CAPITOLUL 8 Cum sa ma cunosc si sa comunic mai bine? Analiza tranzactionala »Libertatea iti di puterea de a implini proiectele tale, Puterea iti da libertatea de a zidarnici proiectele altora Eric Berne Pe scena vietii de fiecare zi, purtim cu totii fel de fel de masti si juctm fel de fel de roluri. Nici nu gisim in teatru atata viati autenticd pe cat teatru autentic gasim in viata de fiecare zi. Practic, asemeni zeititilor hinduse cu mai multe fete, fiecare persoani sin3toasi la minte si la trup opteaz necontenit intre exprimarea unora sau altora dintre feluritele infitisiri si comportamente posibile la un moment dat. Atunci cdnd o emotie puternicy ii tulbura controlul ratiunii de pe chip, va face ,fete-fete”, schimband mistile intr-un mod haotic, Adesea, cdnd observim o persoani care-si ,iese din fire”, pierzind stipanirea de sine, vizualizim pe chipul ei o adevarati defilare de expresii si masti Logica ascunsi a hormonilor schimb’ aceste expresii precum telecomanda schimba canalele televizorului Constient sau nu, jucim cu totii diverse roluri. infatistim diverse fatete ale pet nalititii noastre. Schimbam neincetat o sumedenie de misti. Cate oare? O mie de roluri, de fatete, de misti? ! Ei, nici chiar asa; de-ar fi atat de multe, fiecare dintre ele ar inceta a mai fi cu adevirat semnificativa. Este necesar& o simplificare, o clasificare, o structura. Psihiatrul american, Eric Berne, fondatorul Analizei Tranzactionale, a ficut tocmai acest lucru. Simtetizind maniera tipicd de a simti, gandi si actiona pe cele trei mari varste biologice ale omului, Berne a identificat trei expresii fundamentale ale personalititii umane 0" 1 expresia copildriei, atunci cand, inocenti si perplecsi, descoperim lumea si actionim mai curdnd instinctual, emotional si intuitiv, cautind plicerea imediati si evitind suferina simturilor ; 2. expresia varstei adulte, atunci cand, manati de interese pragmatice, actionim mai curand rational si lucid, Kisénd in rezerva efuziunile sentimentale si chiar prejudecitile ; 3. expresia varstei parentale, atunci cand, impregnati de valorile morale si normele de conduit ale pirintilor biologici si spirituali, action’m conformist, indemndndu-i si pe ceilalti s4 se conformeze, la randul lor.170 DEZVOLTAREA PERSONALA Acestor trei ipostaze fundamentale ale personalititii, observabile din exterior si mai curdnd independente de varsta biologic’ a unei persoane, Eric Berne le-a dat numele de stiri ale eului. Ele coexistit in structura personalititii de ca si cum in universul psihismului nostru am localiza trei foruri distinete: un for infantil, un for adult si altul parental. in re{eaua noastr’ neuronal, ne-am putea imagina un fel de comutator care se roteste neincetat, bransind eul constient fie la un for, fie la altul. Astfel, in fiecare clip’, deciziile noastre isi trag originea din unul sau altul dintre aceste foruri. De fiecare dati, schimbarea bransamentului influenteaz comportamentul uman, imbricdndu-l in haina copiliriei, a varstei adulte sau a celei parentale De-a lungul acestui capitol, vom aprofunda acest demers. Pentru inceput, e tocmai timpul potrivit si meditim la firea noastra schimbitoare, pe exemplul unor tranzactii cu replici uzuale in scenetele vietii de toata ziua. Negocierea unei vanzari Supervizim o relatie vanzitor-client, incepand cu clientul care intreabii de pret si replica vanzitorului. Clientul: ,Domnule, ce pret are... 2” Vanzatorul : ,Aveti aici catalogul. Pretul este... atat.” Este un schimb de replici neutre, intre doi adulfi care cer si oferi informatii, Prd vreo implicare emotional’. Urmitoarea replic’ a clientului ar putea fi tot una neutra, de genul ,Multumese pentru informatie”, dar si una de atitudine, acceptare sau contestare, cu mai multi implicare emotional. Admitem cazul unei replici de contestare : Clientul: Hm, prequl e prea mare!” Spune acest lucru incruntand sprancenele, cu privire aspra, plind de repros. Pare si joace rolul unui parinte certind un copil obraznic, care tocmai a ficut o pozni. Mesajul este de genul: ,E obriznicie ceea ce faceti voi cu preturile, Ar trebui si va fie rusine, si fiti pedepsiti...” E randul vanzitorului la replici. Comportamentul si replicile sale pot fi felurite, de la caz la caz si de la un client la altul. Din multimea lor, selectim doar patru variante de comportament observabil, cu posibilele lor consecinte : Varianta intéi: pdrinte critic Vanzatorul: ,Matale habar n-ai pe ce lume traiesti! Astea-s preturile si basta !". incrunta sprancenele si ridic tonul, ca un parinte critic, care pune la punct un copil nestiutor. La asa replic’, foarte probabil, clientul s-ar putea simti ofensat si va parasi magazinul, trantind usa. Existi inst si eventualitatea mai putin credibila si-si schimbe brusc atitudinea si, cu un aer vinovat, si-si ceari scuze ca un copil prins cu ghidusiiCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? A Varianta a doua: copil obedient Vanzitorul: Da, aveti dreptate. imi cer iertare,... nu stabilese eu prefurile”. Vocea-i tremura si are un aer smerit, ca un copil cuminte, certat de tatil siu. La acest tip de replicd, clientul devine brusc mai condescendent, mai amabil. Spune bland, iertator, ceva de genul: Ei, lasi, lasi..., nu-i grav, De altfel, n-am nimic cu dum- neata...”, Se comport ca un pdirinte grijuliu, gata s& ierte. Totusi, e greu de crezut ca va cumpaira ; suspiciunea cu privire la pretul mare n-a fost demontata. Va pleca din magazin saluténd cordial Varianta a treia: copil adaptat Vanzitorul: ,Bund observatie! Da, pretul e mare...si asta pentru ca. Este cuviincios si incheie replica cu argumente care justific’ pretul. Vezi bine, nici nu-i atat de mare pe cat pare. Cum va reactiona clientul la acest nou discurs al Vanzatorului? Probabilitatea de a cumpira creste semnificativ, dup% cum demonstreazi experimentarea tehnicilor de vnzare. Clientul pare influentat pozitiv de replica. Varianta a patra: adult Vanzitorul : ,...$i in raport cu ce anume este prea mare? Pe ce va bazati cdnd faceti aceasti afirmatie? ”. Formuleaza replica pe un ton neutru si priveste in ochii clientului, fir obriznicie, fara obedient’. La acest gen de replica, clientul devine brusc mai atent. Cade o clipa pe ganduri. Ca si la tenis, are sentimentul ci mingea i-a fost trimis§ inapoi peste fileu. Este in terenul stu si trebuie s-o joace. Se intreba pe sine de ce a afirmat ca pretul e mare. Apoi, fie spune motivul, aducand o informatie bund pentru vanzator, fie va da din colt in colt, recunoscand c& n-a avut o motivatie pertinent’. Vanzitorului ii va fi si mai usor sd-1 conving’ si cumpere. Scena la serviciu Secretara intarzie. Seful o intampina ironic: ,BunX dimineaya. Cat e ceasul?”, Ea sare infepati: lar mi critici?”, Secretara se comport ca un copil rebel, iritat de ironia sefului, Enervat, seful va putea juca rolul unui périnte persecutor: Pai, cum dracu’ si nu critic... 2” Maniera secretarei de a da replica pune in pericol relatia cu seful. Ea percepe intrebarea sefului ca un atac la persoana si d& un rispuns fafnos. Dac scena se repeti de céteva ori, va pierde slujba. Lucrurile ar lua alta intorsétura daci si-ar cere iertare ca un copil adaprat sau ar spune simplu cat e ceasul, ca un adult cu simul umorului,m DEZVOLTAREA PERSONALA Scena conjugala Familia asteapti cina. Sofia se invarte-n gol prin bucitirie, lipsitX de chef. Intra soul Cu voce tristi, de copil neajutorat, victimd ce se tanguie, ea il intampin& cu ceva de genul : Am avut 0 zi proast. Seful a fost nervos, colegii distanti, lucrarea nu mi-a iesit, troleul a intarziat. Mi doare capul”, Fir a fi explicit, ea cere compasiune. Poate si tandrete. Cea ce urmeazi va depinde de replica si comportamentul sotului : Varianta intai: pdrinte normativ Sotul rimane insensibil la $.0.S.-ul din vocea ei. Ia 0 poz autoritara siz .O s& lasi copiii fart cin ?”. Se comport ca un pdrinte care cheama la datorie, Dou’ tipuri de comportament de rispuns posibile : a) sotia isi cere scuze ca un copil obedient si continua munca, fara tragere de inim? b) sotia se revolt, ca un copil rebel, mai tranteste ceva prin bucatarie, ia un calmant si pleaca s& se culce. Varianta a doua: parinte grijuliu Sotul intelege si accept nevoia de compasiune si tandrete din mesajul sotiei. fi zimbeste incurajator, o atinge tandru si spune cu voce calda: .,Te ineleg, draga mea. Ai multe pe cap. Sunt ins convins c& iti vei invinge slbiciunea si vom avea o cin grozava”. El se comport ca un parinte grijuliu fara de un copil care are nevoie de mangaiere si incurajare. Acest comportament al sotului ar putea face seara mai frumoasi. Primind afectiunea si incurajarea de care avea nevoie, sotia va reactiona pozitiv, striduindu-se s& nu-si dezamigeasca sotul. Ce este analiza tranzactionala? Pe la jumatatea secolului XX, psihiatrul american Eric Berne (1910-1970) a ,inventat” si rspandit in lume o teorie alternativa la psihologia traditional, Spre a fi accesibila oamenilor obisnuiti a folosit un limbaj simplu, fra cuvinte savante. Atentie! Ca si apele linistite, cuvintele simple poarti intelesuri adanci, incredibil de subtile. Analiza tranzactionala (AT) este 0 teorie a personalititii umane si un sistem psiho- terapeutic dedicat dezvoltirii si schimbarii personale (ITAA - International Transactional Analysis Association, fondata in 1965). in ultimele decenii, a evoluat spectaculos oferind instrumente puternice in psiho- terapie, dezvoltare personal, educatie, consiliere si training in management, marketing, vanziri, negocieri si comunicare in organizatiiCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 173 intr-o manier’ pragmatici, AT dezvolti capacitatea intelectual si emotional a omului de a se infelege pe sine, a-i intelege pe ceilalti si a comunica persuasiv. Practic, AT oferai © cale simpli de a rispunde unor intrebiri precum : Cine sunt e De ce m& comport asa, si nu altfel? Care este originea comportamentelor mele? Cum am ajuns aici? Ce-as putea si fac pentru a dobandi psihologia invingatorului Rispunsurile permit constientizarea unor istorii personale rimase nerezolvate sau spargerea unor programe mentale inconstiente, aflate la originea comportamentelor negative repetitive. Totodati, AT este o teorie a comunicarii. A comunicarii cu ceilalti (interpersonale) sia comunicirii cu noi insine (intrapersonale). Amelioreazi relatiile cu ceilalti si descifreaza ,vocile” interioare. in Europa, din 1976, exist Asociatia European’ a Specialistilor in AT (EAATS), cu numeroase asociatii si federatii nationale, rispandite pe intreg continentul. in Romania, din 2000, exist Asociatia Romana de Analizi Tranzactionala (ARAT), cu sediul central la Timisoara. Filosofia AT Analiza tranzactionala propune o perspectiva umanista asupra constientizarii si asumarii libertatii personale. ,.Destinul” nu-i facut in ceruri si nici plasmuit de oracole si ursitoare, Este doar ceea ce fiecare face din viata sa. Tine de libertatea si responsabilitatea fiecdruia si-si construiasc4 si reconstruiasca neincetat viata pe care si-o doreste. in sintezd extrema, postulatele majore pe care se intemeiazi filozofia AT sunt formulate astfel : © Constient sau nu, individul isi decide propriul ,destin”, iar deciziile cruciale ale sale pot fi schimbate doar de el insusi. Oamenii sunt OK. Fiecare persoan’ are capacitatea de a gandi (cu exceptia celor cu grave leziuni cerebrale) Starile eului Ipostaze sau mdsti ale personalitatii ? ‘Am véizut in deschidere ci scene de viatt dintre cele mai comune probeaz faptul ci schimbarea contextului influenteaz’ puternic starea de spirit si comportamentul oame- nilor. Unii isi schimba expresia atdt de repede si atat de mult, incat te si intrebi dact mai este vorba de una si aceeasi persoani.174 DEZVOLTAREA PERSONALA Am cunoscut un sef autocrat care, instantaneu si miraculos, exact in secunda intrarii sefului stu in birou, se metamorfoza in mielusel. Umerii-i ciideau, spinarea se curba, vocea se subtia si privirea cersea. Pirea de necrezut ci-i una si aceeasi persoani. Mai cunose si o directoare de scoal, ef aspru la slujbi, intre orele 8:00 si 12:00, mami tandr, intre 12:00 si 14:00 si sotie obedient, seara cu soqul. Ba chiar e si copil, la cenaclul scolii, unde spune povesti cu cei din clasele mici. Soul acestei doamne este autoritar in familie si obedient la slujbi. ‘Adesea, ne auzim spunand cate ceva de genul: Nu stiu ce s-a intimplat... parcét n-am fost eu” , ,N-am vrut si spun asta, dar..., n-am vrut si fae asta, dar... m-a luat gura pe dinainte, m-am purtat copilireste...” Si fim seriosi! Cum adicd ,n-am fost eu”? ! Sintagma pare o mirturie intuitiva a faptului c& personalitatea noastrd nu-i omogen’ si identica cu ea insisi, clip’ de clip’. Pur si simplu, mai locuieste cineva sub umbrela propriei noastre personalitai Diversi interlocutori intdlnese diverse expresii ale personalititii noastre. Vocea cu care facem un raport sefului e alta decat cea cu care alungim cainele sau dm povete unui copil. La fel si privirea, mimica, postura trupului... Una este expresia personalitatii tale cind oferi un cadou si alta cand injuri din toat& inima. $4 mai vorbim de vocea, privirea si mimica cu care faci o declaratie de dragoste? Ce mai, suntem niste persoane pe atat de incantatoare in unele momente si contexte, pe cat de indezirabile in altele. Pe de o parte, personalitatea noastri rimane fundamental aceeasi, iar pe de alta, starea de spirit si expresia sa observabild sunt mereu altele. Multor intrebari cu privire la firea noastra mereu schimbitoare, Eric Berne le-a oferit un rispuns genial, atunci cand a promovat conceptul de stare a eului (engl. Ego States) Stirile fundamentale ale eului sunt: starea copil, starea pdrinte si starea adult. Fiecare se manifest’ ca o stare de spirit si o infitisare distincti si observabilé a personalitatii. Ele sunt ipostaze fundamental ale eului, partea cea mai accesibila dintre cele trei instante psihice freudiene (Id, Ego si Superego - Sine, Eu si Supraeu). Starea copil Programul genetic, nevoile biologice si doringele psihologice sunt prezente in noi de la prima pani in ultima suflare a vietii constiente. Ele alcatuiesc entitatea nuit starea copil a eului, care se dezvolta pana in jurul varstei de 5 ani, prin inregistrarea interioara a emotiilor si comportamentelor de raspuns la evenimente exterioare. De-a lungul intregii vieti, starea copil riméne ipostaza in care persoana resimte emotiile. In aceasta stare se aflX inclinatiile spre plicere, joc, libertate, egoism, creativitate, curiozitate, invidie, agresivitate. Cand 0 persoani se branseazi la universul interior infantil, ea se ,rupe” de lumea exterioara si repet’ comportamente exersate in copilirie, indiferent daca sunt sau nu adecvate imprejurarilor. Indiferent de varsta biologic’, persoana aflati in starea copil actioneaz’ in maniera proprie copilariei si percepe lumea inconjuritoare prin ceea ce simte, iar nu prin ceea ce gandeste, Forul infantil functioneaz’ ca 0 memorie secret, care a inregistrat trairile copitiriei, fri comentarii asupra lor. Cand persoana se confrunta cu un stimul intens, aceasti memorie se pune in miscare, ca un compact disc sau o band’ magnetic’. Starea copil orienteazA energia si creativitatea spre satisfacerea nevoilor biologice si psihologice ale persoanei; imagineaz, se teme, se infurie, se joaci, last frau liberCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 115 curiozititii, egoismului, entuziasmului... Guvernati de principiul plicerii, starea copil ‘nu are constiingi morali si nu se supune de buniivoie interdictiilor. Nu stie ce-i permis sau interzis, corect sau, incorect. Vrea doar si respire, st maindnce, si iubeasc4, si fie iubiti... O persoani aflati in starea copil retriieste sentimente trite deja in experiente anterioare reale sau imaginare. * Comportamente tipice: rade, plinge, tresalt%, danseazi, face mutre, se bosumfla, descompune mecanisme, inventeaza, se joaci, mazgiileste, bate din picior. © Expresii verbale tipice: Ah! Oho! Vreau! imi place. Incere si eu! Da-mi! Asta-i amea! Lasi-ma in pace! Ce frumos! Mi-e cald. Nu mai vorbesc cu tine! Toate mi se intampli numai mie. Hai si ne jucdm! N-ai dreptul si... Starea adult Este ipostaza intelectului lucid si rece, a gandirii analitice bransate la realitatea coneret, aici si acum. Persoana activeazi conceptul de viat% ,asa cum experimenteazi ea insisi”, Adultul se dezvolt% de-a lungul intregii vieti, incepdnd de pe la 3 ani, interpretdnd datele obtinute din explorarea realititii, prin incercare si eroare. Starea adult activeazi capa- citatea persoanei de a observa atent, a culege si analiza date din mediul exterior, a imerpreta lucid, a testa, a trage concluzii si lua decizii, Piri prejudectti si Pir’ implicare emotional’. E un computer interior, bransat la lumea exterioar, neutru fari cu senti- mentele din copil si prejudecitile din p&rinte. Starea adult este sediul gandirii cauzale, inductive si deductive, in termeni de resurse si obiective. Expresia sa verbala este clara, logic’, precisé, concisi. Foloseste interogatii si reformuliri: inca n-am infeles exact ce vreti si spuneti. Pe scurt, ideea ar fi aceea c4,.. Care-i problema? Ce urmiriti? Puteti fi mai precis, mai concret?”. Vocea este clara si calma, iar cuvintele rostite frecvent sunt de genul : cine, ce, unde, cand, de ce, cat, alternativa, posibilitate, solutie, fapte, obiective, mijloace, ipoteze, exact, inexact, da sau nu. Inainte de a lua decizii, aduna date, calculeazi si proble- matizeazi: ,E probabil si...”, ,Existi urmatoarele solutii...”. Postura trupului este dreapti, destinsi. Gesturile sunt deschise, dezinvolte, neutre Adultul are capacitatea de a media conflictele intre copil si parinte. Judecd faptele ferm, rece, detasat si nu se lasi tulburat de emotii: ,Nu amestecim afacerile cu sentimentele”, va spune un om de afaceri aflat in starea adult. Activarea abuziva a stirii adult, fara a lua in seam nevoile din copil si valorile din parinte, priveaz% persoana de bogitia umanititii. Ea ajunge un fel de masind: ,Viata n-are gust. Masinile sunt preferabile oamenilor” Starea parinte Practic, cu rarele exceptii ale copiilor salbatici, 0 persoani socializata asimileaz norme, valori si judeciti despre oameni si lucruri inc din copilaria timpurie, inainte de a discerne asupra temeiniciei acestora. Lumea inconjuratoare a fost constientizat treptat, prin parinti si alte modele sociale asimilate lor. Ne-am putea imagina c4, la nastere, in mintea noastra s-a pus in migcare o ,banda de magnetofon sau un CD” care a inregistrat vocile ce ne-au invatat cum s& trim viata:176 DEZVOLTAREA PERSONALA mami, tati, frati, surori, bunici, rude, profesori, educatori, sefi, eroi din povesti si din filme... Toate aceste figuri parentale ne-au invatat ce este binele si raul, ce este permis sau interzis, in ce si credem sau si nu credem si asa mai departe. De altfel, ne amintim unele din acele voci: ,Asta face buba!”; ,Fii tare!”; ,Fii politicos! ; ,Nu te smiorcai!”; ,Fa cum iti spun!”; ,Esti un copil bun/rau”; Foarte bine!” ; ,Baietii nu pling”; Fi cuminte!”; Nu te increde in...!”; ,Mama te iubeste. SA nu ai incredere in femei!” ; .Toti barbatii vor acelasi lucru...”. Vocile de pe ,banda” imaginara din mintea noastr sunt autoritati parentale inte- riorizate, la care cAutim toati viata intelepciune si sprijin. Ele constituie forul parental interior, la care ne bransiim in starea parinte a eului si trim viata ,asa cum am invatat-o de la paringi”, Starea parinte activeaz preprogramarea mental parental. Persoana va simfi, gandi si actiona asa cum au ficut mama, tata, profesorul, preotul... O tanari va putea spune: ,Nu trebuie si ai incredere in birbati” sau ,Sefii sunt oameni ri”, fra sa fi cunoscut barbatii sau sefii la care se refera. in ea vorbeste vocea mamei sau a bunicii, care au facut céndva aceste afirmati Autoritatea ,,vocilor” interiorizate induce interdictii, valori si prejudectti. Mesajele depozitate in forul parental devin ,mentalititi” care influenteaz’ comportamentul per- soanei in doua directii a) copierea si reproducerea comportamentelor parentale si b) transmiterea normelor parentale cétre alte persoane, copii, colegi... in starea parinte, ascultim ,,vocile” care ne-au marcat si ne conformim modelelor culturale in care am crescut. in unele maladii psihice (delirul de observatie), bolnavul aude efectiv ,vocile” care-i spun ce si facd. Starea parinte se dezvolt& pana la 5-7 ani (7 ani de acas&), prin integrarea sistemului de valori transmis de figurile parentale. Nu se confunda cu sensul biologic al notiunii de parinte dar se activeaz spontan in relatia cu proprii copii, elevi, discipoli Cele mai multe mesaje parentale ne organizeazi viata. Fir ele, am fi debusolati, lipsiti de repere morale. Altele devin balast, cand lumea se schimba. Cu cat prejudecitile parentale sunt mai adénc imprimate (introiectate), cu suntem mai putin dispusi s& verificim realitatea. Interdictiile din forul parental pot c&pita caracter universal si atemporal : ,,Trebuie s& fiu tare! Trebuie si fiu amabil! Trebuie si fiu perfect! Trebuie si stau mai la o parte! Trebuie si nu cer! Trebuie si cer! Trebuie sa-mi fac datoria si numai dupa aceea si mi distrez !” PArintele din noi este inclinat sk dea sfaturi, si domine, si ordone, si critice, si condamne, dar si gata si protejeze, si ajute, incurajeze, alinte, laude sau orienteze. Un copil de 6 ani se afla in starea pirinte a eului su, atunci cand ia o postur’ martial si spune: Tat, esti un ru dac& vii tarziu acas’ si o superi pe mama!” Modelul périnte-adult-copil al personalitditii Indiferent de varsta biologic’, orice persoan’ normali functioneazi in toate cele trei stiri ale eului, parinte, adult si copil. in AT, acestea sunt simbolizate prin trei sfere suprapuse, care reprezint4 ipostaze distincte ale personalititii si modele constante de simfire, gandire si comportament. Denumirile lor sunt scrise cu majuscule pentru a le distinge de cuvintele omonime, folosite cu sensul lor biologic, obisnuitCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 17 Conginut Manifestare ~ Viata inviqatt de ta paint, Auitudine de dominare, rin interiorizarea .vocilor” de ax uta sa ai jude- ‘care transmit obligatt, valori i cape alti. principit morale. Prejudecii = Viata experimentatd ca atare, Autonome si responsa- prin inregistrarea datelor reali. ilitate. Respect pentru ‘ii in ,ordinatorul” interior. autonomia atiora, Gandire anatitica. Realism rece. = Viagasimgis” prin Atiudini de supu- inregistrarea emofilor si ere sau de revoli sentimentelor : visarea, Me curiozitatea, creativtatea. Figura 34. Modelul simplificat parinte-adult-copil Fiecare stare a eului functioneazi independent de celelalte. Trecerea de la una la alta schimb& maniera de a simfi, a gandi sia se comporta a unei persoane. O stare sau alta poate si predomine, influentand in sensul siu specific maniera de comunicare si rezolvare a problemelor. in functie de starea eului activa la un moment dat, aceeasi persoan’ va rispunde diferit la exact acelasi stimul : Exemplul 1: Violent stradala la miezul noptii Pirinte: ,Asa-i trebuie fetei daca sti aga tarziu pe strad’.” Adult: M4 duc s& sun la politie.” Copil: ,Oaau! O sceni incitane’ !” Exempul 2: La muzeul de arti modern’, Parinte: ,Artistii de azi nu mai au respect pentru tradiie !” Adult: ,La cte milioane a evaluat-o expertul ?” Copil: Beton! Ce chestie trasnita!” Exist modele de analiz mai avansate si mai eficiente decat cel simplificat, prezentat aici. In esenti, AT foloseste douk modele de analiz: analiza structurald si analiza functionalé. Ambele tipuri de analiz, numite de ,ordin secund” fac obiectul unor niveluri mai avansate de studiu si training. Diagrama structural analitiea Parinte normativ (pozitiv) 5 Parinte grijutiu (pozitivy Parinte critic (pereunn negatv) Parinte salvator (negativ) Copil liber (pozitiv) Copil adaptat (pozitiv) Copil ereativ (port st negativ) Copil rebel (negativ) eR] Copil obedient (negativ) Figura 35, Modelul functional al starii eului178 DEZVOLTAREA PERSONALA Psihologii au in vedere si o forma de energie psihicd, numiti catheris, asociat& fiecdreia dintre starile eului. (Stewart, Joines, 1991, p. 70). Starea copil are energie proprie, starea parinte economiseste energie, iar starea adult consuma. Drept urmare, cand suntem obositi, speriati sau nervosi, activarea stirii adult este dificil’. Conceptul de stare a eului oferd o explicatie pragmatic’ pentru formidabila capacitate umani de a disimula si adapta comportamentul la circumstante. intr-o runda de negocieri, de pilda, negociatorul exersat poate activa selectiv stirile eului siu, functie de situatia tacticd si de starea eului partenerului su (Pasco, Prevet, 1994). Strategograma ~ profilul parinte-adult-copil al deciziilor tale Sa ne imaginém acel ,comutator” din reteaua neuronala a psihismului nostru, care conecteaza neincetat, fie una, fie alta din stirile eului, generand natura schimbitoare a deciziilor si infatisarilor noastre. Clipa de clip’, dupa cum suntem conectati la stare sau alta, deciziile noastre isi trag originea fie din copil, fie din adult, fie din parinte. Reprezentarea grafici a profilului strategiei interne de activare a stirilor eului se numeste strategogrami. Ea poate fi construit dupi frecventele de aparitie ale deciziilor care-si au originea in fiecare stare. Acest profil al originii deciziilor noastre devine mai pertinent si mai relevant pe misura ce starea pirinte si starea copil sunt descompuse in subdiviziuni mai inguste si mai omogene, asa cum vom descoperi peste doar cateva pagini. Strategograma este un chestionar-instrument al cunoasterii de sine, care favorizeaza evocarea unor istorii personale uitate si constientizarea unor probleme rimase nerezolvate. Totodata, ofera explicatii asupra naturii schimbatoare a reactiilor si infétisdrilor noastre cotidiene, proiectind lumin& peste umbrele propriei personalititi si aproximeaz’ par- ticiparea diverselor diviziuni ale stirilor eului la generarea deciziilor noastre. A fost preluati si adaptat% dup’ seminariile lui Philip Uzureau care, la randul siu, a objinut-o la seminariile lui Dominique Chalvin. Nord, Aseminarea propriilor comportamente cu mostrele de comportament enuntate in chestionar va fi nuantatd in trei categorii si marcat cu asterise in ultimele trei coloane ale tabelului. Dac& un enunt oarecare se potriveste in cel putin 50% dintre cazuri, va fi mareat in coloana mai curand adevarat”, tot asa cum un altul care nu se potriveste in cel mult 50% dintre cazuri va fi mareat in coloana ,mai curand fals”. Enunturile pentru care balanta nu pare s& se incline in nici o parte vor fi marcate in coloana central, ,asa si asa”.CUM SA MA CUNOSC $I SA COMUNIC MAI BINE? 179 Tabelul 1, Chestionar , Cunoasterea de sine” ie Mai ‘Mai Ne, | Mestre de comportaet tpi petra una sa ata | curind | 4828 | curind adeverat | fals 1,_ | Opinia celorialti despre mine insumi mai preocupa si mit influenjeazi in majoritatea cazurilor. 2. imi imprumut cu usurinta lucrurile, fri a m& asigura ferm ci le voi primi inapoi 3, | Pentru a fi relaxat(@), Iinistit@#) am nevoie s8-mi planific munca profesionala si viata particular 4g, | Fae tot ce-mi sti in putere pentru a fi remareat(A) de sefi si pentru a-mi face cunoscute realizirile. in timpul discutiilor, nu ma ,ambalez” cdnd imi sunt 5. | atacate ideile. Sunt mereu gata si-mi repun in discutie punctele de vedere, cu argumente mai solide. 6, | Nwadmit ca o gresealt si fie repetata. Acest lueru mi iit, ma infurie. 7, | Cticile pe care ceilalti le adue Ia adresa felului meu de a actiona ma fac, adesea, si suftir. ¢g, | Imi place munca riguroasi, precisi, cu mare grijé pentru detalii sila termen, 9g, | Nu mice fried si le spun altora ceca ce gandese, chiar daci ei nu mi-au cerut acest lucru. 10, | Nu ezit si fae munca ingrati a unui coleg obosi, chiar * | dacit n-am chef de asta si nu-i datorez nimi. 1, [Nu fac concesii cand este vorba de securitatea muncii 12, [Numi place deloc si mi se impun’ ceva. 15, | imi place ca, in timpul muneii, sf rman Toe pentru * | momente de amuzament, glume, risete. Sefii sunt cu adevairat imposibili; noroe et eu mu mii 14, prea las dus(&) de nas. 15, | De obicei, incurajez si ridic moralul colegilor mei 16. | Nu cred in refete : prefer sii experimentez eu insumi. 17, | Pentru mine, a conduce si a-mi asuma responsabilitifi inseamn’ mai multi fric& si incArcare cu griji. 1g, | Sunt bine integrat() in firma mea (in coleetivul in care * |ucrez). 19, | Faptul e& trebuie si urmez reguli si regulamente nu-mi * | ereeaza probleme. 2o, | Am principii si sunt gata si le aplic, chiar daci trebuie stile impun cu forta. 2y, | Cand simt e& se fac presiuni asupra mea, nu mi las dus de nas. 2p, | Obsery cu usuringi detaliul care nu merge si pe care multi altii nu-l vad.180 DEZVOLTAREA PERSONALA Mostre de comportament tipic pentru una sau alta Mal | Asa si | Mal Nr dintre starile eului curdnd | asa | curind " le eu adevérat |“ ‘fals ‘A priori, consider oamenii inteligenti 23. a daca nu confirma intotdeauna. 24, | Detest si nu ajut pe cineva aflat in dificultate. 95, | Cand cineva mi intreabi ceva, explic detaliile eu rab- * | dare pan’ il fac si inteleag’. 176, | A conduce inseamni a-i permite fiectruia si-si utilizeze 76- | bine inigiativa si potentialul personal. 97, | in fata unei decizii dificile, nu mi pierd, ei imi asum responsabilitatea mea, Mi se intimpla si urmez principii si conduite de 28, | valoarea cArora ma indoiesc ; asa am fost crescut(A) si ‘nu mi pot schimba, ‘99, | Tin cont de sfatul persoanelor de ineredere si nu rise, experimentind solutia mea 30, | Evit si muncese singur(@): ma consult, mai informez, °0- | mii confrunt. Sunt om de contact, nu de birou, 31, | Cand sunt critica, rman calm si sigur, gata si-mi + | revad pozitia, opinia sau comportamentul 432, | imi place si fiu o persoanié generoasi ; fae multe con- * | cesii si cadouri. ‘Ador si-mi satisfac hachitele, mofturile, gusturile si 33. plicerile, fri rezerve. 444, | Sunt deseoriinfluentat(®) de persoane care mi impre- + | sioneaza. 35, | imi place st mandne si si beau. Uneori, mai intrec | masura. 36. | Dac vrei sti ma gisesti, n-ai decat si ma cauti! 47, | Pentru mine, este extrem important st apartin unui grup ~ | sist fiu stimat de anturaj, colegi, prieteni. 38. imi place s& rezolv problemele celorlalti si, adesea, ma 38: | simt capabil sii ajut cu adevarat. 39, | Mii opun cu vehement atunci cind nu sunt de acord eu * | ceva. 440, | M¥ stipinese si-mi controlez excelent reactiile: sunt mai degraba o persoan’ cu singe rece” inainte de a lua o decizie, ma informez, cercetez fapte, 4. . mat compar si evaluez probabilititile de succes. 42. | Sunt foarte indulgent(&) fat de greselile altora. {43, | Prineipiile mele morale sunt solide si, de aceea, le aplie + | cu rigoare. 14g, | Sunt diseret(@), modest(H), rezervat(®), rman cuminte [in banca mea”, in culise si nu pe scen’. 45, | Respect regulamentele.181 CUM SA MA CUNOSC $I SA COMUNIC MAI BINE? Mostre de comportament tipic pentru una sau alta Mai | Asasi | Mat Nr dintre stavile eului curdnd | “asa | curind adevarat | “fas 146, | Cand un coleg de muncd imi cere o informatie, 0 daw fara ezitare. 47. ‘Am 0 mare capacitate de a-i motiva pe ceilalti 48. ‘Atunci cdnd ceva nu merge, am tendinta de a fi agresiv fire. 49. Fac fel de fel de gafe prin care reusese sii supa si ofensez adesea pe ceilalti 50. (Cand incep o actiune, caut si previid cum se va finaliza siam in cap mai multe scenarii posibile. ‘Sunt adesea solicitat(a) in medierea conflictelor dintre si. | diverse persoane. 52, | Stiu si-mi prezint ideile bune, atunci cind este nevoie. 53, | Ssese usor timpul necesar pentru a da 0 mani de + | ajutor colaboratorilor mei A incurajez, ajut si bine-dispun persoana aflati in impas, chiar daci nu-mi cere acest lucru. 55, | Dau sfaturi bune si dezinteresate altora, pentru a-i °- | ajuta, si regret sincer cénd ei nu sin cont de ele. 56, | Aiung si fiu supraaglomerat() cu sarcini de tot felul si. * | totusi, accept cu usurint’ un efort in plus. 57. | Muncese bine si aplic corect procedurile prevazute. 5, | Nuam avut, nu am si nici nu voi avea probleme cu + | autoritatite. 59. | Deschid gura si spun ,nu” si iese da” 60, | Am multi prieteni si ne vedem des, si ne bucurdim 51 si * | radem copios impreund, 61, | St s& gisese si si spun cuvantul care destinde + | atmosfera si care face ambianta plicut’, 62 ‘imi plac activititile fizice (mers pe jos, tenis, inot, gra- + | dinatrit etc.) si ma mentin in plina form’. 63. | Dac sunt frustrat(@), devin furios(oast). 64, [La intdiniri si reuniuni, ajung cu cinci minute inainte. 65, | Mi simt liber(@) in alegerile si initiativele mele (nu alege altcineva in locul meu). 66, | bas usor de a mine; in eaz de partaj, accept partea cea | mai putin bund sau mai mica, 67. 68. | Ma iri slabiciunea sau nehotirarea altora. 69, | Sun alergic(®) la aproape orice manifestare de - | autoritate. 70. | Ma inteleg bine cu toati lumea. 71, | Sunt exigent(@) cu mine si cu ceilalti.182 DEZVOLTAREA PERSONALA ‘Mai ‘Mai nr, | Moste de comportament rpc penn una sau atta | ring | AE! | cornd in ult adevarat | ‘fals 79, | Sunt mai degrabit logic decac inwaitiv; prefer analiza °- | tucida si minutioasa a problemelor. 73, | Suport destul de greu oamenii care nu sunt de acord eu * | mine, 74. | Sunt curios din fire, ma pasioneaza orice. 75, | Sunt o fire veselé si mulyumita; ma bueur de viaet cu »intensitate” 76, | Pentru a ert intro comunitate, este nevoie de diseiplinat side regul ‘MA simt dator(oare) si actionez in numele justitiei si 7. rept 7g, [Am tendinga i jau Tucrurile sub control sis fia sti- + | pan(a) pe situatie. ‘Ar trebui mai multi severitate in ceea ce priveste 79. excesul de vitezi la volan 80. | Mi se intimpla des sti-mi intrerup interlocutoi 81. | Deseori, am tendinta de a-i barfi pe colegii mi 82. | Sunt fidel prietenilor si colegilor, orice s-ar intampla. 83. | Am simul responsabilitati, ‘gq, [Am convingerea c& existi valori ce meri pastrate cu * | sfintenie. 335, [Am tendinga de a fi foarte amabil si mifos. Imi place s& ®- | sar in ajutorul celor necajiti. 6, | Cred ea este corect si transmit experienta mea si altora, * | pentru a-i ajuta 7, | Cand oamenii nu stu ce este bine pentru ei, eu le daw ~ [ou usuring’ sfavuri. gg, | Nusmi place si ma striduiese din cale afard si i ma - | dau peste cap pentru a objine ceea ce dorese. g9, | Uneori, fac eforturi mari si mit absin atunei cdnd cineva mi enerveazi. oo, | Caut SH trag invdiminte si un oarecare profit practie din criticile care mi se aduc. in grila, Unmareste grila de mai jos (grila A)! Fiecare coloani din grila A regrupeazi enunturile corespunzitoare fiectrei stiri a eului tu. Vei tine cont doar de mar facute in coloanele ,mai curand adevarat” si asa si asa” din tabelul anterior. Fiecdrui enunt marcat in coloana ,mai curand adevarat” ii va corespunde un punct in gril, iar fiecdrui enunt marcat in coloana asa si asa” ii vor corespunde 0,5 puncteCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 183 Explicatie — in coloanele cu indicativul nr.” sunt inscrise numerele curente ale enunturilor din chestionarul anterior ; = in coloanele cu indicativul ,P” (de la punct) vei inscrie cate un punct (cifra 1), pentru fiecare enunt mareat ca find adevarat si cate o jumétate de punct (0,5) pentru fiecare enunt marcat sau asa si asa”, in tabelul anterior. NumArul maxim de puncte ce se poate objine pe fiecare coloani a grilei A este 10. Grila A Parinte | Périnte | Parinte | Parinte | Adult | Copit | Copit | Copil | Copit critic | salvator | normativ | grijuliu liber | adaptat | rebel | obedient (perse- (salvator) cutor) 0 0 Ww (oz) (+) ) (oz) oO oO nr. |P| nr. |P| Nr. | P| nr. | P nr. |P| nr. |P| mr. |P\ nr. {P| nr. |P| 6 2 8 15 3 13, 4 12 1 9 10 i 23 5 33, 18 14 7 20 24 27 25 16 35 19 21 17 22 42 43 26 31 60 37 36 28 49 54 45 30. 40 6L 57 39 29 68 55 76 32 4 62 58 48 34 7 66 78 38 50 6 | | 8 44 7 85 79 46 El 74 | | 70 o 56 80 86 83 47 52 75 82 73 59 81 87 84 33 nD 38 | | 90 89 o7 total | [total | [tort | [tol tol | [tort] [tol | [rol | | total in continuare, vei insuma punctele obtinute de tine in fiecare coloani din grila A si vei completa/hasura profilul obtinut in grila finala, grila B! Aceasta este o reprezentare grafic sugestiva pentru structura PAC a personalititii tale - strategograma. Ea reflect profilul cel mai probabil al strategiei tale de a lua decizii in fiecare clipa din viata ta. Strategograma redi grafic profilul strategiei tale de activare a elementelor structurii parinte-adult-copil atat in comunicarea cu tine insuti, cat si cu ceilalti. Dacd vrei cu adevarat si esti gata si trudesti pentru asta, profilul strategogramei tale poate fi schimbat, cu sprijinul tehnicilor AT.184 DEZVOLTAREA PERSONALA Grila B - STRATEGOGRAMA. Parinte | Par Gopi] Copil normativ |_gri Adult | ber ie , [2 10 s (2 9 rp [8 8 BE [7 7 c [6 6 Tt Us 5 a 7 Los 3 wm P z 1 1 ait 1 $ 2 2 r [3 3 E [4 4 c [5 3 Tt [6 6 U T 7 Lofs 8 9 9 ° Fe 10 Parinte | Parine opi | Copil critic _| salvator rebel _| obedient Adancind lectura strategogramei, pe masuri vom aprofunda paleta de subdiviziuni si nuanfe ale stirilor eului, vom putea progresa in planul autocunoasterii personale si relationale. Nuante ale starii pdrinte Starea parinte a inregistrat norme de conduita si modele comportamente pe care tinde si le reproduca si si le impuna si altora. Dintre toate starile eului, este cea care functioneaza cel mai aseménzitor unui magnetofon sau CD. Paleta manifestarilor sale imbracd doua mari modalititi de expresie si atitudine parental fundamental distincte: parintele normativ si parintele grijuliu. P&rinte normativ Este acea fatetii a atitudinii parentale care a inregistrat modele de comportament autoritar, de dominare a oamenilor si lucrurilor. Capul familiei si liderul grupului tind s adopte spontan aceasta atitudine parental, in care decid ce-i bine sau rau si ce trebuie facut sauCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 185 nu, O persoana in starea PN este un factor de stabilitate care impune respectul pentru valori morale, principii, norme si reguli esentiale pentru integrarea social, profesional sau familial, PN se raporteaz la moral, credingi si lege, pentru a evalua, orienta, ordona, explica, critica, interzice si sanctiona. Cum ne putem da seama ci cineva se afl in starea PN? Mai intdi, fizionomia si mimica vor reflecta seriozitate, incredere si stipanire de sine. Gesturile sunt sobre. Privirea manifest o atitudine de evaluare, din cap pani-n picioare”. Deseori, sprijina capul pe man, cu un deget pe barbie si altul de-a lungul obrazului, Preferi distanta respectuoas% si orientarea bustului c&tre partener, intr-o atitudine de ascultare evaluativa. Tinuta vestimentar’ preferati este clasici. Vocea este joast, sonora, fermi, iar ritmul vorbirii moderat. Monologurile interioare sunt de genul : ,{mi place ca lucrurile si fie in ordine si bine ficute, Trebuie si fiu calm, s% ma port cuviincios. Cine a spus asta?”. Foloseste multe citate si aduce in discutie numele unor autorititi in diverse domenii. Expresii verbale predilecte: ,Calm inainte de toate! Conform cu... Dupi cum spunea... E asa cum spun...” Cuvinte uzuale: regul%, disciplina, moral, normal, responsabil, just, trebuie, intor- deauna, niciodata etc Acesta este aspectul pozitiv al PN care impune normele si conduitele potrivite cu imprejurrile, in spiritul unei relatii respectoase cu partenerii sociali. El este ferm, dar nu si intolerant. Parinte critic (persecutor) CAnd pirintele normativ functioneazt in exces, fanatic si neindurittor, el alunecd in latura sa negativa, numiti pdrinte critic sau persecutor. Aceasti fafet parental impune cu de-a sila normele si conduitele sale, potrivite sau nu cu imprejuririle, prin deva- lorizarea libert%tii individuale si dominarea partenerilor sociali. Fanaticii impun orbeste respectul pentru credinte, mai presus decat respectul pentru oameni, pe care-i devalo- rizeazi si persecut firi mili. Super-conformistii cenzureaza creativitatea si condamn& noutatea. Cum ne putem da seama c& cineva se afl in starea PC? Mai intdi, fizionomia si mimica reflect% atitudini rigide, atotstiutoare, dispretuitoare, imolerante, crude, indignate. Chipul incruntat degaja riceali, dezgust. Privirea este dojenitoare si ,de sus”, peste ochelari. Gesturile sunt ascutite, agresive, de distangare. Capul Lisat pe spate, tinuta rigid’, brafele incrucisate. Tinuta vestimentar’ este pedanti. Vocea este sonori, transanti, intimidant%. Uzeazi citate moralizatoare, din mari ganditori sau din Biblie, subliniind nevoia teribili de autoritate si disciplin’. Poarti monologuri interioare de genul : ,,.M% consider un zbir. S-ar putea si fiu, dar trebuie si controlez totul. Sunt singurul ales si m& intreb: la ce bun?” Poate fi neindurator si in comunicarea cu sine, gratuldndu-se cu mesaje de genul : ,Sunt un idiot! Niciodati n-am fost in stare si...” Expresii verbale predilecte: De cate ori si-ti spun? Dup’ cum spunea... Nici nu vreau si aud! Descurcati-va!” Cuvinte uzuale: ordine, obriznicie, prostie, imoral, ridicol, iresponsabil, injust, trebuie, intotdeauna, niciodat’ ete,186 DEZVOLTAREA PERSONALA Parinte grijuliu Este atitudinea parentale care a inregistrat modelele de comportament grijuliu, acordand ocrotire, sustinere, incredere, atentie, Mamele, educatoarele, asistentele sociale au cu precidere comportamente parentale de acest gen. Nu le-ar strica profesorilor si medicilor. Parintele grijuliu foloseste sintagme precum: ,Nu este grav...; Am incredere in tine ; Poti si tu s& faci asta; Uite cum se face” PG sprijina si incurajeazi atunci cand este oportun si in mod responsabil, fri a crea false vietime. El creeaz conditiile necesare ca celiilalt si se ajute singur. fl stimuleazi si-si dezvolte propriile competente, dar nu face treaba in locul stu. Il invata si pescuiasca, pentru a se hrini singur; nu-i oferi un peste, care-I hraneste o singur’ dati. Cum ne putem da seama cX cineva se afla in starea PG? Fizionomia si mimica sunt prietenoase, zambitoare. Privirea este incurajatoare, protectoare. Vocea calda, tonic. Gesturile deschise, prietenoase. Trupul orientat spre partener cauti apropierea, f’ri a invada zona Este ing%duitor si in comunicarea cu sine, incurajandu-se cu mesaje de genul : .N grav. Se poate si mai ru, Hai, baiete! Vei reusi. P&rinte salvator Cand funetioneazi in exces, supra-protector pan’ la sufocare si in ciutare de vietime” pentru care si se sacrifice, pdrintele grijuliu aluneca in latura sa negativa, de périnte salvator. Aceasti fayett parental acord% permisiuni si libertiti, far’ s4 impun’ limite. Acopera fir discernimAnt, ignordnd capacitatea celorlalti de a-si dezvolta independenta si autonomia. Tipice pentru comportamente parentale de acest tip sunt bunicile exagerate, care crese copii sau nepoti neispraviti. Profesorii excesiv de salvatori pot diuna dezvoltirii elevilor, impiedicati si devin’ autonomi. in preajma unui sef PS, subalternii nu sunt Lisati si-si asume responsabilitii Vrea si rezolve problemele altora, pentru ci, inconstient, ii consider’ incompetenti, neajutorati si norocosi ci au un asemenea sef. Foloseste sintagme de genul : ,,Fac asta in locul cu! Ma ocup. Sunt aici s& te ajut. Nu te obosi! Nu-ti bate capul !” Atentie! Mesajul ascuns al comportamentelor PS este devalorizant : Esti un améirat. N-am incredere in tine, Nu esti in stare si faci asta, Daca n-as fi eu, nu te-ai descurca”. Vocea este dulce, mieroas, compatimitoare. Privirea milostiva si complice. Invadeazi zona intima, sufocand partenerul cu spiritul sau de daruire Nuanre ale stérii copil inca de la prima suflare, starea copil este prezent& prin informatia genetic si impulsurile atavice de satisfacere a nevoilor si dorintelor. Preexista celorlalte stari ale eului si traieste pana in clipa final. Starea copil comport doua diviziuni fundamentale : copil liber si i adaptat. Prima surprinde starea natural a copilului ,silbatic”, iar a doua starea socializati a copilului ,imblanzit”. Majoritatea analistilor considera patru ipostaze : copil liber, copil adaptat, copil rebel, copil obedient. Uneori, acestora li se adauga ipostaza de copil creativ sau ,micul profesor”,CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 187 Copil liber La orice varsta, aceasti stare surprinde revenirea spontand la un fragment de comporta- ‘ment natural, lipsit de inhibitii parentale si ratiuni adulte. Copilul liber exprima cea ce simte ~ bucurie, tristete, team’, manie - in mod spontan. Strigd nerabdator: ,Vreau asta!”, eventual luna de pe cer, fri raportare la realitate. Rade, zburda si se bosumfli usor. Cum ne putem da seama cA cineva se afla in starea CL? Chipul si privirea sunt vii, expresive. Gestica e liber’, elastic’, dezinvolti. Limbajul voluntar si exclamativ. Vocea energici, cu un debit verbal excitant, bogat in onomatopee. Expresii verbale tipice: ,ah!”, ,oh!”, ,oauuu!”, ,O, la, la! !”, ,Ehee!”, ,.Trisnet!”, ~Durere!”, ,la ite-1 si pe asta!”, ,Hai!”, ,Nu tine!” Monologurile interioare sunt purtate in registrul emotional: De unde a mai aparut si ista?”, Avantaje : sursi de energie, plicere si durere. Este tonic si bine brangat la propriile nevoi. Dezavantaje: capabil de manifestiri ,silbatice”, grobiene, cade prada impulsurilor necontrolate si ia decizii ciudate pentru o lume lucida si pragmatica : ,Nici o problema ! Simplu! Banal! *. Ignori constrangerile realititii. Copil rebel Majoritatea terapeutilor considera starea copil rebel ca pe un revers al adaptarii. Altii, precum André Moreau, de pild%, o consider’ ca fiind un exces de copil liber. Se pare c& au dreptate si unii si algi. in orice caz, starea copil rebel este aspectul negativ al expresiei infantile, care manifest revolta ca reactie la autoritatea parental. Reactioneaz intr-un mod interzis, socant, obraznic, ofensator. Pentru a atrage atentia si a iesi din anonimat, copil rebel provoack pe ceilalti si-l ,atace”. Mute persoane in CR sunt violente si grosolane, pentru a obtine macar o recunoastere negativa. Autismul este o rebeliune absoluta, in care subiectul refuzi contactul cu ‘mediul siu si rméne cantonat in propriul univers. Persoana in CR contest, provoaca si se plaseazi in opozitie cu autorititile parentale, cu institutiile, interdictiile si obligatiile. Afigeazi ostentatie, violengi si atitudini distructive. Acuzi, se infurie si refuzi orice influent& si interdictie. Comunica sec, taios si ostil. Cum ne putem da seama cd cineva se afla in starea CR? Gestica si mimica: misc&ri repezite ; gesturi agresive; strange pumnii; araté cu degetul; bate din picior; invadeazi zona intim&; acroseazi violent; scragneste din dinti; zimbeste ruticios ; privire obraznic’, aroganti, sfiditoare. Vocea : energica, rizbunatoare, arvigoasi, strident’, grosoland, cu debit verbal rapid si semnale de panica Expresii verbale: Nu vreau, De ce eu? De ce nu eu? N-aveti dreptul si... Sunteti nebuni? Nu ma poate obliga nimeni... incetati odat& cu chestiile astea! Hai s-o vad si pe asta! Monologuri interioare: ,N-au dreptul si... E un abuz! O si va art eu! Nu vi las eu sf...” E ,greu de trait” cu CR. Revolta sistematica oboseste, iar dispretul pentru autoritate, morali si lege devine primejdios. Totusi, folosité moderat, starea CR protejeazi alte stiri ale eului copil si elibereaz surplusul de energie.188 DEZVOLTAREA PERSONALA Copil adaptat Exprima reflex comportamente din copilarie, care ne-au ajutat sa intrim in gratiile figurilor parentale. CA este fostul copil atent, amabil, smerit si conformist, pentru a nu supra pe tata, fratele mai mare sau seful de gasca. Obtine ce-si doreste, actiondnd conform asteptarilor celorlalti. Este maleabil, far a se lisa calcat in picioare. Se supune sefilor, respect programul, regulile si normele institutionale, pentru a castiga bundvointa si pastra slujba, Majoritatea elevilor si studentilor se branseaza la CA, cand sunt examinati. Vanz&torii adopt CA pentru a castiga clientii, iar politicienii pentru voturi. Sunt reflexe tipice ale copilariei care intelege si se adapteze imprejurarilor. Persoana in starea CA poate fi ezitanti; se justifict inutil, roseste, dar mai si simuleaza. Relatiile sale sunt marcate de amabilitate, uneori falsa, dar bine disimulate. CA pare mai curdnd lipsit de entuziasm si autoritate. Cum ne putem da seama ca cineva se afla in starea CA? Postura trupului este smeriti. Zamberul nu prea convingator. Vocea usor slugarnic& simormaité. Expresii verbale predilecte: ,De acord. Aveti dreptate. As putea si... ? Pot si incere si eu? Mi-ar placea sa... Este bine aga?” Monologuri interioare tipice: ,Ma supun ca s& obsin ce-mi trebuie” ; ,Nu-i bine si infrunt” ; ,e mai tare ca mine” ; nu prea conteaz& ce simt eu”. in starea CA, oamenii acord’ mai mare important raporturilor cu autoritatea, decat rezolvarii oneste a problemei. Autoritatea parental care-o induce este PN. in majoritatea cazurilor, starea CA da rezultate pozitive. Copil obedient Prea multi adaptare duce la obedient. Starea copil obedient evoc’ reflexele celor care, de-a lungul copitiriei, au suportat fara cracnire sanctiuni aplicate de cei mai mari si puternici, Comportamentele care au obtinut iertarea devin reflexe conditionate. Persoana aflatt in CO este pasiva, umili, slugarnict, defetist’. Are capul plecat si spinarea indoité. Se las cleat in picioare, far a opune rezistenti, alegand spontan solutia obedientei. Este 0 victim’ Cum ne putem da seama c& cineva se afla in starea CO? Postura $i gestica: cap plecat; trup incovoiat; gesturi inchise; taie privirea; se batdie; roseste; ia 0 poz de cersetor. Semnaleazi subordonare si are tendinta de a se salva in anonimat, dispusi la sacrificii inutile si devotament pervers. Vocea este slabai, tanguitoare, ezitanti, slugarnici. Expresii verbale predilecte: ,e greu” ; ,e trist”; nu pot”; vA rog mult si...”; ,v-ar plicea si...” ; as incerca si eu, dar...” ; ,Cum doriti”. Monologuri interioare tipice : nu pot s4 ma afirm” ; ,nu trebuie sd exagerez” ; ,oare-i bine asa?” ; ,purerea mea conteazi?”; ,eu nu prea contez” etc. in starea CO, oamenii au tendinta de a se lisa persecutati. Autoritatea parental care induce obedienta este PC. Copil creativ (little professor) »Micul profesor” € un amestec de copil liber, adaptat si rebel, cu mare potential intuiti si creativ. Este si o forma incipient de ,adult” prelogic. Se dezvolta pe la un an si jumatate, cind copilul incepe sa ,simt&” psihologia celor din jur si-i manipuleaza. LaCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 189 varsta adult, abiliti{ile sale vor fi utile profesiilor ce presupun contacte umane : actor, vanzitor, profesor, mediator, negociator, dar si de savant sau inventator. in starea CC, persoana este absorbiti de cele mai nAstrugnice urzeli, planuri si vise. Solutiile oferite problemelor se bazeazi pe intuitie, imaginatie si manipulare. Este curios, pune intrebiri, desface mecanisme, caut& rispunsuri intuitive la mici si mari probleme. Expresii verbale uzuale: ,Gasim noi ceva si ne scoati din impas. Am sentimentul c& aici se ascunde ceva. Simt c4 suntem pe drumul cel bun. Aici cloceste ceva. Evrika ! Intuitia imi spune cf...” Putem controla stdrile eului ? in afaceri, in politic’, in viata cotidiana, ca si in teatru, oamenii joact roluri, disimuland atitudini si stiri sufletesti. Uneori, sunt buni ,actori” si, judecdind dupa expresia aparenta, starea eului este dificil de apreciat. Daci o identificim corect, avem avantajul de a orienta mai usor comunicarea si relatia in directia dorit’. Un caz ipotetic: Presupunem c& te-as instiga din umbra si te rizvritesti impotriva cuiva. M-as exprima ca si cum m-as afla in copil rebel, nu-i asa’? Teatru! De ce oare nu ‘m& revolt eu insumi? Nu cumva imi este frict? P4i, dacd-i asa, atunci eu mi aflu in copil obedient sau in adult. Abil fiind, rezolv o problema, fara s4-mi asum riscurile. Scot castanele din foc cu mana altuia Comentarii: starea copil rebel este masca eului meu. in spatele mistii, se aflA adevarata mea fat, starea copil obedient sau adult. Asadar tocmai starea ascunsi in umbra mastii si ramasi neexprimata, este cea care comanda comportamentul de instigare la revolt. Alt caz (mai putin ipotetic): Seful tu admonesteazi intr-o manier& brutal un subordonat. Cel putin aparent, seful se manifest ca un persecutor ~ necrugitor ~ expriméndu-se in starea parinte critic a eului sau. Teatru! Sefului tiu ii este al dracului de fric& de seful lui, care tocmai i-a cerut si fie necrugitor. De-ar fi asa, seful tiu ar executa obedient si fara discernémant un ordin ; s-ar afla in copil obedient. Practic, comentariile privind acest al doilea caz sunt identice cu cele anterioare. Stirile eului sunt altele, dar fenomenul rimane acelasi; masca afisati acum este persecutorul, iar starea eului care comand’ din umbra acest comportament este copil obedient. Sare in ochi descoperirea ca fiecare stare a eului poate avea cel putin dou’ functii : ~ 0 functie de comandé a comportamentului ; ~ o functie de exprimare a comportamentului, care poate fi o masc& peste starea eului care comanda. Starea care exerciti functia de comanda (sinele real) actioneaza din umbra, eminent cenusie, accesind alta stare ca si exprime comportamentul (sinele executiv). Rezultatul va fi un comportament prefacut, 0 masc aruncata peste cel autentic, ramas neexprimat. in planul comunicarii interioare, starea eului aflati la comanda (sinele real) ramane dominant in raport cu cea care exprim& comportamentul (sinele executiv). Cu alte cuvinte, chipul autentic rimane mai important decat masca ce-I ascunde. in planul comunicarii cu ceilalti, starea eului care exprima comportamentul (sinele executiv) devine dominanti in raport cu cea care-1 comand’ (sinele real). La bal mascat, masca-i mai important decat chipul autentic.190 DEZVOLTAREA PERSONALA Practic, ori de cate ori starea eului care exprimi comportamentul e alta decat cea care-I comand’ avem de-a face cu un joc de rol, cu o manier mai mult sau mai putin constienti de disociere a personalititii. Berne a numit-o incongruenja. Vom fi congruenti cu noi insine in masura in care starea eului care comanda este tot una cu cea care exprima comportamentul. Altfel, ne dedublim si purtim o masca. Din picate, mastile care acopera adevaratul chip sunt suficient de inselatoare pentru ane picili chiar si pe noi ingine, cei care le purtim. Cu atét mai mult, sunt inselitoare pentru ceilalti. ,Teatrul” pe care-I jucdm clipa de clipa, substituind unele stiri ale eul cu altele, face ca diagnoza lor s& fie dificil’. In fond, de ce purtim misti dact nu tocmai pentru a manipula pe ceilalti si pe noi insine? Ideal ar fi si rémanem congruenti, renungind la misti. Practic, cu exceptia situatiilor de profunda intimitate, acest lucru este © evasi-imposibilitate sociala. Tot ce mai rimane de facut este si alegem mistile potrivite cu obiectivul si impre- jurarile. intr-un context social concret, maniera de a gestiona stirile eului aduce avantaje sau necazuri. Tati dou experiente personal Cu ani in urmé, obiectivul meu era integrarea intr-o catedri universitara, M-am prezentat in plenul unei sedinte, iluzionat de starea copil: sef de promotie, experienta, inventie, carte si ,nume” in publicistic’. Mi-am pus o mascd responsabild, cu proiecte de viitor si tezi de doctorat in fazd avansaté. Ideea general era aceea cd nu prea am nevoie de ,umbrela maestrilor”, Ce mai, ugor arogant, am marsat pe maturitate si competenti. Am jucat pe adult combinat cu pdrinte normativ. Am jucat prost. Colegii m-au privit cu respect si mi-au intors spatele. Adult cu pirinte nu erau mastile potrivite, in acel context. Masca unui copil obedient ar fi fost cu totul altceva Altidati, concuram la Editura Junimea pentru functia de contabil-sef. Nu prea stiam contabilitate, n-aveam experienta. Directorul care m-a intervievat era filolog. Avea un test pentru contabili, ceva cu balant’ si bilant, pe care nu I-as fi trecut la modul serios, ‘Am jucat pe naivul sincer: ,Sunteti genial! Eu nu prea m& pricep, dar...”. Apoi, m-am lansat intr-o pledoarie entuziasti pentru scrierile lui. Cu un aer smerit, i-am artat c% seriu si eu cate ceva, lucrez in presi, cateva articole. N-aveau legatur& cu postul solicitat, post care nu mi se cuvenea. Aveau insi cu omul care decide angajarea. Am ,,jucat” copil adaptat, adecvat contextului si m-a angajat pe loc. Numeroase astfel de exemple gisim cu usurin( in experienta comuna. Nu au nimic paradoxal, injust sau revoltator, Tine de firescul cotidian sa castigam mai usor cand punem masca potrivits cu omul, locul, momentul Ei bine, sansele noastre de a alege masca potriviti crese pe masur& ce antrenim. abilitatea de a piistra starea adult la comanda. Sansele crese cAnd sinele real este adult. Practic, orice exercitiu mental de focalizare a gdndirii pe obiective favorizeaz’ plasarea starii adult la comanda. Tehnica intrebirilor este la indemand si, adesea, functioneaza, intrebarile utile sunt de genul: ,Care este obiectivul? (specific, concret, analitic, misurabil, temporal si perceptibil in termeni senzoriali)/Care-i problema? /Ce vreau eu acum? Ce simt eu acum? Ce ma impiedica sa obtin cea ce vreau? Comportamentul meu in aceasti clip’ ma apropie de obiectiv? Ceea ce spun sau fac ma apropie de obiectiv? Cum aflu daci m4 apropii de obiectiv? Cum stiu cand ating obiectivul ?” Desi la comanda, starea adult consulta pe copil si parinte si le acorda latitudine, Un adult antrenat constientizeazi dialogul interior incepand din copil. Psibiatrii recomand’ si incepem cu ceea ce se petrece in copil, ceea ce simtim cu trupul si nu ceea ce gandim cu mintea despre ceea ce simim cu trupul. 8% simi inainte de a gandi: acesta esteCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 191 punctul de plecare. Se obisnuieste in cultura noastri ca mai intai si gandim, dar riscim s& inducem o intelegere falsi, o interpretare nebransati la corp” (Moreau, 1999, p. 88) Abia dupa ce constientizeaza sentimentele din copil, adultul va consulta normele din pirinte. Cand copilul doreste ceea ce piirintele nu permite, apare conflictul interior. adultul are rolul de a-l media. Patologie functionals: Trecerile rapide si imprevizibile de la o stare la alta dau nastere oscilatiilor comportamentale tipice pentru ceea ce numim ,,instabilitatea afectiva”. Antrenamentul nr. 26 Definirea obiectivelor Pregdtirea : Scriem sintagma ,Obiectivele mele” in capul unei pagini albe si vistim cu ochii deschisi la tot ce-i bun, dezirabil si posibil. insirim ideile care ne vin in minte; simple, complicate, dificile, trisnite, realizabile, dar aproape imposibile (pentru moment)... Scriem orice, fra si ne cenzurim. Suntem creativi. Scopul jocului : Definirea si implinirea unui obiectiv, in trei trepte : 1, Sa stiu ce vreau, Il. Sa stiu de ce vreau, IIL. Sa stiu ce am de facut. Pasul 1. Lucru individual. Obiectivul ales este pus pe hartie ca o schit’ de plan; bugete, termene, mijloace ete. Pasul 2. Se formeaza perechile A cu B. Cu cat se cunose mai putin, cu atat mai bine ; Pasul 3. A prezinta obiectivul si B ascult4, B prezinti obiectivul si A asculta ; Pasul 4. B prezinti ceea ce a infeles el din obiectivul lui A, care ascultd in ticere, A prezint& ceea ce a inteles el din obiectivul lui B, care ascult’ in ticere ; Pasul 5. A reia prezentarea mai clara a obiectivului stu, iar B nu-i acorda atentie, B reia prezentarea mai clari a obiectivului siu, iar A nu-i acord’ atentie ; Pasul 6. A reia prezentarea mai detaliati a obiectivului stu, iar B critic’, demon- teazi, demoleazi, B reia prezentarea mai detaliati a obiectivului siu, iar A critict, demonteazi, demoleazi ; Pasul 7. A siB schimba obiectivele intre ei ; Pasul 8. A prezinta noul stu obiectiv si B critic’, demonteazit, demoleaz, B prezinti noul siu obiectiv si A critic’, demonteazi, demoleazi ; Pasul 9. A prezint& noul stu obiectiv si B il consiliazi, B prezinti noul siu obiectiv si A il consiliaza ; Pasul 10. A siB schimbi din nou obiectivele intre ei, revenind la cele i iale.192 DEZVOLTAREA PERSONALA Analiza tranzactiilor Imagineazi-ti cA, intr-o zi neagri, oamenii din jur s-ar comporta de ca si cum TU n-ai mai exista! Nu spun Bung ziua”, nu te vad, nu te ating, nu te laud’, nu te injura, nu te asculté. Brrr! Mai ai un loc al tau pe lume? Ai constata dureros ci nevoia de a schimba semne de recunoastere, de iubire sau macar de uri este una dintre cele mai teribile nevoi umane. Stroke Psihologul René Spitz a devenit celebru explorand copii lipsiti de mangaieri din orfelinate. Ei manifestau o drastica scAdere a imunitatii si contractau usor boli mortale. in lipsa contactelor fizice, ,personalitatea se pierde si slabeste precum corpul supus infometarii”. Apoi, dr. Harry Harlow a demonstrat si pe maimute cd lipsa contactelor fizice provoaca grave tulburari de comportament. Pornind de la nevoia de contacte a copiilor, Berne a observat cA si adultii o pastreaza si, partial, o substitue cu alte semne de recunoastere. Un zambet, un salut, 0 atingere, 0 privire, 0 vorba buna, o medalie, o insult sau un pumn in plex sunt, toate, semne de recunoastere a existentei cuiva. Eric Berne le-a dat tuturor un singur nume:: stroke. Tocmai sensurile ,mangaiere” si ,lovitura” pe care cuvantul le cumuleaza, in limba engleza, I-au facut potrivit pentru ,orice semn de recunoastere a existentei celuilalt” Pentru a evita elucubratiile lingvistice, literatura AT a preluat ca atare cuvantul stroke. Simplificam si mai tare prin renuntarea la formele de plural (strokes, stroke-uri), Ca si hrana sau cAldura, stroke sunt stimulente indispensabile supravietuirii. Lipsa lor altereaza psihicul. in spitale, starea unui bolnav de care nimeni nu se intereseaza se inrautafeste rapid. Orice semn de recunoastere e mai bun decat nici unul, mai bun decat indiferenta. Viata este 0 continua goana dupi stroke. Ei aduc energie si cAldur’ umana, dincolo de cuvinte si ticere, la nivel hormonal, 1a nivel subliminal. Tipuri de stroke Orice semn de recunoastere produce senzatie, emotie si conferd identitate, Poate fi verbal, nonverbal sau ambele. Cei care nu agreeaz conversatiile prin Internet resimt de fapt lipsa unor stimuli nonverbali. Un stroke poate fi pozitiv sau negativ, dup& cum provoacd senzatii si sentimente plicute sau dureroase. Desi strokes pozitivi sunt preferabili celor negativi, un stroke negativ este mai bun decét nici un stroke. Aceasta regula aparent stranie ne permite si infelegem comportamentele pe care intelepciunea popular le-a sintetizat in proverbe de genul ,Réu cu rau, dar mai rau fara riu” La o analiza superficial, s-ar putea crede c& stroke pozitivi sunt .buni”, iar stroke negativi sunt rai”. Oamenii sunt sfatuiti s& ofere stroke pozitivi si s4-i cenzureze pe cei negativi, dar nu-i atat de simplu pe cat pare. Oricare ar fi ei, acesti stroke au rolul de a ne ajuta si ne adaptim la lumea in care trim. Fie cd sunt pozitivi, fie ci sunt negativi, ei au o functie de semnalizare si reglare a comportamentelor. Cand ii cenzuram pe cei negativi, recunoastem doar partial existentaCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 193 celuilalt. Mai devreme sau mai térziu, ceva nu va fi in regul% daci oferim doar stroke pozitivi. Un stroke negativ ne poate indica o problema comportamentala care merit solutionat. Primindu-1 putem decide sau nu s& schimb’im comportamentul. in schimb, neprimindu-I sau refuzndu-l suntem lipsiti de repere pentru schimbare, ceea ce poate fi diunitor. Anturajul excesiv ,amabil” si lingusitor nu-i nicidecum unul constructiv. in sfarsit, un stroke mai poate fi conditionat sau neconditionat. Practic, avem de-a face cu patru tipuri de stroke : ~ pozitiv conditionat: Te iubesc sau te apreciez, dact meriti”. La scoala, asta ar insemna ci un elev ia not’ bund, numai daci merit’. Relatia se construieste pe principiul schimbului: Facio ut facias si Do ut des; = pozitiv neconditionat : ,,Te iubesc/apreciez, indiferent daca meriti sau nu”, in familie, copilul are dragostea pirintilor pentru simplul fapt c& existi (sindromul ,copil de bani gata”). Poate fi distructiv s& primesti fara si dai; ~ negativ conditionat: Te pedepsesc pentru ca n-ai facut ce asteptam de la tine” ; = negativ neconditionat: ,Nu am ineredere in tine, orice ai face si orice ai spune.” Antrenamentul nr. 27 Trafic de stroke Voluntar sau prin tragere la sorti, membrii grupului decid ordinea in care vor exersa expedierea si receptia de stroke. Prima persoani lanseaza un stroke caitre cea de-a doua, care lanseaza un altul cétre cea de-a treia si asa mai departe. Stroke pozitivi sunt exersati timp de cinci minute, in deschidere. Urmeazi trei minute de stroke negativi si se incheie cu inc’ trei minute de stroke pozitivi. Tranzactiile Atunci cand comunic intr-un fel oarecare, oamenii oferi si primese stroke. Practic, ei fac tranzactii cu stroke, in termenii de stimul-rdspuns. Tranzactia alcituiti din perechea stimul-rispuns este unitatea de baz a discursului social. Dezvoltarea unei relatii durabile ia forma unui lant de tranzactii intre diversele stiri ale eului interlocutorilor. Ne intalnim intr-un compartiment de tren. Intru si spun ,Bun’ ziua!”. indrepti privirea c&tre mine si rispunzi: ,Buni ziua!”. in acel moment, noi am efectuat 0 tranzactie. Stroke-ul meu a fost stimul, iar al thu, replicd. O tranzactie = un stimul tranzactional + 0 replicit Conversatia va continua. fn replici la salutul intors, ag intreba unde mergi. Vei rispunde si, poate, vom derula un lant de tranzactii; replica uneia va fi stimulul celei care urmeazi. Comunicarea e un lang de tranzactii suecesive. Cand comunici doua persoane, stau fat in fari 6 stiri ale eului, Nu-i totuna un ,S% traiti!” slugarnic cu un Bund!” autoritar. Infelegem profund comunicarea daca stim care stiri ale eului sunt active la interlocutori. Tranzactia are loc intre doua stiri ale eului, la care sunt bransati. Existi trei principale tipuri de tranzactii : paralele, incrucisate si duble.194 DEZVOLTAREA PERSONALA Tranzactii paralele intreb cat e ceasul si-mi rAspunzi. Cumparatorul intreabi cat cost’ produsul si vanzatorul ii spune prequl. Seful da un ordin si, grabit, subalternul il executi. ‘Tranzactie paraleli | ‘Tranzactie paraleli | —‘Tranzactie paralelit AWA C-C PC ~ Dansati? ~ Vino la mine! ~ Oauu! Desigur. ~ Sa trig! Tama igura 36. Tranzactii paralele i sunt paralele sau complementare. Tranzactia paralela apare atunci cind stimulul primeste replica asteptat4, din starea eului vizat%. Comunicarea este previzibila si nu incomodeaza partenerii. O tranzactie paralel poate avea loc intre oricare doua stiri ale eului. O tranzactie P-P poate fi aceea in care doi profesori se pling cA nu prea le vin studentii la cursuri, O tranzactie C-C poate fi o declaratie de dragoste. Prima reguld a comunicdrii : Atata timp cat tranzactiile rman paralele, comunicarea poate continua nedefinit, in sensul cA nimic nu tulbura armonia dintre stimuli si replici. Tranzactia incrucisati La auzul pretului, cu tonul mustrator al unui parinte care ceart un copil care-a ficut 0 pozna, clientul spune: ,Domnule, pretul e prea mare !”. Se afl in parinte si agteapti un raspuns din copil. Vanzitorul ins& ia clientul de sus, si ii tine 0 predic&: ,Auzi, pret mare! Pe ce lume triiesti dumneata, domnule?” Ambii parteneri sunt in pirinte si se adreseaza stirii copil. Vectorii tranzactionali se incruciseazi ca niste stil client vanzitor Tranzactie incrucisatii PC - PC ‘Tranzactie incrucigaté CC - PC ~ Prequl e prea mare! (PC) ~ Te iubesc! (CC) ~ Pe ce lume traiesti, ~ Frumos din partea ta! domnule? (PC) Si eu ma iubesc. (PC) Figura 37. Tranzactii incrucisatiCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 195 Alt situatie: clientul se comport identic, dar Vanzitorul intreabi calm: ,Pe ce vi bazati cAnd afirmati asta?”. Nu-i tocmai rispunsul copil, pe care il astepta clientul, dar nici replica devalorizanti P-C. Este o replici adult, care invitd la gandire. Vanzitorul se comport ca un jucitor de tenis care trimite mingea peste fileu. Clientul poate activa starea adult sau poate rimane in pirinte, simtindu-se ofensat. Tranzactia tatoneaz adultul. Unele tranzactii inerucisate par paralele, la prima vedere. incrucisarea este vizibila in modelul functional. in figur’, stimulul vine din copil liber citre p&rinte grijuliu, iar replica vine sec din parinte normativ etre copil adaptat. sotul sotia ®) A) O © ‘Tranzactie incrucisati AA- CP | Tranzactie incrucisati CP - PC Soqul : Stii unde-i Y din — imi spui si mie o vorba biblioteca? (AA) bund? ! (CL-PG) Sotia: De ce-mi reprosezi faptul ~ Am altceva mai bun ca uiti unde o pui? (CP) de ficut! (PN-CA) Figura 38. Tranzactii incrucisati Tranzactia incrucisata este aceea in care vectorii tranzactionali se incruciseaza, iar starea eului cAreia ii este trimis stimulul e alta decat cea din care pleaci replica. xIncrucisat” este cuvantul potrivit pentru a descrie ceea ce resimt partenerii, incrucisarea rupe fluenga comunicarii, care devine brusc incomoda. Ruptura comunic&rii e resimtita ca un soc, provoaca deruta, deceptie si poate genera conflict. A doua regulé a comunicérii : Tranzactia incrucigati produce ruptura comunicarii § pentru ao restabili, este necesar ca cel puin unul dintre parteneri si-si schimbe starea eului, Tranzactia dubla (ascuns’) Cand ,,vorbim cu subinteles” facem tranzactii duble. Dou’ mesaje simultane sunt lansate intre parteneri, unul transparent si altul ascuns. Al doilea, este ,,impachetat” in primul. Mesajul transparent transmite continutul social, iar cel ascuns continutul psihologic. Tranzactiile duble implici dou’ stiri ale eului. De reguli, mesajul trasparent este verbal si adult-adult. Mesajul ascuns este transmis in limbajul trupului si, cel mai adesea, ocoleste adultul. O tranzactie ascunsi face vanzitorul care acroseaz vanitatea clientei, tatonand starea copil. Ofer un stimul transparent adult-adult si adauga un mesaj ascuns adult-copil, s’-i provoace orgoliul. Uneori reuseste, alteori nu. in figura, clienta X cumpara, iar clienta Y las& mesajul ascuns s& ricoseze. Este o tranzactie unghiulard. Un muncitor vine mahmur la slujba si-i spune sefului c-a fcut-o lata, cu stralucire i voce rugitoare. Intuitiv, el tatoneaz parinte grijuliu sau copil liber. Zambind, seful ar putea spune: ,Am vazut ce fag ai” sau ,Strengarule!”, Se mai numeste si tranzactie in furca”196 DEZVOLTAREA PERSONALA vanzitor —clienta X | vanzitor —_clienta Y | subaltern sef ‘Tranzactie unghiularé. | Tranzactie unghiularé | Tranzactie dubla (AATACI-CA) (AATAC-AA) (AA-AA $i CP-PC) Véinzétorul (provocator) : Subalternul : Sefule, Rochia-i speciala prin numele creatorului. aseari am ficut-o lata. Presupun ci nu va puteti permite ! Mi doare capul Clienta X (umflandu-se in pene, ingrozitor. ‘cu un aer usor ofensat) : (larte-ma, sefule !) Eu imi pot permite... O cumpar. Clienta ¥ (cu aer meditativ) : Sef: Strengarule! Aveti dreptate. Réimane pe alti dati. (Ie iert !) Figura 39. Tranzactii duble Sa urmarim o tranzactie dubla intre negociatori! Interpretind doar mesajul verbal, pare o tranzactie paraleli AA. Daca trecem dincolo de cuvinte, devenind atenti la intonatie, fizionomie, gestic’, descoperim mesajul ascuns. Negociatorul X are o nuanta amenintitoare in voce, tonul coboara la sfarsitul frazei, muschii faciali sunt tensionati, buzele stranse, fruntea incruntat, sprancenele apropiate. Se afla in parinte si ameninta, tatonind starea copil a lui Y. Lui Y ii tremuri vocea, ii cad umerii. Din copil, el transmite teama. Un exemplu de tranzactie ascunsa, familiar studentilor, din pauza dintre cursuri. La nivel social, avem o tranzactie AA - AA. La nivel psihologic, ar putea fi vorba de 0 tranzactie CC - CC. Am putea sti cu adevarat ce si-au spus numai daci le auzim vocea si observam gestica, mimica. negociator X_ negociator Y studentul —_studenta Tranzactie dubla ‘Tranzactie dubla (AA-AA si PC-CP) (AA-AA si CC-CC) Negociatorul X: imi notez in agenda | Studentul: Ai mei sunt ci refuzati aceastii micd concesie. in concediu. Sunt singur acast (O satin minte. Lasdcé ai sa vezi tw!})| si am putea invata impreund, {oat noaptea. (As vrea sa fim Negociatorul ¥ V-am explicat in intimitate.) pentru care motive. Studenta: Nu-io idee rea... (Vai, ce méi fac!? Am s-o péifesc.) Ai bibliografia cerutit de prof? (De acord.) Figura 40. Tranzactii dubleCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 197 A treia regula a comunicérii : Comportamentul rezultat dintr-o tranzactie dubla este determinat la nivelul psihologic al comunicarii si nu la nivelul social al acesteia Cand a formulat regula, Eric Berne a lisat si se injeleagi ci efectul tranzactiilor duble se afl fnrotdeauna in mesajul ascuns. injelegem un comportament, daca investi gim nivelul psihologic al comunicarii si nu doar pe cel social. Mesajul social este exprimat de cuvinte, iar cel ascuns este purtat de intonatie, fizionomie, mimic’, gestict, posturi, respiratie, tensiune muscular’, puls, dilatatia pupilelor, gradul de transpiratie, congestie Regula mai ilustreazi un aspect important al tranzactiilor: cand lansezi un stimul tranzactional, nu poti obliga partenerul si activeze o anumiti stare a eului, dar poti s’-i induci un rspuns pornind din acea stare, Tema: Gandeste-te la una dintre tranzactiile care te-au marcat in cursul diminetii Poti s-o desenezi? Analiza unei relatii O relatie interpersonal ia forma unui lant oricdt de lung de tranzactii succesive. Descompunerea acestui lant in verigile sale si interpretarea fiecarei tranzactii se numeste analiza tranzactionala. Aceasta permite evaluarea tipului de relatie in care se angajeazi imterlocutorii, identified punctele de rupturi si conflict, jocurile psihologice, raporturile de putere si maniera in care fiecare din parteneri influenteaza pe celilalt. Cercetirile in AT indict faptul c 90% din relatiile interpersonale sunt construite pe sapte tipuri de tranzactii. Patru sunt pozitive si permit comunicarea OK-OK, iar trei sunt negative si susceptibile si induc dificultiti relationale. Relatii pozitive ~ parinte normativ - adult; — adult-adult; — copil liber ~ copil liber ; ~ parinte grijuliu ~ copil liber. Relatii negative : ~ rol persecutor sau tranzactie parinte normativ ~ copil adaptat ; — rol salvator sau tranzactie parinte grijuliu ~ copil adaptat ; — rol victim’; tranzactie copil adaptat - copil adaptat si tranzactie copil adaptat ~ parinte grijuliu. Analiza comunicarii in grup poate pune in evident’ si existenta unor tranzactii indirecte, care au loc atunci cand persoana X se adreseaz persoanei Y, sperand si influenteze persoana Z. Optiuni tranzactionale in situatii concrete, unele tranzactii sunt mai eficace decat altele. Spre pild, redim exemplul unei secretare care prezinta sefului siu un raport bine documentat si redactat Secretara: ,Bun’ ziua. lati raportul pe care mi l-ati cerut ieri.” Fard a verifica raportul, in starea adult, seful preia o prejudecat& din parinte198 DEZVOLTAREA PERSONALA Seful: Imposibil si-l fi terminat atat de repede. Va bateti joc ! Secretara: larti-ma, sefule! Eu sunt vinovati, mereu m4 gribese. Seful: Ei, last ci-i bine si asa. Tu esti o faci cuminte Desi raportul este corect, dup’ incrucisarea tranzactiei, secretara opteazi pentru tranzactii paralele, activand starea copil adaptat si cerindu-si iertare pentru o vind inexistenti. in acest mod, ea evit% un posibil conflict. Satisficut de reactia ei docila, seful activeaz pirinte grijuliu. Ulterior, in adult, va verifica raportul. in AT (prin Stephen Karpman), s-a dezvoltat idea dupa care interlocutorii pot alege tipul de tranzactie care le convine. Ei pot fie si pun& capt unui dialog nedorit, fie st fluidizeze o conversatie utili. Acest lucru devine posibil pirisind starea eului inadecvat4. Analiza structurdarii timpului de comunicare Ori de cate ori oamenii se intélnese fri un scop deja precizat, prima lor grija este aceea de a stabili maniera in care vor petrece timpul impreund. Multi se simt dezorientati, chiar infricosati, cand se confrunti cu intervale de timp nestructurate si nu stiu ce urmeazi si se intample peste un ceas, 0 zi, un an sau secvente mai lungi din viata lor. Cand suntem chemati undeva si nu stim ce urmeazi, se giseste cineva care intreabi: ,Pentru ce suntem aici?” Deja, ma simt mai bine cand stiu c& sAmbiti seara vei iesi cu cineva si nu-mi voi omori timpul, inchis in casi. Eric Berne a definit trei mari categorii de nevoi umane : 1) nevoia de stimuli, 2) nevoia de recunoastere si 3) nevoia de structur’. Aceasti ultima nevoie priveste structura organizatiilor, dar si structura celui mai de pret bun: rimpul de comunicare cu ceilalti si cu ei insisi. in AT, studiul modalititilor in care oamenii isi petrec timpul se numeste analiza structurdrii timpului. Au fost identificate 6 moduri de petrecere a timpului de comunicare cu ceilalti si cu noi insine : - izolarea; ~ ritualul ; — pastime ; ~ activitatea ; = jocurile psihologice ; ~ intimitatea Treapt cu treapta, partenerii de comunicare se apropie unul c&tre celAlalt, parcurgand drumul de la izolare la intimitate. Probabilitatea de a primi stroke si intensitatea acestora creste de-a lungul acestui parcurs. Din pacate, creste aceeasi mAsuri si gradul de risc psihologic asociat. Teama reciproca de a fi respins sau trdat de celalalt este principalul rise perceputCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 199 Antrenamentul nr. 28 Confidential ! Pornind de la urmatoarea list de temeri, fiecare persoani scrie pe un biletel numerele de ordine ale primelor trei cele mai importante temeri sau surse de suferinfe pentru sine. Dacd una din primele sale trei temeri nu se afl in list, serie doar doua numere de ordine, la care ad’iugi temerea sa din afara liste Lista de temeri: de ziua de maine ; de esec; de a fi respins, a nu fi iubit; de a face ce nu trebuie ; de ziua de maine (nesiguranta financiar’) ; de pierdere a controlului interior (a stipanirii de sine) ; de pierdere a controlului exterior (asupra altora) ; de singuraitate ; de a fi judecat, criticat, contestat ; 10.de o munca neinteresanta ; 11. de un sef autocrat, de a fi subordonat, de ordine brutale ; 12.de a plati prea mult; 13.de pierdere a respectului ; 14.de pierdere a locului de munca. Per aneene Dupa colectarea rispunsurilor, se identifica primele trei temeri cu frecventa de aparitie cea mai ridicati. Avem surprize? Ruméne loc pentru comentarii si dezbateri asupra naturii principalelor noastre surse de ingrijorari si suferinte. Solutii? Izolarea Este timpul in care tranzactiile cu ceilalti sunt absente. Poate fi vorba de reverii, fantasme, meditatii si reflexii intelectuale in care subiectul comunics doar in interior: Sunt deprimat, nu vreau si intilnese pe nimeni. Ceilalti m& enerveazi. Ce caut eu aici? Ce adundturi de amérati! N-am nimic in comun cu ei”. Nu-i nevoie si ne ascundem in pesteri sau si incuiem usa casei. Chiar si in public, putem rimane simple prezente biologice, refugiate in imaginatie. Un student visitor in timpul cursului, rupt de ceea ce se petrece in amfiteatru, este in Izolare. in lift, in autobuz sau singur pe banca in pare, e la fel. Fiecare poate fi singur, in expectativi si rezervi. Izolarea temporari poate relaxa emotional, poate fi refuzul unei relatiei dezagreabile imi iau juctriile si plec”. Izolarea de lung’ durati face victime singuratice si depresive, pentru ci lipsesc stroke externi. Penuria de stroke provoaci angajarea disperati in ciutarea unei relatii. Exist si persoane care se izoleazi pentru a evita riscul de a fi200 DEZVOLTAREA PERSONALA respinse, contestate, contrazise. in copilirie, au invitat ci schimbul de stroke este riscant, Asemenea unei cimile in desert, isi fac depozite de stroke externi pentru lungi perioade de timp. Ritualul Este tipul de comunicare in care doua persoane trec de la faza de straini la cea de simple cunostinte. In genere, ritualurile sunt ,manevre de apropiere” programate cultural Bun’ ziua? Ce mai faci? Ce-ar fi si ne prezentim? Singurick? Bem o cafea? Permitet si iau loc !”. invatate in familie si ajustate de conventii sociale, difera de la 0 comunitate la alta, Salutul, prezentirile si frazele de politee sunt fi formule potrivite pentru amorsarea unor relatii. Ele reflect dorinta de comunicare si contact, cu asumarea unor riscuri minime. Interlocutorii se apropie in limitele permise de conventii si ceremonial. Se refugiazi sub umbrela unor clisee verbale si comportamentale acceptate social Comportamentele sunt previzibile, comunicarea impersonala, iar schimburile de stroke lipsite de consistent{. Conventii care nu angajeaz pe nimeni. Partenerii spun si fac ce se cuvine. Cand reactia celuilalt este incurajatoare, relatia poate avansa. Dansul, de pild%, poate fi Ritual, dar si Intimitate, Daci ritualurile ajung s% domine comports mentul relational al unei persoane, ele siricesc relatiile interpersonale si frdneaz evolut psihologic’. Pastime Daci trecem de ritual, gheata s-a spart, Ne putem relaxa impreuna, in doi, in grup. Pastime este genul de conversatie lejera, pe teme care nu angajeaza intimitatea: vreme, sport, politica, inflatie, vacante, moda, masini si jocuri de societate. Timpul trece agreabil. Facem parada de cunostinfe enciclopedice, bravim, impresioném asistenta. Sunt tipice pentru petreceri si pauze de lucru: SA va spun una... Meciul a fost grozav, dar un antrenor mai bun...” Stroke schimbate nu angajeaz’ personal. Locutorii isi ,mobileaz&” ticerile si singu- ritatea cu schimburi impersonale, neutre sub aspect afectiv. Vorbesc despre orice altceva decat despre ei ingisi sau cea ce-i preocupa cu adevarat. Flirtul, de pilda, e un Pastime perfect, dar nu e dragoste. Adesea, se discuti despre trecut, fapt ce explicd termenul past time” (timp trecut). Lipsa implic&rii reale a interlocutorilor face ca schimburile s& fie lipsite de riscuri, dar oferi sentimentul apartenenfei si inscrie contacte umane in palmares. Interlocutorii folosese doar o mica parte din potentialul lor afectiv, Este motivul pentru care conversatia de dragul conversatiei las un sentiment de irosire. in Pastime, oamenii tatoneazi terenul in vederea selectiei unui partener de intimitate. Cine nu tinjeste dup’ intimitate? Activitatea Este maniera de comunicare adoptata de oamenii care muncese impreund, orientati spre un scop prestabilit, la capitul ciruia vor culege consecinte materiale si pecuniare. Fie ci-i vorba de pregititul salatei, de proiectarea unui submarin, de sportul in echip’ sau deCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 201 ‘manevrarea unei navete spatiale, cei care lucreaz’ impreun% comunic in mod inevitabil, fie ci 0 doresc, fie ci nu. Cu cat comunicd mai eficace, cu atit muncese mai bine. Erorile de comunicare fac ravagii, Comportamentele partenerilor sunt focalizate pe obiectivul muneii lor. Tranzactiile sunt adult-adult, neutre in raport cu sentimentele. Comunicarea are caracter preprogramat, impus de proceduri si tehnologie. Activitatea in comun oferi stroke intarziati, atunci cénd treaba-i terminat, in bine sau in ru, Faptele conteaza. Jocul psihologic Eric Berne a scris o carte celebri, tradus in roméneste cu titlul Jocuri pentru adulti (Games people play). El ofera 50 de scenete din cotidian, cu nume ciudate si familiare, in acelasi timp: ,la-m& la suturi”, ,Te-am prins, fir-ai s& fii”, ,Incercam doar sa te ajut”, ,Da-m% afara”, ,De ce mi se intimpli numai mie”, ,,S%imanul de mine”, Sunt mai bun decét tine”, ,Da, dar...”, Te am la mana”, Bateti-va intre voi", ,,Ti-am spus eu...” Jocurile psihologice n-au mai nimic ludic in ele, ci sunt jocuri de rol, activari ale strategiilor infantile de abordare a raporturilor de putere. Ele constau in serii de tranzactii ascunse, greu de descifrat, in care interlocutorii ,joaci” inconstient roluri de victimd, persecutor si salvator. Victima Rolul victimei este jucat de persoana care, constient sau nu, emite semnale de genul : ~Eu nu sunt in regula, nu pot, nu sunt in stare/Tu esti. Am nevoie si ma ajuti sau si ma iei in suturi”. Atentie! Vorbim de roluri, de false victime si nu de cele reale, ale accidentelor, calamititilor, injustitiei sau agresiunii. Din pAcate, distinctia dintre victimele inchipuite si cele reale este dificila. In plus, rolul de victima poate fi comod. Persecutorul Rolul persecutorului este jucat de orice persoani care emite mesaje de genul : Eu sunt in regula, pot, stiu, sunt in stare/Tu nu esti. Ai nevoie de cineva si te ia in suturi”, Adesea, ascunde mai curdnd slibiciune decat putere. Este un mecanism psihologic pervers ce creeazi falsi putere, agresind si reclamand supunere. Nu te iluziona! Orice persoan normal este expusi acestui rol, in orice tentativa de a impune cu forta propriul punct de vedere, fie si cAinelui, copilului, elevului sau subalternului. Greu de ficut distinctia intre jocul de rol si viata adevarat, nu-i asa? Salvatorul Rolul salvatorului este jucat de orice persoani care emite mesaje de genul: ,Eu sunt in regula, pot, stiu, sunt in stare/Tu nu esti. Ai nevoie de mine si te ajut”, Salvatorul acorda un ajutor pe care victima nu il cere, cu credina sincera c& nu s-ar descurca fark el: ,Ce s-ar face fir mine ?” Ofer protectie si face treaba victimei, devalorizand-o si impiedicand-o si se confrunte cu viata si si se dezvolte,202 DEZVOLTAREA PERSONALA Jocul Jocul se declanseaz’ cand victima afigeaz’ o slibiciune, frie’, Licomie, sfialt, furie, stingicie sau sentiment de culp’. Salvatorul sau persecutorul acroseaz punctul slab, cu scopul ascuns de a obfine un plus de putere, ce-i permite un moment de traire intensa, Intr-un lift blocat, de pild’, persecutorul acroseazi frica victimei. Cu fals& ingrijorare spune: ,Stiu pe cineva care a riimas blocat o noapte. Sunteti pregatita sé...”. in esenta, jocul psihologic este un fel pervers de a NU rezolva sau de a complica o problema, cu un scop ascuns. Are caracter repetitiv deoarece satisface nevoia inconstient’ de stimuli si permite schimburi intense de stroke Exemplul 1, Joc de cuplu El intra in camera de zi, inc Ea intredeschide usa, iscodi mie vin?” El: [a uite! Nu pot avea si eu céteva minute numai pentru mine, in casa asta?” Ea: ,Eiasta-i! Daci vrei singuritate, eu dau un telefon!” Va vorbi la telefon un ceas, cu mama ei, din alt oras. El: Turbeazi de furie gandindu-se la factura telefonici, dar tace. Jocul se incheie cdnd el isi face patul in camera de zi, iar ea in dormitor, Cuplul a iesit sifonat, dar fiecare a obtinut ceea ce si-a dorit in mod inconstient : distantarea, evitarea intimitatii Acelasi joc se poate repeta in multe alte versiuni Ea, bosumflati, fumeazi ostentativ tigart dup tigard. El: Mimand ingrijorarea: ,E ceva in neregul?” Ea: Nui treaba ta.” El: Suni un amic si-l invita la o bere. Se intoarce seara tarziu. Ea: ,Acum se vine? !” Urmeaza acuze reciproce. Ea incepe si pking’, merge in dormitor si tranteste usa. El mai pune ceva de biiut si ..seara in doi este ratati, le usa dup’ dansul si isi toarn& un pahar de vin. are: S-a intimplat ceva? De ce nu mi-ai pus $i Exemplul 2. Jocul denumit , Viol” E practicat de femei ce actioneazit intr-o manier§ provocatoare asupra barbatilor din anturaj. Dac ei manifest interes, sar bruse indignate impotriva ,obsesiei” masculine : ,Toti sunteti la fel! O explicatie ar fi scopul inconstient de a proba credinte parentale de genul : , Toti barbagii sunt la fel; se gdndesc la acelasi lueru”. Alt scop ascuns ar fi acela de a proba cA ea, jucttoarea, este pura, casti, imaculata. Ca flirt, poate fi agreabil, in Pastime. Ca joc de gradul I, produce iritare, Ca joc de gradul II este deja dramatic ; desi suferi de solitudine, femeia atrage birbatii, dar ii respinge inainte de a amorsa relatia, Ca joc de gradul III, poate fi tragic. Cu aceasta ocazie, retinem faptul c& jocurile psihologice se pot desfasura pe trei grade de intensitate, In fine, cele spuse aici despre jocuri psihologice fac doar cat un fir de par intr-o barba deast. Totusi, mai mult decat nimic. Sper.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 203 ‘Triunghiul dramatic Cele trei roluri formeazi un sriunghi dramatic: persecutorul, vietima si salvatorul Fiecare partener joaci toate cele trei roluri, dar prefer si intre in pielea” unuia mai curind decat in a celorlalte. Persecutor (PC + -) Salvator (PG + -) Vietina (CA —+ sau CR -+) Figura 41, Triunghiul dramatic ‘Triunghiul dramei este jucat din plin in cupluri, cu toat gama ostilitétilor, de la ironii pana la sedinte de ura si violenta. in grupuri de cel putin trei persoane, relatia triun- ghiulara se dezvolta de la sine, Textul se schimba, drama raméne. Cand se plictisesc, jucdtorii inverseaza rolurile sau atrag in joc arbitri, judecatori, consilieri. Aschia nu sare departe de trunchi. invapim de la parinti, profesori si alte modele de autoritate. Ori de cate ori am senzatia cX ,ceilalti nu s-ar descurca far mine”, e posibil si joc persecutor sau salvator. Ori de cate ori mi complac in postura de a fi ,dus cu presul” si luat peste picior” s-ar putea si joc victima. Rolul ramane inconstient, dar un lucru e cert; atata timp cat ne aflm in triunghiul dramei avem probleme de relationare. Putem iesi din triunghi? Buna intrebare! Putem constientiza, putem evita, cu sau fri ajutorul terapeutului Intimitatea Cuvantul intimitate vine din latinescul intimus, cel mai liuntric si mai profund”. Dincolo de etimologie, rimane un ,cuvant-valizi”, ce ascunde o urias& inciredturi de sensuri, altele de la o persoani la alta, Cuvinte din ,valiza” intimitiii pot fi: incredere, deschidere, sinceritate, proximitate, prietenie, sexualitate, impirtisirea secretelor, daruire de sine, griji pentru celilalt, ocrotire, implinire reciproca a nevoilor. . in adancul fiintei lor, oamenii tanjesc iremediabil dup’ relatii clidite pe incredere si onestitate, in care comunic’ autentic, fr ocolisuri, suspiciune si ganduri ascunse, fara teama de a fi respinsi, ingelati si loviti pe la spate, fara grija de a ascunde secretele. Partenerii de Intimitate se accept asa cum sunt si nu au nevoie de tranzactii duble. Cuvintele sunt coerente cu trupul si vocea, impirtisesc liber sentimente si ganduri. Schimburile de stroke sunt mai intense decat in orice alt form de comunicare si pot fi atit pozitive, cat si negative. Lipsit% de constrangeri si preprogramare, este imprevizibili si riscanti. Intimitate implica toate stirile eului ; serii lungi de tranzactii copil liber-copil liber, sub protectia oferita de adult si in armonie cu valorile din parinte. Arunca punti de204 DEZVOLTAREA PERSONALA acces spre inconstient, cu virtuti de exorcizare si catharsis, Cel mai bun terapeut de pe lume rimane partenerul de intimitate, iar spovedania si cura psihiatrica sunt palide forme de intimitate unilateral’. Iubirea si prietenia rispund nevoii de Intimitate, la niveluri pamantene intensititi ale dictonului ,lubeste si fii liber!” prin care Sf. Augustin invoca comuniunea cu divinitatea Rabdarea, increderea, indispensabile Intimititi in termeni vagi, Intimitatea este relatia ideali in care putem impartisi cele m: jenante si ridicole temeri sau fantasme, ca si cele mai Liuntrice vise, dorinte, bucurii, cu sentimentul deplinei sigurante c4 nu vom fi respinsi sau contestati.. \ceritatea, autonomia si constiinta relati i sunt ingrediente Relatia cu sine si cu celéilalt fnainte de a plonja in adancurile acestui capitol, facem un popas pentru completarea unei grile ce permite o evaluare sumari a atitudinilor existentiale fari de sine si ceilalti (adaptare dup Genain, 1988). Fiecare enunt urmeazi a fi cotat pe o scar bipolar’ cu zece trepte, in raport cu intensitatea acordului exprimat fat de ele. Practic, fiecare enunt primeste o not de la 1 la 10, prin asociere cu frecventa sa de aparitie in comportamentul tiu cotidian, Tabelul 2. Chestionar ,ATITUDINI EXISTENTIALE” Niciodaté Totdeauna (dezacord (acord Enungul total) total) 1 2/3/4[s[el7[8[9 10 imi place viata in grup si lucrez cu plicere in echipii, ‘Confruntarea opiniilor altora cu ale 2 | mele imi aduce un plus de bogitie 3, | Lucrurile merg bine daca le fac dup capul meu. 4, | Pea lungul anilor, i-am admirat pe * | superiorii mei. 5, | Pot spune ferm c& sunt foarte sigur(@) pe mine. in anturajul meu, nu sunt o persoand 6. | important si viata mea nu- cele mai interesante. Colegii si anturajul ma considera o 7. | persoani deschis’, comunicativa, sociabila, ‘Sunt mulqumit(&) de mine. E grozav si fii in ,pielea mea” imi place mult cand am dreptate, impor altora.CUM SA MA CUNOSC $I SA COMUNIC MAI BINE? 205 Enungul Niciodatd (dezacord total) Totdeauna (acord total) 1 5]6|7/8]9 10 10. Nurmi sti si in fire si preiau inijiativa sii las pe alti si se afirme. Mu. Cred in destin, in noroc, in ghinion ; sunt fatalist(a). 2. ‘Viata-i tot mai dura si am impresia e& suntem cu totiiintr-o bared care se scufundi. 1B. ‘Am tendinta de a lua vina asupra mea. 14. Nuci bine sii faci confidente. 15. Reusesc si las impresia c& stiu mai mult decat spun. 16. ‘Am mai multi pi alti noi feni si-mi fac mereu 17. Pirerile mele concorda cu ale celor din anturajul meu. 18. ‘Nu-mi displace si dau ordine ferme. 19 ‘Nurmi place si-mi asum riseuri $i responsabilititi mari. 20. ‘MA simt inferior celorlalti. 21. ‘MA adaptez foarte usor unui anturaj nou si situatiilor noi. 2. Reusese si dau sfaturi bune. 23 ‘Nu-mi pun prea mari sperant viitorul omeniti 24. mine insumi. 25. ‘Am tendinga de a ma subestima si ador modestia. 26. ‘Sunt coplesit(@) in fata dificultatilor existentei. 21. Secretul suecesului sti in ribdarea de a negocia eu alti. 28. Destinul hotiriste pentru noi. Simt c& ‘nu putem lupta impotriva lui, nici eu, nici ceilalyi. 29. Cand e cazul, reusese si-i critic gi si-i ironizez pe cei care merit’. ‘Viziunea mea asupra viitorului copiilor si nepotilor nostri este mai curand pesimista. 31 Mi se intimpli si ma indoiese de posibilitatile mele. 32. De felul meu, pun raul inainte si iaw misuri sii mit apar.206 DEZVOLTAREA PERSONALA Urmireste grila urmitoare. Fiecare coloan’ regrupeazi enunturile tipice pentru 0 anume pozitie de viatt. Vei tine cont de marcajele ficute in coloanele scalei din chestionarul anterior. Fiecrui enunt fi va corespunde punctajul de la 1 la 10 acordat in chestionarul anterior. Explicatie : ~ incoloanele cu indicativul Enunyul sunt inscrise numerele curente ale enunturilor din chestionar ; ~ in coloanele cu indicativul Punctajul vei inscrie nota acordata pentru fiecare enunt in tabelul anterior. Numirul maxim de puncte ce se poate totaliza pe fiecare coloan’ a grilei este 80, iar cel minim este 8 ‘Tabelul 3. Totalizarea punctajelor OK+7 OK+ OK+/ OK- OK-/ OK+ (OK-/ OR- Enungul_[ Punctajul | Enunqul | punctajal | Enungul | punctajut | Enungul | punctajut 1 3 4 6 2 5 10 1 7 9 13 2 8 4 19 23 16 15 20 26 7 18 4 28 21 2 25 30. 27 29 31 32 Total Total Total Toral OK+/OK+ OK+/OK- OK-/OK+ — OK-/OK- Figura 42, Profilul pozitilor de viata (un exemplu) Patru pozitii de viatét existentiale in AT, conceptul de pozifie de viatii se refer la ansamblul difuz al atitudinilor si pirerilor pe care le avem despre noi insine, prin raportare la ceilalfi. Acestea sunt rezultatul unor evaluari fondate pe raportarea valorii proprii la valoarea altor persoane. Nu putem judeca lumea in sine, ci numai si numai prin raportare la noi insine. Nu judectim pe fiecare dintre oamenii ca o persoani in sine, ci numai si numai prin raportare la propria noastri persoan’. Nu-i deloc sigur ci putem fi constienti de acest lucru in fiecare clip’. Te poti simti o persoan’ inteligenti, frumoasi, generoast, urati, lacomdCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 207 sau oricum altfel, in misura in care te raportezi, explicit sau implicit, la alte persoane, admise ca termen de referint& sau etalon ideal. Uriasul interes manifestat pentru acest concept este justificat prin aceea cA pocitia de viatd a unei persoane defineste relatia sa cu sine, cu ceilalti si cu lumea in care traieste. Pozitia de viata existential’ manifesti sub forma sentimentului de a fi OK sau non-OK influeneaz4 atitudinea pe care persoana o are atunci cand intra in relatie cu ceilalti, intr-o manierA mult mai subtil& si greu de constientizat decat pare la o simpli lectur’. Fati de ei insisi, oamenii isi construiesc atitudinile in termeni bipolari: .Sunt...destept/ prost; puternic/slab ; plicut/dezgustétor ; frumoas§/urata; bun/mai puin bun; merit/ nu merit sé traiesc, Polarizarea atitudinilor face ca o persoani si se perceapa pe sine insusi fie la polul pozitiv (Eu+), fie la cel negativ (Eu -). in limbajul consacrat al AT, asta inseamn’ ,a fi OK” sau a nu fi OK). O persoan’ oarecare se va simti OK sau (Eu+) atunci cand se accept pe sine asa cum este, multumiti de sine si in acord cu sine insusi, Starea OK sau (Eu+) exprima dispozitia agreabili a unei persoane care se simte bine in pielea sa. ‘Aceeasi persoana se va simti non-OK sau (Eu-) atunci cénd nu se accept pe sine asa cum este, nemultumiti de sine si in dezacord cu sine insusi. Non-OK sau (Eu-) exprima dispozitia dezagreabili a unei persoane care nu se simte bine in pielea sa Desigur, nu exist cu adevarat persoane care si se simti OK in toate clipele vietii lor. De altfel, este OK si te simti si non-OK, din cdnd in cind. Viata-i asa ficut% c% este inevitabil si simtim non-OK atunci cand suferim din varii motive precum bolile, accidentele, pierderea celor dragi sau maruntisuri precum brutalitatea unui sef sau a unui politist care aplicA 0 amenda pentru pretinsé indisciplina rutiera. Aceasti atitudine existential negativa meritd evitati sau mécar impiedicata si ne copleseasca si si devina pozitia de viata dominanti ! Atunci cind o persoani intr’ in relatie, inevitabil, ea va adopta o anume pozitie fart de partener, traind si, partial, chiar afisind atitudini polarizate prin raportare: Tu ...ma placi/nu ma placi; imi vei da ce-mi doresc/n-o si-mi dai nimic; esti minunat(a)/ penibil() ; onest(a)/meschin(a)... Relatia ca atare face ca persoana celuilalt sa fie perceput& in termeni bipolari; pozitiv (Tu+) sau negativ (Tu-) Combinatiile bipolare posibile pentru orice relatie Eu-Tu sunt patru. Cu alte cuvinte, exist patru moduri fundamentale de a percepe relatiile cu sine si cu celilalt, patru pozipii de viajdé fundamental : 1, Eu + Tu +; (Bu sunt OK si Tu esti OK); 2. Eu + Tu-; (Bu sunt OK, dar Tu nu esti OK) ; 3. Eu - Tu +; (Eu nu sunt OK, dar Tu esti OK); 4. Eu - Tu -; (Eu nu sunt OK si nici Tu nu esti OK). Fiecare dintre aceste patru pozitii de viata isi are originea in convingerile si atitudinile existentiale, mai mult sau mai putin constiente, sédite in mentalul unei persoane inca din copilaria sa timpurie, incepand de la sanul mamei si continuand cu experientele de viata ulterioare, in special cu cele traite pina la varsta de cinci, sapte ani Analiza tranzactionali, prin Frank Ernst, a sintetizat reprezentarea acestora sub forma unui tabel pitratic, cu patru cadrane, numit ,.OK-ul Corral”. Folosim semnul (+) sau OK+ pentru cazul in care se atribuie valoare si semnul OK- pentru cazul atribuit lipsei de valoare.208 DEZVOLTAREA PERSONALA Eu sunt OK Eu+ Tu Agresiv/Dominare Miaccept, dar nu teaccept. MA supraevaluez si te devalorizez, detest, acuz, domin, dispretuiesc. Cuvinte: Taci din guri!”, ,Spui doar timpenii”, ,Dispari!”, ,Sunt cel mai bun”, ,Din vina ta Sentimente : dezgust, dispret, mil8. Joc : Persecutor si Salvator Tuesti non OK Pasiv/Obstructiv Numi accept si nu te accept asa cum, ceusunt situe: Cuvinte : ,Nu valoram nimic”, ,Nu merge”, .Nu-i nimie de facut”, .-Suntem in rahat! Sentimente: depresie, disperare, pesimism. Joc : Vietima Eu- Tue Eu+ Tut Asertiv/Negociere MA accept si te accept, asa cum suntem. Facem echipa. Ne impl em, cooperim, Cuvinte: ,Care-i_ problema?”, Hai si ciutim cea mai bund solutie!”. Emofii spomane : bucurie, tristete, fricd, furie, entuziasm, optimism, prietenie. Tuesti OK Supunere/Pasivitate Nu mi accept asa cum sunt, Ma subestimez, Te supraevaluez. Te Tu meriti, ew nu”, ,E numai vina mea”, ,Ewo las balta si plec”. Sentimente: admiratie, neputintt, umiling’. Joc: Victim Eu. Tut Eu sunt non OK Figura 43. Sinteca atitudinilor existensiale interpersonale (OK-ul Corral) Eu sunt OK - Tu esti OK Este modul de a fi in acord cu sine si cu ceilalti, in care viata meriti cu adevarat traita, optimist, pozitiv si activ. Pe aceasta pozitie de viati, m% accept si sunt multumit de mine, asa cum sunt. imi este bine in pielea mea”, Pot avea raporturi constructive si fericite cu tine si cu ceilalti. Cred in oameni. Am incredere in tine si in faptul c& tu ai incredere in mine. Pot fi sincer si deschis si presupun c& esti sincer si deschis. Sunt disponibil si onest, pentru ca esti disponibil si onest. Confruntat cu o problema, voi fi dispus s4 negociez, s4 caut increzator © solutie, in cooperare cu tine si cu ceilalti. Atitudinile sunt tipice pentru psihologia invingatorului. Cea mai mare parte a timpului, pozitia de viaté ++ este controlati din adult. Confruntata cu o problema, persoana intreaba ,care-i soluria” si nu ,cine-i vinovat”. Este constienta de faptul c& exist mai multe solutii si ca toate persoanele implicate in problema pot contribui la rezolvare. Pozitia ++ isi asuma riscuri ; adevaratul invingator este cel care stie si si piarda. Emotiile si sentimentele tipice pentru aceasti pozitie de viaté sunt in copil liber si adult. Bucuria, tristetea, teama sau mania nu sunt cenzurate. Trairile sunt spontane si pline. Gandirea si actiunea sunt adecvate si eficace, tipic pentru starea adult. A trai pe pozitia de viat’ ++ inseamna a te afla, doar din cand in cand, pe celelalte pozitii.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 209 Eu sunt OK - Tu nu esti OK Este pozitia de viara tipie’ pentru o persoan’ care se raporteazi la ceilalti, ca un gigant printre pitici. Cauti dominarea, perfectiunea, unicitatea si rizbunarea. Este extrem de vulnerabili la critica, Devine agresiva si bittioast cand nu este prequits. Nu suport si fie lipsita de puterea pe care o adora side care abuzeazi. Cu toatd sinceritatea, simte cX viata celorlalgi nu valoreazi prea mult si devine justitiari, arogant. Tinde si fie puternic’, tiranic’ si it bil Cand ma aflu pe aceasti pozitie de viat’, sunt incantat de mine si te detest din tot sufletul, Confruntat cu probleme, voi cauta vinovafi, nu solutii, Vinovati vor fi ceilalti, iar unica solutie va fi a mea. EU sunt print, TU cersetor. Ma pot lipsi de tine, pentru c& nu esti bun de nimic. Mi se cuvine totul. Cunosti cumva indivizi care-si persecuti subalternii, isi denigreaz’ sotiile, colegii, clientii, sefii sau isi terorizeazd copiii si ii trimit in scoli de corectie? Asta era Pe pozitia de viaté (+) starea eului dominant este cea de pirinte persecutor sau salvator, Persecutorul impune reguli nu atat pentru valoarea lor, cat pentru a-si asigura controlul asupra altora. Salvatorul ajutd pe altii nu atat pentru a-i face autonomi, cat pentru a-i face dependenti. Sentimentele dominante pe pozitia de viaté (+-) sunt neincrederea, furia, compa- siunea, dispretul si dezgustul. Eu nu sunt OK - Tu esti OK Este atitudinea celor insignifianti si supusi, care cred c& viata lor nu valoreazit mai nimic. Au tentatia denigririi propriei persoane si a comportamentului de Papi-Lapte. Au o admiratie stupid’ pentru obriznicia si aroganta altora. in plan material, persoana aflati pe (-+) alege o viati modesti, mereu gata si pliteascd scump orice mic atentie, Convinsi ci ea insisi nu merit nimic, se aban- doneazi in munci insalubre, locuine sordide, cu sofii urate sau soti deplorabili. Este nesigur’, ezitanti icatii si aprobairi, Cer permisiunea pentru orice fleac. Persoana instalata in aceasti atitudine se simte inferioara, demn’ de dispret, depri mati, Joaci abuziv rolul de vietima, pan’ la tenta ‘dare. Cand apar probleme, se invinovaeste si preia asupra sa gafele altora, Eu nu sunt OK - Tu nu esti OK Este atitudinea pasiva si resemnati, pani la pierderea interesului pentru viagi. Viata nu merit trait. Totul pe lume este derizoriu, urat, meschin. Nimic nu merge, nu are sens, ‘nu merit efortul. La ce bun si traiesti? Pentru ce si faci asta sau cealalt? Desfisurarea evenimentelor este priviti de un spectator resemnat, indiferent, pasiv. Aflat efemer pe 0 astfel de pozitie de viagi, poetul spune: ,,Toate-s praf, lumea-i cum este si ca dansa suntem noi”, Confruntat% cu probleme, persoana gaseste vinovati pe toat% lumea, care pare neputincioast si penibilX. Se complace in propria neputint’ si aman mereu actiunea si obligatiile, pina le uit. Sentimentele dominante pe aceast& pozitie de viat% sunt anxietatea, neincrederea, neputinta, deriziunea.210 DEZVOLTAREA PERSONALA Pozitia de viagi variazi in raport cu contextul, partenerul si dispozitia psihic’ temporari, indiferent de conditia celui care 0 adopt, de cat este de bogat, sirac, frumos, urit, indiferent de cat este de erudit sau de analfabet, indiferent dacd triieste in palat sau in ghetou. Suntem (++) cu prietenii si rudele apropiate, (-+) cu seful, patronul sau cu profesorul, (+-) cu cersetorul sau cAinele si suntem (— -), atunci cind ne lovese dezastre de mare amploare. Meriti si tindem c&tre (++), pozitia invingttorului, fri a ne epuiza in efortul de a fi perfecti sau a ciuta partenerul perfect. Triim pozitii de viat% diverse, dar una este dominant, invingitorul (++) are momentele sale de (-+) sau (- ~). Pozitia de viat% este un mod de a interpreta viata si nicidecum un model infailibil Dificultéti in dezvoltarea personala Dincolo de orice complicatii biogenetice sau accidente traumatizante, oamenii se nasc cu uriasul potential de a iubi si a fi iubiti in plan afectiv, de a fi genii in plan intelectual sau artistic si de a fi campioni in plan sportiv. intre motivele care ne impiedic& si fim campioni si genii, regisim si cateva disfunctii si tulburari de personalitate. Excluderea Adesea, dup o masi bund, se instaleaz o stare de moleseala si somnolent’. Explicatia este aceea ci singele dirijeaz energia organismului c&tre digestie si stomac, in timp ce creierul rimane mai slab irigat. Cu energia psihicd se petrece ceva aseminitor; este dirijati spontan citre starea eului care are mai mare nevoie de ea, la un moment dat. Cand avem suficient’ energie pentru adult, putem analiza lucid si calm o situatie, ne putem indrepta atentia caitre partener. Cand nu avem suficienti energie (oboseali, boal’, frict), tindem catre copil sau pirinte, fie pentru a incdrca bateriile, fie pentru a procura judectti gata fabricate. Activarea unei stiri a eului depinde de energia psihic& alocat4 celorlalte. Dac energia psihict se localizeazi sistematic in una sau doui stiri ale eului, cea de-a treia este impiedicati de la functionarea normal’. Manifestarea patologic’, in care o stare a eului este exclusi sistematic de la funetio~ narea normal se numeste excludere. Consecinta ei este personalitate deficitari, incomplet Excluderea Excluderea Excluderea copilului adultului parintelui Figura 44. Fenomenul de excludereCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 2 Excluderea pirinte inseamn’ lipsa constiintei morale si genereaz anarhie si libertinaj Fark cei ,sapte ani de acas4”, far repere morale, persoana rimane debusolat’ si riticita intr-o lume fird nimic sfint, Excluderea stiri adult inseamna sminteal%, dementi si delir psihotic, intr-un bizar si permanent conflict interior pirinte - copil. Excluderea copil blocheazi amintirile copilariei si scade capacitatea de a iubi, a simti spontan, a visa. Persoana riméne rece”. Cand sunt excluse dou’ stiri, cea rimasi este numiti constant. Parinte constant exclude C+A si duce la delir paranoic, justitiar si predicator fanatic. Adult constant inseamna om masina, arid si planificat ca un cyborg. in copil constant, avem de-a face cu un autist, infantil, isteric, rupt de realitate. Excluderea este total doar in cazul tulburirilor psihice severe. Contaminarea Fenomenu! prin care starea adult interfereaza in diverse proportii cu alte stiri ale eului se numeste contaminare. Reprezentarea grafici o sugereazi prin suprapunerea cercurilor. Contaminarea adult cu parinte genereaza prejudecati si generalizari, iar persoana nu face distinctie intre realitate si ,vocile” parentale. Credintele sunt confundate cu faptele : ~Tinerii de azi nu-s ca cei de altdati/Lumea-i rea/Sa nu ai incredere in straini/...in femei/...in barbati”. Predica pirin{ilor este confundati cu experienta proprie. Contaminarea adult cu copil genereazi judectti pervertite de fantasme si iluzii. Imaginarul e confundat cu realul. Fantasmele copiliriei se suprapun peste faptele observate de adult. Uneori, se intimpla in clipa ezirii din vis. Un exemplu este proiectia timidului, care-si inchipuie c& cineva susoteste numai si numai pentru ci el este caraghios. Contamin‘iri periculoase : ,,Daci nu mi mai gdndesc la asta, totul se va aranja de la sine/Azi este ziua mea cu ghinion” adultul contaminat cu copil asteapti miracole, zane bune si se ascunde dup deget. Dubla contaminare, adult cu parinte si copil are loc cand o persoana reia o devizi parental, 0 sustine cu o iluzie din copil si le confund’ pe améndou% cu realitatea observati de adult. Trebuie sf ‘Trebuie st uneesti muncest din grew din gre Lie a si merit | ca sl merit S1 fi respectat pee 8 i respect Trebuie pain cad LIP ssncese Sin pictoare pare cad ‘in picioare Contarninarea Contaminarea Dubla adult "adultulu contaminare de care copil de cite pirime ‘adult Figura 45. Contaminarea Logica adultului se alimenteaz cu energia din copil si fanatismul din pirinte. Sloganul din parinte, intrit cu iluzia din copil este sugerat adultului ca expresie a realititii. Marii212 DEZVOLTAREA PERSONALA dictatori, cuceritori si teroristi sunt exemple nefericite. Hitler si-a inchipuit cX: ,Lumea are nevoie de un stipan” (P) + Eu sunt cel ales” (C) + adult. Simbioza si dependenta Caporalul: ,Unde-i nordul ?” Soldatul: ,Unde ordonai. Sa traigi!” intrebi un copil cati ani are si mama raspunde in locul lui. intr-un birou, te adresezi unui subaltern si rispunde seful, din alt capt. Ceri o informatie unui muncitor, care sap un sant pe strada. Maistrul d& muncitorul la o parte si raspunde. Auzi c managerul unei firme este chemat urgent din concediu; fri el, afacerea se pribuseste. Firma se comport ca o tanara care a stat prea mult de fusta mamei prea protectoare. Ei bine, toate relatiile de acest gen sunt suspecte de dependent’ si abordate prin conceptul de simbiozd. in biologie, simbioza este genul de relatie in care dou’ organisme convietuiesc ca si cum ar forma un singur organism. Similar, in AT, simbioza este relatia in care doi parteneri formeazi impreun’ o personalitate complet, cu toate cele trei stiri ale eului: pirinte-adult-copil. Poate fi normal cand este vorba de relatia mam’ — copil, pani la varsta de cAtiva ani, sau de relatia handicapat - insotitor, Dar devine anormal cand acelasi copil atinge varsta maturititii, La fel si relatia cu un sef dictatorial sau cu un profesor autocrat. Relatie simbiotica Exemplul perfect este acela in care copilul lipsit de autonomie isi exercit’ starile adult si parinte prin mama sa. ‘mama copilul copilul mama Gandese pentru amdndo Ei sunt mic, | Decid penta tu stu mimic | amano Figura 46. Simbioza mamd-copil Transpusi in relatia sef — subaltern, reprezentarea arati doar putin diferit. inclinatia psihologic’ spre simbiozi se naste in copilirie. Reflexul de a restabili relatii de depen- dent poate rimane activ de-a lungul anilor. Partener de simbiozA va putea fi iubita, iubitul, sofia, soul, patronul, seful, prietenul, religia, meseria, televizorul, alcoolul, drogul, ruleta, masina sau jocul electronic. Elementul comun si definitoriu al relatiilor simbiotice este abundenta tranzactiilor pirinte-copil si adult-copil. Consecintele pro- babile sunt urmatoarele : a) partenerii dependenti formeaz numai impreuna o personalitate completa : 1 persoani + 1 persoani = 1 persoand.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 213, Asta in timp ce o relatie normal, bazati pe autonomie, inseamna cu totul altceva 1 persoand + 1 persoan’ = 2 persoane ; b) in cuplul simbiotic, un partener depinde de celalalt intr-o m&suri semnificativa. Manifestiri aparent fir’ leg’itura pot avea aceeasi cauz%: un om de afaceri dependent se sinucide cind firma-i falimenteaza, la fel ca un sot parasit. Similar, o echipa se dezbind sau o firma se pribuseste cind seful sau ,creierul” pleaci. Un manager bun va fi mai degraba acela a carui echip’ merge bine si in lipsa sa Normalizarea simbiozei Comportamente simbiotice rezonabile se instaleaz firese intre membrii unei echipe, in familie, in afaceri. Simbioza poate crea dezechilibre grave in relatie, cand un partener domina si altul se supune mereu. Normalizarea spontana a relatiei se produce pe dow’ c&i: contrasimbioza si lanturile simbiotice. Contrasimbioza este o inversare repetati a sensului dominantei. O relatie stabila si echilibrat’ se obtine prin contrabalansarea dominantei intre parteneri. sef ~ subaltern So = sotie profesor - elev parteneri ONOMO) OO BS BB BS a) simbiozi a) contrasimbioza a) cuplu stabil Figura 47. Normalizarea relatiei simbiotice in familie, asta ar insemna c4 se impart competentele si autoritatea asupra aspectelor privind menajul sau cresterea copiilor. in armonizarea unui tandem de directori sau a unui consiliu de administratie, situatia nu este mult diferit’. Lanturile simbiotice transmit dezechilibrul dintr-o relatie in alta, dup’ principiul curelei de transmisie, Obedienta la care o persoan se expune in relatia cu partenerul dominant este echilibrati cu dominanta pe care, la randul ei, o instituie asupra parte- nerului obedient, plasat in alti secvengi de timp si context social. De pilda, un sot cu pozitie frustranti la serviciu, o dat intors acasi devine terorist cu sotia. La randul ei, sofia va echilibra, varsind naduful pe copiii, ei vor chinui pisica si... lanqul simbiotic se leaga214 DEZVOLTAREA PERSONALA Director adjunct (Dictator) maistru muncitor —sotie —_copill_pisica Figura 48. Lant simbiotic Pentru partenerii simbiotici din extremitatile lantului, dezechilibrul poate fi insolubi Devalorizare si supraevaluare intre persoane mature, simbioza exprima o dependent’ interiorizati. Partenerul infantil, prizonier in starea copil, pierde capacitatea de reactie adecvati. De pild’, un tinir talentat la desen, fat’ in fay cu un mare pictor, poate suferi un blocaj si nu mai e in stare si tragi o tusi. Acelasi fenomen se poate petrece cu un absolvent, la contactul cu patronul. Experienta si autoritatea patronului il paralizeazi, iar tandrul gandeste ci facultatea nu I-a pregatit suficient. La fel se intimpla in copilarie cu tatil siu autoritar. Nici nu-i intimplitor c& originea cuvintelor parinte, tatd si patron e latinescul pater. Daci tandrul s-ar sustrage simbiozei, devenind autonom ar putea gandi: ,N-am expe- rien, dar pregitirea universitara si tinerefea mea vor compensa rutina boss-ului”. in relatia simbioticd, persoana devalorizati are tendinta si exclud’ starea eului devalorizat. Astfel, s-ar purea ci critica nu corijeazi comportamente, ci perturb% doar functionarea unor laturi ale personalititii individului devalorizat. QO ® WK co © ‘a) devalorizarea intuitiei C ) devalorizarea logicii A = Intuitia imi spune ci = Mai termini cu prostiile! ~ Solufia asta e prea cost ~ Treaba ta aici este si fa ce spun eu! Nu te plitesc ca si gindesti Figura 49. Relatie simbioticat devalorizare-supraevaluare : a) devalorizarea intuitiei C: b) devalorizarea logicii A Unul dintre efectele remanente ale supraevaluarii si devalorizarii durabile este pasivitatea,CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 215 Pasivitatea Pasivitatea este un comportament prin care persoana eviti actiunea, in mod inconstient. Fenomenul studiat de analistii Jacqui si Aaron Schiff este considerat o disfunctie a personalitigii. Pasivitatea se instaleazi mai ales acolo unde ruptura relatiei mami-copil a fost ori precoce, ori tardiva. Persoana pasiva tinde si NU actioneze autonom, evitand confruntarea cu realitatea, prin absent’, agitatie, incapacitate, supraadaptare si violent’. Absenta Absenta fizicX la intalnire, scoali sau munc& este o form’ directi si observabili de pasivitate. Existi si forme subtile de absengi. Un student prezent fizic la curs poate fi absent sub aspect psihic; priveste pe fereastri si gandurile-i sunt oriunde. A aména rezolvarea unei probleme, in speranta ci lucrurile se vor aranja de la sine sau a evita luarea unei decizii, prin constituirea unei comisii, sunt alte forme subtile si perverse de absengi O forma de absent este si aceea in care ,inchidem ochii” la ceva fayi de care ar trebui si lim atitudine. De pilda, profesorul se preface c& studentul nu copie, pentru a evita complicatiile. in fata unei scene dure de horror, spectatorul inchide ochii intr-un gest naiv de absengi, asa cum struqul bagi capul in nisip si se .apere”. Agitatia Este o forma perversa de pasivitate ascuns& in spatele grijilor sterile: te dai de ceasul mortii, aprinzi tigara dupa tigaré, smulgi parul de pe cap, faci schite, faci aranjamente, dar. De pilda, studentul are o tema dificil pentru ziua urmatoare. in loc sa se astearna pe munc&, merge si cumpere un top de hartie. Se intoarce, se uit la ceas, Nu mai are prea mult timp, dar... febril, sterge masa, aranjeaz lucrurile s& fie loc. Merge la vecin si imprumuta filtrul pentru a face o cafea si-l tind treaz si atent. Pregateste dosarele, hartiile, bibliografia. Se ridicd din nou si aseze scaunul mai bine, Se asaza iar. Se ridica iar. Trage masa mai aproape de geam. Pune ceva sub piciorul mesei. Se asaz4. Alege pixul. Triaza cursurile, bibliografia... si timpul trece, trece. Pe scurt, se invarte in jurul problemei ; se agit’, in loc si actioneze. Cand se va apuca de tema, va fi deja tarziu, lipsa timpului va fi scuza bund pentru ratarea temei, fai cu sine. Va putea spune: Am incereat, m-am straduit, dar... Desi acest final a fost tot timpul previzibil, sub aspect psihologic, el nu pune in cauza valoarea persoanei. Lipsa timpului a fost de vind, nu-i asa? Incapacitatea Oamenii recunose cu dificultate incapacitatea lor de a rezolva o problema. Ei evita responsabilitatea propriei neputinte chiar si in raport cu ei insisi. Inconstientul declan- seazi mecanisme de ,aparare”, care pun persoana in situatia de a nu mai rezolva problema, De pilda, cénd se apropie un examen dificil, unele studente devin anxioase, se agit, acuzd migrene, insomnii. incep sa faci crize de voma sau stomac. in cele din urma, se face de doctor si spitalizare urgent& pentru o maladie psihosomatica.216 DEZVOLTAREA PERSONALA Exist forme lejere si subtile de manifestare a incapacititii: uit s% pun’ ceasul, se insal& asupra orei sau zilei de examen, uiti locul sau ora de intalnire, vin la bibliotect cind nu-i program... Esecul va fi pus pe seama ghinionului Violenta Uneori, cand ceva nu merge, recurgem la violent gratuit, aparent, inexplicabila, Aruncim vina esecului pe oricine altcineva decat noi insine: Din cauza ta...” Inca- pacitatea este atribuita : tu esti vinovat... Ridicdm tonul, aducem injurii, lovim, in loc si alegem replica sau atitudinea adecvat. Este un refuz reflex de a-l intelege sia ne implica in situatia lui, un fel de a ramane pasiv. Supraadaptarea Excesul este o formi de pasivitate. De pilda, un tanr bogat face prietenului sirac un cadou scump, de ziua lui. Spre surpriza sa, bucuria celui strac nu se manifest asa cum sperase. Multumeste politicos si primeste darul cu un aer trist. Cel bogat gandeste ci nu a fost destul si face un cadou si mai scump. Inutil ; cel sirac reactioneazi mai trist ca prima dati. Cadourile mari fi amintese c& este sirac, S-ar bucura mai mult de un cadou simplu, adecvat conditiei sale. Ingrijorarea excesivi, compasiunea sterilA si lamentirile declarative sunt supraadap- tiri, Fa ceea ce este necesar! Nici mai putin, nici mai mult, Seful care se teme si delege competente se mandreste cu faptul ci fara el nu se poate. Toate aceste forme de pasivitate devin posibile datorit{ unui procedeu psihologic numit discount”, care consti in desconsiderarea si nerecunosterea realitatii. Mecanisme de automanipulare Emofiile sunt mai putin spontane decat s-ar crede. imprejurarile vietii ne oblig’ si inlocuim pe cele autentice cu altele conjuncturale. La inmorméntare, de pild’, nu sunt permise bucuria si zambetul. in fafa sefului, nu-i permisa furia, iar un barbat care curteazit o femeie isi ascunde frica. Enofiile sunt tulburari intense si de scurti durata, reactii ta stimuli majori, aflati peste posibilitatile de adaptare ale organismului. La nivel fiziologic, emotia provoact modificarea ritmului cardiac si respirator, transpiratie abundenti, relaxarea sfincterelor, uscarea gurii si holbarea ochilor. La nivel mental, slabeste vointa, creste sugestibilitatea si provoaci conduite necontrolate : lesin, ras si plins fara rost, fuga, violenta si altele Dezordinea fiziologica provocat’ de emotii este temporaria, dar socul emotional repetat produce leziuni durabile, cum ar fi ulcerul gastric (Selye, 1982). in orice caz, emotia nu depinde atat de stimulul extern, cat de personalitatea individului, de istoria sa, experienfa trait’ si dispozitia psihic’. Desi par a fi colective (panica provocati de cutremur, de pild’), emotiile sunt trairi individuale, diferite de 1a 0 persoani la alta. Analiza tranzactionala sintetizeaza diversitatea manifestirilor afective in patru emotii fundamentale : — bucuria, pan& la extaz ; — tistetea, pani la disperare ;CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 217 - teama, pana la teroare ; - mania, pin’ la violent Sentimentul este o stare afectiva mai complex si mai durabil% decat emotia. Pentru a da nastere sentimentelor, emotiile se combina precum culorile curcubeului (sau culorile de baza in televiziune), amestecate cu reprezentiri din memorie si imaginatie, Putin iritare, condimentati cu putin team’ de abandon, pot face o gelozie de toati frumusetea. Teama de celalalt amestecati cu mania contra lui fac, impreuna, sentimentul urd. Un amestec delicat de teami si bucurie face sentimentul de rusine. in doze putin diferite, pe cel de onoare. O doza de iritare fayi de reguli, alta de bucurie de le ineilca si multi team de pedeaps%, pot face sentimentul de culpabilizate (Michel Josien, 1994) Sentimentul parazit. Racket Emotiile si sentimentele sunt tehnici de expresie, exersate in copilirie. Le exprimim .spontan” la varsta adult, pentru c4 nimic nu este mai spontan decat un vechi obicei Fiecare persoana triieste diverse emotii si sentimente, dar alege un sentiment dominant pentru maniera sa de exprimare. Eric Berne i-a dat denumirea de racket, La varsta adulta, acest racket, indelung exersat in copilarie, devine automatism. Exprimarea fost incurajati in mod repetat de parinti, educatori si anturaj. Exemplul 1: Persoana al carei racket este oboseala subita. in copilarie, cand era nervoasa, parintii i-au interzis manifestarea furiei, dar i-au permis si fie ,obosita”, Cand era tristi, i-au interzis tristetea, dar au permis oboseala”. Cand era speriata, i s-a spus iarsi cd-i vorba de oboseali. La scoala s-a intamplat la fel. Comportamentul autorizat in mod repetat a fost ,oboseala”. 30 de ani mai tarziu, cdnd seful o va critica, persoana va manifesta ,spontan” starea de oboseali, racket-ul stu Exemplul 2; Racket-ul unei femei triste. in copilarie, i-a fost interzis& furia si veselia zgomotoasa ; parintii o expediau in camera cAnd le manifesta. Apoi, si-a reprimat furia in fata profesorilor, pentru a evita neplacerile. in schimb, tristetea i-a fost permis’, chiar incurajati; se gasea mereu cineva s-o consoleze. Suspinele, plansul si lacrimile i-au protejat copilaria, oferindu-i ce si-a dorit. Treptat, in mod reflex, alege tristefea ca racket, expresie privilegiat a perso- nalitatii sale. in liceu si facultate, acest sentiment substitut continua si functioneze ; parintii, profesorii si colegii o consoleaz mai departe. Femeia tristi este angajata la receptia unui hotel. A venit varsta la care racker-ul antreneazi consecine nefaste. Din cauza firii triste si plingirete seful 0 ameninti concedierea. Merge la patron si...se asterne pe plans. in zadar, Apoi, se plange sotului care spune : ,M-am s&turat si eu de tristetea ta. Te parisesc”. Aleargi la cea mai buna prieteni si se plange de patron si de sot. Exasperata, prietena o pariseste si ea Rasul fri rost poate fi un racket, adoptat in aceeasi manier’. in copilarie, persoana obtinea atentia parintilor pe seama veseliei mai mult sau mai putin sincere. I se spunea adesea: lesi din camera ta cand ai zimbetul pe buze”. Treptat, va deghiza trairile sale autentice cu masca veseliei exprimate inadecvat.218. DEZVOLTAREA PERSONALA Racket-ul substituie emotiile autentice, ca 0 maniera proprie fiecirei persoane de a deghiza triirile interzise. Mania si tristetea pot fi inlocuite cu sentimentul de culpa, bucuria trupului poate fi substituita cu rusinea sau culpa, plicerea de a primi complimente poate fi substituit cu ironia si cderea in derizoriu. O intreag’ gama de manifestari stranii (bulimie, exhibitionism, voyeurism, fetisism, claustrofobie, agorafobie, enurezis) sunt puse de tranzactionalisti pe seama sentimentelor parazite. Orice racker devine un mecanism pervers de automanipulare, motiv pentru care AT oferi dou modalititi pentru evitarea capcanelor racket-ului: 1) Asumarea neconditionata a responsabilititii propriilor emotii, stari de spirit si com- portamente. © Ne picilim gandind si spunand : ,M-a(i) enervat ! M-a(i) intristat!! M-ai speriat ! * Evivim si ne picilim gandind si spunand: ,M-am enervat! M-am intristat! M-am speriat!...” Emotiile sunt ale mele, sunt responsabilitatea mea. Nu ma poti umili, enerva, intrista.,. fri voia mea. © Gresit: ,M-a(i) fiicut si gresesc! M-a(i) facut s& ridie tonul !” * Corect: Eu am gresit. Eu am ridicat tonul.” 2) Refuzul selectiv de a ne asuma responsabilitatea emotiilor sau faptelor altor persoane. * Corect! Si gdndim si s& spunem: (Lui) fi este teamé. (Tu) Te-ai enervat. * Gresit! Si gindim si si spunem: L-am (infricosat) flicut sé-i fie teamd. Te-am enervat. Colectia de timbre Mi-a ajuns pana-n gat! Picdtura care a umplut paharul! Asta-i prea de tot! Gaz pe foc ! Expresiile sugereaz tensiuni psihice acumulate peste limita suportabili a unei persoane. Persoana di in clocot, izbucneste, explodeazi, spune si face ceva inadecvat situatiei. in AT, fenomenul este numit ,colectie de timbre”. Exemplul 1. Un angajat in pragul pensiei, dup’ ani de umilinte indurate in ticere, isi iese inexplicabil din fire. Seful il critic’, din nou, ca de obicei, Angajatul devine mai tcut si mai trist ca de obicei. Deprimat, isi anunt& demisia, fara alta explicatie. Ignor’ orice insistente. Las demisia pe masa sefului si pleacd pentru totdeauna. Se opreste in primul bar care-i iese in drum. S-a umplut paharul Exemplul 2. E dimineata si Mihai se trezeste tarziu. Se grabeste la slujba si roaga sotia si sara peste micul dejun. Ea il roaga si-i incheie rochia. I-ar spune céteva, dar... dupa masi iese la tenis cu prietenii. Alearga la masina, dar... vecinul l-a blocat in parcare. Mihai zimbeste silit, pentru c&-i prieten cu seful lui. E gata de plecare, dar sotia face semn la fereastri ci-si schimbi rochia. O inghite si pe asta. Cu mult noroe, ar putea inc ajunge la timp. Ruleazi cu vitezi si... politistul face semn: De unde a risarit si asta?” fi vine si-1 strangi de gat, dar ii vorbeste politicos... Ajunge la slujbi cu zece minute intarziere. ,Bine c& seful vine tarziu”, spune Mihai unui coleg. Te inseli, a venit devreme si-a intrebat de tine.” Seful fi trage un perdafCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 219 wintarzii de obicei!” Nu-i adevarat, dar faptele-s impotriva. Ziua trece si, la tenis, Pierde tot ce se poate. Seara, in familie, el ar avea chef de cearti, dar sotia nu- ia in seami. Pufnind de nervi, intri in camera copilului, care-i spune ci a luat un opt la desen. ,Cu matematica cum stai?” Copilul se balbaie si recunoaste ci a luat un cinci. ~Asta-i prea de tot!” sare Mihai, rosu de ménie si... nervii acumulati peste zi se descared asupra unui copil nevinovat. Cele douk exemple sunt ,colectii de timbre” psihologice. Colectia de timbre este un proces de acumulare a emotiilor reprimate, comparabil cu procedeul cupoanelor, folosite in marketing. Emotia refulati se rizbuna prin acumularea de frustriri. A nu © exprima spontan este ca si cum ai lipi un timbru undeva in aparatul psihic. Mihai a lipit ,timbrele” furiei, iar angajatul ,timbrele” depresiei. Cand se acumuleaza suficiente emotii refulate, persoana ajunge sd le exprime fiird sentimentul vinovajiei (Mi-a ajuns!), sub forma unor ribufniri disproportionate. in AT, aceste ribufniri sunt numite ,cadouri”. Frumos ,cadou” ! Cati copii or fi calul de bataie al nervilor de peste zi? Pentru ca o persoani si nu cada prea des in plasa propriilor colectii de timbre ar trebui si urmeze urmatoarele recomandari — s& inceapi prin a constientiza ceea ce simte si nu prin a simfi ceea ce gandeste ; ~ apoi, si priveasca in fat, cu indrazneal%, cea ce-si interzice ; - s& evite duplicitatea, exprimand emotiile autentice si nu doar pe cele surogat, conjuneturale ; ~ si-gi acorde ocazia unor supape de ,depresurizare” a refulirilor, inainte si ribuf- neasca violent ; — si nu améne exteriorizarea resentimentelor si frustarilor, exprimandu-le spontan cand contextul permite. in terminologia psihanalitic’, fenomenul se numeste abreactie, reactie afectiva aménat prin care organismul, se elibereaza brusc de emotii refulate. Lichidarea emotiilor refulate reface echilibrul organismului. Cum devenim ceea ce suntem? Exist oare destin? Poate da, poate nu. Cand viata ne ia la vale si, dusi de val, acuzim mana nevizuti care ne tage mereu presul de sub picioare, rispunsul afirmativ este si comod si consolator. Resemnati sub ,loviturile” vietii, multi dintre noi vor prefera credina in destin, nemaiindriznind si decid’ liber cum si-si triiasc’ viata. Credinta ca au deja, in cer sau in oracole, un plan de vias gata ficut sun ca o despovirare de responsabilititi, Le mai rimane doar si-si joace rolul distribuit in scenariul propriei lor vieti. Desigur, au nestirbita libertate de a crede in destin. Pe de alt parte, cdnd strangem in maini hiturile propriei vieti si ne simi stipani pe soarti, credinta in destin pare un atentat la libertate, 0 condamnare la interpretarea unui rol pe care nu I-am ales, intr-un scenariu pe care nu I-am scris. E usor de observat ci fiecare persoani este cu atét mai stipand pe soarta sa cu cat e mai putin imbacsiti de obscurantism si mai hotirat4 si-si asume responsabilitatea.220 DEZVOLTAREA PERSONALA Analiza tranzactional’ opteazi ferm pentru atitudinea pragmatic, invitandu-ne si actionim si nu si riménem pasivi, erezind in destin, Scenariile de viata Categoric, omul nu-i o statuie daltuiti de sculptorul Destin. Totusi, ined de la prima suflare, personalitatea sa este modelat’ de mediu si de vointa parental’. Sensibila, inteligenta si autonoma, personalitatea umana este capabild de o dezvoltare independenta, Fiecare poate decide si se adapteze sau nu la mediul stu, tot asa cum decide si urmeze sau si resping modelul de viata sugerat de autoritiile parentale. Deciziile apartin persoanei responsabile de faptul ci urmeazi sau refuzi modelul parental. lati 0 maniera aparent simpla de a contura un ideal tulburitor : fiecare fiinte umand decide proiectia propriei sale vieri. Raul isi sapa singur albia prin care curge. Omul isi creeazi viata pe care o traieste. Omul poate schimba cursul vietii sale, asa cum raul isi sap% alti albie, atunci cdnd 0 sténci i se privale in cale. Cand faci ce-ai ficut, obtii ce-ai mai obtinut. Conceptul de scenariu de viagés (Script) a fost introdus in AT cu acest inalyitor inteles. in formularea lui Berne, scenariul este un plan de viata in curs de realizare, bazat pe o decizie uate in copilarie, intarit sub presiunea parentala si justificat de evenimente ulterioare care face ca fiecare si taiascd viata pe care si-o alege. Astfel spus, viata unei persoane se desfasoari dupa un scenariu ,scris” si ,jucat” de ea insti, ca un film sau o pies de teatru. Persoana insisi este scenarist, regizor, scenograf si erou principal, dack nu cumva alege un rol de figurant. inc din copilirie, ea isi atribuie rolul pe care il va interpreta toat viata. Scriptul se insinueaza in inconstient inci din primii ani de viata, cnd, fara a constientiza acest lucru, persoana decide cum va trai si cum va muri. Scriptul induce o maniera proprie de a lua deciziile cruciale ale viet. Originea scriptului Stirile eului inregistreazi atdt experienta triit, cat si deciziile existential luate de persoana care trece prin acea experienta. inregistrarile ancestrale joaca un rol central. Pentru individ, sunt cele din copiliria timpurie, iar pentru organizatii, cele din epoca infiingarii (Alain Cardon, 1983). Aceste prime inregistriri conditioneaza intreaga viati a persoanei sau organizatiei, articulandu-se intr-un scenariu. Reconsiderarea valorilor din parinte, a competentelor din adult si a ambianfei din C este cu atat mai presanti cu cat schimbirile din viata si lumea noastri sunt mai accelerate. Principalele elemente ale Script-ului iau forma unor Injoctiuni, Permisiuni, Prescriptii, Programe $i Decizii Ele isi au originea in mostenirea mentali si afectiva lisati de figurile parentale, in special mama si tata. Schema dupa care aceste elemente isi impletesc influentele exercitate asupra copilului se numeste matrice biograficd. ....Mintea noastra functioneazi prin intermediul unui numiir indefinit de combinatii derivate dintr-un numar mic de reguli de baz” spune H.R. Patapievici, in numrul 502 al revistei .22". Matricea biograficé sugereaz& faptul cA fiinja umani are libertatea de a decide si redecide asupra planului stu de viagi, in fiecare clip a vietii sale, modificand deciziileCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 221 luate in copilirie, sub presiunea parental. Fiecare poarti in inconstient influentele parentale primite in copilirie, vocile interiorizate care spun: ,poti..., nu poti..., ai dreptul si..., nu ai dreptul si..., trebuie..., este interzis..., este permis...” Figura 50. Matricea biograficd Desigur, edificarea si slefuirea personalititii nu se opreste la varsta de 7-8 ani si nici micar la cea a majoratului, Cele mai multe persoane continua si se inspire” dupa modele intalnite in familie, scoala, anturaj, grup de mune’, lecturi si mass-media, chiar si la varsta 50 de ani, Injonctiunile Sunt interdictii percepute in copilarie, nonverbal, involuntar si inconstient. Injonctiunile sunt emise din starea copil a parintelui (mai ales de sex opus) si inregistrate in starea copil adaptat. Caracterul lor implicit le face cu att mai eficace. Deciziile privind scenariul luate sub presiunea injonctiunilor vor conditiona intreaga evolutie. Principalele 12 injonctiuni sunt de genul: nu exist; nu fi tu insugi; nu fi copil; nu creste; nu reusi; nu actiona; nu fi important; nu apartine ; nu fi apropiat; nu simfi; nu gandi si nu fi stindtos (Goulding, Jaoui) Nu exista! Este consemnul persoanei cAreia, in copilarie, i s-a sugerat in mod repetat cf s-a miscut dintr-un accident si n-a fost doriti, Eventual, i s-a spus brutal si repetat: ,Te omor daca...” sau ,Era mai bine si nu te nasti”, Daca te-ai gandit vreodata la sinucidere, este probabil ca mesajele tale scenariale si contina si o interdictie de acest tip. Problema rimane aceeasi, atunci cand te simti fara valoare, inutil si nedemn de iubire. Nu fi tu insuti! Cel mai adesea, este transmis de parintii care doreau o fat, dar au un baiat sau invers. Mesajul Nu trebuia s& ai sexul iu” ia forma generict : ,,Nu fi tu insuti, fii alt copil !”. Baiefelul va purta hAinuge roz, dac& parintii si-au dorit fetita. Prenumele va fi ambiguu, pentru a masca sexul nedorit. Dac parintii asteptau fetita cireia si-i dea numele Sabina, vor da baiatului numele Sabin. Pentru a face plicere parintilor, baieqelul va adopta comportamente oportuniste, iar la varsta adult va fi macar usor efeminat222 DEZVOLTAREA PERSONALA Nu fi copil! Este interdictia transmisi de piringi excesiv seriosi si gomosi, care descon: copiliriei si valorizeaza relatiile reci. Copii nu se vor ,juca”, nu vor visa, nici nu se vor amuza. Vor cenzura emotiile si disprequi manifestirile ,copiliresti”. Interdictia va putea exclude starea copil a viitoarei persoane adulte. Va fi eficient&, dar creativitatea si aptitudinile sale de a simfi, visa si bucura de viati vor fi drastic amputate. Nu creste! Mezinul familiei cade adesea prada acestei interdictii. A fost p&pusica risftati a intregii familii, atat de ghidusi, incdt parintii nu s-au implcat usor cu gandul ci va creste mare. Atentia si dragostea familiei erau orientate spre cel mic. Concluzia analogic’ pe care mezinul o prinde reflex este aceea cX-i bine si rimani copil si si nu creasct. De regula, mezinul are un for infantil mai amplu decat fratii mai mari, uneori in exces. Uneori, ,Nu creste” ia forma lui ,Nu ma pirisi”. O sotie care-si neglijeazi casa, soqul si copiii, pentru a se preocupa exagerat de mama sa in varsti, de exemplu, actioneazi in spiritul acestei interdictii alti versiune a lui ,Nu creste” ia forma lui: ,Nu fi sexy”. Poate fi transmis de tat cltre fete si de mami citre biieti. Cénd copiii se apropie de varsta pubertitii, teama de propriile reactii sexuale degaji mesaje nonverbale de distantare psihica si fizica. Deco- dificarea poate fi interdictie ascunsi de maturizare sexual’. Injonetiunea poate genera frigiditate si impotent’. in psihanalizi, acest ansamblu de investitii erotice se numeste complexul lui Oedip. Nu reusi! Parintii biologici si alte figuri parentale (profesorii, de pilda), ei insisi in starea copil, pot fi gelosi pe reusita copiilor si discipolilor. Un parinte provenit dintr-o familie saract a muncit din greu si, desi a dorit mult, n-a ajuns la universitate. Datoriti muncii lui indarjite, copii sii au o situafie financiar bund. El pliteste ca fiica si ajungi la universitate. Constient, el se bucuri de reusita ei, dar inconstient si nonverbal, 0 invidiaza. fi cere s4 munceasca peste capacititile normale, cu scopul ascuns de a inocula idea ci ..nu este in stare si reuseasc4”, Studenta va munci cu indarjire. La examen, va fi epuizati sau se va sabota intr-o manier’ oarecare. Va parisi sala sau va avea un lapsus. Nu actiona ! Cand mama este super-protectoare, adultul copilului rimane slab. Comportamentele parentale induc interdictii de genul: Nu trebuie si faci nimic! Vei gresi sau va fi periculos pentru tine”. La maturitate, persoana raméne pasiva sau eziti mereu intre a face ceva sau altceva, cu sentimentul c4 nu va iesi nimic bun. Mamele ,iubitoare” si ingrozite de faptul ci s-ar putea intimpla ceva rau odraslei puse la treab sunt cele care induc aceasti injonetiune.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 223 Nu fi important(a) ! Persoanele marcate de interdictie manifest modestie excesiva si sunt cuprinse de panica ori de cate ori ocupa o pozitie privilegiatX sau isi asuma un rol de lider. Refuzi popularitatea si aparitiile in public. Persoana poate reusi intr-un post subaltern si, in umbra, poate fi eminent cenusie. Ori de céte ori ar putea urca in ierathie, se va sabota inconstient. In copilarie, i s-au transmis adesea: ,,Stai cuminte in ptratica ta! Nu te baga in fata! Fi modest(a) !”. O variant& a injonctiunii este de tipul: Nu cere ce ai nevoie! Nu ti se cuvine! Nu meriti!”, Cel mai adesea, injonctiunea este generati de mesaje de genul: ,Ai ce-ti trebuie, dar si-ti iasd din cap cA esti important in casa asta.” Nu apartine ! Unui copil i se spune repetat cX este diferit de altii, mai inzestrat, mai dificil, mai curat, mai timid, mai bine educat. El poate dobindi sentimentul de neapartenenti la nici un grup. Nu se joaci cu copiii din vecini sau cu rudele de la (ari, pentru ca este ,deosebit”. Marcat de injonctiune, cdnd va fi adult, se va regdisi mai curdnd solitar si nesociabil. Va fi dificil si se integreze intr-o familie, un cere de prieteni, la scoalt si la mune’. Efectul extrem al acestei injonctiuni este marginalizarea generati de incapacitatea de a lega relatii durabile Nu fi apropiat(a) ! Este o imterdictie generic’ a proximitatii fizice si afective fai de ceilalti si poate fi transmisi din generatie in generatie, in familiile distante, fra atingeri fizice, mangaieri si exterioriziri in limbajul trupului, Nou nascutii decodifict mesajul din atitudinea p&ringilor care-I tin la distant4. intinde repetat bratele cAtre ei si nu obsine reactia dorit’. Asta il face si sufere. in cele din urmi, decide ci nevoia de proximitate nu justifica suferinga si o reprima. O versiune a injonctiunii ia forma lui: .Nu face confidente!”. Poate fi indusi cind un pirinte moare sau piiriseste copilul prea devreme. Pe de o parte, copilul orfan sau abandonat nu mai are cui face confidente, iar pe de alta, ,intelege” ci nu merit si fact confidente cuiva care nu-i de gisit, atunci cand are nevoie de el. Riceala si suspiciunea pot fi induse si cind o figuri parental profit de sinceritatea copilului. Simte gustul amar al tridirii si decide si rimana departe. in viata adult’, Nu fi apropiat(t)!” sideste suspiciunea, distantarea, riceala. Nu simti! Poate fi indus de un pirinte care isi reprim’ sistematic emotiile si sentimentele. in familie, se instituie un fel de embargo asupra emotiilor si sentimentelor, considerate fara valoare. Interdictiile pot fi selective ; unele sentimente sunt interzise, altele autorizate Fil curajos” sau .Nu fi trist” sau Nu te infuria” sau ,Ai dreptul s& fii obosit”. Nu simi” poate lua si forma lui ,Nu avea senzatii”. Cand este interzis’ senzatia de foame, spre exemplu, e posibil ca adultul de mai tarziu si aibi probleme cu alimentatia, pani la anorexie. Devalorizarea sentimentelor erotice genereazi frigiditate224 DEZVOLTAREA PERSONALA si impotent. Interdictia de a simti senzati fizice se afl’ la originea multor psihoze si nevroze, Unii parinti induc o versiune de forma: ,Nu simti ca tine, ci ca mine!”. Mama spune: ,Mi-e foame. Ce vrei si m&ndnci?” sau ,Mi-e frig, pune-ti paltonul”. Nu gandi! Interdictia de acest tip poate fi indus de parinti si profesori care denigreazi maniera de a gandi a copiilor. Micutul Danut, de exemplu, spune mandru tatalui su cum si amenajeze camera. Tatal: ,Prostii! Nu-ti bate tu capul cu asta!” Nu gandi!” poate fi transmis implicit prin forta exemplului parental. O mama isterici spune fiicei sale: ,Cand o femeie vrea ceva de la un birbat, nu trebuie si gandeasc’, ci si simt...”. Un tat aleoolic va cauta adevarul in vin. Pust in fata unor dificultéti serioase, care oblig’ la efort intelectual, persoana obedient acestei injonctiuni intri in panic’, se agiti, face ce-a Ricut mama sau tata ori se simte rau (psihosomatic). Injonctiunea poate fi selectiva: ,Nu te gandi la bani, la sex, la bucitirie, la carte. Gandeste-te la orice altceva !” Nu fi sinatos ! P&rintii sunt, adesea, persoane ocupate, cu slujbi grea si program prelungit. isi iubese copilul, dar nu-i timp si energie pentru a-i acorda atentia asteptati. in schimb, cand copilul se imbolniveste, se intampli o seamd de lucruri plicute: mama isi ia concediu, bunicul spune povesti, bunica il risfar4, tata aduce daruri... Schimbarea de atitudine este decodificara intr-un mesaj de genul: Pentru a obtine atentie, trebuie si fiu bolnav”. Tati un ,beneficiu” secundar al bolii sale! Desigur, parintii induc aceasta interdictie absurd’ ‘ira sa vrea si fr si-si dea seama, Daci preia injoncgiunea in Scriptul sdu, persoana se va imbolnavi subit (ipohondra) ori de cate ori va fi confruntata cu dificultai relationale, Injonctiunea poate fi transmis si prin atribuire, cand paringii spun c& odrasla-i slabuta, fragila, sensibili... Originea bolnavilor inchipuiti poate fi gisitt adesea in aceasta injoncyiune. Absenta injonetiunilor ia forma unor permisiuni:: fii asa cum esti, apropiat, deschis, rispunde nevoilor tale, actioneaza etc. Permisiunile sunt mesaje pozitive emise din starea copil a parintilor. Prescriptiile (drivers) Prescriptiile sunt mesaje imperative emise din starea pirinte a p&ringilor si inscrise in starea parinte a copiilor. Ele sunt inregistrate in mintea noastra ca niste veritabile ndevize” de viati. in imprejurari stresante, ele intervin sub forma unor ,,voci” imperative care induc unele secvente de comportament. Clipa in care, gata si cedezi, simti o risuflare in ceaf% si .auzi” o voce interioar% spunnd ,,Fii tare, bifiatule !” e o dovada. Instantaneu, ridici fruntea si alungi teama. in parinte, prescriptiile sunt interiorizate ca norme de conduit, iar in copil, precum. comportamente reflexe. Cand mecanismul se declanseazi, persoana parcurge o secvent de comportament automat, numit% miniscenariu.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 225 Taibi Kabler le-a numit drivers, pentru a sublinia aptitudinea de ,mesaje condu- c&toare” ale comportamentului. Indiferent cum le-am numi in romaneste, prescriptiile sunt mesaje extrem de ambivalente, de natura si limiteze capacitatea de adaptare a unei persoane. Totodati, ele sunt stiluri de lucru distincte, in grup. Taibi Kahler a identificat cinci tipuri dominante de drivers : Fii perfect! (Be perfect) Fii tare! (Be strong) Fa efort! (Try hard) Fa plicere! (Please me) Gribeste-te! (Hurry up) Fii tare! Nu lisa emofiile si se manifeste ! in fiecare driver avem directive parentale inregistrate in copilarie care influenteazi comportamentul in mod subtil, dar observabil. Pe parcursul vietii, 0 persoani trece de nenumérate ori prin toate driverele, dar unul sau dou sunt dominante, Riscul major este acela de a rimdne blocat in driver, reluand iar si iar un miniscenariu de esec. Fii perfect ! Deviza parentala interiorizata este de genul : ,.Fii perfect! Nemaipomenit! Ireprosabil ! ”. Ea genereaz convingerea eronati si distructiva dupa care oamenii pot fi perfecti si pot face lucrurile perfect. Persoana aflati sub imperiul acestei devize tinde si controleze tot ce se intampla, toate detaliile, fie ele vestimentare sau verbale, Tréieste cu teama continua ci ar putea Misa vreun amanunt la voia intmplirii. Verifica si reia lucrul de multe ori, excesiv de exigent cu sine si cu ceilalti, Focalizati pe detalii, fri a discerne intre mari si mici defecte, intarzie si pierde priorititile. in vorbire, perfectionistul cauti cuvinte savante, fraze lungi, intortocheate, pretioase sideschide mereu paranteze : AT este - s-ar putea spune, fri teama de a gresi, nu-mi place si gresesc - o teorie a personalitatii”. isi sanctificd propriul discurs, iar gesturile si postura trupului sunt studiate, precise : ,,Voi fi impecabil”, Orice fleac devine sursi de frustrari si critici. Relatiile cu ceilalti sunt incordate, ,Perfectionistul se capiri spre nicdieri si se bucura de nimic”. El se poate schimba pe masur& ce constientizeaz faptul c& inerentele imperfectiuni au chiar farmecul si umanitatea lor. Fii tare! Deviza parental interiorizati este de genul ,Fii dur! Invulnerabil!” si genereazi convingerea eronata si distructiva c& trebuie si nu arti ceea ce simti. Emotiile sunt cu att mai periculoase dac& le observa si alt Sub imperiul acestei devize, persoana poarti o masc& impenetrabila. Expresia facial devine ermetic’, rece, de marmuri. Tonul vocii devine monocord, spart si aspru, iar privirea neutra si rece. Trupul este incordat si rigid, cu multe gesturi de inchidere. Ascunde cu griji dragostea, frica, tristetea, mania si slabiciunile. Spune lucruri care mu se spun (Puti! de exemplu). Sunt buni negociatori in situatii de criza. Totusi, emotiile indelung cenzurate sfarsesc prin a perturba comportamentul si eficacitatea26 DEZVOLTAREA PERSONALA Fa plicere! Deviza parental’ interiorizata este de genul ,Fii amabil, devotat, atent! Fa plicere!” si genereazi convingerea eronati si auto-distructiva ci exist intotdeauna un mod de a le face pe plac tuturor. Sub imperiul ei, persoana are un comportament excesiv amabil, in slujba dorinfelor altora. Se daruie si se intristeaz cand sacrificiul nu este acceptat sau trece neobservat. Foloseste expresii interogative care cersesc aprobarea: De acord? Este bine? Va convine?” De reguli, ..f4 plicere!” nu prea este dublat de o bun imagine de sine. Excesul de devotament este o forma de supraadaptare la nevoile celorlalti. Persoanele cu acest driver aduc armonie si confort in echipa Doi ..fi plicere” sunt capabili de sacrificii devastatoare in plan material. intr-o proza de O’Henry avem o sceni tipic’ pentru egecul acestei devize. La aniversarea a doi ani de cisnicie, soqul n-are bani de dar. Averea sa se rezuma la un ceas de buzunar, mostenit de Ja un unchi, Este placat cu aur, dar fri lant. Lipsa lantului scade valoarea, dar decide sil vinda pentru a cumpra sotiei 0 podoaba pe care si si-o prinda in parul atét de lung si frumos. Intre timp, iubitoarea sotie, in lipsa banilor pentru dar, isi vinde frumosul par pentru a cumpéra un lant pentru ceasul sotului. Fa efort! Deviza parental’ interiorizati este de genul : ,Straduieste-te! Munceste cu inversunare ! ” si genereaz& convingerea eronata si distructiva dupa care o persoana care ,,se straduieste din risputeri” sfarseste intotdeauna prin a reusi. Sunt OK daca fac efort. Oamenii trebuie sfatuiti si facd tot mai mult efort. Cand persoana actioneazi sub aceasta directiva, totul e greu si cere risipa de efort. in loc de Eu fac” sau Eu explic”, ea spune ,Eu incere si fac” sau incere si explic. M& straduiesc...”. Efortul in sine devine mai important decét reusita. Efortul conteaz, nu eficacitatea. Obedientii lui Fx efort” sunt mereu preocupati si coplesiti. Gisesc mereu ceva nou de facut. Pornesc si curefe mocheta, o las rulata si se apuct de zugravit si de mutat mobila. Fac gesturi bruste si afigeaz’ o expresie perplex ; efortul trebuie si se vad si pe chip. Spun frecvent : ,incere, E greu. Sunt ocupat”. Pun intrebari de detaliu, fara si asculte rispunsurile. Grabeste-te ! Persoana care asculti aceast4 deviza interiorizati este mereu grabiti, neribdatoare, agitata, in alert. Convingerea eronatd este aceea ci ,Oamenii sunt OK daca se grabesc ; Eu voi fi OK daca ma grabesc. Faci lucrurile bine daci le faci repede”. Evident, nu poate sta locului. intarzie deliberat ca sa fie nevoiti si alerge. Este contrariata si iritaté de lentoarea altora. fi intrerupe, pentru a le termina frazele sau lucrarile. Vorbirea rapid’ si precipitata transmite panica. Priveste des ceasul si foloseste expresii de genul: nu mai este timp, suntem in intarziere, s4 ne grabim, mai repede. Gesturile sunt rapide, agitate ; se batéie, bate din picior si cu degetele in masa, se agati de tot felul de obiecte. Faptul ci se percepe mereu in intarziere perturba comportamentul si da lucrurile peste cap, mai ales detaliile.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 227 Programele Din starea adult a parintilor c&tre starea adult a copiilor sunt transmise programele necesare pentru a satisface atat prescriptiile, cat si injonctiunile. in mare parte, sunt transmise de parintele de acelasi sex si contin metode, proceduri, informatii, competente, refete : , fat cum procedeazi un bun organizator. Iati cum trebuie si te machiezi pentru a fi seducitoare. lata cum se imbracd o femeie decent. lati cum se cucereste o femeie. ‘Asa procedeazii un barbat...” in sens larg, programele transmit orice proceduri de lucru asimilate procesului de educatie: lat cum... se scrie, se citeste, se numara pana la zece, se face o friptura, se merge pe strada, ...se disimuleazi sentimentele”. Cea mai mare parte a lor este folositi in maniera constructiva, dar existi si programe resentimentare. De pilda, un baiat poate intelege de la tatal stu ci ,Daci muncesti din greu, te surmenezi si mori tandr”. O fat poate prelua de la mama sa mesajul : Jat cum ajungi la depresii, daci iti reprimi dorintele! ”. Fiecare persoana inclina si actioneze asa cum a deprins de la figurile parentale. Programele perpetueaz tehnica si cultura de la o generatie la alta. Aschia nu sare departe de trunchi. Deciziile Injonctiunile, prescriptiile si programele sunt cele mai influente mesaje ale existentei unei persoane. Céntaresc atat de greu in modelarea personalititii, incat devin optiuni pentru construetia planului de viati. Mesajelor transmise de parin(i li se adaugi cele propuse de eroii povestilor si miturilor copilariei, cele preluate din mass-media i din anturaj. Copilul de pani la 7-8 ani reactioneazi la ele, fie adoptindu-le ca atare de voie, de nevoie, fie opunandu-se in mod deschis sau pe ascuns. Oricare i-ar fi optiunile, ele reprezint& dec nu unele oarecare, ci chiar deciziile care configureaz’ scenariul dupa care se va desfigura AT a adoptat notiunea de scenariu (Script) asociind cursul viefii cu desPisurarea unui film. Deciziile contin intriga, descriu caracterul personajului principal si persoanele pe care le va intilni, le va iubi, le va detesta sau ii vor rimane indiferente, Scenariul prefigureaza principalele aspecte ale vietii personale si profesionale : cAsttoria, copii, sinatatea, moartea, banii, puterea, succesul sau esecul. Pare incredibil ci nobletea si deciderea umana isi au originea primar’ in DECIZIILE copikiriei de pana la 7-8 ani. Din pacate, sunt luate inconstient si prea de timpuriu. in copikirie, ele sunt sau par adecvate, dar la varsta adult, cind lumea va fi alta, risca si inchida viitorul, AT a descris 0 paleti de scenarii de viati, clasificate in fel si chip. Scenariu CAstigator, Necastigator si Perdant Scenariul Castigator (Winner) este unul permisiy, tipic persoanelor autentice, spontane, fara fricd de proximitate. Psihologia invingatorului nu inseamna victorie impotriva cuiva la ruleta vietii, ci capacitatea de a realiza obiective liber asumate, in relatii armonioase cu sine si cu ceilalti. Nimeni nu-i ,,cstigator” 24 de ore pe zi si nici vesnic ocolit de probleme.28 DEZVOLTAREA PERSONALA Scenariul Necastigitor (Non-winner) este neutru, tipic persoanelor care triiese in umbra cistigitorilor, inspirdndu-se de la ei, Piri a indrazni si risca la fel. Fie isi propun obiective modeste, fie au vointa mai slab. Se mulumese s& evite catastrofele si se plafoneaza cu satisfactii banale, Consuma un timp moderat in jocuri psihologice Scenariul Perdant (Loser) este restrictiv, tipie persoanelor pasive, pesimiste, suspi- cioase, supiricioase. Fart sti-si dea seama, dar cu mare subtilitate gisesc cele mai ingenioase cli pentru a se sabota si a rata. Rareori, 0 persoan’ si-ar schimba viata cu alta. Fiecare va tinde si-si duck crucea, jucdnd scenariul stu. Apoi, fiecare mai este prins% in tesitura relatiilor cu parinti, parteneri, copii, colegi, sefi, concetieni. in sfarsit, exist calamititi naturale, accidente si boli infectioase care pot rupe sau devia un plan de viata Un scenariu de viati mai poate fi: Banal Exceptional Cistigttor Necastigitor Pentru a-ti schimba viata, ai nevoie sa constientizezi scenariul tau si s8-I ,scrii” din nou! Poate mai bine. Scenarii temporale Eric Berne a propus sase scenarii temporale, asociate cu viata unor eroi mitologici Fiecare are 0 remd proprie, 0 schemi temporal de adoptare a deciziilor. Ca si tema central a unei simfonii, tema scenariului se repeti obsedant de-a lungul viefii. Temele sunt etern umane si functioneaza la fel oriunde in lume. Niciodata. Tantal Scenariul respect interdictiile parentale pana la capt, cu pretul esecului si frustrarii: Nu vei reusi niciodata. Nu vei fi fericit(A) niciodata.” Tantal, regele Frigiei, a fost condamnat pentru eternitate si rabde de foame si sete pentru trista vind de a fi gatit propriul fiu pentru ospatul zeilor. La un pas, in stanga si in dreapta sa, avea hrana si apa atét de ravnite. Putea obtine ce-si dorea, fcdnd un simplu pas impotriva Interdictiei, dar. Ca si Tantal, persoana cu acest scenariu rateazA ceea ce-si doreste mai mult, pentru cA gandeste: .Niciodata nu voi obtine cea ce imi doresc mai mult” sau ,Niciodat’ nu voi fi fericit(a),...nu voi reusi”. fata batrand si-a spus de nenumirate ori c& vrea o relatie durabil& cu un barbat, dar a rimas pasiva, Nu cauta si nu frecventeaza locurile si ocaziile in care I-ar putea intalni Altcineva s-a gandit la universitate, dar n-a completat niciodata o cerere de inscriere. In copitirie, cei care iau decizii urmand acest scenariu au primit de la parinti interdictia repetati de a face exact ce aveau mai mare chef s& faci. La varsta adult, le este frici de ceea ce le place mai tare. in ceea ce priveste comportamentul sexual, scenariul ,Niciodati” interzice fie dragostea, fie sexul, fie pe amndou’. Persoanele carora le este interzis sexul, nu si dragostea, ajung cilugéri, preoti, moralisti frustrati si cArpanosi sau se consuma inCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 229 slujba orfelinatelor si azilurilor. Cand este interzis dragostea, nu si sexul, ajung si fact trotuarul, si se risipeasc4 in adultere si orgii, Cand ambele sunt interzise, rman singuri, reci, uscati sau populeaz casele de nebuni. Personalitatea predispus’ la acest scenariu este cea a visitorului Totdeauna. Arachne Este scenariul cladit pe atribuire sau blestem parental: ,Totdeauna vei fi ratat(), timid(@), amarat (4)...”. Arachne, tandra fiici a Lydiei, tesea divin. Comite ins nebunia de a o intrece pe zeita Athena. Ofensati, zeita o transforma in piianjen condamnat si-si feast plasa, in eternitate, Persoanele cu acest scenariu spun adesea: ,Mi se intimpl& intotdeauna la fel” sau ~Totul e la fel ca mai inainte”. Aparent, fac eforturi indarjite spre a schimba ceva, dar esueazi sistematic. O femeie care asculta tema acestui scenariu reia cu seninatate propriile greseli, Se mariti de trei ori, s zicem. Prima data, cu un barbat discret, retras, putin sociabil. O rupe cu el, spunand ca vrea un barbat mai dinamic. Se cAsitoreste cu barbatul dinamic, dar... anunt& curand un nou divort. Se casitoreste cu al treilea barbat, copie destul de fidel a primului; discret, retras si nu prea dinamic. Se plange deja de el si se afl in pragul celui de-al treilea divort. Cu locul de munca se intimpla la fel. Oamenii care urmeazt tema ,,Totdeauna” se joaci cu viata ca acea femeie. Mereu 0 iau de la capit si... totdeauna-i la fel. Trec de la o relatie nesatisficitoare la alta, de la un loc de munca la altul, dintr-o cas in alta sau dintr-un oras in altul, Totul in zadar ; totdeauna, la fel. Deviza lor este Fa efort”. Depun multi energie si-si schimbe viata si le rimane putin energie in adult. Sunt personalititi rebele. O iau mereu de la capiit si nu mai ajung la celilalt inaimte. Hercule Este scenariul in care interdictiile sunt respectate pana la un termen: Nu vei fi femeie, inainte de a avea copii. Nu esti om inainte de doctorat”. Am ales acest scenariu si spun adesea: ./nainte datoria, dupa aceea plicerea”. Variatiuni la tema pot fi multe, dar toate au in comun faptul cX ceva plicut nu se poate intampla fnainze ca altceva neplicut si se fi terminat”, Filozofia crestind propune © viagi de renungiri pe asti lume pentru fericirea de pe cealaltd si se incadreaza perfect in acest scenariu. Hercules este tipic pentru scenariu, inainte de a fi eliberat de sclavie, a intra in Olimp si ao lua de sotie pe frumoasa Hebe, zeita tineretii, el are de trecut 12 incercari: leul din Nemeea, Hidra, pAstrile Stimfaline, cSprioara zeitei Artemis, mistreul din Erimat, grajdurile lui Augias, taurul lui Poseidon, cai lui Diomede, cingitoarea Hipolitei, amazoanele, vacile lui Gerione si cainele Cerber din tinutul lui Hades. Persoanele cu acest scenariu nu vor gusta plicerile vietii inainte de a creste copii mari, Amana bucuriile in speranta c& viata incepe la 50 de ani. inainte de a se aseza la mast, spala vesela. inainte de a deschide televizorul, 1a serialul preferat, dau cu aspiratorul. fnainte de a manca miezul cozonacului, rongaie coaja.230 DEZVOLTAREA PERSONALA Dup’. Damocles Scenariul sti sub semnul interdictiilor care se vor realiza dupé un anumit moment, Mitul lui Damocles ilustreaz perfect aceasti tem’. Tiranul Siracuzei, Dionysos cel Batran (405-367 i.Hr.), exasperat de laudele lui Damocles, decide si-i arate cat de nesiguri este soarta celor puternici. La un banchet, ii atérn deasupra capului o sabie suspendati de tavan cu un pir de cal. Clipele fi sunt numarate. Gusti lacom plicerile, mananc’, bea, se amuzi, dar sabia de asupra capului ii ingheati zambetul pe buze. El stoarce lacom bucuriile vietii, atat timp cat este inca posibil Schema general’ a deciziei: ,intdi plicerea, dupd aceea datoria si plata”. Persoana cu acest scenariu are devize de genul: ,,Azi petrec, dar maine voi pliti pentru asta.” sau Simi fac de cap cit sunt tanir(%), dupd ce m4 voi cisitori, voi avea parte de constrangeri”, Ca si Damocles, oamenii care cu acest scenariu se abandoneaz plicerilor de azi, cu atat mai mult cu cat maine vor pkiti pentru asta. Seara, ei spun: Grozav, dar maine nu voi fi bun de nimic Aproape. Sisif Atrigind mania zeilor, Sisif a fost condamnat pe vesnicie si rostogoleasc’ piatra spre varful muntelui. Tocmai atunei cind e aproape de varf, el scapi stinca grea, care se privale inapoi, la poale. Reia urcusul si stinca scapi din nou tocmai cdnd e aproape, aproape de varf... Mitul ilustreazi scenariul ,Aproape” sau , ined putin” al persoanelor care au o schema de esec construiti in copilirie. Se ineac’ la mal. Cand inapoiaza o carte la bibliotect, spun ceva de genul: ,Am citit-o aproape toati. Mai era epilogul, dar...”. Cand spali vesela, freact totul cu grija, dar lasi cdteva vase in chiuveti, La serviciu sau la scoali, vor fi aproape de avansare sau premiu. in ultima clip’ vor gisi o cale si-si puni singuri bete-n roate, pentru a o lua de Ja inceput. Sunt specialisti in ratiri la milimetru, Multi analisti au fost frimantati de tema scenariului ,Aproape”. Dup& observatii clinice proprii, Taibi Kahler a ajuns la concluzia c% exist dou’ tipuri de Aproape. Cel deja descris a fost numit ,Aproape tip 1”, Tema lui ,Aproape tip 2” este si mai interesanti. O persoand care asculti aceasti tema este un Sisif care, aparent, reuseste tot ce-si propune. Ajunge cu piatra in varful muntelui si piatra sti locului. In loc si se odihneascd, si se bucure de succes, Sisif 2 inalfi ochii mai sus si z&reste un varf m: inalt. Rostogoleste stinca citre el. Ajunsi pe varful mai inalt, vede altul si mai inalt s.a.m.d. Mai sus. Mereu mai sus. Nu se multumeste cu ce a realizat si nu-si gaseste linistea, Persoanele cu acest tip de scenariu se implinese in plan material si social, dar nu-si permit rigaz pentru bucuriile vietii. Un tanar trage tare, in liceu. Castig’ olimpiade si adolescenta trece pe Ming’. Intri la facultate si adun% lauri; master, preparator, doctorat si... viata trece in goana dup’ impliniri. Mesajul restrictiv esteCUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 21 Fara final. Filemon si Baucis Este scenariul celor care nu au o relatie clar definit’ cu timpul, cum ar fi pensionarii, casnicele fara copii sau oamenii politici cu cariera distrusd. Au in faré o viata pustie, fra tel. Scenariul este ilustrat de mitul lui Filemon si Baucis. Locuitori ai unui sat din Frigia (Asia Mica), ei gazduiesc pe Zeus si Hermes, atunci cnd vecinii lor refuza acest lucru. Zeus le-a preschimbat coliba in templu si a facut si dispar casele din jur. I-a intrebat ce-si mai dorese si au cerut si rimAn& paznicii templului. Finalul nu vine nici dupa moarte; Zeus ii transforma intr-un stejar si un tei. Persoanele cu acest scenariu se apuci de o sarcin si pleact subit in concediu. Se intore, o reiau, dar se imbolnavesc. Problema devine fara sfarsit previzibil. Persoana traieste intr-un timp nestructurat si imprevizibil. Fara dragoste, bucurie, minte si odihna Claude Steiner considera ci cele mai importante trei potentiale ale umanitatii sunt afectiunea, intelectul si spontaneitatea. Primul const in aptitudinea de a iubi si a fi iubit, al doilea in capacitatea de a intelege lumea, iar al treilea in expresia starii copil liber. in raport cu distrugerea lor sistematic’, in ucenicia vietii, recunoste trei forme de privatiune : Farid dragoste (Loveless), Férd bucurie (Joyless) si Fard minte (Mindless). Firé dragoste este scenariul unei vieti sirace in afectiune si relatii agreabile. Persoanele incapabile de a da si primi afectiune sfarsesc in solitudine si marginalizare. in general, scenariul corespunde unor forme de excludere a stirii copil, unui driver de tipul ,Fii tare!” si unor injonctiuni de genul: ,Nu simi!” sau ,Nu apartine! ” Fara bucurie este scenariul persoanelor cu dificultiti de manifestare spontan’ a senzatiilor si emotiilor. Ele substituie simfirea autentica cu ,ceea ce se cuvine” si ,ceea ce trebuie” si simta, in raport datoria si conventiile. Devalorizeaza aspectele relationale si calitative ale relatiilor profesionale si percep oamenii ca pe niste piese in angrenaj. PArintele si copilul functioneazi in aspectul lor negativ de persecutor si victim’. Parintele grijuliu si copilul liber sunt excluse. Férd minte este scenariul persoanelor al cdror adult ramane slab utilizat, chiar exclus. Fie pasive $i infantile, fie indopate cu prejudecati, ele isi refuz’ asumarea deciziei si ativei. Atribuirea repetati de catre parinti sau profesori a unor calificative de gemul imbecil, tampit, prost etc.” poate fi doar o cale catre inhibarea stiri adult. Injonetiunile dominante sunt de genul: Nu gandi”, ,Nu actiona” si ,Nu creste”. Un alt scenariu privativ, adtiugat de Bill Holloway, se numeste Fard odihnd (Restless). Este tipic persoanelor hiper-active, mereu ,in priz8”, Se epuizeaza in familie si la slujbi, pand le last stndtatea. Prescriptiile dominante sunt de genul : ,GrAbeste-te!”, ,.Fii tare!” si ,Fii perfect !”. Injonctiunile dominante sunt de genul: ,Nu exista!” si,,Nu simfi! ”. Ce sé facem cu analiza tranzactionalé ? Iati-ne in ipostaza de a ne fi insusit principalele concepte ale AT. Stim c& fiinta uman& are nevoie de stroke. Stim cA fiecare individ poart in inconstient scenarii de viatt, fondate in copilarie din prescriptii, injonctiuni si programe parentale. Ce putem face cu toate astea? Qui prodest ?232 DEZVOLTAREA PERSONALA Cel mai adesea, trainingurile AT isi propun obiective in urmatoarele teritorii : - ameliorarea relatiilor interpersonale. intre altele, obiectivul devine posibil prin recuperarea puterii de a accepta sau refuza invitatiile 1a comunicare si evitarea sau intreruperea jocurilor psihologice ; ~ dezvoltarea personald. intre altele, obiectivul devine posibil prin : echilibrarea stirilor eului, dezvoltarea stirilor copil si adult, reconsiderarea unor norme din starea parinte (reparentarea, schimbarea scenariilor de viata) ; ~ ameliorarea relasiilor de cuplu, prin negocierea micilor si marilor conflicte inerente in iubire si sexualitate ; ~ ameliorarea relagiilor de muncé, prin formarea resurselor umane in spiritul AT. Puterea de a accepta sau refuza invitatii la comunicare Tentativele celorlalti de a comunica cu noi sunt ,invitatii” si nu ordine. Constientizarea acestui fapt este un un prim pas catre ameliorarea relatiilor interpersonale. Orice invitatie presupune dreptul de a accepta sau refuza Cu exceptia situatiilor limita, de viaté si de moarte (cand cineva ameninta cu pistolul, de pild’), constientizarea acestui drept eviti falsele raporturi ierarhice, in care ne comportim ca si cum interlocutorul ar avea putere absolut asupra noastra. Acest lucru nu-i deloc atat de simplu pe cat pare. Acceptarea spontani a comunicarii genereazi, fie supunere neconditionat% in copil adaptat, fie revolt nejustificata in copil rebel. Iati doar céteva tipuri de intrebari care favorizeaza constientizarea acestui drept de citre persoanele care, spontan si neconditionat, se simt ,obligate” si rispund’ tentativelor de comunicare: ,Are o armi indreptati asupra ta? Te ameningi cu moartea? Pierzi slujba pentru totdeauna ? Te paraseste singura fiingé important de pe lume?” Multe persoane isi percep relatiile, in cuplu sau la munca, ca pe niste raportu ierarhice in care toati puterea este concentrati la celalalt. Cine are putere absolut asupra ta? In sens larg, ameliorarea relatiilor interpersonale este tendinta catre tranzactii OK/OK, construite atat pe respectul far de partener, cat si pe cel de sine. Evitarea jocurilor psihologice Un al doilea pas important in ameliorarea relatiilor interpersonale consti in evitarea jocurile psihologice. Un inceput bun poate fi reprimarea tentatiei de a intra in rolurile din triunghiul dramei: victima, persecutor si salvator. Orice succes marunt insemna progres, de vreme ce este imposibil sX nu angajim jocuri psihologice. Tranzactionalistii au demonstrat ci ne petrecem in ele 75-80% din timpul de comunicare. in principiu, in cazul jocurilor, sarcinile terapiei ar fi acelea de: 1) a depista tipul de joc in care ne angajtm si 2) a-1 intrerupe sau devia.CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 233 Dezvoltarea si evolutia personalét Dezvoltarea personal incepe cu indrizneala de a fi noi insine, manifesténd identitatea fir arogant’ si Ar inclearea identitAtii altora. Pe scurt, inseamn’ dezvoltarea spon- taneitéfii, ca expresie imediata si neprefacuti. Pasul urmator ar fi recuperarea capacitatii de a tai proximitatea si intimitatea. Trezirea perceptiilor intuitive din copilirie ne .spune” cu cine putem fi intimi sau nu, eliberandu-ne de teama de celilalt. Apoi, dezvoltarea personal cere voinga de schimbare, taria de a privi in fart dificultile sia impune disciplina indispensabilX schimbirii. Vointa disciplineaza comportamentul si da puterea de a lua viata in propriile maini. Ea nu poate fi impusd din exterior, Unde-i destula voingi, resursele schimbirii vor fi gasite in cele din urma. Dezvoltare personal inseamna si restabilirea echilibrului intre starile eului. O adevirati democratie a acestora are loc atunci cind nici una nu este exclusi sau marginalizata, dar nici nu-si instituie dictatura asupra celorlalte. Echilibrarea egogramei Un instrument de lucru util in echilibrarea stirilor eului este egograma. Ea const in reprezentarea grafic a nivelului de energie alocat fiectrei stiri. Nivelul de energie al unei stiri este proportional cu durata activarii sale, aproximata prin chestionare specifice. Cand o stare a eului se intireste, energia alocati ei creste si, in compensatie, o alti stare va pierde energie. Acest fenomen face posibilé echilibrarea egogramei si schimbarea personali. in esenta, terapia AT are sarcina de a creste energia psihicd alocat& stirilor eului deficitare sau de a reduce energia celor supradimensionate. Subiectilor cu un copil exclus, de pild’, deveniti masini digitale in carne si oase, le este utili abandonarea injoctiunilor si manifestarea spontank a emotiilor. Perfectionistii i durii pot abandona devizele Fii perfect!” si ,Fii tare!”. Persoanele cu parinte normativ insuficient pot induce comportamente autoritare, iar cele cu parinte grijuliu insuficient pot cultiva afectiune. Reflexele simbiotice sunt calmate prin stimularea autonomiei in cea ce priveste profilul unei egograme, sunt enumerate mai jos cateva indicii de ordin general : ~ adult in deficit ~ dificuleéti de concentrare a atentiei in rezolvarea problemelor curente ; — copil liber in deficit - lipsi de intuitie, deschidere afectiva si creativitate ; - parinte grijuliu in deficit - persoand intolerant, depresiva, incapabil& de grija si afectiune ; — copil rebel in exces - persoan’ incomod’, mofturoast, supairicioast, nervoast ; ~ parinte normativ in deficit ~ lips de scrupule, tendinta catre anarhie si libertinaj ; ~ copil adaptat in deficit - comportament competitiv, neribdare, incapacitate de a asculta si a fi de acord ; ~ PC si CA in exces cu PG si CL in deficit ~ persoane reci, justitiare, incapabile de afectiune ; - CA si PG in exces cu PC si CR in deficit - personalitatea obezului, numiti de Berne »mama mare”,234 DEZVOLTAREA PERSONALA Dezvoltarea stdrii adult Intelectul constituie dimensiunea esentiala a starii adult si prima cale de dezvoltare const& in cresterea volumul de cunostinge, de orice natura. Conteaza ce stii, dar si mai mult conteazi ce faci cu ceea ce sti. Cunostintele si deprinderile practice conteaz in primul rand, dar .colectionarii de diplome” risc4 doar niste migrene in plus. Prima sarcin& a stirii adult priveste comunicarea cu starea copil si constientizarea nevoilor biologice, prin cea ce se petrece in trup. Fark satisfacerea nevoilor din copil, adultul rimane fara energie. A doua sarcina a stirii adult priveste comunicarea cu starea pirinte si examinarea lucid’ a normelor si (pre)judectilor care vin acolo. S-ar putea ca unele dintre ele si fie depasite de timp sau inadecvate nevoilor biologice din starea copil. Dezvoltarea adult inseamnd si antrenarea abilitigilor de comunicare onesti si corect, OK/OK, cu partenerii de relatie. Dezvoltarea stérii copil Re-descoperirea stirii copil ca expresie a unicititii persoanei este conditia esentiala a dezvoltirii personale. Decizia pur logic este 0 iluzie. Dezvoltarea starii copil este condigionati de senzualitatea trupului si cresterea acuit%tii simqurilor vizual, auditiv, kinestezic, olfactiv, gustativ si...intuitiv. Ce-ar putea fi asta? De pilda, indrazneala de a privi cea ce doar vedeam si a asculta ceea ce doar auzeam. SA privim rasiritul de soare ca la inceputul lumii, Sa privim raul cum curge si stelele cum stau nemiscate pe cer. Sa ascultim fosnetul vantului, cantecul pasdrilor si seva copacilor. $4 mirosim cémpul, florile si trupurile. S& atingem. SA dansim. S& zburdim, $4 gustam alimente si bauturi de care nu ne-am atins niciodat’. $4 comunictim cu necunoscuti si si leg’m noi prietenii. Sa ne preocupim de corpul nostru cu tandrete, eliberati de injonctiuni. Sa indréznim sa explorém senzualitatea si sexualitatea, $4 lastm liber fraul intuiiei si s-o urmam. Sa ne jucim, la orice varsti. Pur si simplu. in timp ce scriu aceste lucruri, parintele conformist si adultul see din mine descon- sider’ aceste manifestari ,puerile”. Copilul inst se bucura. Cand citesti aceste lucruri, triesti stiri contradictorii. Acea parte din tine care tresalta si se bucuri este starea copil. Ai griji de ea! Dezvoltarea starii copil inseamna exprimarea spontan’ a emotiilor, respectind pe ceilalti. Controlul excesiv - Nu plinge! Nu rade! Nu fi trist(#)! Nu fi vesel(a)! Stipaneste-ti lacrimile! Nu ridica tonul! Etc. - lipeste timbre psihologice si cost scump in termeni de sénatate si viata netraité, Dezvoltarea starii copil inseamni acordarea de permisiuni, de catre oricine si la orice varsti, anulénd unele interdictii induse in copilirie. Acordarea unei permisiuni este o forma de re-decizie (re-parentare), sugerat de rostirea unor mantre de genul ; ,,Hot&rasc (trecand peste ceea ce spunea mama/tata/ profesorul/preotul...) s-mi acord permisiunea...” Tati cat de simplu pare a fi © Hotirise si-mi permit si comunic mai mult, si fiu mai apropiat(a) de ceilalti, mai plin(a) de caldura...CUM SA MA CUNOSC SI SA COMUNIC MAI BINE? 235 Hotiirisc si am ineredere in propria mea experienti... Hotirisc s-mi permit si nu m& mai prefac, s8 nu-mi mai ascund emotiile si nici talentele... Hotirisc si-mi acord permisiunea de a mai bea céte un pahiirel... Hotirisc si-mi acord permisiunea de a infrunta autoritatea... Hotrisc si indriiznesc si fiu eu insumi, s ma afirm ca atare !