem Tntre aeeste dons sisteme mental extern st famcle Tamete fundamentals interne funancatale sunt dispuse sistemele | avers, prec din edteva lamele wsouse, lamele fandam alld osteucitele DEZVOLTAREA OASELOR. OSTEOGENEZA Covifivaren gi vate ateneZ sina proxese binlipice diferite Osineaete te proceal pane ae ote ons Ostecyentsa este procesul prin care genase gise formes oastle Toad dela urmodsl membranos sai cartinyines pra dobsindsse i dimnensiunily ec fe catueteriseaw fie nial prepuce Foon ea neeestiae ponese de ition etic sun’ Formate a acestor picse Osteen. + naples in perioada intreuterin’, unete pic din membrane conjunctive Marca majortate ‘ate aleatuiti din cari hatin, Primele procese osteogenstice apar in saptaminile 6-7, a clavicul, In decursul viet intrauterine si ‘poi dup nasere,cczsoltarea schefetulul se contin pain jurul hretci de 23-25 ani, Tesuul os0s pravine ca origins embrionar®, dinmeccnchim Oasele ay ia pastere ins dgoet dito fornia mnowenchimatoasa iniferenta ci aceasta ia in pronlabil infisaea unui mode! membranes sau cartiaginos. Vora ave deci dowk rodalitside ositicare conjunctivé yi cartilaginoasi, Zonete unde ncope si de unde se intinde esificarca, atal in mewnbrencle Conjunetivo, at si in piescle cartilaginosss, se numese centri sa puncte de osificare (Centrum ossificationis) Apariia tor ia Hecursul dcevolliri intrauterine, cit si in decursul procesutui de i gi procizalé Cunosyterea Tor prezint pediatra, legist) Penira cereslere a fost bine su tn pare interes pentru medic (radiolog, aceasta §-au claborattabele care cuprind toate aceste date, Exist puncte de esiieare primane (Centrn exsyficatiants primar) pe spar primee in ordine eronologick si din care se cific, de tice, cou mai mare parten asului si puncte de esificare seeundare Seu complementare {Centrum ossificationts secutdariw) eo paciji mai tardiva, care completeae’ piess osoast in produceresfesutului osos intervin dud feluri de clement 1 Trabocule susfindtoare gi conducitoare ale procesull de ositicare le prosin fie din esata conjuncti. fie din el eartiloginos Deva hunt lor se sgeazi osteoblast. > Elcmentele celulace: osleoblastee si ostcorlastele Prinvele sunt agentit procesului de construcfie esoasd, iar secudele. al celui de resorbtie ‘Osteogeneza este un proces de distrugere si totodaid de retacere in insusi procesul de distruyere este cuprins procesul de restore pide formnire des now Faza inca le de translormare a membra cartilginoase in fost 2805 inciaptet diferent os mumeste ost eae predomini b disnagere si ronenire, fz i fears sul este mode. pat dohindeste cturnde fa ah i secular esesmene, ouscle etese Fy yrosinte sim ung Jor conjunetive $1 a piesclor ne 52 numeste etOSIEOLOGIA 1. Osghc ere fibroand (enoconjuntis ji saa desma). In acest ‘mod se dezsclti casele calvariel st majritatea oasetor Feel. consid. in esenti, in metsplazia, tn transformarea twsutulul mesabeanos in lest oses Accste pic = schctetice sant formate Gin nembranc conjunctive Fibrele conjunctive din constitugia for devin arcifarme si se imprognestal cx suru de caletw, de-snid astflrigide Pe acaste raves de osifiewre.fibroblastele devin osteo p i seoreteo materie biaste, se dispun la supratape tray efor sine proteici moale, numit3 substan{i preosoass sau oseind Osteablastele devin asteovite, iar substanta preosoasd, impregnnds-se cu saturi de caleiu, di nastere uncilamele osoase. ‘Acesta este purictal de osificare primar Se formesz’ apoi noi Tamele osoase, care Vor consttui o refen eu spafiteavitare fre: spatiimedlane Din punctl de osifleace,procesulinaintexed radar spre periferie. sul fora desice care seammyrencazi cu cele simifore ale vaselor invecinate, Tots, inte ele rdinde ined multi vreme povfiun’ membrenosse daturti crore osul creste in Supratita (de ©) In grosinv, oasele plane erese prin apozifc fate aves pe fas extenoare pin adiugarea for arf ew aeeste fenonneneae foe prawess de resorb ie 2 osu prima gi inlocuitea hui eeptats cu osul seeundar, defiits, deta ul. 1b) (vga aon ae acest tip se edificd onsele hung cele seurte si unete oase plane Byenfa proces consti in inlocuirea eartlajui hialinal pieselor eupsetive- carcesteresorbit- prin eset oso Oasele din aceast sunt precedate de wn tipar cartilagines, care reproduce foarte redusi forma for generald. Acesttiparextilginos este vet intrg membrani conjunct a va li shia eartlaginoasd pe don 1) pe calea formnéri la suprafaza sebvet cartitaginoase « unc ‘carapave (erste) asoase, cale numit astogeneza periconsra sau periostall (piesa esoast fa nastere pri mijlacirea periostulu 3) pe ealea form de substangs osoasa a interional sehifeh ceatiapinowse (praventent3 ensdocundest), ‘SE urnvirim procesul de osteogenez Ta onvcle lungi, la care el a Dus 1 evrtlagines (embocons pai complex | Cormares diafired Se face atit pe cule periostals «St yi pe cale endocondrali fn osteogeneza periastala, rota prineipal revine pericondnilui Celulelestratului intern al scestuia devin osteonenc: Dsteablaste Ele elaboreaza un manson osos periferie Subporicondlal Din acest montent, periconsinit des ine periost yh igi contines aetivitalea esteoformatoare, generind necont rin pitura sa profundi ~ materie oxoisi nous, ee se dispane la Cuprataja coleiexistente In acclasi timp sau la seurt interval dup “partineilindralu! 0508 periostc, in central diafizei, im plin fesut fos apare «oy punet al: panetul de osificare primar, Dostoablastele cv formenci acest fesut esos sunt aduse de vasele sangyvine ale periostalu, Pun ccresicm 1 tn distraperea catilajull’ pexistent. ind nagtere piesel osoase tndecondrale Accasta creste progresiv.st apropic de cou periestalt scele oui piese sfrgese prin ase pune in contact Ele progreseadt niot decursl es olufir. esul periosta inveteste apo spre epiiza an smatyon sul endocondral 2 Formarea epifizelr fn generat,epifizteoaselor fs seut La inervale foarte difente xe in intone ape cart now fotdeanina avclenys pentra aweeayi epi tin puunct deosificare seeundar, epitizar Elevelnew7s dupaceeas madahate gencrata ex gi cel diatizat, si creyte ait spre perifens Si syme diols) Hn fete Imaleg nul pre cser feu et os Nac mat spite dle eotengetced, fot canta este We Fmnne decito piu subjire de eatlaj pe surpeafejele aticulare {cartilajl artieutar), precum siete un dive cartiaginos a Fimita Secaninite sata opafizar (Cavern 15 Hi 115 priatrun os lung, fa eurs de big. 11 Secfiane longitu dezsutare, 1 Canilajl hialin,-2 Cartilajol hipertofiat ~ 3. Caiaju ealifiat tin nepru) si 0 endocondtal (in alb). -4 Canale vasculare, ~ Canal fos erbaconndal get periostal «7 Cave fo anita tate medal 5 primard epiphysiols), eattilaj de crestere sau cattilaj de conjugare Marginca so la suprafifa osu forme linia epitozt’ (Li epiphysiatis) Lacsul adult marcheazd linia de unire dintreepitiz 51 metafiza La examenul radiologic si pe secfiuni osouse apare Sub Forma une’ lini de condensate 3 Crestor epifizar numit gi cartilaj de conjugare. Discul de cart prolifereazi merew In partea sa centralé, in timp ce fetele stle ~ ft cea dinspre epifia, cit i cea dinspre difizé~ suferd un proces re Prin acest proces, ost creste in hunginne, pang ange Jimensiunile sole obignite, In acest moment, cartilajul 34 mai prolifereze, se osified si se produce sudarea diafizei cu cpifizele. consltuinduse in acest fel metafiza osului. Cresterea 3-25 ani ha baubat si 20-21 yectenel in jurul vrstes de voaselor ani ~ Ta femeie Tulburiri in evohuja acestai catia, care duc la disparifia Iai prematurd, determina o sudare prococe a epifizelor respective si cei opritea din erestere a osului(condrodistrofia~ acondroplszia) ‘Crojterea in grosime se Face datoritd periostului Ace: ‘euborea pituri succesive de esut osos,eare se depun la periferia, pangonulu osos periostal existent Y Osificarea seeundari. In urma proceselor enumerate anterior, oasete sunt formate dintr-un fest spongins, le sunt lipsite ecavitate medulara, dups cum nu prezinta nici substanya osoas Compacta Piesa oseast defiitivi se formeaz’ pein tenon Succesive de resorbjie side reconstuctie osous Osteoclstele distr substanta osoasd primitiva, erednd lacune mar. In aceste spat ‘steoblasteleelaboreazi noi lamele osoase gi dau nastere sistemetor Faversiene in decussl vif slacestesistemehaversiene sunt supuse tunor reunanieri petpetue, in raport cu merew noile cerinje de ordi furejional. In axul dafzei, procesul de resorbjie nu mai este urmat tle eclde roconstruefie asoaea gi astfel se formes2 cavitatea med wea apitize Ta pasele seule dezvoltares 9 ase sclor fungi, fn modelal camilaginos apare un panet de ositi primar dela care ostcogencza se inbinde spre perifere fea ventral <0 0 aginst P fn: nonste, eagle Dpreste din eregete, itr periostul elabore um strat subfis de ‘osoas connpactds este substanfa cortical’ menfionat anise16 hy #2 Deavottaren asta Teng 1 Primordial cartibaginos. 2 Os periostal = 3. Os endocondal, - 4. Punete de osificas pifzare,-5 Cartilajal do cestere ~6 Cavitatea rmedulaa 5 Factorii ceinfluengeazi osteogeneza sicreyterea A:atin cregterea lor normal, eit gin diferitele stiri patologice, oxsele stau sub influenta a numerosi factor’ (vitaminele, hormoni ste) Cel mai de seam este rolul trofie general exercitat fie ia mod direct de sistemul nerves, ie pe cate umoral. Vitansinele. Vitamins A liniteaza activitatea osteoblosicior $5 ostcockastilor. Vitamina C favor D favorizeazi calcificarea Hormanii Au rol foarle important. Hormonul somatotrop hipofizar determing prolferarea cartilajului de conjugare (produs in oxess U3 gigantismul, produs deficitar di nanismul) Herraonit tiroidieni tiodtronina gi teteaiodtironina stimuleaza crestereas hipotiroidia determini.manismut;caleitonina tiroidian’ favored depunerea sirucitor de calcin Ia nivelul oasefor. Heroonut pafatiroidian (parathormgnul) influenteat resoxbha ws Hormoul testicular: eastarca prelungeste timpul de functionare ‘a cartilajului de conjugare (cunuci), ir estrogenii (experimental la-animale) due fa caleifiearea prematura a oaselor lungi Enzimele FosFatazcle intervin, de asemenca, in procesil de erestere PROPRIETATILE FIZICE ALE OASELOR Principalete proprictali izice ale oaselor sunt: rezistenta st clastcitalea, Datorita acostor propria, exscle nu se rup ctunci Cind asupra lor acfioneaza diferite Forje de presiune sou de tracyiune. Aceste forte pot acfiona paralel cu axul longitidinal al cosulu, perpendicular pe suprafata lui si prin torsiune (heficotda!) ‘Asti, craniul uman poole rezista Ia presiuni marin dicetic vol bavi fark a se rupe, micgordndu-si cel mull indlfimea (giameteul bazilo-bregmatic) cu 7-8% Un craniu poate cidea de a 0 APARATUL LOCOMOTOR spe ciment, fra se stirdma el sure ca 0 mings datorts elasticiafi sale Rezisientt la presiune este foarte mare Ea este de 30 dc oFi iii 2,3 ori mai mare deceit a triaote at i sunt ‘precum si structuri sale mai mare pe mmr deedt a cbr franitalui $e apropie de cca a frerlol Dintre toate mat {ehaiee munvai betonul armat poate fi comparat cu ost privinja tezistenjei, cat gia clasicitagii, Aeeste propri Haorate eompezifici chimice 2 osul imacro-microscopige,arhiteetuii sale interne COMPOZITIA CHIMICA A OASELOR Tncempor get suibtanfe ong yas min (losing, eabonah. scant toarte mic Je Maorad si clorard de alia) Propovta for este de apeoximaliv 35% substante organie i Me subtanfe mince jn eonctal, se poate spune c& svbstanfete organice daw efastictatea ost sr seule mineral testenka ‘Prin menjancces osului in solute de 5% HC! sirurle ninerale sedizol fonul se demincraizeszi, se. decalcified” 11 se nmoni levine clastic, aseninitor ot eaueied fn shetra Ta fnomai materia organic Dacé se disruge materia 0 icinars,osal devine friabil Troporneclor deat matcral prneipale din strcturaoaselor sarin deTa un os fv altul Une oase care suport presiuni mai Jhurisunt mai Bogate fa sdrari mincrale Deascmenes, propertia raport ca virsta, In copiliie, oasele sunt foarte Tinerale:Procentl sara i antigs dooarece st relatiy putine sin restora ereste alk ka battanefe, eid oase ceasabile decit In copilirie ‘devin molt aiSTUDIUL OASELOR Schelctul unan (Systeme skelezaley este format 208 oase, dintre care 34 alcatuiesc coloana vertebrala, iar sestal de 174 se grupeaza in jurul acestcia Cascle situate pe linia mediana a corpului, ea steraul, sacrul si altele, sunt neperechi. Ele se considera a fi oase simetrice, find formate din doua jumatiti — una drcapta, alta stingi la fel conformate, Dimpotriva, oasele membrelor sunt perechi ~ insi asimetrice, pentru ci cele oud jumitii ale lor mi sunt identic conformate Pentru ca un 0s si poatd fi stusliat si descris izolat, in afara organismalui, el trebuie orientat in asa fet incdt pozitia lui s& fle acecasi et cea pe care o are in organism. Orientarea se face prin ajutorul celor mai eatacteristice elemente anatomice pe eare le prezinta osu respectiv Pentru orientarea unui os nepereche sunt necesare dous ‘elemente anatomice, pe care le punem in raport cu dou planuri ale corpului, planuri care nu sunt ins opuse anul altuia Pentru orientarca oaselor pereche sunt necesate tei elemente anatomice, pe care trebuie sa le asezdm in trei planuri ce nu se opun, al treilea plan fiind necesar pentru doterminarea osuiui din dreapia sa ‘Scheletul se imparte in patra patti 1, Coloana vertebrata 2 Foracele sos 3, Oasele capatui sau eraniul 4, Oascle membrelor. Coloana vertebrali, toracele osos si cranin sunt situate in axal compu, fonininnd sebeletul axial (She feton eave) in timp ce oasele membrelor aledtuiese schelew! apendicular (Skeleton appencicitare) 4. COLOANA VERTEBRALA (Columna vertebralis) Coloana vertebral este 0 lung coloani mediand $i posterioara, numita gi rachis, formatd prin suprapunerca velar 41 VF de piese osoase, vertelirele Verte true) Urmirite de sus in jos, vertebrele rispund: gavalui, toraectui, regiumii lombare si pelvistlui, Vertebrele poart Aliferite denned imprunmutate de bre innit resp 1 Vertebrele cervicale rispund gatului Ble sunt Cy ln Gy, impremna humér de 7 si se nol formeaza coloana cervical’ 2. Vertebrele toracice rispund toraceluis cle sunt numar de 12 (se noteazd de la Ty la Ty) formind impreund coloana toracie’ 3. Vertebrele lombare rispund regiunii lombare (peretele posterior al abdomenului); ele sunt in numar de 5 (senoteaza de la L la Ls) siimpreund formeazi coloana lombara Vertebrete coloanei cervieale, toracice $i lombare sunt oase mobile i independente; cle se mai numese din sasti cauza vertebre adevarate. 4. Vertebrele sacrate in numar de 5 (se noteaza de la 81 la $5) ~ gi vertebrele coccigiene ~ in mumit de 4-5 {se noteaz’ de la Coy Ia Cos) raspund pelvisulii. Ele se ‘udeazi dnd nastere la dowk oase: sacrul, respet coccigele. Fiind oase sudate intre ele se mai numesc vertebre false, ‘ig, 13. Vertebra, reprezentati schematic Procest]spinos. = 2 Lama vertebrali.~ 3. Procesul transvers EPesteual 5 Coeput 6 Cinna verteatls «7 Provenitonti la VERTEBRELE ADEVARATE Sub aceast denumire se grupeazi ~ cum s-« mai ~ vertebrele cervicale, toracice gi lombare, ‘au pilstrat independenta gi 1% i aaceste vertebre se studia7a: 1 ~ caracterele generale; ~ caracterele regionale; 3 ~ earacterele speciale ale ino dintre Vertebrele fe sunt constituite dupa comin toate au, prin urmare, anumite curaetere ger Vertebrele previnta inst si modificari rezionale, din eauza8 natwmice dilerite, eat gin diterentelor tute apostusitor caracicrele revionale fionale Aceste madificari formea ale vertebrelor Uncle vertebre prezint’ particularitayi niatomice eare ke deosebese, chiar 31 in exeliul «cyan din care fac parte, Aceste particularititi former terele speciale ale vertebrelot Fae. ig, 14 Vertebra C, vizuth de sus 1 Procesul spinos ~'2. Arcul vercbral rior -4 Tuberculul posterior procesu fpinal ~ 6 Tuberculul anterior sl pros Cansversard -8 Uncustlcorpolui -9.Corpul «10 Gaara yestebralt 3 Procesul articn! ve supe= ansvers ~5 Santl ncrvalui sului tonsvers, ~ 7. Gaur Fig. 15. Vertera T, vieuti lateral, 1 "Procesul articular superior - 2. Procesul transvers. = 3 dostalds procesuluitransvers 4 Procesul articular inferior. -§. Pro- Serul spinor 26 Iacizra vertebral infercard - 7 Pedic «8 Fo- see eeatala inferiara. - 9 Corpul, - 10 Foseta costal® superioars SAL Ineizasa vertebral superionra igoara Pig. 16. Verte I, 1. Procesul spinos’- 2 1g Fosota costa a prcesutsitansvers.-5 Procesul atin sustior 7G Podicll 7 Fosetacorshisupcrioard -8 Corpl -9.Gat= serch APARATIL LOCOMOTOR CARACTERELE GENERALE ALE VERTEBRELOR ADEVARATE 6 vertebrst au viratd este constititt din dou pin vung anterioard, avand forma un cilindra plin, mumita Corpal vertebne alts posterioatd, 6a 0 form mai complicata, nuit areal vertebret Avesta format dow fame ventebrile gi dot peice vertebral. Comput si arcul delimiteazai gaura vertebra Corpul verted re ilCopus vertebrae Gertehinate)) este portimmea vi cea mai volaminoasa. El prezinti dou tefe si 0 citcumfering’., Fetele numite Intervertebrale (Facies antervertebralis), una superioatl t inforioarh, sunt destinate articulfrii cw vertebrele rtuite in acchigi mod, fefele precinté © de numeroase gaurele, si 6 rma este invevinate Con provfiune central clurui rand periferiea le fesut compact. sor proeminent. care inconjoatd sana precedent Este mn rest a catty cpitizar embrionat al vertebrei si se numeste apofiza jnclara (Apophssis antler i). Circumferinga are o portiune dmerioar, c¢ se intinde intre cei dai pediculi ai arcului Vertebral gi por iui posterioard, care priveste spre gaura vertebrei formand astfel peretcle anterior al acestcia fn decursul primilor ani de-viet4 corpal vertebrei este fcyat eu cole dou kame vertebrate prin cate o sincondioz’ mumiti jonctiunca nourocentrala (/tanctio ncurocentr ais) Are ul verte Dee i ((drus vertebrae (vertebvaley) Fores poreteloposterior al giurii vertebral ‘Arcul vertebtal este altuit din mai multe efement = dou’ lame vertebrale [Lamina arcus vertebrae entebralis)] ese intind de ta pediculi la procesul spinos fave kami prezinta: fala anterioasd ~ ce priveste spre ‘gaura vertebrci; fafa posterioaré acoperitt de muschi: dow smargini: — una superioari, alta inferioaas © extremitate medial — ce se wnestc en cca de partea opusi; o extremitate lateral ~ ce se intinde pani In masivul oses format de pedicul, procesul tansvers si procesele articulares ~ procesul spinos (Processus spinosus) se prelangeste jnapoi, pornind de Ta locul de unire al cetor dow lame vertebrate Procesul spinos are 0 bazii, un varf, doul fete Tateralo, o margine superionr’ si alta inferioar’; “provescle transverse (Processus teansversus) Sunt doua procminenfc: una dicapta si alta sténgd, ce pleacs Se pe pintilc lacrale ale areului vertebral Prezinté o baziy Gn varf, o fal anterioarl si alla posterioara, 0 margine superioara 51 alta inferioar’; etprocescle articulare [Processus articwlaris (Zagapophy si}, in wom de pacts, sunt densa superioare (Processus avticularis superior) si doud inferioare (Processus articutaris inferior). Procescle superioare ale Aine! vertebre se articuleazd cu procesele articulars inferioare ale vertebrei supraiacente Pediculii arculai (Pediculus are es vertebrae) sunt dowd pani ¢ jieai are vertebral cu compu v verteoral extremitatea Podiculii au c Xe © margine inferioara ~ mai s alta superioars ~ mai pulin soobité (Zncistira verte' STUDIUL OASELOR inferior si Incisura ver tebralis superior} prin suprapunere dou vertebre, inire aceste margini scabite se delimiteazi gavra intervertabrala (Foramen intervertebrale) Gauravertebsal a(Foramen vertebrate) este format — inainte ~ de corpul vertebral, inapoi ~ arcul vertebral, iar pe laturi — de edtre pediculit vertebral Fig, 17, Vertebra lombard viet lateral 1 Comput. 2 Pedicutil =3 Procesal articulae superior -4 Prosesu spinos” § Frocestlartcutar infeeior-6 Pucci casial ~7.Prosesel Fig. 18, Vertebra L, va7uci de sus { Procest spionos. 2 Procesut ticula wiperign 1 Proces costal ~$ Pedal 6 Coqpal 7 IX Procesul aecesir -® Arcul vertebral jeular interior -3 Procesul ar Ancol postieiar = 1 Sangul auetst trattansversard 6 Cavities joari. = 7 Areul anterior = §Toberculol anterior nur inte te aeisoiny = 10- Fa mesa J Tinbaseslal posters: vertebeole ~4.Procesaltransvers = artgulacd super 9 Pergo nse Inteale 19 bin suprapunerea tuturor giurilor vertebrale ia nastere canalul vertebral (Canalis vertebralis) CARACTERELE REGIONALE ALE VERTEBRELOR VERTEBRELE CERVICALE (C I~ C Vil) (Vertebrae cervicales) 1. Corpul vertebrelor este mic si multalungit transversal Caracteral principal ~ pentru vertebrele IIJ-VII— este dat de prezenta a dow’ mici proeminenfe sau creste situate P ovientate in direc{ieantero-posterioard. Senumesc unct corpurilor vertebrale (Uncus corporis) sau proces unciforme. Pe fojele articulare inferioare ale corpurilor ‘vertebrate se gsese dou mici sanfuri, tot eu direetieantero- posterioari; ele rispund uncusurilor vertebrelor subjacente sivor forma aticulatiite uneo-vertebrale 2. Procesul spinos este scurt si are varful bilid 3 Procesele transverse au cateva caractere diferen a) baza loreste strabatuti de goura transversark (Foramen Iransversarium) prin cate tree artera si vena vertebrae, > virful este impantitfntr-un tubereul anterior (Tieberculum anterius) care este un rudiment de coast si fntr tubercul posterior (Tirbercufum poster iorus)ee repre procesul transvers propriu-zis: ¢) pe faja superioard a procesului transvers se giseste sanjul nervului spinal (Snows nervi spinalis) 44 Procesele articulare sunt orientate intr-un plan aproape orizontal VERTEBRELE TORACICE (T |~T Xtl) (Vertebrae thoracicae) 1 Compal vertebrei este usor alungit antero-posterior, previnta dou’ fosete superioare (Fovea covtalis superior) si dou fosete inferioare (Fovea costulis inferior) c: tuna de fiecare parte a corpatai verteb vertebralé tn totalitate, foseta sups delimite inferioard a vertebrei Lunghi dieenu in eare patrande capul coastet 2. Procesul spinos este prismatic tung oblic inapoi si in jos. 3. Procesele transverse prezinta pe faja lor anterioars foseta costal a procesului transvers (Fovea cosralis processus transversi) care se articuleaz cu tuberculul coestei corespunzitoare 41 Procesele articulate sunt verticale si dispu fiontal VERTFRRELF LOMRARF (1. 1) (Vertebrae lumbales) upraiacente un j eldescinde nphin 1. Corput vertebrei are dimensiuni mari, diametral transversal depagind pe cel20 gitbine dese Hat; inte Trap. ane 0 ditectic 0 4, Procesele costale (Pracessas cestalis) sunt resturi dle cousin te sul navi gi Uitte diaainte inapor; pot confundate cu procesele transverse. Adevaratele prozese msverse sunt de fapt miei procminente situate pe fata cclor costate, Hing tdieina aeesto4a denumirea de process accosorii posterioat 2 pr din urma si poa (Processus uecersorins) 4. Procescle articulare au o dircetie verticals si sunt spuse in plan sagital Feqigoarele articulure ale proceselor superioate privese medial si sc prezinti oa ssegmente decilindra gol. in timp ce fetisoarele anticulare ale procesclor inferioare privese lateral si se prezintt segmente de cifindru plin CARACTERELE SPECIALE ALE UNOR VERTEBRE ATLASUL (ddlas) este vertebra cervical’ intaia Nw are comp vertebral. Este format din dou mase laterale, tunite printr-un are anterior gi un are posterior, elemeutele ‘mentionate circumscriu gaura vertebiali. De pe mesele laterale ale atlasului plcacd procesele transverse 1. Mascle laterale (Massa lateralis atlantis) prezinta: a) cavitatea articular superioara (Facies a ticwiaris superior) pentru articulatia cu condilul oceipitalalui ») fala articular’ inferioara (Facies articularis inferior) pentru articulatia cu procesul articular superior al axisalu: ©) fafa mediald pe care se inser ligamentul tansvers al atlasului, Acest ligament imparte gaura vertebrala a atlasului inte-un segment anterior, in care patrunde dintele axisului gi intr-un segment posterior, adevarata gaurit vertebrala, unde este situaté maduva spinarii cu invetisurile ci; d) fata laterala, de unde pleact procesut transvers, acesta din urma prezinta caractercle procesclor transverse ale celortalte vertebre corvicale 2 Arcul anterior (Arcus anterior atlantis) prezin' pe fata sa anterioara tuberculul anterior (Tuberc ilum ‘anterius), iar pe faa sa posterioar’ o fetigoard articular’ (Fovea dentis) destinat’ articulatici cu dintele axisului 3. Arcul posterior (4rcus posterior atlantis) prezinti pe fata sa posterioard tuberculal posterior (Tuberculum posterius) iar pe fata lui superioar’ santul arterci vertebrate (Sulcus arteriae vertebralis) prin eave trece artera omonima AXISUL (Axis) este vertebra cervical a dour Modificarea Ia accasta vertebra priveste numai corpul; pe fafa superioard a corpului se giseste o procirincnté vertical, numita dinte (Dens axis). Dintele prezinta 0 fafa articular’ anterioara (Facies articularis anterior) destinatt feyigoarci de pe arcul anterior al atlasului, $1 0 {afl articulara posterioard (Facies articular#s postcrion) care vine in contact cu ligamentul transversal al atlasului ‘Varful dintelui (Apex demiis) da inserfic ligamentulvi sau APARATUL LOCOMOTOR upreal, co lea dintele ew margins antertoaua a gaurd ceipitale mari in articulatia atianto-yxoidianii median ASEA VERTEBRA CERVICAT A. Tuberculul menor al procesulin Tansvers este mat procaine sl ‘este eunoscut sub mumele de taberculul Chassaignac sau tuberoulul carotidian (Taberculum caroticum). Tuberculul “cavotidian se poate palpa Gin nn reper importan Prin comprimarea puiternied a artere comune pe acest tuberctl, se poate realiza hemostara povirorie aamterci VERTEBRA PROEMINENTA (Jéztebra promizens) ce vertebra cervical a saptea Este earacterizati prin mea procesului spinos, care poate fi papat cu usuring’ sub piele, fiind astiel up reper important tn anatomia topografied gi in medicini. A UNSPREZECEA VERTEBRA TORACICA este caracterizati printy-o singura scobilutd de pe corp, destinati capului costal A DOUASPREZECEA VERTEBRA TORACICA este caracterizati printr-o Singur seobituri de pe corp, destinata capului costal corespunzator preeum si prin absenia fetiyoarci costale de pe procesul transvers, Ueoareee coasta a douisprezecea nu se auticuleaz’ cu procesu! transvers al acestei vertebre. Fig. 20. Axigul yizut anterior: 1 Dinte eu (2) faa articular anterioarS ~ 1 Procesul articular supe- rior -4 Procesul articular inferioe «8 Pracesul tansvers ~6 Corpul Fig. 21. Avicul sdzut posterior T piatele ca (2) foz-ariculard posterioarl » 3, Procesul articular superior 1 Process! anssers eu (S) ganra tansversar 6.7 fps = 1 Arcit yerihea)STUDIUL OASELOR VERTEBRELE FALSE Vortebcle false sunt in numir ss ae 4 formand doui oase: sacrul si coceit se sul SACRUL [Os sacrum (sacrale)] jn continuarea nfiptea o pana Este un os median si nopereeh colonne! lombare, deastipra coceigehii si intre cele dows oase iliace. Pe scheletul articulat este oblic indreptat de sus in jos si dinainte inapoi, astfel ci baza iui formeazi cu ultima vertebra lombart tn unghi numit promontoriu (Promontorinn) deo mare importants obstetricala gi antropologict Privit pe un os izolat se vede ed sazrut ure extremitatea supetioar’ mai voluminoasé decat cea inferioara, avand forma unei piramide; in plus el este recurbat inainte Este format prin sudarea a cinei vertebre sacrate (Hertebrae sacrales I-¥D, Orientare. Se ascazi inainte ~ sus ~ baza osului Pare deserie osut sacru: fafa pels and sau anterionsh, i un val sca) este concava spre pelvis 1 concavi, iar in cast fad pe Pe linia mediand a fetei pelviene se afl o coloand ce provine din sudarea eslor cinci corpuri te componente, Fata pelviana preaintd patra lini transverse (Lineae transversae) care indica locurile de sudui& ale celor cinci vertebre sactste. La extremitatea fiecdrei linii transverse exist cite 0 gaurl sacrati terioaa [Foramina sacratie anteriora (pelview)] prin cate trec ramurile anterioare ale nersilor spinali sacrayt Pe coloancte osoase dintre gure sacrate anterioare se inserd musehiul piriform corel Fig, 22. Fafa pvand a 1 Lae superioard o primed wertebee sactate 2 Procesut articular superior = 3 Adpi lai = Lil transverse, - 5. Coecigele (Gurls aerate anterioare an Fata dorsal a(Fuies dorsalis) este convexs. ‘Aceastl fafa priveste inapoi si in sus Pe Tinia median prezintd creasta sacratii median’ (Crista sacralis mediana) rezultata din unirea proceselor soinoase ale vertebrelor sacrate. Sub creasta sacrati mediand se giseste un orificia in forma de V ristumat; este orificiul canalului sacrat sau hiatul sacrat (Hiatus sacralis) delimitat de dowd mici creste numite coarnele sacrate (Corm sacrale). Lateral de creasta sacrati niediana se gascste de ficcare parte cate o creasti snerata intermediara (Crista sacralis intermedia) care rezulti din 7 ig 23. Fata dorsal sacrutui gia coceigeta 1 Orificiul superior el eanalului sacrat » 2 Procesul articular supe- rine = 3 Creastasacrati median’ 4, Creasa secratS intermediar3 3 Creata sera lateral ~6 Hiatal sserat 7. Comal saerat 8. Comol ii sacrate post *9. Coceigele = 10 cocci 1 Proxcsal articular af sa hw =4 Foya aur Comal saceigolal -8 Ce 5 Fajapelvianasacrubi.~6. Cocegele sacral 9, Cresta suratSmediansFig. 25. Baza sacrului 1 Greastasacrata media 3 Creasta sacrath intormediart - 4. Procesularticaoe {Prostar Orifci] superior al canal sacra ral fe macrul sudarea procesclor articulare ale vertebrelor Lateral de ele oxisté 0 serie de patra gauri secrate posterioare (Foramina sacralia posteriara) pe unde tree ramutile posterioare ale nervilor sactaji Lateral de saurite precedente se giseste ereasta sucratd lateral (Crista sacrulis lateralis) care re7ults din sudarea proceselor transverse ale vertebrelor sacrate Fefete lateral, inmumirde dowd, prezinti 4) fata auricular (Facies auricularis) care serveste ta articularea cu osul coxal sib) 0 suprafata rugoasé situatd jnapoia precedentei, numita tuberozitatea sacratd (Tuberositas sacralis) pe care sc inser& puternicete ligamente sacro-iliace. Mention ci in Nomenclatura Anatomica termenut de fafa fatorald a sacrului, termen wtilizat de noi, me exis In nomenclatura anatomica aparc termenul de Pars lateralis, care include atat faja Interali deserist de no cit gi acele portiuni ale fetelor pelvind gi dorsal care sunt situate lateral de gaurile sacrate Partea laterala rezulta din fuzionarea proceselor transverse, a nudimentelor costale si a diferitelor liga mente ancxate acestora $i osificate. B a z a (Basis ossis sacri) prezinta: a) 0 suprafay ovalari mediana, care este fafa superioari a compului primei veriebre sacrate; b) inapoia acestei supratite se igiscste orificiul superior al canalului sacrat; c) lateral de suprafata ovalara se giseste o alté suprafatd, trionghiular numité aripioara sacrului (A/a sacratis); 2) dou p-ocese articulare (Processus articularis superior) destinate articulajici cu procescle articulare inferioare ale « trimei vertebre lombare. Var fu I (per ossis sacrd) prezint& o fetisoara eliptic’, ce se articuleaza cu coccigele Canalul sacrat(Canalis sacralis) stribate osul sacru, continuand canalul vertebral. Canabrl sacrat este triunghiular in partea superioard si turtit entero- postetior in partea inferioard, Lateral, de Ticeare ps canalului sacrat, plead patru conducte transverse: poarté numele de gauri intervertebrale (For amina intervertebralia). Conductele au valoarea s2urilor Bice meres APARATUL LOCOMOTOR Fig. 26. Sectiume medio-sagitala pri sacra 1 Bara ovului = 2 Orficial superneal canalutu saeral -3 Peovest aticulae superior: = Creasta sacrati: ~ 5. Orificiol inferior al Cunatuluisaceat.- Canahal sacral cu patra siun intervextebrale (core fo deschid prin pausileszerate anterioarey; +7 Faja pelsians intervertebrale dintre vertebrele adevarate Ficcare conduct este separat de cele invecinate (supra- si subiacente) prin cite © punte osoasi, cu directic antezo-posterioars, reprezentind pediculii vertcbrali. Conductele sacrate se bifurc’ dnd o ramura anterioara care se deschide a nivelul ‘sdurilor sacrate anterioare, si 0 ramuri posterioard care se Alescide prin gaura sacrati poster: ‘Osul sacru al adultului prezinta, in gooeral, diferemje sexuale (cvidente); Ia birbat este mai lung, mai ingust $i mai curbat anterior decat la femeie COCCIGELE (Os coccygis, Coccyx) Este format prin sudarea a patru vertebre coccigiens (Vertebrae coceygeae I-IV) Este omologul scheletului cozit de Ia mamifere Se fla situat in continuarea sacrutui st este format din unirea color patru sau cinci vertebre coccigicne atrofiate. Este tun os median si nepereche, prezentand de stadiat dou fete, o bazd, un varf gi dow margini Orientare, Se pune in sus ~ baza, iar inainte ~ fata coneava Fc |e] ¢ Fataanterioard sau pelvian’ este concava, iar coa dorsala, convex. Cele dou feye prezinta trei sau par lini trans:etsate, tezultate din sudarea vertebrelor oceiggiene (Hig. 23, 24.27) Baza. Aro fetigoars lipt vaefiul sacrulai inspoia Cotigoarei pleacd in sus dowt procese, nummite councle coceigelui (Cormu coceygeum) 4 pentiu articularca eu