Topografie Inginereasca

INISTERUL EOUCATIE! 51 INVATAMINTULUE | prof. dr. ing. N. CRISTESCU topografie inginereasca | | | ra didacticd $1 pedagogic —Bucuregt!laste: pot, de fag. AUINEE, USSU Fofaclor: ng. VIRGINIA RUST ‘Tetmore Goperta cdactar: BUENA, PETRICK DAN GRISTESCU PRERATA Toposrafia. inginereascd a eanascut in vitimele desenii 0 dexeoliare remareabilé sub aspect tehnicogtiingific, Accusta a permis largirea aries de wile sare a topografick ingincregti ght alte damemit de activtace dsc eel de tntocmire 8 plenarilor si harfiior topografice. Ene stadiul actual de industriatizare « procesntui de constrasii, tuerdril de topografie inginercasct tind si se integrese tn activitaiea de construc montaj de pe santiere, iar prin aceasta, a crescat simtor gradul de particrpare @ topografied ingineregti la proscetarea $i realizarca investfiior. De asemenca, meiodele topografiet si fotogrommetriei ingineresti sau extins gi in alte domenis im defestacops, la srfcarea mecanionlr'yt dispose, lor, ta montajul utilajelor tehnologice, ta condrolut exeeusies consirucfitior uni cate gi al legdturilor subansamblurilor acestora, ia stadiud masinitor st mecanis- lot sub sarcina, ta cereciarea fundulai mériior cc., in prospecfiunite. geotch- nee gi genfiice si tnir-n gir d alte domenit ale sting si tchtet Tara noastrd. a inregistrat progrese singitoare si tn tnodjimintul tehnic de sopografie-geodexiefotogrammetrie, att prin formarca de cadre tehnize capabile e a contribai prin iuerdri de specialitate 1a reatizarca investijitlor, cle prin realtatele activitis de eerectare gtinfic, Meritd a fé subliniatd activitatea de eorcetaresvingificd in domenind topografick inginoresti unde serie de specialist din producti si énvdjanint au oFfentat aceasta activitate spre rezolvarea sarcinilor imediate $i de porspectied din fara noastra, In acest manual sint ivatate prineipatele probleme teorctice $i practice de oposrafic ingincroascé necesure puuira dutorurce proicelor de tivestiis, tn Procesut deo constracgi-moniaj gf timpul exploatiris investifdor (ef de coma Dieafie, constructs indusiriade, construct “hidrotchnice $i hidroameliorative, stsemadizarea gi constructia eentrelor poputate ct). In tratarea acesior probleme s-a pus azcental pe nofiunite de back ate topo- srafiei ingineresti $i pe ezpunerea elementeior not care ax apdrat datorité pro- resale spectacular tn domeniut matematici, fi Industrialisaid. « constructor Manaaiul este destinat tn primal rind studentilor seqidtor de geodesic si cadastra fanciar. Lucrarea poate fi utilé si altor studenfi, aie din institatul de constractt et si din alte institute tehnice de invdtimtnt care studiaad topografia smu parti de topegrafie ingincreasca (topokidrografia, lucriri hidroamelion 3ative, sistematizares iocalit deotehnice gi goafizize, montarea elementelor de Tehnologic din indus Mancalul ponte fi x ‘ctiveazd in secioarcl= in domeninl prospeiunitor geologic 4 apdlor $i de inirojinero 0 Liniilor de cate fora. ., eurbe de ravordare, prospectiuni geaiagi>®, sire, montarea tla} inerii $i tobnisienit care tin produspie de oltre i ic, in sectoral de ox topografie-geodesie-fotogram) in construefit, in atelireie de plan: zeus montaret echip/ eofisie, tn se mental indastria tare de gaspar? INFRODUCERE ‘Topografis inginereasol, ca disciplins de specialit 1 propriu, este cea mai tinéri ramur3 # misurdtorilor terestre, Ea & prelust o serie de metode, precedes si instramente utilizate in topogralie, geoderie, fotogram- metre si in cartogrefie, le-a adaplat. specifieului specialitatii si 2 creat not prooedee si dispozitive proprii, devenind astiel o disciplind de sintez’ care participé la procesul de proicotare si reslizare a investiiilor de orice fel Se glie ck mésuritorile torestre ax apfrut din cele mai veohi timpuri cw o stiin{d aplicati, inginereasel. Cv ajutorul ef s-ea constrait, in antichitate edi i care emofionazit si aati prin maretia si exactitatea execufiel, Aveste co ‘truclit sint 9 martunio a nivclolui sidical al lucritifor de tresare din eeele Volumul mare al consteucfilor de drumuri, tunsle si cansle de adueti- rune din sec. XVIN—XIX a necesitat elaboratea amor motode speciale de studiu-proiectare si de trasare a acestor construcfii. In general, aceste lucrci an fost ofeotuate de ingineri gi tehnicienii miner, de drumiusi si hidvotobnicien, Odati ou incoporea construinii de complexe energetice, industrisle si de ‘transport a aparut nocesitaten rezelvérii unor probleme difcile legato de proiectaree bezei de trasare si de claborarea unor metode de aplicare pe terem ‘ proigetelor, care nu msi patean fi ofectoate de oltre inginerii eu profit de constructor, A fost nevesar’ participarea Ia aceste uoriri a specialigilor geod. Primele m&surdtori topografion ou oaraoter de topogeatie ingineressck din fara noastra au fost legate de inventarierva masilor boierimii. In seodlat 1 XIXJea, determinarea hotarclor gi a suprafetclor de teren. a necesitat pregitirea unui personal tehnic numit ,inginer hotarnic* in geolile superioare Go Ta Lagi, de eatve Gh. Asachi (inoepind ou anul 1813) gi la Bucuresti de eitre Gh. Lazar (inoopind ex anol 1818), Dupi anul 1918, topogratia cu destinetie spocialé s-a axat mail ales po problemele de ,parcelare" si pe teasiri de curhe Ja dramari si edi forate. Dupi anal 4890 au inoeput st se afirme luorile topogratiee nooesare Ia elabo- area si aplicarea profectolor de sistematizare a orayelor. In ultimié doutceci do ani, topogratia ingineroascé a contribuit ou Iuorie: de spocialitate: 1a intoomirea documentafiilor topogratice pentru elaborere. proiectelor de sistematizare @ couttefor populate gi pentra proiectarea investi- 4iilor (planuri topografice la seari mare cu curbe do nivel, profile ete.,cobfinuto in present, prin mijloace Jotogrammetrice); la aplisarea pe teren { proicatelor de cousteuolit; in timpul montajolui prefabricatelor din beton fal utilajulai tebnologic: la determineres deformatiilor si deplasiilor con- Ftructilor, terasamentelor gi terenurilor alanecatoare, atit in faza de executie ‘et si in timpul exploatit investitiei. fn acest sens trebuin montionatil partieipares topografiei inginerogti la realizarea urmitoarelor investiii-construc}ii apreciats ca_ semnniticetive la intocmiren.proiectelor de sistematizare a localitatilor si aplicanes Jor pe teren (sau intcomit planusi topografice pria aerofotogrammetrie pentru einen 3000 Tocalitat) * ig elaborarea proiectelor de modernizars @ numeroase ob de comuni catie si executia acestora; de exemplu, drumu) nafional DN 4 — varianta Cimnpina—Comarnic, autostrada Bucuresti Pitesti, dramul nafional ,Trans Tagardsanut", lucririle de clectrfioare a linilor fprate Buouregti—Bragor. Filiasi~ Simeria—Mintia etc., podul peste Dundro de 1a Giurgeni, aeroportal Otopeni ete. ve proiectamwa si execufin unor ansambluri de locuinte si social-culturale in Bucuresti {de exempla Sela Pelatuli R.S.R., cireal de stat, complext! haotsiiee,.ntaroontinontal", Palatul Sporturilor i’ Culturii ete), din Back, Baia Mare, Bragov, Ceaiova, Gala, lag, Pitoyt, Tinsigoara ote; — proiectarea ‘si construirea nor combinate industriale (de exempla, combinatele chimice de la Savinegli, Borzesti, Pitesti, platforma industriald fe In Craiova, combinatul siderargic Galafi, combinatele de la Tuenu-Mégu- rele, Tingovige, Alexandria, Caracal etz,); *. proicotarea, oxeoutia 9i exploatarea nodurlor hidrotehnice de 1a Bicaz Arges, Lotru, Rimaion-Vileca—Govora, Sores, Cora Motra, Sebes, Drigan sistomul hidroonergetio Portile de Fier (unde, ‘de exempla, sa efectust isurdtori din circa 300 puncte de triangulatie, 150 km nivelment de precizi, 200 profilo transversale pria elbia Dundm, planus la scdrile 4 : 8000... : 250 pe circa 12000 ha, refele de trasaro ote); fot asi trebuie menionate proiectaren i execatia portului flavial Orgova, extinderea porturitor Constanja, Tulcea, Gala eter; sistomole do irigayi gi desooari din clmpia Dandi, din zona Sirvtalai, din judetal Talomita ote. Politica de realizare a obiectivelor dervoltaeii eoonomico-sociale prevanate fn actualol plan einoinal si sn programele adoptate de Conferinja Nationalé 2 partidului prevede o serie de misuri, dinire care se mentioneazd: realizerva programelor constructiei de loouin(e, elstematizare. si urbanizare, gospod’- Tre comunala fl dotare tebnico-edititara « local dor, realizaret nor pro fgrame de investitii in industrie, agricultard, transporturi, de gospodasire & fapelor gi protejarea mediulul Inconjurator ete Realizarea politicii partidului in aoeste domenti necesito ammpl activitate ‘4 statului, intreprinderilor gi institupilor do speciafitate, Tu cadrul acestel activitafi se inserie si procestl de integrare Invitémirt-eeroetare-productic, in ‘are topogrelia ingineresscd — diseiplina de specialitate — igi va aduce Contributia 1a formarca. de speciaigti bine progititi, capabili si participe pric, luoriri de topograto inginereoses de calitate, la reslizarea construciiln. ‘otedats, aportal seit! discipline va crsio perpen deoaree ‘este in miisurd si contribuio 1a indeplinirea sarcinii trasati constructorior, ‘aovea do: ereftere continad a gradului de industrializare a tuordrilor de constractit prin optimisarea tehnolegilor de enecapi. 6 1, PRINCIPALELE LUCRARI DE TOPOGRAFIE INGINEREASCA 14. OBIECTUL §1 PROBLEMELE PRINCIPALE ALE TOPOGRAFIEL INGINERESTI ease este 0 ramuri & masuritorilor Lerestre care 0 serie lang de probleme legate de studile inginerest, ds proicctarea, executia sf explontarea construcjillor de orice fe, inclusiv © investitilor dia teanaporturl, agricujtura g1 din industria constructoane fe masini, le sistematizarea teritorilui, oragelor si satelor, la amenajarea ‘bazinelor hidrogrefice ete. ‘Tenmenal de ,.inginereosed (94), [449] in demvminva. discipline! sublinioxa faptul ed apeestt'reranna w misuriiarlor Leestee este inti fegaid de studi, provediarec, excenjia si ezploatarea luerdrlor g: constructor inginereit, data fy industializare illor, topografia ingineweascs, pardsind limitele domenintoi tebnien-stinttio ea ausxliar al execntied consteuoiilor, a devenit Pais imagens Prout tole de onaragimant) (Op. 1) _In alle {fi specialigtit in domeniol topogratet ingineresti pFactick pro fesiunea. do'ygoometra™ acoesta,pontea eublinia specified! tolsurstonlcr topografie in constructs industris. Este cunoscut faptnl ed exista o wniume internafionali a geometrijor (F.1.G.) eu puternice tradifii, la care sa afiliat Ge curind si fara noastra Topogratia inginereascl fclososte instrumentele gi metodele de misurare si de caloul din topogratia gi goodisia utilizate Ia dozvoltarea bazei geodezice si cartogratice de stat. Totugi la rozolvarea problemelor speciale de consteuctii- Inontaj, la vorficares constructilorinalte i de forme speciale, la observatile asupra dofarmalilor si deplasérilor construction eto. 0 folosese metode spetiale Ge inalta precizie, oa de exemplu: métoda alimamentula (determi nat optic, eu fol, combina, prin facicul laser ete), proiectareagaledtuivea ricrotefelelor ce Sprijin spalsal pentru excoutia constructilor foarte inate, ricromivelmental,ste., metade care au solieitat realizarea unor disporitive 31 aparatori originale. In topogvafia inginercascd sau introdus larg metodele fotogrammetrice care permit automatizarea proceselor de misurare gi de ealeu. De asemene, se Foloseste tehnica optico-lecizonick i tehnica automatelor electronice 1a instromentele de mésurare a unghiurlor, la nivelment, la misurares. distor: {elor sau Ta: prelucrarea remltateler masoraterlen Topografia ingiuereascd ouprinde uratoarele categorii principale de seh operat urine mktonl, loge prndpl, easel, “trasarea topogreficd, asigurares topografo-inginereasod & procest-tui telmologic de constructii-monta}, observatii tope-fotogrammetrice asupr Gatormayilor si depleadslor fandahior constructillor si terenurilor alunect- ‘tare iecare din aceste categorii este Tegaté de anumite faze ale procesului ‘de banstructii, deosebindu-se prin problemele de rezolvat si precizia misuri- ‘orilor. ‘Studiile tchnico-topografice serveso ca baci pentru proigctarea, construc sion 41 efectuarea altor gonturi de studii si cervetari (de exemplu, studifle hidro- osice prospectiunils geotebnice gi geofiice), avind urmétoral continu — dervoltara welelei de sprijin, si ridicarea topografo-inginerwasedi 6 suprateler destinate construc{iel; ridicarea, se efectueazi pentra auprafejele ‘Emami, prin metode fotogranmettie; oa rozoltat se objine plant! agie al jentieruli de constructie si profile pe diferite direrti; iiaiNysaree pe teven a cailor de comunicalii de acces (drumuri, chi ferate, Jinii de transport de energie, magistrale do alimentare gi evacnare a apet tte.), toate avind o formé lipiaré; oe ‘Sogarea topogratioa a punctelor gi profilelor goologice $i geofizice gi a liniamentelor hidrologice ete de Proieclarea opografo-inginercasct este inclusit in faxa de elaborare a pron fectului eonstractiei si euprinde: “_ jntoomirea documentatiei topografice Je ecari mari gi foarte mari penta proiectaren constructiel in detaliu; vectreitires topograliek @ proiectului pentru aplicarea pe teren gi proiee- ‘trea In detalin a Iucririlor do trasare *a Meuelvarva probiemelor de sistematizare crizontali si vertical, caleu- tu suprateftior sf velumelor de inundafie ale lacurilor de acuraulare ete, ‘Trasarea topograficd cuprinde luorivile topogratice 1a aplicarea pe tere a prowotniui Avosto Incririnecosit, de regull, baze topograice =! metode a Pimeare do 0 precizie mai mare dectt la ridicarea topografict, Ca Juoriri principale de trasare se consider’ “— intoomirea bazei de trasare sub forma retelei topografice de constructie, de tiangulatie, de trilateratie, de poligonometrie wv fensarea pe teren a éxelor principale, trasarea in detaliu a constracti tor Toomer gi/pancte ale obecelor)y Mfdicarea de execulie, pentru a se determina precizia aplicdrii pe teren a prowotulul sl a coondonatelor veale (de exeoutie"), necesare titoomie planultd general ev constructile terminate ‘Asigurarea topografo-inginereasot a. procesuiui tehnologic de, construcfl> ‘ontaj reprerints 0 categorie de lucriei topografice ce au apliut recent, Temtl sgsitatea pentru constructor si tehnolog ca montarea prefabricatelor a Viton, exeontarea industrializata a structarilor de beton armat_monelit Of ermostajnl tobuologic al agregatelor gi maginilor din intreprinderile indus fricle ai se electueze ett o precizie ridieata si intr-un timp scurt. Poritionaree conform proiectului gi verifcarea montajulol tn plan, tn fname qi pe vortcala@ elementelor de constractie ga pleselor eprogat=lor Taprints categoria de Lacriri topogratice ingineresti de precisla cea mal 8 nar Tolodai, axgurara topografingaereass, impli liaren de ree rte dntare 4 apartard specs guindu 0 larg apie, PIR peolocttonid,ebsa igerah et ae arn copra fousrencrie asspra aformatilor si depasirior oe eee toe gamit yopogtlifaggervasa cna” Fete Sut cueode japaratand dealt pret acesten copia]: (Lee es hnkeon deteruinare depletion aootale; determinaren 1: maeeor coastrastidor ial (omar de Tom bean te) A oat sn tira In in, care se efotweand dup pro- crete tiescouted al explonir havent, went are ran i eM dove explode’ opine, Obvervaile topfolograniae gansta "Fin cop fut, jatrna rmin deren parame tric a Gti opepetalor ef compara con tere clea Fe eee oman so dervles fo sane gitar ch. oleae ran aie meets tres. Alf topogafia,ingierease® ce bazeead. at ae re aretcey pratce nt topogrt, geolete, otoganmecie, 2e pene evimetia fi estronmi, ope othe dvr de cae “Rittol de ammonce metodo do\mlautere ectopic, nasil elt tron de sae to "Hees ngivernso ete strins gu gi de alte dxiplnn ea: geotahe sive Utopia mcrae enssu on, protane i thnoloin de exe Seguin rate de topogrfieingineennk neat epsilon oe ee eee ona pac, tposrategedeto Pree ret gt ib sufsionte canoe despre proetare gshaologia se Sees ndtaiata& vonstactlor 4.2, STADIUL ACTUAL SI DEZVOLTAREA IN PERSPECTIVA ‘A TOPOGRAFIEI INGINERESTI * Ritu rapid de dervoltae a economil naionae din yarn noastek irnpuno sara sprite tani econo la efeetuarea Tuer de topogratio iipkttvoards Aecasta so poate nfapeu aural daca se ecelereand iteodcerea aaa reduclie apo fotogemmetsie’ inginerench a ouceilorsinei steal PRponatden ch preinttAmporta}h petra cereetatort singin, tehni contd vitor speci cunoaseres Feiviilor actus qa direcyilor prin- Sipate de devvoltre ee tapografel iuglucrept. 424. REALIZARI ACTUALE DEOSEBITE IN TOPOGRAFIA INGINEREASCA In domenil studidor teiniontopografice ea realiiri deosebite se menfioneazi: metodcle de dezvoltare a hazel pontra riicarea planimetrica f gantierului (petmuatorele fae% diagonale, intersenfiile laterale elc.); ti area. relelelor tebnivo-edilitare ou detectorl electromagnetic; utlizarea fntensivi a motodclor fotogrammettice de ridicare. THA madi sintek: Leveink G, Py Zattev K, Ay lajencnnta Gheoeste® CGhewdecia "i Autoslomn, Tom. 8, Metkvay 1974 8In proicctarce, sopografo-inginerensed ca realize mai semnificative: smentionearhs etude, peivind slegeree ecbrt i echidstantelplanuilor de ‘Situatie cu curbe de nivel le dri mani i foarte mari, necesare pentra proiec- {area constructilor hidrotehice, in lucravile hidroameliorative etc.; caleulak Sl analiza precizi! parametrilor topoprafiei care intra in formule’ de haz Ja proicetarea Iucrdsllor de constractis(regularizarea cursurilor de api, pro teoea tistemelor do sigatil, in gootebnies etc.) (38), pregitirea Lopografic prin calout electronic @ provectelor in vederea aplicarii pe tenen (105): {440}; [itty automatizerea nivelmentalui s§ al masuratonlor Iiniare (prin wtilzeres de nivele ca orizontalizarea autornats a axei de virare si a aparatelor de masurat prin unde de diferite tipuri, amplasete pe antomobile adaptate special); Studii privind. precizia trashri'elementelor Lopngratice (direct, langimi, Giferenge de nivel), care au permis verificarea si elaborares wor procedee corespunzitoare de trasare, de mareare precisa & punetelor trasate, a unei ‘paraturi adoevate ete ‘in trasaren topograficit se remarci. 0 serie de realiztrl, Astfel © La studiul traseelor de drum si cale feral o contributie importants au metodele fotogrammetrice, care se dezvelié in trei directit =a trasarea axului pe planul intoemit prin metode aerofotogramme- ~ a trasarea axului pe modelul stereoscopic al terenului objimut pric metode stereofitogrammetrioe — Ja trasarea axului ou ajutorul ealoulatoarelor electronice pe modelul igital al teronului objinut la aparats de stereorestitulie, {In faze finala a studivlui so executé in lungul trasoulai o dremuire oo dis: pouitive electrooptice ici (de tip geodimetrs, di.tomet) avind laturile de Tongimea 150'...200 m; dramuisea servosto ea baza sbit pentra trasarea pe tenon a exulul tresoului prin metodels coordonatelor polare clt ai portra trasorea in dctalia a celorlelt= consteucti Exist rezultata interesante in ceva ce priverte utiliza optima a nivel- rontulai geometric gi trigonometric In lungut traseulti, De asemones sen ¢xperimontat nivele automate instalete pe masini, avind traductoare de vitor’ fide panti a drumolui, precum gi 0 instalatie de ealcul continu a diferen- {lor de nivel (ah oi = dt — nde: este vitora, 1 — panta, ¢ — timpul) Ja executarea unui astlel de nivelment po un drum pietrait dustntors erverea rezultati a fost de (04/6 fem [1321 Sea studiat gi coroctat age-numita metoda de trasare pe teren Tir piche- taj (121) Coroctiri din BLP. Germania (76) si din jara noastra [97] areta cl trararea ccurbelor eiilor de comunicati mi sles ia cele ferata) este bine sa so Taea prin astode analitice gi uu prin. metodo trigonometrice, ca in prezent. Tn cazul etadelor analitice, drept sprijin este chiar curha in sine (Inetoda’coondons. ‘elor curbilini), iar ordonatele sint normaicle Ta aceastii curb; 1a metoda tr: onometricd, sprijinul este det de tangentale, coardele gi eecantele curbei 51 respectiv, coordonatele rectangulare pe acestee. La trasarva axclor si detaillr celorlalte geauri de construct exist tondinja dea se clabora echome tehnologice definitive pentea executerea complexulai de Tucriri de trasare; aceste scheme permit adaptarva rapid’. f Tucritilor de trasare Ia cerinjele prosesului de constructii-monta} 10 Asigurarea topograficd a luerdrilor de construcfii-montaj eontine cele mai rocente si spectaouloase roalizari. Astfel © Utilizaroa miororofeolor (in spesial de tip_mizrotrilaterajic) axe 52 f increased. Exists deja realiziri ale stereofotogrammaetries ter cotare gtiinjitics, dintre care se men a © Misurarea deformatiitor construchillor (baraje, podusi, clidiri ts.) )plasirilor terenurilor # torasamentslor prin stereotctogrammetria terestra ; area fotogrammotziei terestre 1a determinarea mirimilor deformatiilor suprastructurif cili ferats (fagizea si tasarea linilor) in momentul trecerii tunel garnituri de tren; determinarea deformaillor dinammice ale reazemelor cuptoarelor rotative ale febricilor de ciment, © Misuritori de control in timpul executes constructilo; controll rmontajulai elementelor de construc! (contclal.gaberitelor. construliei $ urminima. deformapior seri avatar! a elomvntelor do constrc{i Rona; dears dims or contushilo vrale do for iia eX rat conic); contralul poor! montajolal ia plan i pe vericalé a prof bricatelor. we a @ Cercetarea fctogrammetrica a modelelor de construct, care, in compa- ralie cu metodele mecanice eau oleetrice, este mai simpli si totodata permite delerminarea componentelor spatiale ale veetorului deplasiri © Determinaren volumului de piming (sau roci) extras din gropile de fundagit gi eariere. © Misuritori fotogrammetrice slilafifice, de exemplu: Ja conttlul con- strvefietreactoaelor aucesrs (72) la detarainarea Goplsirtor parioullor elementary prin fotoraterea Tor fn camer ct ule, 1a fotogratere streo> Steboseopiet a pooceselordluamnice [16 4.2.2. DIRECTHLE PRINCIPALE DE DBZVOLTARE ALE TOPOGRAFIEL INGINERESTI Dozvoltarea in perspectiva a topogratiei inginorosti este steins le- gata 4i de progresul care s9 va obtine in projectarea #i execujia industriall- ‘ata a constructiilor. Ca tondinte principale de dezvoltare se remarcé: © Continuaren cercetarilor stiintifice asupra lirgirii bazei teoretice a topograliei ingineresti pentra a cZpata o form elt mai complet. Aceasta ‘ya avea si 0 serie de implica de ordin tehnico-organizatorie cum sint: intro- ducerea proiectirii topo-ingineresti oa activitate obligatorie aléturi de activi- ‘tatea de elaborare a proiectelor de construo}ii; rofloctarea mai clar& in eondifile ‘tehnice din normele si regulamentele de constructii a obligatiilor remultate 13din asiguraree topogvalicd a lucrtsilor de construcfi-montaj; utitixares ‘nai mare misura @ tapogralielingineroyti dinamo in cencetanea ingticd de construclii; teleranjele In constructii-montaj trebuie si alba o fundamen tare stinifeetahnicd, 6 fie in coucordanja cu teleranjele. topogralice de trasere, iar le stabilwea lor s& parlicipe si spocilitii geodesi, yea conlinutului stinfific al proiectirii topograto-ingineresti dg la rerolvarea probloselor eu ajutoral geometriei analitice fn plan si in spain la folosirea instrumentelor matematice moderne de investi gare §i calcul (geometria diferen{ialé, analiza vectovial si tensorial, teoria ‘CHmnpurilor, toria informatie, teoria grafurilor si mai recent teoria grafurilor de fluent, utlizarea mai intensivd a Wworie erorilor de mvisurare si a calculus 2 statistic-probebilistic ete). © Elaborarca de noi principii do organizare si tebnologie care sk esigure cobjinerea exhaustiva a informafiei topograio-ingineresti pentru a fi utlizata do sistemul artomet de proiectare al construcfillor; aceasta este posibili printr-o combinare judicioasi a mijloacelor topo-geodezo-fotogrammetrice. Automatizares ridicdrilor topograiice la solsi mari (folosirea intensiva a fotogrammetrici, a masurdtorilor prin unde, a calculului electronic ete.) © Contimres corstivlor gi experimentinilor privind optimizarea sche, melor de construire a rolelelor de topogrelie inginescasci (penten ridieaye, teasaze, montaj) side prelucrare a lor; perfectionares metodelor de aplicare pe teren a proiectelor sf de automatizare a Incrarilor de trasare a uncr eonstruc- {i speciale © Generelisarea experienjei in vederea claberirii unor principii unive Jn alostnines. re{elelor de sprifin si a misurstarilor vapo-fotogremmetsice in timpul montajului echipamontului industrial (inii si utilaje tehnologice) cu divorse destinatii; perfectionarea mctodelor de obsorvatii asupra doplasii lor utilajului tebnologic in regim dinamic; autometizarea unor misurdtori si prelucrarea rezullatclor Ja montajul prefabricalelor gi el echipamentului tebnalogie. ‘© Elaborares unor principii si metode wnice do efectuare a ridicavilor de oxecutie © Perfectfonarea metodelor de observayii asupra tasilor 5} deformattl- lor diverselor obiecto si a terenului in xonele cu constructii, automatizarca misuritorilor eu transmiterea la distan{a a informatie), formarea de modele matematice penta prclucrarea observatilor gi do prognozore a deplasitilor. © Construiree in continuare « instrumentelor, dispozitivelor si movanis- relor de topografieinginereazch caxe sh permité mecanizarea si automatizarva misurstorilor topo-letogrammetrice, sau execotarea acestora in conditi speciale In conclusie, oe problema de éctualitste rémine automatizayes mésuri- torilor de inalt® precizic si in conditil gle, precum si perfectionarea proive- taeii gi tehnologiei pentru asigurarca topografies a luoririlor de constructit montaj gi a montajuloi echipamentului tehnelogio. Mu 4.3, RIDICARI SPECIFICE DE TOPOGRAFIE INGINEREASCA 13.4, DOCUMENTATIA TOPOGRAFICA NECESARE PROIECTARII 1814, CERINTELE $i CONTINUTUL DOCUMENTATIEY TOPOGRAE! Elaborarea proiectelor de construc necesita 0 dooumentatie topo- rafict diversi, al clrei coninut si volum se datermin& prin acte normative 1155); (158); (160) Documentatia topograticd nacosara proisotanii eupriode ~ hin topografice cu teritoriul in care so aflé zona destinuts consteucti- Jor la seara 1 10-000... 1: 100.000; —planuri topografice Ja sciri mari si foarte mari (1:5 000, 4 :2.000, 4: 1000, £500, 17: 200, 1 400); ~ profile longitudinale si transversalo alo terenului si eussurilor de aps, planuri hidrografice ale runs, Iacuritor gi litoralului maritim, profile geclo: ive si geofizice; — profile si scheme ale sistematizaril vertioale gi ale rofelelor teliniec- cediliéare (apa, canalizare, euergie rlectricd, telecomunicatil, gaze, tenmoii ‘are ete) Din materialele cartografice existent tn arhiva propriului institut de proicetare sau de Ia alte institute se pot obtine, de multe ori, date initiale necesare elabordrii studiilor preliminar® tehnico-economice, folosind planurile si hirjile existente Ja soara { :5 00)... 1 : 100 000. Planorile le scdri: mai mari de 1: 2 000 st invechese foarte repede, deoarece confinutul Jor mu mai eorespunde ca realitalea din teren; de accea pentra ‘ obtine asomenea planuri sint necesate ridiciri specifice de topogralie Ingine- veasci; in anumite situali, planurile existente pot fi utilizata pentru proiectare, numai dupa actualizaree lor. tarfile topografice de stat la scar mici so folosese pentin fundamentares tehnico-economic’ « proiectolor de edi de comunicatie si constructil hidrotehnice, iar pe harlile topografice 1a sciri medi se fac studiile $i proiectarea prealabila a acestora, Planurile 1a sedri mart reprezinti baza topografici petra elaboraree proiectelor de constractit in lovalitati, a intreprinderilor industriale, nodurilor hidrotehnice, podurilor, tunelurilor ete. Proiectarea in detaliu necesita planori de situatie le scdti mari i foarte mart de un anumit specific. Acett» planuri se objin prin ridicdti topografice efeotuste special pentru avest seap. Planurile de_situajie servese ca bazi tapograficd numai in perioadele do proiectare si de executie a construofie}, spre daosbire de planurile cadastrale 5 plamurile de executie, care se folosese in tot timpul exploatari Planurile de executie (cu constructiile terminats) se objin prin noi ridicdri ‘topografice, deoarece la terminarea constcuctiei elementele de planime dispar in mare misura sau se transforma, spérind noi constructii; se transform mutt si relist teronolat prin sistemetizarea vertical a suprafetei %Gorinjele de precizie ale plamurilor de sitnafie pentra proiectare se refer adesea la pozitia reciprock a contarlor 3 obiectelor invecinate; precizia Plenului in raport cu punctele de sprijin geodosice inijiale se posto accepta Imai mict, De aceea, sint caruri cind planurile de situate 1a sears mare (de exempla 4 :2,000) so obfin prin ridicare topografici avind o rojea de sprijin, caleulatit pentra e satisface toleranjele unui plan lao scar mai mic& (1:5 000). Corintele reprezentiii planimetriei ef altimetriei ne planurile topografice Js soar mare se referd Ta. [91]; [96]: precina, fidslitaiea si dralieren pla- nnulai, cate shut gi fectorii care influenjeses elogerea sedrii planoll (=) si echidistanjei curbelor de nivel (2) S.3414, Precizia reprezentivii planimettiol. Aceasti precizie numité fi procizia’plamutui de situatic, precizia hazei topografice pontru proiectare Sau procizia ridiedtli topografice est data de eroarea total de pozitic pe lan conturelor si obiectelor fap de punctele de sprijin din apropiere. Mé- Fins erri| medi ptratice totale cst aproximatiyacceag! (9) pent diferite metode de ridicare le scari mari (1: 1000) gi 1 :5000) fiind ogali ou £0,2... 0,4 mm la scara planvlai, In cazul planusilor la sciri foarte mari {:2000...1: 100), se arata in Iuerarea (80) of mirimea vrorii medii pi- ‘ratice totale variacé in limite mai largi in fumctie de metoda de ridivara Pentra proiectare are 0 deosebite important& precizia porte! reciprooe Jn plan a elomentelor de planimetrle, care se admite aproximativ de acoeesi valoare (:£0,3 .. 0.4 mm) pe plan, de exemplu, pentru scera i 1500 accasta corespunde 10,15 .. 0,20 m, Cu oft scara planului este mai mare, cu abit va fi mai mici pe teren eroarea de intocmnire « planului (adic creste precizia planului). Pornind de la aoeasta constatare, se poate determina scara necesaré » planvlui sau ridicdtii (Lm) deci se ctnoagte eroarea admisi in dimensivnile obiectului de reprezentat ime gi eroarea de intocmire a planvdui m2 (ty De exempla, pentru my = +0, esto 421.000, Broarea medio pitratick tctali (m,.)* de pozitie in plan a unui punct al coxturului se poate caleula en diferite inrmnla in funojie de dostinati planulai, scara yi metoda de ridicare topografie Pentru irtocmires planurilor Ja seara 4 : 10 000 si 1 = 5.000 (in extravilan) valoarea erorii medit oiale se poate calcula ou urmatostes relafic [2 mum gi m= £08 m, scare ridivaii m= be 7, (12) unde: m, este eroaren medie de posite pe plan a punctelor cele mai apropiate sle retelei de aprifin ponte ridicare (Ge admite m=} 010... 048 1); mg —eroarea medie a misurétoriler din toren a care marime dopinde de inttrumertde si metoda de sidicare (se admite m2 0,t0...07 mm); 1m, ~ eroaren medic de raportare pe plan a punctelor de sprjin si'a punote= + me Eom +m corel ‘ecertor I uizerea notion de erase made ptt 6 Jor corturului (se admits mt 040... 0,48 mm); mg — croara medic de desenare a conturusilor (se edmite my = :b 0,08 mm): ml, — eroarea medie Gatorita deformatiei hinted planulai (se admite my 0,29 muy Uitimul tarmen component (eroerea m,) poate lipsi daet originalul plane: Joi ests intoomil, pe un suport nedeformabil. Totodats, cind se obtin prin reproducere copii, de pe originalul planului se mai adaugi Ja relatia. (1.2) si eroarea meiiie de ebjinere a copiel planuiui prin reproducere de pe origina Int plamudai (me~-t 0,20 mm). Eroarea_medie pitrativi total my are o serie de valori determinate in Inoraves [96]. Astle: ~ daca erorle punctalor de sprijin m, sint neghijebile gi eroarea de raportare @ punctelor my este minima, mirimea erorli medii totals m,, pe originalul nedeformat al planului est= iy, = a 0,20 mm (taoretic) qty 020 0.40 mm (practic); — pe copia planului objinat’ prin reproducerea dupé original se {ine seama si de etoarea datoriti deformatiei hirtiei planuloi si in acest cae, mic rimea erorii medii totale esto myx = = 0.55 mm pe plan, Eroarea medie tctali de pozitie a punctubut pe t2Ten Miya, corespanzi- toare erorii medi totale de pe plan m, se determing, in funclie de scare plan: Inj (1:7), en relatia cunoscuta: Menen = My M10 [m0], a3) Abaterea admisii A sau tolerante este dublul sav triplel valorit erorii medi patratioe totale din toren, adici N= 2 Boo ay De exemple, daci eroaren medie admis im poriia contureor Tinie dare pe copa pl nila cate mpg O40 rom, toleranfa este: Ay = 2 x Oye 9 noe TOLD we tO, ‘met ar pentea couturee inortante x clarexjmate people planta mafia tleanes val: Aye 2x OO Xm x 0 = O80 HT © TO, In mle Eroarea malic toatd de posite my, « prnetudui de contar pe original pla- reudué fa seard foarte mare (1:2 000 w. 1 : 100) s9 calouleazi ea relajiaMabilite Ae 80}: vine Ene we (15) lunde: m, esto eroaree medie pitratio’ de vidicare a punctolui; m_ — ervarea edie pitratic’ de cartografiore (raportare) a punctului: m, ~ eroarea medie pétratioi de desenary (gravare) a onginalului de editare « plandlu © Froarea matie de ridizare m, a puneiului este provooats de: — eroarea medie de pozitie @ punctelor retelei de sprifin de le ridivare — ppunctele poligonatisi de teodaht my(mig, 2+ Lorn|100m} ~eroarea medio de pozitie mp, a punctelor de sialic sau a punctelor in dramuires takimetrich (numita i eroarea medic @ panctelor suplimeatare ale retelei): = eroatéa medio de poritie a punetelor conturului cares ridiol mye. tunel: 8) aDacli ridicarea detalilor se face de pe Isturile sau punctele poligonatiet do teodolit, stuns) eroarea my, = 0. Erorile medii de positie a punctutui de detatin (contr) datorit metotei de ridicare sint provocate de ererile Ja miisurares dinvoliilor pind Ia punet may, sila misurarea distantelor ping la punct m,. Deoareee directia si lungimnea se determin’ independent una de alta se post serie: Mp, = a Vy + mi a) Pentru ridicarea supraielelor legate prin mai multe divvetii (aliniament suplimentare, respactiv prin punct> de static tabimetrice, se va tine searsa Ge eroarea medic de pozifie in plan a acostor puncte m,,. Atamci, eroarca edie totalé de pozitis a punctulue de contur ra, datorita metodei de ridicare se caleuloaza cu relatia 8) ‘Tabela 4.1 contine precizillo de misurar cu diferite instrumente topografice, iar in tabela 1.2 s-a caleulat preciaia posite punctului de contur in Tunctie de metoda de ridicare, Daca valorile i, din tabela 1.2 sint dopasite, se considera ei sau objinat «ori grosclane. Din datcle numerics ale masuratorilor topografico se pot caleula, coordonatale punetelor ridizato 9i distanjole dintre puncte. Coctdonatele si distan. ole sint folosita apoi de proiectant penta amplasarea de noi obiecte. Deel Tidicarea topografici la scari mare serveste nu numai la intoomirea. plonulei ‘topografic, i st ca baz’ de caloul pentea proiectare, Pentra a cerveta dav’ ridicarea eorespunde cerinjelor precizici ocputs dle constzuctie, se porneste de la fartal 8 pentru proicetarea de noi chests legate intro ele, proiectantul solieftd ea ridicarea si dea o precizio de. ceuti. metru*. Ca notiune de ,precizie de centimetru® se poate folosi aici in general valoarca erorii medii a unui punct <3 cm, valoare oe poate fi consid rati chiar eroarea limitd ce trebuie si fie wapectata Ta determinarea coords natelor gi distanfelor. Din tabela 1.2 se observa 8 coordonstsle so determini eu o eroare medic de punet mm, de la = 2.5 em la + 20 em. Deoarece eroarea medic a unei dic. tante m, corespunde cu eroarea medic x prnctoloi de Ia eapttol oi, adios m= my (6. $1422), distanjele ee se determina din coordonate. sint alee ‘tate de’ aceeasi eroare medic m,.. Valoavea maxima af, din tabela 1.2 arata 8 precitia de centimetra ceruti de proiectant nu post, fi atinea de niet © metoda de ridicare, si ck precizia decimetsicd se reslizeaz’ numai ta doud retode de ridicare imetoda radieri ou teodolitul si panoliea de ofal i metoda radiorii cu Redta 002); la aceste metodo eroarea de misurare a distantot nu dopageste 10 om. Pentru construotii izolale, Ia refelele telmico-edilitare sila constructiile subtsrane precizia decimetrick este satisficct are Valorile m, date in tabela 1.2 reprozinta precizia necesarl, tsoroticd (ovon zea Ja care ne puter astepta). Pentru compararea Tor ou valorle practice, ‘tutorul lucriti (80) a efectaat o serio de experimentati ale anor tezultats ‘conduc 1a concluzii ce se verificd in anumite condifit gi ou rerultatolo obtinate in Tucrarea [33] 18 Tabata 3.1 Proctela de masuare ou deri fastrumente de misurane {8 ] Grates magi de mlsuaee RAH! fees dustrumental | marron | | i | Beker ex poste 2,090 angie de ofc: = micurare Guba ev open favestior ee etalonare, {eesperaterty tine ralstrare o Sngur dat, Aplienree. coreticr, | eta 002 | BRT 006 ub 020/50 abla 620/100 1 Tatela 1.2 Presiia porfel ponotutl de sontar fy faethe de mistage de rivers [80] | Metoda absclsor s1 ordonatcien feehar co prime’ spangled |e | an ‘eto aie mys 2 | i totter pangs ae atl (Gere oer tenei) wari | sie | 20s | as teodolit eu panglied Ge ote) (Giri coreetit) | Woe (att Redia 002 | (aor, 2° BRT 006 | Vo e ia.3 £12 = Dane 2950 m \4 in Datta ot00 \y 26 = Bahia dace | eg ay so (y= 2180 em 19© Eroarsn medi de poste a punstnlat datritd cartowafior’ san te aportarea punctaiat me. Raportarea te\siel de spriin {punctate te peligona ds teodolt i panctelosuplimentane do statis) sia punter de deta ‘mod nomial, soparat de vdicare huorisil de teren) Cu coordonatogeeful restangular de preciso VEB Carl Zeisn Jone posta abjineo eroare medio de oestogratiare-m — 0,01 ama pentru putetels 4 spijn gi punetels determinate prin coondanate rectangular irs sublet de patrate se abtine © prin do cartagraiere m, — =O, mm pentee. punt tele rejle. Gx dispositival de precizi de raportare polart (eocmouatoeetul polar) f obfine petra: punctole de detain o eroate medic nts = 2 te nase Davd s-au raportat punctele relelai si punctate importante ov coowlanato: seeful rectangular, precirie pontee inttoaga raportare af + OOF SOs m, 015mm, iar cind rejeana de spy esto: jin © fost raportati en gabloanole de pitrate, precizia “OAS = 30,18 mm, In prectisi se admits pentru erosres medio de raportare mirimea m, = £02 mm : * Eroarea medi a unui panot datorité ridicdtit m, se include im eroamoa odie de raportare m, pe cate © rairegte, Rezulté deci ed eroarea mois totale dle raportare m,, tinind aeania de seast (1 #n) va I Me AE THE, 9) entra scara 1 : 500, finind seama de eroarea edie de raportare. ma = = 402 mm, metodele optime de masurare sint: radierea eu tahimelral eu dubla imegine, motoda absciselor gf ontonatelor gi radierea vu tahimetrel cu diggrama, ou condijia ca distanta sf nu fie mai mare de 60 Envarea medie de mésurare (ridicare) @ unui punct ate valoarea m, = = 10 om (v. tabela 1.2), iar eroanen medie taal de raportare devine = 414m, ‘alos care favo ca numero proeotant sfc satsficui de precsiaplenihi Ja seara 4: 50 " aad a Ponte sci mai ana vt: 500 sn po flo tahimetreo ev dl imagine sau motode asckeln 5 ononstaor (Gu conifia mas pro» Catan Peniru raportti special, oa de exemplu fandatia nei une, preciza Poste fi sport folosind urmatoral proves de lucra, ridisasea sso bree prin mtodn radirt cu teodolital et eroaea odie my = hi ne ak efectueze calculul coordonatelor rectangulare ale tuturor punctelor ridinate #8 taportaea orvirut panct st a fard eu coordonatografl do prvi, Deoareoeerostea medio de raportay mg ~ -t 0,30 mm pe plan. Asemenea planari se executa la sednile 1: 2000 sit 75000 gi se Folosess la proiectarea sistomatizéti de ansambin a localititilor mari, ca planuri de ansamblu pentru proiectare, la proiectarea Juerisilor hidroameliorative ete, 41.3142. Previgia reprezentinit pe plan a relietulu, Aceasté precicie, nv- nit i preciia bazei topografioe altimetriee sau precizia ndicatis nivelitice, se caractorizeark prin eroarea totalé do determinare a cetel unui punct cup’ curbele de nivel trasate pe plan, Broarea medic pitratic& In determinares pe plan a cotei punctului my flat intro douk curbe de nivel vecine trasate pe plan depinde’ ~ do eroaren medie patraticd de pozitio in plan curbei de nivel my pro- voeata de procisia nivelmentulai; ~ de eroaren medio piratica de positie pe plan a curbei de nivel m, pro- vvooata do preciziainterpolisii curbelor de nivel (la. trasarea ye plan a cutbe- lor de nivel prin interpolate intee punctele cotate). Reletie ove mat general esto In acest ca ig = Vi (1.40) sau dupa Koppe: my = (a+ 6-48), (ty unde: a este un coeficient ee caractarizeazd eroarea de pozitie pe plan a cushei de nivel datorita preciziei nivelmentului; & —coeficient ve caracterizeazd eroarea de pozitie pe plan a curbei do nivel datorita precizieiinterpalaeii cusbe- Jor de nivel; a —umghiol mediu de inclinare a terenulai Eroarea_medie pBtratiod (nm) este influenjat& de precizis nivelmentulu ‘dic8 de influenta a doi factori de hazi: eroares medie la determinarea ecte! reperului de nivelment de sprijin i de eroaren medio 1a ofectnarea misuri- ‘orilor din teren pentru detorminares eotei punctului de reli! (punct cotat) Relafia generali care pune in evident toli factorii care influonjeazi oroarea medio patraticd de repterentare pe plan a reliefului (m,) este: (1.42) des ms eat erouea medic de doterminare a cota repereor de spin (baz de ridicare) care se poate accepta egal eu my — =! 0.005 mz my — exoarea aedie « misuratorilor pe teren la determinawa diferen{élor de nivel ale puncte lor de relief fa de reperad de nivelment cel mai apropiat) care se admite Ja ofectuarea nivelmentului geometric, egal cu my = =- 0.004 1a; dact se insu ‘eazi valorile erorilor my fi mg se obtine erooren medie mi, in detorminarea otei punotulai de relief" din relajia (110); m,—eroaren ynedie.patratica de generalizare a relifului, care esta dati de relat r,— + ov7 — unde 9 est coeficontul de influenté a erorilor tntirplétoare din relajia (1-13) 411 — distanta dintre punctele de relief nivelate; my — eroatwa medie. patratios 23a in 3000) | 205 | 02 [1200 | 2 | oe eta | 3 | fg io | S bot bie | 100s de raportare pe plan a punctului de relief, care se determing eu formula: mg =e my tE a, in care my, esto eroarea de poritie pe plan a punctulul de nivelat, ft # — unghiul metiu de inelinare # terenului; m,— eroarea medie de interpolare gi desonare a curbelor de nivel care este dat te formula: m, = tm, tga, unde m, este eroaree modi la aprecierea si Ia desenarea curhelor de nivel pe planar, Tabela 4.4 confine valorile erorii modil totale m,, pontea teren ges (<2) si penta planul la sear! mari utiizat Ie proiectare, Dia gral de formule practice penta ovalusree preci, reprezeatani reliefului prezinté un deosebit interes acele relatii deduse pe baza studiilor Si experimentarilor care jin seama de factorii prineipali Gare influenteasi sccasti precizie i anume: scara ridicanii, echidistanja curhelor de nivel $i caracteril terenului. Dintre avestea se menfioneazs ~ formula dedusi de V. D. Bolgake [12} y= so [e unde: mg este eroaea medie pitraties tn determinarea cotei punctului dup curbele de nivel; — coeicienl care caracterizazt Influenterorlor Inline plitoare de generlizae a relifull (asperiafile topogratice)anupra previa Fidichnit (penta terou yes = 0.01 0012); L--distanta diate puncte de relist (Punctele cota, punetele .pichei"), iu m; E—~ echidistanye nor. ‘all (do bast) « curbelor de nive,"In m? ivy panta mie © tetsnutes my — eroaren cotel punetalul de rele! {in tiedie 'm, = 208 003 'm); ‘myx — aroaren po plas Sa postin punctull, a efre co se deiarni in mode mS Li mm; n— momitonal seb riche plantas, “Tonle Pocomandaté-de N.C. Viduev [90] My = (OA9E + 0,006 n+ fgg) [10] (144) ‘Dupii acoste formule, pentru scirile planurilor 1 : 500 si 4: 1000 Ja echidistanta E = 0,5 m gi in teren $05 (ig, = 0.05), © obline eroarea “medic my ~+ (0,08 ..0,10) m, © influent foarte mare esupra preciziei ridiclisii ia detaliu a reliefului © are eroarea de generalizare a microreliefului, care aste influengata do earac- ‘eral torenului si de desimee punctelor do relief (eotate), Pentra planarile suprafetelor din zone de olmpie, se executd un nivolment pe pitrate ett laturile de 20... 40 m, eeva ce conduce la 0 eroare medie patraticd de generalizate A) Et mcm Ba (13) a de ciroa Sem, Dava distanta dintre punetele de relief oregte de n ori eroarea de generalizare a reliefulai va creste de Vn ori. In Proiectul de normativ C.P.C.P. tebela 4 [155] sint date erorile maxime admise Ia reprezentarea reliefului prin eurhe de nivel in functie de categoria, ‘teromulni, de mérimea echidistanjei £ si do inclinarea medie « terenulti 1 49.14.3, Fidelitatea i detalierea plenului. Prin fidelitate so infelege sgradul do eseminare a repreventiii pe plan a tuturor sinuozitatilor contururilor planimetrei gi reliefului. Dacd fidelitatea este redusi se considera ed reprezen ‘area dotalillor planimetrice si a relefulni este generalizaté. Cu oft scara ple ‘oluj este mai mare, cu atit crost fidolitatea reprozentarit i devin mal miei generalizarile (,geometrizérie si neglijarile") Tinilor din teren. In cazul ridicdnilor la scdti mari fe accopti ca erorile datorité generalizirit conturejor clare 88 nu depigoasci 0.5 mm la scara plamtlui, fn apeste limite se admite neghijarea intrindurilor cladiilor sau inlocuirea liniel siomoase prin. Tinie frint, Prin detalievea (sau volumul-) pianului se injelege gradul de satusaie 4 planului ou obieetele existonte in ieven, a edzor reprezentare pe pln este ‘ecesara gi posbila 1a soara si echidistanta data. Detaliorea se exprim prin imensiunile minime ale obiectelor san ale disianfelor dintre constructiile ce urmeszi afi reprezentate pe plan. Cerinfa de detaliere se determin’ in vonele cu consivuelii odaid ou alegerea seri ridicési. De exeroplu, in cazul uncl relele dese de trasee edilitare si alte constructii, amplasate la niveluri diferite de dimensiuni mici (<0,50 mm), reprezentatea pe plan a aceate} relele cu distanta iotre axele ei la efte { mm, va solicita ca seara planului s8 fie heen 030 m1 0 Tnformatia cea mai amémunjitd, completa gi fideli despre teren se asigur 4 precent prin fotoplamun st oratotoplanar Precizia, fidelitatea si detalierea reprezentirii pe plan a reliefului depind 1m principal de miriaes echidistanjet admise intre curbele de nivel Cu oft scare ridicdrii este mai mare si ochidistansa curbelar de nivel este ‘mai miod, ou atit reprezentarea pe plan va fi mai fideli si detaliata, iar mérimile srotilor absolute ale coordonatelor si eotelor punotelor vor fi mai miei, adie precizia plamului va fi mai ridicata: dar, in aceeasi misurd va oreste costal Juorarilor gi timpul necesar pentru efectuarea ridicdrii topografice. De acees, alegoroa eodrii planului si cchidistaniei curbelur de uivel nevesita 0 tratare tehnico-economicé hine motivats. 181.2. SCARILE PLANURILOR DE SITUATIE PENTRU PRONICTARE Factorii care influenfeazi mirimea selvii planului necesar proiectarii int @ Natura probiemelor ce urmeazi a se recolea gi felul constructici ce se proice- ‘caza; astfel, planul de situajie poate servi Ia elaborarea planului general al constructivi (repartizarea in linii mari a obiectelor principale sia axclor avestora) sau pentru intocmirea planurilor si schemelor de execnfie de detalin; 25tot odati, planul de situatie este basa topograiica fie pentru proicetarea nnei ‘mtreprinderi industriaie, a unui nod hidrotehnic. a unor ansambluri social. culturale dintr-o localitale, sau a unei magistrale de dram, cale ferata etc © Complesitaten situajek si reliefului (obstacole, teren framintat, ape ete.) care influenjeaz claritatea reprezentirii pe pian a acestora © Conte wilizari in protect a constructor gi traselor existente (davt ramin sau se demoleazi eto.) In practica lurarlor de siudit-proiectare pianurile de etuatie eintocmese Je urmstontale soars = planul fa seara 4 :10000 on echitictanfa E = 4 ..2 m (in teren ses) si echiditanja F—5 m (ia taren montos) se iilioact pentru alegeren trae seelor muagistalelor (drum, cele ferati, cana, Tinie de transport al enersei slectrce et.) si a amplastmentolor combinatsor induetriale fl nle nodulor hidrotolnice ete, Ia proiectarea preliminara «marion eonetruciy Ta deter, ‘uinares suprafejelor s1 volumeler lacurior do ‘acumulare —planul la scara 1:5 000 cu ochidistenta # = { m (teren os) iE = 2m. sn muntos) este baze topografiog pentru claborarea schitelor Ue site. we a localitjilor, pontra tntacminen planuriior gonerals ale. construc= fillor industrile, la echiparea tebnicd a teritoilor, le proictarea magitra: Jelor do drum, de eale Terri, de canal otc 5 — plancl la seara 1 :2000 cu eohidistania £ = 0,5. m serveyte penta elaborarea proiectelor gi planurilor generale ale constructiilor hidrotehnice: i industriale, de drum gi cale ferati, a retelelor edilitare, la elaborarea detalii- Jor de sistomatizere din lovaliti « planusilor generale ele consteustiler din loalitat = planul la seara { :4.000 ou echidistamia B= 0,5... 1m este. baza pentru claborarea dotalillor de excentie in extravilan san pe cuprafea ox cate struotil putin, Ia intoomirea proicctelar de execu ale velellor ediiter, Ja elahoransa planului de detalin on trasocle de drum, cal frat Hi a noduedor feroviares — planul la scare t : 00 (esa mai mare sear « une ridiciri pe suprafoto ‘otinie) cn echidistanta = 0,50 m (ea E025 min teren plan eu pante ‘ici) 30 uilzenz In intoerires deseneor de exeoutis a construtiloe in Toes LDU si a constructor principale din Intreprindeile industsao i eu o mea dent do comunicalit la supralaté i subteran (retenwa edilitart), © poduni, herajelor mari to. ind interesoand eluststen reprezentarii dtalillor existonto sh proietate si nt alit prociia planulu, se pot exeouta died la sourily +00" 1 #1000 31200 a cl prc de devatane melo desi conepunrit feislion 4 34.000, 1152000 gh mspectiv 1:3) Determinarva goavlor planurior pentra proieotare a» face tie prin. veilic canes mri seit ales sau prin caloulul sei, pornind de la felon cunos. is, idlitatoa si detliona reprezontari) sau de Ta eeinjele yreoe Caloutul sodtii yinind seama numai de asigurares preciziei planului se face on relafia ({.4) sau cu una din relatiile de baza (1.3) sau (1.9) Decit trebulp avutit in vedere si fidelitatea reprezontarii, saleulul sedi pomoste de la eroarea maxim’ de generalizare pe plan (de obicei m, <0,5 mm) 26 5 siegorwa mivimii conspunzctoare de pe toron, do exempli m,<0,5 mj ents eeeste valor sone planed (£1) este am L000 Pentru a respecta gi parasnetral detalierii xeprezentai pe plan, de exempla pentrn soara aleasi de 1 : 1000, va trubui oa dimensiunea minima intre limile (punetele) de pe plan (de exempiu jj, = 1 mm) 84 corapundi pe teren tunel dimensiuai minime i, —1 m. Detorminarea scdrii planului se poate face {inind seama gi de preoisia admisi Ja proiectaren dimensiunilor objectului cel mai somnificativ, Se pune condijia ca precizia planuini topografic si fie in coneordanta cu precizia, admisi a calculelor (de rezistonta, geotehnice, hideaulice eto.) la proiectaree, ‘constructiei, Aceasti conditie se poats esprima matsmatic sub forma relatiel generale: Ha, bot, yn) unde: A este elemental (obiectul) eo) mai semnificativ ec so proiectoazi; 4, }, .. — valori obtinute din eaicule in timpul proiectirii; =, y, .. — valori obtinct> din mAsuratori topografice necesare nealiziri proiectaluis Conform teoriei erorilor, precizia caloulului elementului A din sistemul proiectat so determing ou avlatia etnosouta: nto (Bfepe (Rose (Bate a (2) (2 hZE eH aarvatte paotate ale tunotied ay an raport de variabilele a yay 3 gy Mg May My — exorile medii pétrative alo variabiieior o, Den BY Datele topografice nu vor introduce erori mari in calculele de proiectare acd se realizoazd condifia Lapaey =] In expresia (1.16) s-a admis coeficientul + +] 46) deoarece voeficiemtii mai mici L, -. condus ia cons intl de milore la misurtorle topogeaize, far’ a aves o onestere substanfialé a eficiomjoi in proiectarea elementului A. Realizanea eit mai usor si economic @ condifiei (1.18) impune analizaren, {in carul dat, « modului in care intervine fiecare factor topografie, adicd ale ‘gerea cea mai corespunzitoare a valorilor erorilor medi pitratice mg, my ale varigbilelor 2, y,..., 1a misurdtorile topogeatice pentru a asigura précizia dats a proiectisii, In Iucrarea [129} se di un exemplu de determinare @ soli planului folosind relafia (1.16) pentru elaboraree proiectulai regularizitii unui riu. Acceasi 7relate oo poste Tolosi si pentru proiectenea altor gemuri de construc, de exem pla ponte proiectarea unui ansamoblo social-altural dintr-e Jovalitate ete Continutal planurilor topegrafie a acané mare este stabil. in funoh de speciioul prosetast, prin normative elaborate do insttutele depertamen: tale de proiectare; atic, pontri locity continutal planurlor topogratice este prevazut in proiectu! de normativ C.P.C.P. [155], iar pentru construc- bile hidroenergetice, in insteuofimile tehnios alo Minioteruhat Energist Bless frice [182} 4.34.8, EGHIDISTANTA CURDELOR DE NIVEL ‘La intocmirea planurilor Ie soaré mare pentru proiectatea constructilor o deosebiti atonfie se acorda reprezentérii pe plan a reliefulu, devarvee cesta deternint de mulle or alegerea ainplasamentltconstructie! (suprelets sau traseul), traseele rofelolor de transport do gaze, petrol, energie electrics alimentare cu apd si eanalizart in extravilan ete. De asemence, fat de ro ‘teremului_reprezertat_ps plan se caleuleaza evtele proiectate ale cons tilor, pantele drumurilor j troseelor de alimentare cu api si canalizare, s elaboroazit proiectul de sistematizare verticala a suprafetei terenului ete Pontra reprezentarea reliofulul et, mei precisk g amamontita pe plan existh tendinga do a alego Valonrea minimnd « echidistante; vormele a eurbelor de nivel E, imsa valoarea admisi 9 eohidistantei va trebui st asigure sl preci ria necesat’ a ridicérit reliofuli Fasiorit care influenteasé alegerea echidistantci curbelor de nivel B sin ~ precizia reprezantisli reliefului po plan, carecterizatl dy wirimee erotit totale medii patratioe in determinarea ectalor punctelor pe plan, ty — carinjele proiectirii ~- mai ales posiilitetea Tolosiri comode planulai ou curbe de nivel pentru determinarea cotelor, pantelor, volumelor et Dupa [91] erorile maxime ale cotelor punetelor hazsi altimetzice fap de reperele de nivelment de ordinele 2—1V se admit de cel mult 1/40 din eohi distenja curbolor de nivel £, iar notnchierie maxime in drumuitile g poli goanele de nivelment — cel inult dublal valosilor acostor eror. Pornind de Ja Valorie mentionate, procizia reprezentri rliafului pe plan trebuie sé asizure ca erorile maxitme in determinarea eotelor dups euthele de nivel sa ‘nu depi- geacd in zonsle de gus (E: 2) pentra echidistanye E = 0.50 m sh (E+) pentru cobidistange E — { m, adied eroarea medie patratick a cotelors4 nv depAgeased My Sok O42 ma, respestiv mys + 0,40 m, Pe bata stullilion 9 expertinontarilor planuvitor la scdei mari, ridicats prin retode topogratico gi fotogrammetrice, eroarea medic pltratid de roprecentare 2 roliefului my, este [94] — pe plamirile In soara 1 =5 000...1 : 10.000 ca echidistanta curbelor de nivel E= 2 m, orosiva medic my — +. (04 4.09) m; ~ pe plamule Ja eeara 1:1 600.01 +2600 en echidistanja Z= 1 an, eroanes medio Miyy = (0,45 0,20) ms = ye planurile 1a seara 4/500 ..1 14000 ou eohidistange 2 = 0.5 m, eroares medi my = (0,08 ..0,13) m In toronurile de gos eroarea my este cia (B : 4) ..(E :6) din mirinooa echidistantei de bazk ; asadar, echidistanta curbelor de nivel E trebuie si fie do £..6 oni mat mare deciteroaren medio ny 28 Deck se admite pentru ridicdple cole mai precise la soiri mari vuloarea ‘rorii medii egalé cu my— 0,10 m, se objine echidistanja minimé a curbelor de nivel normale (do bara) egalé en E = 0,5 m. Numai pe acele teritorii plane ca terenurile inundabile, terosurile pentru aeroporturi si incinte portuare, onele asfalite din orage si din inciota intreprindorilor industriule, se poate admite ca echidistania cunhelor de nivel si fio egal cu £ = 0,25 m, In cazul metedelor de ridicare aerofotogrammetrice precizia reprezentiii seliefului dopinde de inilfimea de fotogratiors H gi este in medie pontru apa- ratelo de stereorestitutie [91] de (H :8000) ... (7 +4000). In acest. caz, echidistanja curbelor de nivel E va fi ogala ou: B= (Hf: 700) .. (H +1 000); pentru apuratele de stereoestittie de precio rida e adie ecidistanta E = (Hl :4 500), ‘Tease vision de nivel poi slovorstitli, dunt modell stereosopic 1 terenului, se efectueazd ou 0 procizio mai ridicati in comparatie ou repre- zontarea reliefului pe planurile topogratice clasivo, deoarece fieoare ourbi de nivel se trassaz pe plannl fotogeammetrio soparal si precizia trasdrii nu depinde de erorile de interpolare ale cmbelor de-nivel me, aga etm are loc le ‘twasarea pe planul topogratic. Curbele de nivel se traseaza precis in stereofoto- jrummettia aresir chiar pe versanistincol in timp ce ln riddle topogra ive clasice se pot reprezenta ool mult cotele crestei gi bazei versantului, iar Sn rest, curbele de nivel interpolate vor ardta o reprezentare intotdeauna cu ‘otul. schematic. Alegerea echidistanjei E ou Iuarea in oonsiderare a ceriajelor proicctari se seferd tn prinoipal Ja comoditatea folosirii planului panteu proiectare si a ‘efeotuirii diverselor calenle (determinarea cotelor, pantelor ete). Cerintele proiectirii impun ca distanta orizontali d dintre eurbelo de nivel vecine pe plan si fie de minimum 2... 4mm in terenusile cu paate mari gi de maximum 45... 20 mm in terenurile en pante mici (Loreaurile de. ses). Eebidistanta E normalk (sau de bax) a curbelor de nivel se calouleazi eu relajia. general demi, (1.47) unde: d este distanja intre dou’ eurbe de nivel veoine trasate pe plan; n — nomitoru] soarii planului; i —panta lorenului (pe linia de cea mai mare anti) intre curbele de nivel vecine, Deexempl, pentru distanla minima d = Sum corespomastoare wnet pante marl {= 02 lotee corbete devel vse 9e ite pouicu seat pnt 990 YeOGEeN SEMEL Ge ‘ab (20,9 m, lar pent Sotea panalal 127000, walogaes eehiistaatel ate 2 1,0 a Pe seotoarsle cu pante mics in terenurile ou miororeliet so traveazi curbe do nivel suplimentare la echidistana egal cu 1/2 Baus $i 1/4 Ea 1.3.2. REPEAUA DE SPRIJIN PENTRU RIDICARI LA SCARI MARI Schemele de deavoliare a rejelei de sprijin (baza topografica) pentru ridivivile spevifice de topogealie ingineroasod dapind de mirimoa suprafeyei {erent dillon, de existent, dimen st nataraconstreloe dep ‘toriv, procum side stara si precizié planolai topografic ca produs al idiciri). 29Pind tn prezent nu s-au elaborat in fara noustrii normative republican pentru ridicarea In sod mari (1 ; 1000, 1 :500} a suprafelelor mart si medii pentra proiectarwa diferitelor genuri de constructii; exista insi proiestal de normativ C.P.C.P. * [155] pentru intoemires planurilor topogratice ale locali- ‘agilor ot gi unele instractiuni departamentale din M.T.Te, M-E.E. [163] eto, Din literatura de specialitate (34); [80]; [91]; [154] si din practied, princi palele scheme de dezvoltare a hazet topogrefice pentru ridiorile ia sciti ‘mari (171000 gi 1 : 500) stat urmitoarele: — pe suprafote mai mari ea 25 km? rejeaua de sprijin planimetriea se ddezvolté sub forma unei baze principale (avisle de triangulati, trilateratic s poligonometrice ou goodimetre de precizie), o bazii de indesire [druimuiti poligonometrice de clasele I si I1** sub forma de poligonafii gi o baz do ridiease (druimuiti de teodolit, interseoti, microtriangulati); ca rotea de sprijin alti. austricd se dervltd 6 best principals (poigena|it de nivelment ty ones TIN) $i o bezit de ridicaro (poligonaiti de nivelment geometric do ordinal 'Y gi de nivelment trigonometric); — pe suprafete de la 25 pina Ia 25 ki? rojeaua de sprijin este format dinte-o basa principald (refele poligonometrice de clasele 1 s1 11 folosind geo dimeteule gi espectiv, din poligonatii de nivelment de ordinele IIT si IN) si © haak do ridicare (trasee de poligonatii de teodolit sau intersectil ¢ poligonatii de nivelment de ordimul V $i de nivelment trigonometric) pe suprafele mioi — pind la 2,5 km se foloseste numai beza do vidicare (erase i polgonait de tegdolit, interet,retesan topogratck de contrac formats din dreptunghiuri-patrate, poligone{si da nivelment de ondinal de nivelment trignomett Proiectarea ratelei de sprijin va trebui si asigure previzia nececard a lucré rilr de ridicareIa-un eost minim gi intraun Limp elt mal sourt Tn aoest sooy ‘pe suprafetole mari si mijloci (cele eu planimetric complext) reteaua do spr Jin so dezvolta in trei trepte (pe supratete foarte mari in patra Leepte), iat pe uprafelsle mici, baza se dezvolta in une-doua trepte. 1.821. PRECIZIA NECESARK \ REFELEL PLANIMETRICE Proieotarea lucririlor topografice de ridicare sau de trasare se bazeara pe oalontul preciziei nevesure (de agleptat sau teoretice), Pornind de la Loleranja ‘admis in normative, v9 efectuoazk 0 serie de caloule eu valotile evorilor medi patratico componente, iar in final se determin abaterile admise eare condua Ja alegerea procedeclor posibile de misurare pentra o anumité aparaturd iopogratica. © Pini ln apastie normativales GCP. sSmine in vigoare mennatival €. 11088 elaborat CAS oti proietal de nomativ G.P.GP. exstaeiasicarca m waligonometsa principal i socom ork, Sm sccepiat tots! clsitcaren pallgaonetriel tn elas (ye) fl it ura de specatste din alte trl, decarcoe +a. presupis cd poleonometla.insinresn oa ton extinders tn peoestaen gi cxeentia constructor dateittiiloselor de insane ee: onic dstangslr 30 Incaloulole de preciie nevesara .a priori“, tebe sh $9 foloseascd nofinnes statistics de abatere medie patratics sau ,standard* 6° in local erorii medi pltrstice m [100]: [149]; (150) . Jn manuaiele de topograie inginereasct nu este folosita nofiunea de stax dard sau ebatere standard, asa of, pentru o avgesibilitate mai larga se va uli. lisa. pi im acest manual noliunes de eoare medie patratiod In cul abaterit standard. . Tn conclurie, in cazul precizie! necesare, sub nofiunea de erori medit patra tige trebuie inelese abatorile standard ale mirimilor eorespunzatoare. Nojiunes de eroare tnedie pitraticg trebuie acceptat® numai in cazul prelucraii real fatelor misuritorilor efectuate (precizia objinuta, efectiva’ sau provizia ,@ posteriori"). La § 1.5.1.2 din manual se prezinti un exemplu de oaleu! al pro- Citic} neopsars eu ajutoral notiunil statistion de abatere standard «. Caloulal prociziet bazei topogratice pentru ridioérile specifice de topogratie inginovoases, ett gi pontra lncrinile de trasere va {ino searaa nu noma de erorile relative ‘ale masurdtorilor, dap in spocial, do mirimea absoluta erorlor ale cdvor valori maximo vor fi imitate do soara ridiearii sau do prooizia tra fini. Acaste conditit impun ca refeaue de triengalajio 88 ee proiceteze on Jaturt sourte, iar la drumuirle poligonometsice gi de nivelment #8 $0 limiteze Iungi- rile tor Dacil se admite pentru caleul schema de dezveltare a rejelei de sprijin plenimetrice im iret trepte, se deosebese — oa bazé principalé — triangulatia sau in Joeul el, poligovometsia exe- eutatd ew dispositive electrooptice de precizie pentru masurarea distanjelor (de exemplu geodimetral AGA, Distomat. Di 2 ete, sau pe suprafete mai 1niei, poligonometria de clasa 1 de precizio [54]; [94]; oa ac de indore ~ refel pligonometrice de elasee Ts, care pot fi inlocuite prin intersectit compensate riguros, patrulatere fara diagonale — ca bazi de ridieare —drumnuiri cu teodolitul, rejele de miorotrian- aula Ficuare hazii se dorvotta independent astfel e& eroarea medie patratic’ toteli de pozitie a punctalui finind seama de influentele erorilor medi ale mieuritorilor din fieeare treaptam,, ma, ma fi aw in ET mt (1.18) Erorile misuritorilor din treptele supesioare sint considerate ca eror le gateor inal anu le role de spin entra top nfroae (81 entra a reduce deformatiie rtelei provocate do aceste erori, trebuie ca erorilo din treplele superioare si fie de deri mai mici dest infivenja total « eronilor micuratorilor mig din treapta dati, adiod: (1.49) * Fieciol miei msuzate printer anon meted aparine del noepul un cacti de bash {ce valet poste intimpiteane aedrtwalaze medi rena este int preiia eae Amile faetanlle! esisié-« pron, obit i Independent de mseoritorle eevtuat, 31Pentru fiecare treaptis eroatea medic totalé AY in po: iia punctutui este: BM = mi 4 ma i ieulul eoeficientului de precizie ki riba (E+ z} (1.20) din care se deduce oxpresia gonerali pentru k= tae, 2h Ca erorile datetor iniiale m, s& aibi o influent miog, va trebui ca eroarea total M sk mn depageasci eroarea masurdtorilor Maar cu mai mult decll raaei- ‘moa preciziei m,, in determinarea erorii medii totale M, adicd: IM repas< my. a) Conform expresiei (a), numitoral din aelatia (1.24) se transformit tn: ME m iar valoarea cooficientului & din (1.21) va fi = (M mgs) (M — righ) 22 tte ty (8.22) Velorile admise pentra numitoru! expresie (1.22) oft gi mirimile corespan- itoare ale coeficientalui de preeizie & sint: 100 8 = 7 ka 100-29". = 420% 1.23) Din teoriaeroilor so gle of oroarea myn determinareserori medi pita tice Af este: L » (4.24) unde: r este numirul misuritorilor excedentare. Dacii $00 5 =t00 2. = 20% vor fi necesare + = 12 milisuritori suplimentare (oar ce 8 poate intlini 4 practiea misuritorilor), iar pentru 100 52 = 10% se objino r= 50 mi ‘ritori suplimentare (eax foarte rar in practic Din rolafin (1.24) se poate determin cu sith formula valoatea coeficientului de procizie fz ft In cazul dezvoltarii rotelei de sprijin in trei trepte, pentru o aceeasi valoare 4 coeficientalui de precizie I se obfine conform eu relajia generalé (1.19): (1.26) iar expresie (1.18) va fi: wampoee (12 unde: o=Pirest (128) Pentru k= 2, valoarea cocficientului Q-= 4,15, iar pentru A= 1,5; Q = 1,28 ote. Daci se admite cit eroarea medic pitraticd totals AY de pozitie @ punetelor bazei planimetrice este de 0,2 mm. po plan, stunci la scara plamului (1 : 7), ororile medii pentru gele trei trepte slat: Moan mo BO Moan (1.29) Pen plan lesan 500g = 15 te btn: my E5.Demt, mz = -b7.8 em; daci se admite k = 2.0 se obtin em, em, img = 224.4 en gi my — 8.8 om, adics procizia pentru temptele 1 gi 2 de dex. ‘valtaro a bazei creste. fa general, normativele accepta la ridicarea topozrafic& la soaré mare (11: 500) ea eroarca medio patratict in pozifia punctelor com- ppensale ele rejelei de sprijin din treapta 1 de dezvaltare si nu depageasea Ae lat erovile medi tn porn punstelr de indesire se admit n medio ie 5.8 om. In cazut drumuinior poigonometrice, abaterea medio pitraticd a punctului final mpyy este do 2.2.5 oF1 mai mare decit erourea medic patratica dupa compensate la mijlocul drumuisi; astel, parnind de la relate (1.29) se poate sore Mgaat = Bg ne 25 My (1.30) far neinchiderea limita (maxima) @ drumuiti A este: SD mgs 28 Mi (134) Dac se admite valoaroa my — £6 em, nelnchiderea medi « punctului final al drumuiii este mygy = 23 my~ 12,5 cm, ior neinchideree maxima va fiz A= 25 mye 2M em, limitele acestor’valori ajungind pind la 0,3 m, uuneori Of m. 33Lungimea edmisé (Iimita) a dramuiri.poligonometrice Z intre punotele de sprijn alo vojlei eo determing din condifia: alt LT unde: 4/Tyq, este noinchideea limita relativi « drumuii (toleranta) jar A— neinchiderea limita absoluta'@ drumuiri. Admifind valoarea —* ca" “Gagp Pentru can poligonometrici Prineipale din orage, Conform proieetului de normativ C.P.CP. [155}, peniru mirimea A ='0,4 m se objine jungimea L'== 8 km. Dacd ridicarea la goara 4 : 300 so executa numai pe o suprafat ried din suprafala Leritorinui destinatd ca amplasament pentzu o intreprinder indus tuialé to., oa buz& se poate dozvolta o relea lacala sub forma de reyea topo. galick dé oonstruchie (dreptuaghivr, pftrate), microtsiangulatie ete; ined saloulul precziei se face pentru intreaga suprafaja a terlorialatpornind 4e la scare principald a ridivinit acest, Projectarea role de sprijin pentru ridicitile de topogratie inginereassa ‘eebuie ai abi in vedere nu numai corinjele pentru ridicarea Ja sears mare, ci si posibiltatea de a fi utilizati i la aplicarea pe teren a axclor principale ale constracfiei; in acest scop trebuie calculaté preciia necesard i aleasa forma rjelet cod mai convenabill. Duck» prevde florea reli gla tr sare in detaliu a constructit, abunci proiectal refelei trebue a fink Seamna in plus si de cerinjole ca baz de trasare. (1.32) 1.822, PRECIZIA NECESARA A RETELED ALTIMETRICE Pe santierul de consiruetii dezvolterea curenti a refelei de sprijin altimutrio te face prin poligonais de nivelmentgeometso de ondincl fi 9 IV, Pe suprafofele mari se aleituiese si poligoane de ordinul II, Refeaua altimetrics se folososte ca baza pontra ridiodrile 1a sori mari (4 :500, 1:4.000), ou echidistanta minima x curbelor de nivel B= 0,30 m (sau E = 0,25 m), la elaborarea gi aplicarea pe teron a proiectelor de sistema ‘izare verticalé/a! tetitoriuud, inchusiv I Mlenioilo de trasare in indltime & construatiei. Proiectarea rejeloi altimetrinn po gantierul de constroctio are in vedoro sigurarea pantelor minimo la constraivea sistomelor complexe de rejelo edit ‘tare, In acest sens ae admite ea eroare limita maimea Ak'— 4.30 mm in eota reperului.in Jocul cel mai slab, dupa compensaren bazoi altimetrice, fata de punetu! initial al bazei. Le dezvoltarea reelei de nivelment in trei tropte ou erorile limita Mh, (Ja nivelmentul de ordinul 11), Ah, (la nivelmentul de ordinal 111) gi Alyy (8 nivelmental de ordinal TV) s» poate scrie ‘Ale = Ahiy + Alin + Aly. (1.83) Pentru calcule proalabile so folosese relafii aseminitoare cu cele do la (1.26) (1.28) adiea Any Sint Shy Bly = ABE; hy = Att = St 1.34) 4 tunel: (1.25) unde: (1.36) o=Je+ae1 a 9 isis « conficentlui de presiie A 1.5 (rmpeatv, = 1.28) si Ah<30 mm so obfin urinitoarele erori admise in cotele compensate ale reperelor de nivelment de ordinele: bay = | Be an Ahn = og Ah an Neinchiderile admisible ale drumuitilor f; sint egale cu dublul valorilor acestor erori. Din aceste relatit se deduc Iungimile L ale drumuirilor de nivel- ‘ment inlre reperele de ordin superior de pe gonticrul de construotie, adica: — in nivelmentul ds ordinol IT Le p= Te Am 889 47h fing = 5VE; =e = G8 88 7K, 15,6mm 24mm ° Atunci cind nivelmentul de ordinul 11 se dezvolt& ca poligoane inchise, fri 4 se sprijini pe punctele de ordinul 1, lungimile drumuitilor intre punctele nodale se admit de cirea 10 km: ~ in nivelmentul de ordinal TE A 790 100 Figg = NONE; b= $3 mw t0 lem; dacit prin nivelmontul de ordinal IIT se_aledtuieste 0 re{ea independenti, atunel lungimile tronsoanelor intre punetele nodale ale poligoanelor ae admit, de L=7 km: in nivelmentul de ordinal TV Jungimnile tronaoanelor intre punciele nodale in poligeanele de nivelment. do ordinul IV pot fi reduse pind la 3 km * * Jn tara moosted mn sint Inch peeves! ofsakeatuprs ent lunglniertronsgnelor Inte punclele nodale ale relelcir de niveiment de iferte ordi, 354.825, METODE DE DEZVOLTARE A RETELEL DE SPRIJIN Dezvoltarea rojelei de sprijin planimetrice prin. metodele triangula- ‘ici s4 poligmometriei do precizie, In care misurarea distantelor se face ct disporitive eloctronice se trateazii in cursurile si manualele de specialitate (13); (55); [154] oft gi tn normativelo in vigoare [158]; [159]: [162] Paint 3h anumite particuluritati dintre care se mentioncazi in continuare ocle Tosi importente 1.3.2.3. Triangulafia, Refeaua de triangulatie se dezvolta in dou trepte [155]: ca rofea principala (core avaperé tot teritoril looalitafi, eu lungiesle lturilor intze 3 517 kim) gi rofoa sooundard (care indeseste pe owe principal Ja care lungimile laturlor sit intro 1 si 3 km), In Jocalitals ejelele principale sint formate din triunghiusi, din patrulatere eu ambele. diagonale olservate sau sistem centrale. Refelele secundare siat formate din triungbiuni, pol goane sau puncte determinate prin interseot Rejeaua de triangulatie se proiecteazi finind aoama de utilizarea ei si Ia lcririle urmitoare de trasare gn ridicaroa do exoeutie, repartizind punctole pe olt posiil in afara zonet viitomrelor construct. Din gauza laturilor relate scurte intre puneiele de triangulaie (1.7 kan) se aeorda atentie determintrs lementelor de centrare-reduetie (en eroarea medi pltratioa de --) «3 mn) Rofeaue se compenseazd in dova sisteme de axo de coordonate (de stat si local — al constructiei). Practiea intocmirii rotelelor de triangulatie hn orage i pe matile santiere de construc a uratat of eroarea toedie patratioa do pore fie reciprocll a punctelor acestor relele esto de citea 43-5 om. Dact exist posbilitatea, refeaua de triangulatie se inlocuieste. prin dru snuiri poligonometrice de aceeasi precizic, Ia care laturile se masoara cu dispo. sitive electronice de previzie (geodimetze, distomate, ‘elurometre) Drumuirle formeaz’ poligoane inchise ou laturi de Iunwimi 1.9 km si distantole intre punetole nodale do circa 5. $0 km {94}. Condipile si model de aledtuire gi calcul sint aritate in luordrle (43); [154]; [135], [163} 1323.2, Poligonometria. Poligonometria se utilizeazii ca indesire a ‘ojelolor principale (ca trasee izolato intre puncte de ordin superior) si en relen de sprijin independenta, care inlocuieste triangulafia {sub forma poligoanelor Inchise care avoperd toata suprafata) Conform proiectului de normativ C.P.C.P. [155] retelele poligonometrice din localitats se impart in: rejele principale (care se sprijiné pe punctele de ‘tiangniatie) gi rotele socundaro (care ac aprijink fie pe punts puligouonetrice principale seu pe puncte de triangulatie). Reeaua principale se caracleri- aeari prin: netnohiderea relativa himitt e&re este de 1 :20000 .. 1: 25 000, roared medio pitratica de misurare a unghiurilor de £8" (49°), lun gimile drumoinlor pink Ja 3...8 km (dack este in ‘zona consivuiti, Tespeotiv, neconstruiti a localititi), lungimea medie a laturilor Intro 200 si 500 m, Rejeaua seoundarit so caraclerizeazi prin: neinchiderea relativa limita intro { +8000 si 4 : 15.000, limitele lungimilor drumuirilor intre 1.5 si 4 km, eroarea medie pitratied de masuraze a unghiurilor de 12" (1-5"), iar lungimes medie a laturilor de 150 m. Unghiurile in poligonomettie se mascara ex teodolite optioe de precizie neinchiderea unghiularé limita in drusnuine (poligon) este de waximum: Jim fy = 2 mp vin, (1.38) 36 unde: my este eroatea anode ptratick de misurate a unghilorcomespunas- {or elas poligonometrsi ior n--numirul unghivior ator se misoarl ou dispoitive electrooptie mick (dislomate et.) prin tahimotre paralasticd, sau ov fire de iver. ° in terturile deseoperite,poligonometria poste fi Inloouita prin aga-nomt= tole rele, analitie (81. Aces sot relele de microtsiangulaie formate din Ianjuni ead refele compacte de trianghiun Ta care laurie au Tungimi euprinse ints 150g: £09 mm, in Rnoli do ease de poligonometeie pe cae 0 iloetiogt, Th teelleanalitin se asoar’ minimnt dwt baze Gin 0 fn 10 trong cu protzia corespuneAtodre. clase! poligonometriel. Nelnehierle in 1i0n- fhiurl ou tebuie at dopteasct =D mi (1.39) Drumuirile cu tahimetre autoreductoare de tip Redia® Zeiss Jena (sav DE-RT Kernete.) pot inioeui drumuirle poligonomettiee secundare. Aceste tahi- rmetre miisoaré distantele orizontale eu eroaren relativa limita de ciren 1 5 000. Preciaia de misurare se poate méri pini le { : 7600.1 : 10.000 dae in valorile distantelor misurato so introduc eoreetii datoriti variatilor coeficientului tahimotric in timpul misurdrii, provocate de oscilajile tomperaturii aerului. Determinarea corectillor corespunzitoare se face Ia o hazii de eomparare de 420 m, marcati pe teren; Iongimea acestei baze se mésoara atit cu firul de invar (pe sectiuni eyale cu lungimea firului), ett si optic cu tahimetrul respectiv in conditii diferite de temperatura. Din compararea valorilor se obtin corecfille corespunzatoare distanfel misurate pe teren cu tahimeteul auto- reductor pentru gradioniul de temperatura existent In momentul masuréri. Formula practica pentru valoarea erorii medii patratice m, de masurare fa distanjei D cu tahimetral ,.Redtat este [62] DR (1.40) undo: a gi ¢ sint coeficionfi (a = ¢— 4,1 em); in relatia (1.40) distanta D so. exprimé in hm, iar eroarea my rezulti in em. Pentru a= c= 1,1, relafia (1.40) se transforma in m,= bl yDE BR (1.40, a) Gind Iungimea de miisurat este D > 150 m, aceasta se Smparte In segmente aprozimativ egale, care vor ft minurate pti fiveare, Ervarea edie mp de miisurar 2 distantei totale D formats din n segmente este: (1.4ty Le ulilizaren centririi fortate se poate renanje la coeficientul a, iar relajia (Lal) devine (1.44, a): Din formula (1.41, a) se determing numérul de segmente 1 (valoare intreag’} in care se poate imparti o lungime eunosculd D pentru o-eroare medie de miisurare dati: my, 3?ind tahimetral si mira se afld instalate in puncte intre care exist o dife- rena de nivel A, precizia misurdrii distanfei D seade. Formulele care dan valorile erorilor medii patratice la masurarea distanjai m, si la determinares, diferenjei de nivel m, sint pentru tahimetral autoreductar (62) my = Kemg 5 (1.42) my = Romy VPPE TR, ‘unde: covficien\ii tahimetrici A’ =k” = 100 pentra unghiul paralactic, 34: m* — eroarea medie de objinere a eitinlor pe mira otizontalé’ ou verier (my = 3: 0,25 .. £037") Poligonometria paraiacticd cx mira de inoar de 2 m a cbpitat lang ris. Pindire in Inerérile de topografie inginereasea, inelusiv ea inloouitoare & poll onometriei principale 1 secundare. Exist un numar mare de scheme de amplagare a mirei de invar (adic& 4 mirei de baz, = 2m) sia bazot ausiliare 0 fayi de distanfa orizontala do determinat. D, In lucririle (62); [454]; [107] sint sintetizate rezultatele experientei din productio si a cervetirilor privind folosirea paligonometrietparaluctice in construct Formulele erorilor medii patvotice my la miisurarea distanjei D_dopind de schemele adoptate. In cucu! figurit 14.0 (mira agerata la capttul distantel) se diferentiaza expresia (1.43) in funotie do variabilay, admi{ind cd lungimen 6 este constanta (baza beste doterminsta pros, cu eroarea ted my < -0;Liam) Da tagt, 2) unde: b este Jungimea mirei de invar (} Atunei Bot aug 2m), iar y — unghiul paralactc Fig. 1.4, Misurarea paranetich a distant * x tanga sin prezentate tn sistem sexagesima) exemple namerlee eu vole unghlalare ale precisel neessare,deoszece in literatura, majordaten seers In valerie admis ale Dreclaet stnt ate in nce seem, 38 ‘Treoind Ia erori medit pitrative se obtine: 2m (1.44) sau sub forind relativa 1.44, a) undo: my este eroarea medio pirat Ia mAsorarea unghiului parlastic Wie pspectiy aed 32), 9 facto Ge tenaonmae sn naant ab eae, p= 200 365), . Cea on chtncl din Higuva 14, & (mire agosald la milo! distanei) os cull srr tnd my la tnisurarea dstanjel DD, Dy. porte ela feagia () rial entra fecnre sgn? nib = mbt my ( > Mire b fiind aproximativ Ia mijlooul distan{ei D atunci D,~D, = ‘my, iar relatia devine: my (1.45) san: (1.45, a) Pentru Tungimes bazai } = 2m, relajia (1.45) eapati forma: My = 0177 DE. fan}. (1.45, b) ‘a misorara distanjoi Du basa ejtitoare 6 eect It capial dita ei fig’ dea gO) ele lol ata (hg 12,0, orien ptrties te delemint adembluter, pomnind de ie formulele cave dan distant orion 5 asa —— ind bee aula 820 ofl capital distant’ (ig. 1.2, «)formala onorala pentru distanta D (pontra 200 otg 2 (otg rs + tery, (4.82) 40 Prin construinea schemei paralatice in toate punclele dramuité 1, 2,3. (ig. 12, },latone se determin de doa ov, Acostfaptasigurt ait un oda Sigor all misurdtoror, cit qo cresere a precziet msouritonor-cstanfelor oo aproximativ JB on. ° Unghiuile 9 By sat de obisi apropiato de unghiol dropt 4 erorle risuriniacestors infuenteazi putin asupra precise determingyi lature Gromuie. De neeeg I estimarea retail scheme! e poate Tolot 0 forms simplest de plocae D Doig Bel (1.53 7 8 tote re (1.33) din care, conform teoriei erorilor, so deduce relatia pentru eroarea medie rela tiv de determinare a distonfei (nipiD), adioa: (ey }+ (zy (154) (in 2 Deoarece inghiurle parslactioe av vari mici e poate admite siny,=4 tins sina aye2 Sa lia (1.54 eon in GI-GY+GEy eer ue) fay engi de nisnae« pir prac 98 er-ereeys un “Lungimea mirei de invar la etalonare se determing en eroarea 2 = 1:50 000, marime care se poate noglija, asa ci relafia (1.58) se transforma im mp my a Pate (1.57) Pentru determin duble ele Iatoor: me) 1.5 (an 4 Ge) DacA se admlte ch my = 4.9% gi k= 12 (penten daze ajutitonte b= 24m) se bine AimgiDy = 113000 (piDjgat ~ 1: 2600 Din acest exemplu se vede i acenst lactiea asigura precizia poligonometrie ‘ului do normativ (155) schemé, utilizati Ie dramuirea para- principale din orage, conform proieo- a— Gind basa ajutitoare 8 se amplascazi la mijlocut distanges (tig. 1.2, ¢ relafia pentru caleulul distantel D este: aia ¥ fotg Je D (te tote , (1.59) unde: Legh. 2 Mes Baza sjutatoare 0” se determing proviorie la inceputul minutter ou relafias mini provizoriu la inceputul misuratorilor 20,6) ise amplaseazii cam la miflocul distantei de determ inat (D Soul pe aliniamental 43 ou cher topegrati og Shes Heveactic din figure 1.2, ¢se determing distentele D, pentru ,browrea medie pitratick my de determinare a distantei D cu formul 4.59) 80 calouleazd analog ca le tchome din figura 1.1, bs so ajunge le elatias seolFeGTF own auulouz. Dupe saplcaw ae objine Tunginea. co ma Tavera Jaca ejtatoae din (1.65) adioas | MESS 8 mal vores penta pentru b = 2m, entra acoasi previo de mésurane m, a unghitlor parslastcey sa valoare aprosimatty egal acral ee (1.62) conde k Poligonomaria cu dispositive eearonice de masurat taturile (de tip tele- ae optice — de exemplu, geodimetre, distomate, gi de tip radiotelemetre, de exomplatlrunetee): Dijon clacton ie mista atanee utilizar din coin oo mai mate in alltuirea moelelor de spejin, In riicaren g.mzare din on oo ma mare ltteer de sp, nie La dezvoltares zai topogratiee de pe gantira tare bazsi tapografice do pe santierele gi trasele de construct fn cazal poligonometrie ingineresti se flossn tlometrele option de. dferde Presid, de exemplu, Distomat Wild Di 3, eu eroawa medie de -2(5 min Breit de csemp Wild Di 3, cu eroaroa modie de (5 mm -} 42 In oe privegte proiectaren refelelor de poligonometrie inginereascd se remared serie de considedai teoretice cn implisail de ondin precio, care nu depind de inlonele ulate la masoritor Aste © ca rezultat al numeroaselor cexeotari sa stabilit ci provizia determi- nirit ooardonstelor punctelor prin metoda poligenometrieg depinde nu numa {do lngimes drumuit ei side forma ei: la eceeasihmngime a laturi de inchidere troares cea mai mie8 in poritia punctului final va fi in drumuirea rectliie, $v ervare mai mare va apdrea in drumitea tn forma de semicere si eroarea coa Jai mare vs fi folro drumnire in form de patrat (199). Datorta avestui {apt, in reylele do poligonometsic de precizie ridicatd, nu se recomanda projectarea poligoanclor inchise avind mai molt. de 6 visfuri, deoarece In acest ‘az seade sim{jtor preizia elementelor nemdsurate ale poligonuiui, respectiv. a diagonslelor {1}. Eroarva m2 lungitai a diggonalei poligonului, eare uneste wunetul initial / ew oricare punct j st eroarea my 2 unghiului alaturat acestei iagonale, se determini cu ajutoral expresilor (1); 7am aes FY Qe 8 ‘unde: ms, esto eroatva medio patratiel de misurare a Jaturilor poligonalai im — etoarea medie pitratio’ « unghiurilor compensate din conditia de figurd; ‘ny E— coardonstele.punctelor poligonului intr-un sistem rectangular local, 2 care ax oste orlontata. in lungul diagonalei poligonalui; 1 — unghivrile dd orientare (do dirsatio) ale laturilor in sistemul local. Formulele prezentate ‘ford posibilitatea de @ apresieinfluenta erorilor coordonatelar punctelorpoli- fonulti, care servese oa dato initia, asupra abalerior longitudinale gi trans- Yersale ‘ale deumuinilor ssoundare (stu de clase a Ul-2); aceasta permite ca le roinetare si se aleaga figurile optime de poligoane; (4.69) © © influen{& mai mave asupra preciziei unei dramuiri frinte (eurbate) ‘6 au erorile mésordtorilar unghiulare, Marirea preciziei mésurdtorilor unghiu- late tn drumuirile trinte combinath en wullizarea une} metude de eumpesrsace Tiguroas duce la miegorare influenfl erovlor sistematve lo misurtonlo imiare ; © pentru micgorares erorii_ transversale tn drarouirile poligonometrice inte s-4 propus [45] ca sh 8 misoare dizvc\ii suplimentare in fievars punct al drummini, Aceste direotiiimpround eu Jaturile drumuirii formears un lan de triunghiuri intinse. Daoa traseul drumuiri este aproape rectiliniy, atunct unghiurile asoulite ale acestor triunghivri sint atit de mici inclt ele ae pot ‘misura ou micrometval optic do la dispositival de eitie al teodolitului. Ceroe- ‘nie [45] au ardtat cd in acest ear, eroares transversalé a uel drumuiri for- ‘meta din n laturi, se micgoreaz’ de 6,8 Yn ori in comparajic cu eroares unei ‘ruin poligonometriee obignuite 43© in drumuisile poligonometrice valorile misurate, attt laturile oft, gi unghiurile, sint corelate {64}. S-a stabilit c& coeficientul de corelatie intre renultalele mésuratorilor liniare este mai mic de 0,2 gi cH aceasta dependent poate fi neglijata Intre rezullatele misurétorilor unghiulare existé insk 0 Jegituré mai strinsi. Erorile, conditionate de influenja acestei conexiuni pot fi micgorate prin mérirea numérului laturilor drumairit in care si se efec- ttueze misurarea independent a orientari (eu giroteodolitul). Corolatiasta- Dilitd intre orientiile misurate ou giroteodolitul find mai mick de 03, de asemenea, se poate negiija. In Inerarea [418] se arat& of, in comparatie ou refeaua poligonometrie obignoiti, eroarea valorilor compensate ale coordonatelor ponctelor in drumuinile azimutale (toate orientarile. laturilor sint determinate prin masurare cu giroteodolitul) de aoveasi forma si intindore se miogoreaza on 22%, eroarea omientarilor laturilor gi diagonaielor — eu 27%, crorile lungimilor Jor — cu 13% (cind precizia masuratorilor directe nste aceeasi); © in refelele de poligoane erorile unghiurlor gi Jaturilor dup compensare se micgoresei foarte putin —eoeficientul de micgorare fiind cuprins intro 0,9 si £0 [126]. Preciaia de determinare a punctelor unci refele depinde in special de raportul & al preciziet masuritorilor unghiulare si liniare si in moi ‘mick isuri de metoda de compenssre. Pentra k<05, metoda de compensare, in general, mo are important’ practioa 13.23, Metoda patrulaterclor fri diagonate. Se foloseste 1a dezvoltarea. dazei in zonele construite, in paduri, pe malul riurilor, punetole retelei de Patrlatere find amplannto pe sirdi, ye pole, pe un’ mal eau pe ambele maluri ele cursului de epi ete. Metoda putrulatereor fairs diagonale, elaborala de I. V. Zubsithi (152), se tlizoaad atit la indosiea retelei de sprijin pentru ridicarea planimetried Ja scar mare (in zonele mentionete mai inainte), ot si ca baz toposretica a relelei de construct (pentru determinarea coordonatelor rectangulare ale Virfurilor dreptunghinrilor san patratelor din retea). To langol de patruletere (fg. 1.3) se mésoaré toate unghinell, elte dowa Jnturi in patrulateral initial (laturile porneso din acelast virt) siin patrulateral final (pentru control), iar in restul patrulaterelor, numai cite o laburd. Laturile se mésoard de obicei prin tahimetrie paralactick (eu mira de invar de 2m) san electrooptic (de exemphu, eu distomatul). Laturle nemasurate pe teren se dedu prin ealeule (fig 1.4), unde din masu- itori se conosc marimile unghiurilor orizontale din punctele A, B, C, D * AB @ FB Fig. 1.3. Lanful de patruatere fed diogonale. Fig. 44. Patrulateral tors iagonae 4 si laturile aid, Pentru determinaren laturi c= DC = DE+ EC, se ealeu- Jeazd valorle aegmentelor DE gi EC din triunghiurile corespunsitoare formate in paralelele EF gi BE. Avanci: beam (c+D) Deas A, Wa a canes (1.68) jar lature a= FP} Pp = teeter (1.65) "nD Precizia detormindsii laturii ¢ se objine prin diferenfiorea expresiei (1.66) in funetie do variabilele din formula, adica Cio Lit [ aa Dupi diferenjioren gi ondonarwa termenilor se trooe a erori medi pie trotice; acceptind egalitalen erorilor-medit le masurareaunghiurilor y= My mem My = M8 -Obfie itm Gli fant Amb + int (C 4D) oo A de + Bb%cos"(C + D) + ct-eos* D — Bhe- os (C+ Dy eos b)(™)'b (1.66) co reprexinttoroarea edie pltratied m, tn determinates latari ¢ a petrule- feral, in eazl unghturlor'4, C-q D necomponsae, Provadind in mod analog. pentru lature dr din expresia (1.65) se objine tn Fiat ng faint omg int (A 4D) nf aot 4 Dahon (AED) 4 con D = 2-0-0084 + ByoonDI( 2H] (1.67) De regula laturils patrulateralut se calcula’ ea valorlo compensate ale unghiurilon, adicd valorlo-sint dependente gi erorile edit ale laturilor, far 50 obfin din rezolvarea fuoiet de ponders, aw 0 forma mat comple Jn acest a2 so utihznart formule simplificate In funotio de fori patrala rulat apropiaté do droptanghi sam patrat, Atel, pontru patrulaterul apeopiat de dreptanghi, caz care se iniinoste dos in practi’, ororle medi patratice in determinarsa laterlor sat [91) (1.68) inh = nb + 02Hey-eher eye +e In lanturile de patrulatere apropiate de dreptunghi (v, fig. 1.3), in care compensate din conditia do figurl, oroarea medic de determinate a laturii celei mai dopirtate «, este egal cu (4.99) m+ Sar/ =. (1.70) iar tn Janfurile de patrulatere apropiate de p&iret, eroarea medie in determi: narea laturii celei mai depirtate a, este egald cu: (eye ny sata a 30000) “ ay 15000 1.3.23. Motoda intersecfiei lateral. Se folosesle in acclesyi condifii ca si metoda patrulaterelor fara diagonale pentea dezvoltarea bazet pentra ridi- citi In sori mari, in principal, a vailor lurilor elt gi In zouele coustrulte. Motoda elaborata de A. 1 Durnev [49] a fost partioulari- rat de G.S. Brongtain{15] ub rumnele de interseetie topo- gvafiet ou tinghiuri paralace tice" ca bar de ridieare tn intravilan. In motoda A. 1. Dumoy, trasent drumuint (fig. 15) 8 Inlocuist misurarva laturilor {ou exeeptia a dows lator 5, 51% din capetele drumiti} 6u daterminerea lor prin calcule; Ineritile de teren con. stau din mésurarea ett teodo- Tital_tn toate punctele dru- muir 4, B, Cy... a unghive rilor orizoniale ‘dy, By. Al si Bi formate de latte rurme- Fig. 15. intereciententd ea fasceule ain ook iti precum gi dintre laturle ‘riunghir. Si vizolo etre puncte oarecare, 46 numite puncte laterale P, si ‘san puncte ation Drept puncte lateral se ale fio" wannalzear els puncte existente sau oreate special, care sint vizibile ‘din punctelo éramuiris, de exemplu, antono de radio, turle, odin, eruci de. bise. ict, lize gf somnale topo. ‘rafo-gecvlezionexistonte,ba- lize transportabileete. Pune- ‘ele Iaterale pontra control, cea porwoki db. punete Py gi Qu. sint. amplasate fis “pe Ambele parti ale traseulai drumuinit (ig. 1.5, a), fie pe aceeasi parie a trasoulli (ig. 1.5, B) Dirwotile din punctele dramuirit le punctele late- vale Tormeaza un fascioal de intersectie; in. functie ‘de namaral de diroti intro ddus in fescioulul de inter ig. 1.6 Intereefe Interald oo fassicle din tel seojie to vor forma fascionle pate tonghioi, eu cite doua triunghiuri . (Hig. 15, @ gi }), ow tei triunghiusi (fig. 4.6, a), ou patra triunghiusi (a. 16, 8) ete Tn rejeana de intorsoctie formata din fasoioule ou otte dona trivnghiuei (fig. 15, a), langimea later i @ traseului drumuirié se ealculeaza de doua ori, aplioind’ tearema sinususilor: sin Apssin (4p + By) sin Ayala goa + By) ‘Ha (Ay + Bi) ain By sla (dy + Bp 85 sn Bug Sin ApeslnAz 4 Biysin Ab stn Ag + Bie), 73) ‘an (AL Biya Bim AF Bw in Bg De asomenca, in fiecare fascicul de interseofie se pot sorie doud eonafii de conditie — ecuatia de tur de orizont (condita de sumé a unghiuritor in jurul unui punet}, de exemplu in figura 1.5, e — punetul B: (By) + (Bi) + (A) + (AD + = 05 @) — cenata de pot (conditia acord de Tatu), de exerpla: stn (4y + Bp an Asn (5 + sin By Py sin Ayo sin (4 + Bi)vain (4 + Bain a1Se calculeuzit media Jaturilor drumuiti si a orientarilor laturilor 0,, por nind de Ja Valorile cunosoute s, gi. Apoi, punctele centrale A, B,C, Dy. .N se trateaza ca 0 drumuire poligonometrici, iar punctole laterale P,,'P,” Py,” P, 80 Oo QrianQa se determint prin iterblie oainte sau Fadi dub si tiple. Se obtin astfel, coordonatele rectangulare ale punctolor amplasate pe trei sinduri ale refelei; prin aceasta se asiguri o bari topografica pe o fsie de teren de litime suficionta recizia elemaentelor determinate (s, si 0,) in cazul unei rejele libere so calculeaza eu relatile [48]: ponte lature i a refele 5 res = mleg + m8-35(@ — pentra orientarea avestei laturi 6, mi, = mi + mb Sn — 1), (1.74 unde: my, este eroarea medic pitratici in doterminares logaritmi ituri 5, (in unitati ale logaritmlut eu 8 zecimale); my, ~ervaree, modi pire: ‘et im doterminarea leturi niin s,; my — eroares modie patratied de mist rare @-unghiurlor Ay, By dy By din rejear CB Bhar By dani RTO «) in care: 8 este varitia logaritmului siausului unghiuhui pentra 0 variatie ‘acestuia ou 1"; — mumaral teiunghiurilor(figurilor in faseieul: r — num ul fasciculclor de intersectie de Ja Jatura initial’ pind In latura cu numirul é5 ‘ma $i me, — eroarea medie pitratica in determinarea oriontirii laturii.s,, respectiv, latura inifiald sy. De obicei se misoari in rejea Iungimea ultimel Jaturi s, a drumuisi crientarea acosteia 6. Tinlnd seama ea apare o conditic suplimentard (acord po leturd) si of orienfrile rejelei se compenseaza (acord pe orientare), precizia determin elementelor 5, si 8 va eneste aproximativ eu V3 4.3.2.3.5, Metoda interseefiei cu unghiuri paralactice. La aceasta metodé, ponctale drumuinii By, By, By, By... fig. 4.7) 96 fixeard pe troluarul surdai, lar punctele laterale (ajutitoaro) sf, gi N, pe eelilalt trotuar. Punetele au titoare AM, se marcheazi po toren, iar doasupra lor se centreario yintd de vizare ig. 1.7, Inerscefle x ungbunl paralatie. 48 pe trepied. Punctele ajutitoare .V, nu se marcheazi pe toren, ele find alese {in apropierea punctelor 4, in scopal controlului si cresteri preciziei masuritorilor. De asemeneo, in punetele ajutatoare N, se instaleaza o {int de vizare pe trepied. Unghiurile paralactice se mésoari ou teodolitul eu eroarea medie patra tick my = £ 0,7. 1°52" . 5°), iar unghiurile §, eu precizia corespunzi- ‘oare_poligonometriei' principale sau secundare, died mp==-+ 5*(8*) sau #10" 02... 15°) In drumuire se masoara in prealabil leturile si ovientarile initiale (sy, 64) si finale (5, 64). Laungimea laturii s, se determing din relafia. sinusurilor in triunghiul cu virlul in M, ang th (1.75) a (+ Baby, fia doua valonte a laturi ey ce deduce din unghiurle misurate spre punotul sas, Sets +8) (4.5, a) iar din cele dou valori se ia media. , , Pentru ealculul precizici se ponte admite of yyxyii sty2yh precum 5i.B,=Bi si B,~Bs, deoaroce punetele ajutitoare vizale M, si iN, sint apropiate unul de altul. Atunci, eroarea medie patratio’ in doterminarea valorit medi a laturii s, este egalt ou [9] (2) = (2) + deter, — steers + BoP + eter ots + Ba Gt “+ [eter ia (4.76) +B) + ota (re + Pentru lantul ou figurile aproximativ accleasi,eroarea medic in determinarea laturii Oarecare i este [94]: (B= (2) tote — tac + Pia (YE + + eta ++ Blan}, 7) in care ea Iuat valoatea modie & funcfiei unghiurior. Deoarsce unghiul y=4... 7° (&°...6°), iar wnghiul 690", se poate noglija in relatia (1. 77) influenta termenilor eu etg (y + 6); atunei, eroarea ‘medie pitratie’ in doterminarea valorii medii a laturit s, va fi Cy-E7 +(B fours =. (1.78) 49Dupi compensarea lanjului intre cele douit laturi de sprijin (5, si 5), Tate medio in Jeu! cel mai slab (mje) vai epal (pentra aumatul jatuilor irapar): es ol al aro) GD De exemple, fr fine seama de intents cor dateler infil (ig), penteu vaorde m= kT, y= BAlete y = 10) 4h 9 = 9 se obtine: (Fae ae =a Precizia determinarii coordonatelor punctolor Jeterale M;, My, .. (care se determinit prin intersectie inainte) este apropiata de precizia puncislor dru- isin By, By astel i i punetelo lterale vor putea fi foosite ea band la ridicare gf irasere, fa 4.33. METODE DE RIDICARE LA SCARI MARI 4.994. RIDICAREA AEROFOTOGHAMMETRICK LA SCARK MARE Provedeul cel_mai_modorn de intocmire @ planuriior do situate cu corbe de nivel pontra studilproievtare in construc este sdigeres sete fotograsmetrick le searé mare (1 71.000 sin anumite situefii £300) 8 ter ‘oriului respectiv [of], In prezent, prin metoda invegrata se realizeand redaota rea automata a planurilor de siluatie, obfinindy-e printeo singur operalse sti planimotia, It si rleul zoned aerofoLogafiate, Planimetria se explores sub forma fotogramelor redresate diferenjial (orvtotograme), iar elf ul oo de. are es profile cA sogmente Be i ie) de nivel la un agregat ; le exomplu, sstemele de aparate. produse de fabriclo Carl Zeiss Jena ‘Topocar-Orafot-Orogra. Ta eompartic cu metoda.univorals Ge exploatere (cu folosrea aparateior de restitnjie precise, de exemplu,stereoplanigrafal sau stereometrograful ete.) metoda inlegrats este de 2.5 off tai Tepid De asemenea, prin matoda integraté se objino gi modell digital at Wrepulul (care are 0 oosebitd important io optimizaroa, proioliti saLematizies Verlioaln a’ tarenului), inclusiv ‘coordonatelegeoderice, ale pussiciee ears ieeead [9 00) (on). in folegrameiria_analtict t ilineaxi pe lngi aparatul do restitutio. storwoscopiod de. precise. dspocitive. de throgistane” masurare Hr eael automat. La aooasti metodé se misoard soparat le on atereccumparater coardonatelo gi paralaselo punctelor pe steroograme, cu cate apo se ctleuleau automat coordonatele modelulvi stereoscopic gi coordonatale, geodesiee de Punctelor corespunzitoare. Coordonatele codificate objinute se folosesc Pentru redactarea planulat de situaic eu cunbo do nivel la seard mare eu ajc, ‘oral unui coordonatograt ou condoere prin program, procum sin alle S00. Dur, inginereqti, ca: proivctarea unor construchit (alogerew.trasculu! optim de drum scale ferata otc), determinarea elementelor pentrn eplicarya pe {ere a goxetlr, care docompltare«obctlo cost nelae pe fol 30 In orage si pe teritorile intreprinderilr industrial se poate folost motoda fotogrammotric: andlitie, Precizia planurilor la searé mare objimate prin aceasta metoda este de 1,5... 2 ori mai mare decit « planurilor obignuite, ‘Tot pe teriteriul eu construofii industriale, 20 . 40% din volumul Incr rilor de Fidicare aerofotogrammetricd Ii reprezinta identificarea pe teren si ridi- ‘area de completare a abiestelor care mi sint elare. Folosind punctele bazei {geodozice si punctole de reperaj ale cbror coordonate sint determinate analitic Inara in prensa Ge explain al fotogramsor, we dtorning prin rmetode topogratice (masurarea distanjelor, radieri si intersetli) poztia cbiee twlor neclare, a capacelor eiminslor retélelor edilitary ole.; se procize justejea desenirii soolulus cladirlor tinind seam de proeminenjele acope fulai si comnigelor, so stabiless materialely de construoje, tipal imbrkedminti, Srumarior, Jenuiniile strsllor ete. Planurile Ia soar mari ale zonelor cu contururislabe, ale uneilor inundabile ale riurilor gale zonelorintens construite se intocmese si prin moda de ridicare combinatd (planimetria planului se tatoemeste prin proeedeul fotogrammetric, jar ridioarea relicfului §i identificarea se ofectucazd pe fotoplan, in teren). 1.22, RIDICAREA PRIN FOTOGRANNETRIS TERESTRA ‘Metode se utilizeazdi convenabil pentru ridicarea la scar’ mare a zonelor muntoase, a versantilor si terasamentelor meri gi in general a zonelor foarte avcidentate, inaccesibile pentru alte metode. Bazele de fotogratiore se amplaseazi paralel eu suprafaja de ridicat avind in vedere posibilitatile de Iegare topogralict, 1.898, METODE TOPOGRAFICE DE RIDIGARE Ridicarea detaillor la sear mare (1: 1.000, 1: 500, 1: 200 gi 1: 100 — pe suprafeje mici) im zonele cu constructii (din localitati, intreprindert Industriale, noduri feroyiare, incinte portuare, eetoporturi etc.) necesita un ‘Volum mare de luoriri gi o vérficare atenti a mlisurdtorilor din teren gi a cal culelor, din cauza numirului mare de punote ale constructilor existente (la suprefatd gi din subleran} si a procizit ridioate la reprezentares acestora pe plan, In prealabil trebuie intoomita o bara de ridie si drumuiti cu teodolitul) si nivelitiod (poligonat de ordinal IV sau V). Fajadele clidirilor, conturele constructilor importante, situalia strizilor si arterelor, drumurilor urinal, linilor principale de eale ferata ete. se ridic& de pe laturile drurmuiritor do teodolit prin metadele absciselor gi ordonatelor, interectilor liniare gi radiorii; distanjeie sint misurate direct ou panglicile ruletele de ofel cu aplicaree. sau nn a eorectillor si In caz de necesitate, on te- Eimetrle optie 3 electrooptice, Relieful se ndich prin nivelment geineti. dotaliile de pe strizi prin profile transversale sau in situetii particalare, prin radiere de niveiment geometric de ordinul V sau tebnic. Planimetria gi relieful din interiorul cartierelor se ridicd cu tehimetral ou diagramé seu tahimetrul Jlanimetricd (interseotii de nivelmont geometric aLRedia etc. Se misoari gabaritele constructilor si clidirilor gi se intoemese schite de teren, Ridicarea in zone eu coustructii pujine seu in extravilan se efectuenzi tahimetric sau eu plangeta topografic Distanjele misurate pe plan mu trebuio si difere de cole masurate pe teren Ja control, cu urmitoarele valori [91]: pe artore, pe Tinile din stafille de eale ferati etc. cu + (0.3 mm - n), jar In interiorul eartierelor 41 in zone cu construc ‘tide mai micé importanya cu +: (0,5 mm - n), unde n este numitorul searii pla- ula Ridicarea niveliticd a suprafotplor ou inclinare mick se exeouta prin nivelment geometric, iar tn regiunile aecidentate, prin nivelment. trigoaometric, Distanja dintre’punctele picheli (puncte colate) pe plan se admite de cel mult 2 em. 4.3.8.8.4, Metoda radierii. In punctul A (lig. 4.8) al laturii de sprijin AB. se muaoari unghiul 8 sdistanja s pind le punetul Cde determinat prin teloda Datorité erorilor de mésurare a unghiului si distantei, in loc de pozitia reali C, se va determina pozifia eronati C’ a punotulai, deplasat cu valoaren AC. Proiectia segmentului AC pe directia BC” si perpendioular pe ee va exprima abatorea longitudinala As gi transversal Au a punctului C. Eroarea medie Patraticd m, de pozitie a punctului C va fi mj = mt mt (s) unde: m, este eroarea medie pitratieit Ia misurarea distanjei s; m, — eroarea medie patraticd a deplasinii transversale. Eroarea medie patratici a deplasirii longitudinale s-a aveeptat egal ‘en eroaree. m, Eroarea medie a deplastrii transversal m, se determini eu telafia: m= PBs, oy unde: ms esto eroaren medio piitraticti de misurare a unghiului 8, iar ¢ — fac~ tor de ttansformaro in radiant (g* — G00", y= Ada ‘Atunci, relatia (a) devine: ADI mJ mgmt [2 sf. 4.80 ; (yam \ In expresia (1.80) s-a neglijat influenta erorit de porite a panctal de spin, 2 ca i ¢ Toute mic te report cu erie mau ge ‘Admifind principiul influentelor egale ale ATs csorilor de inawuras, rorlta: yee BOI me ig 18. Mldearendetallorpani- fine 6 tn) metrics prix -metods adler, D 52 Pentru o valoare data a erorii medii pa tratice m. de pozitie a punetului Cee tre duie determinat prin metoda radierii, se poate calcula precizia necesara de masurare a Jungimiilaturii si unghivlai din expresia (1.81): a rn) & m= me id wy) Fl. 1.9. Ridlearee tailor pat me (182) etree prin msloda abeteoe $f * ordonatelon. eo De exemph, entra ne = 41 em, = 50.0, se obtne mp os tae sa (oy) 1333.2, Metoda abseiselor si ordonatel se misoaré pe aliniamentul AB abscisa AD cularei D, unde s-a canstruit anghivl dropt (2 — bi). Pe direotia porpondiou. Jarei se misoord ordonata D¢'— sy pini in punotu) de vidieat C Eroarea modie pitratick de pozifie a punctului Cimc) se doterminé ex relatia: "A ome ea punctul initial A (lig. 1.9) pind la picioral perpendi + mi + (Bas {4.83}: unde: m, m,, siut erorile medit patrative de misurare a distanfelor, mp — cronrea medie pitratici de misurare a unghiului drept; p — factorul de trans formare in radiani De exempoypentra my = my, = Leth = 2500 m 5h mp = 8% se obtine mex = 20cm Pontra o valoare dati a evorii m, in positia punetului de ridicat C si admi- {ind principiul influentelor egale a erorilor componente se poate calcula. din expresia (1.83) procizia necesard Ia masurarea distantelor gia unghiului drept, Ja fel ea la metada radieni 1333.3. Meteda interseetio} finiare, Din punctele A gi B (fig, 1.10) se mdsoari distanjele AC = si BC =a, determinindw-se ponctul C pe teren. Distanfele orizontale a gi nw vor depisi Iungimea unt rulete de 20m. Eroarea medie patratied de positie @ punctului C(m,) se. determina ‘ox formalay (1.86) unde: m,, m, sint erorile medi pitratice de misurare a distanfelor « i 0, iar y —unghiul din punetul de dotorminat C (unghiul de intersectie). Mirimea unghiului y se obtine din triunghiul ABC, ‘in funetio de Jatnrile triunghiului rT . fa) Fe 100, Ridearen Siny "2 Vea B@—9) ) qetattioe ‘planlmetrce prin metoda terse m care: p= (a+ b+ 0 tie nae. 53‘De exempm, act sn trunghisldreptomghie toss! lature nkrtecte nae a0 ra erie mel patratice mc “£1 eM, se obline mez 144 em, Pentra 0 valoare daté a erori m, in postia punctului € yi admilind prin. cipiul infuontst ogole a erorlor componente, se. poate calla, dinate (4:84) proviia noobsard In madsurazenlaturilor a i, la fel ca la elellte metode de ridtare ¢detalidor paietroe, Dotalii privind proctia metodelor topografioe do idicare Ia svar mare vy. £1341 9 [155) 4.34. RIDICAREA RETELELOR TEHNICO-EDILITARE 1.344. CLASTFICARL; CARACTERISTICI Ridicerea in detaliu a reelelor tebnico-dilitary (gubterane) existente are drept scop determinares in pian i in iniltime a posite’ acestora(traseul in plan gi In profil, posiin si sectiumiletransvortale ale eaminslor de savond, ciéminelor de vizitare si altor instalafit anexe, tipal, adineimea, Glameteuly ‘material eto. al fiecbretcategori de re\ee) In preaent rejelole tehnicoediitare sine intrun mumar mare (de eltera zeci de tipuri) in lungul unei artere stradule, Pentru exploatarea. normal 4 construchilor, reconstruclia sau extindstea lor este neceser a ave. planuri precise si complete. Lraseclor si instalaidor edilitare in care af so Feflecte teat shimbiste complete o ay evils, Totus, tatdeana els teach ridicarea. do exeoutie @ relelelor edisiare In transoele neacoperit, in vederea redectinii planurilor Ia soara mare cu pozitia lor. De aveea, tic ree oo transforma ulterior intro problema complendy caro necesit Tolosivea de aparaturé si metode speciale. Precizia ridioési in plan este aproximativ aceeasi pentew toate calegorile do refele. Po terenunle co consteus\it eroarea medi pitratice de pore reciprocd a trascelor gia trasoalor faba de fundafile construchiilor se adraite de (0,10... 0,15 )m, Pe teritori neconstruto qi ode acees on 0 elon Fant do irasee, aceasté eroane poate ajunge pind la 20,30 m. Preciziaridieari in inaltime a traseelor depinde do corinjele do asigurare a colelor si pantelor din proiect. Pentru canulele si conductsle cx sourgere liberd se exeeuta ridiarea! prin nivelment geometsic undo. valorlo rotor medi in determinarea rotelar jgheahovilor cStminalor vecine a0 eda de sn um + (0,5. 1) cm. La conduotale Tortate (sub presiuno) pantele se of in ‘ea 0 proviie mat mici, find posbiTolosveanivelmentala teigonometye: La traseele de cablori adincimea de pozare. se determing prin masurator simple fata de supraiaja teremulu. Pe terlorile intreprinderilor industrial si in Jocalitaf, rfelele tehnie ‘dilitare se vided la seare 1: 500, iar profiel transversal prin artrele stra: dale cu amplasamentele.refelelor telinico-edilitare existeute se reporteaya ie soara lungimiler 1:00 9 scare inifimilor 1 710, 1.342. METODE DE RIDICARE Ridicarea relelelor tehnico-odilitare se exeoutk prin dou metode: direct i indineot& [155] 54 Meoda directs so aplick in toate cazurile in caro refelele tehnico-edilitare au elements consiruetive la suprafati (eapaee, elmins, logit ete.) gi in subteran (radiere, console, vane ete.) care permit stabilirea poaitie traseului retelet 1 a cotelor aoestor elemento. Metoua se utilizeaza si la ridicarea in procesul de constractii-montaj (inainte de acoperinea ganjuriior). Ridicares prin metoda dinseta se electueazé eu aparatura si procedee topogratice. ‘Meda indirect se aplica in cazurile in care Tejeaua subterand nu poate fi determinata in plan gi tn inaljime deoareeo nu exista elemento constructive Ja. suprafat si nici planuri si profile cu situatia lor. Metoda indirect cuprinde: Tidicarea acrofotogrammetricg la soar mare (interpretarea fotogramelor aeriene), sondajul si ridicarea eu detectoare electromagnetice. 4.3.4.2.4. Ridicarea topograties de exeeufie a traseelor pozate in trangee neacoperite (releven! relelelor edilitare tm trangee deschise). Este cea mai simpld gi totodat cea mui precist ridicare de execntie. Determinarea poriiei axelor roelelor tebnico-edilitam si a instalatilor anexe se face in raport de ‘bara de ridicare planimetrica si altimetric din zone respect Tn pian se determing pozitia contrelor capacelor eminelor si visfurilor traseolor fat de baza planimetrica sau de axele constructillor, folosind tabi- metrele pentru masurarea distantelor. Positia niveliticd a netelei edilitare se referd la determinarea cotelor capacelor cdminelor si a cotelor de asezare a conductelor, canalelor, cablurilor Jn figcare ekmin. Aceste cote se delermini. prin nivelment. geometric tehnic Jn raport cu baza de ridicare altimetrick Adincimile de agezare a conduetelor, cablurilor, radierelor si jgheaburilor canalelor se raporteard le cola capacului ciminulul respectiv. Pentru control cotele capacelor ciminelor gi a iesirlor de canalizare se determina prin dru- ‘muiri de nivelment geometric (nu prin radieri de nivelment). Pentru executarea nivelmentului geometric se foloseso mire de lemn u diviziuni centimetrice combinate eu echere de lema sau metalice (ig, 1-11} eu catetele de 3 m gi(,5 my, iar lao distant fix (1 m sau 2m), existi 0 placi motalica de fixare @ mir Cu deest cher combinat ca mira se determing ‘otele rigolelor colectoarelor gi conductelor in fiecare comin (lig. 1.11). 1.3.4.2:5, Ridiearen nerofotogrammettied in sear mare. Objine bune reznltate la evidentierea tra ronlor rofelelor tehnico-edilitare porate domi gi facoperite de pe terenurile care ean fost_sistema- tinate vortical (pe efile de acces In santierele de construchii, pervelele en sohele de gare de sond, ‘x sonde petroliere ete.) Pe teren se marchoaaii in prealabil toate cdimi- rele, descoperite si iesirile retelei Se cerceleazk fotogramele aeriene Je stereoscop, Fig, 11, Heber de lem se observa traseele diverselor rojele si so identifiod au mete) wat lan depresiunile sax umpluturile de pimint. in lungul veimentel geometric ta in yanfurilor, se observé diferente de muanjare a pic erirad chinelr reeeor fmintului de umpluturd si vegetatiei de pe sont fat tare: de terenul natural inconjurater etc samt; ¢— ecu 554.84.2.3, Sondajul terenulaj, Sondajul torenului se wliizean la intoemiroa planurilor rejelelor tehnico-odilitare de pe teritriulintreprinderlor industrial, unde Tipseste planul cu traseele existemte. Pentra aceaita, se sap tranges adinoi transversale pe axul probabil, la intervale ire ele de clte 30. 100 i. Este 0 metoda costisitoare, tnsi este singura care asigard o certituding in iden: tificarea traseului refelei. Difioultaji speciale prezinté ridicarea {ringerlor trateclor subterane fark existenta unor eftuine Ta suprafay 1.3.42.4, Ridiearea eu dotectoare electromaznetice a traselor de eonduete 4 cabluri. In ulimul timp se folosese detectoare electromagnetice pentra determinatea pociist in plan si « adincimii de porare a conductalor metalioe 4 traseelor de cabluri din reelele tehnica-diitare existent, care nau eapace do cing x oi supra wail dovumontayie eu pone all ‘oa lor de pozare. Detectoraleleoizomagnetio (fig. {.12) e compune din tre plnfi principale un emitior san generator de Joab tecwentt (0002000 Te) extend feriticd gi sust de alimentare, um receptor cn cased puttat de operator #1 uh aston eu bobin’ dotoctoare deplassta de operator in fungal tressulai de dete tat prin halonsarma acestuia transversal po a Prin cabluri de legatura se cupleaza emitatoral de conducta mtalicd oe traverseaxé eaminul sido priza da pamint. Emifatorul genereazd In jurl con. Alucta metalic nn eltap magnetic variail cate estecapeat de hobina deteatoam Bastonnl cu bobina detectoare oriontata- perpendicular (a) pe. troaoul condhctoi eantate se deplaseaat asthe int in casca oporatoruu ee obtind tun sunet maxim, Ponito control si emgleres. prociios se oriontaget bobina dotoctoare parael on trasoul (8) 80 determint a dove ent posifia In plan 8 traseului conducts: dupa spamatal minim din cassis Punetal asttel doterint hat se inscamna eu voprea po teren, dupa care so dovermini coordonatae oi prin. metode topogratie. ‘Adincimea h de pozare a conductei se determing prin agezarea bobinei detectoare sub un uiighi de 46" fatA de crizont (fig. 1.43) care se doplaseani ‘ransversal pe axa conductel(determinata planimetre in prealabil) la dreapta rresim=snetl—mn ‘Pig. 132, Determinarea poutiet planimete a Fig. 143. Determinarea sdinciath, ‘axel conductel eu detectors slectroma gate Jester; conducts berate (alu de eiter 4 ein, cone si la stinga pind se stinge semnalul in cased sau dovine minim. Se marcheoza ype toren punctele gsite 4 si B, se masoarh distanta } dintre ele. Adincimes de pozare le a conductel este: © tease oe * 5 n= bitgasrat. $5) andy S (1.85) Utilizarea dotectorului electromagnetic comporta donk procedae de lueru prin contact (san legatur’ galvanic’) si procedeu! inductiv. In eazn) procadeulni prin contact emifitorul se leagé dineot prin eabluri de elementul constructiv de pe traseul conductei (tig. 1-12), procom sila priaa dde pilot care se instaleazi la 10...20m perpendicular pe traseu. Procedent dé ‘randament la detectarea teaseului unei conducte metalice cit gi in earl ireseelor de conducte si cablari in numar mare si apropiate tatre ele, Masurée torile dau rezultate satistécitoare, fra schimbarea emigatorului, pind la 4... km distanta. La provedent inductiv do detectare, emifaitorul Iuoreaza ou antens fertio® instalata pe direotia conduetei la circa 5 m de elementul constructiv depistat pe traseul conductei (de exemoplu, vana din edmin etc.). Emititoral trebuie rmontat pe tronsoane de elte 150 i, ft este pnterea emitatorului. Cu aoost proveden se detecteaza traseele de cabluri sub tensiune, dupa propriul lor etmp nagnetic, féri onplarea emijatoralui de traseul de cabluri. De-asemenea so dotecteaxi conductcle motalice agezate le adincime micd (4.2m) in teri- torli construite, unde exista curenyi vagabonzi. Dupa datele din practiea, in conditii favorabile (Fara paraziti putemici) eroarea medic pitraticd de pozitic in plan a axelor conductelor si cablurilor este de £10... 15 em, Adincimen de agezare @ acestora, pink la 1.2 m adineime se deiermind aproximaliv eu aceeagi precizo. La e adinoime mai mare ‘reste mirimea erorii pind la 1/40 din valoarea adincimii f. Pe supratejele cu, muna mare de tase de rele subterane cose mult erat pre ridicirii traseeior coboard bruse. Tn acest oaz, olt sila proceden} prin contact se pot omite la dotectare ramilicatile izolate si chiar trasee intregi. Totodata conduciele care meng aliturat se diferentiaza foarte gre Pe edile de acces Ia instalatile industrile gi la substafii(transformatoare electrice ete.) unde in eanale isolate sint coneetteate un mumar mare de trie see de cablari si conducte tehnologice, detectorn! electromagnetic se poate utiliza numai pentru a determina fijia on traseele conduotelor si nu pozitia Fiecirui traseu. De aceea in condi nalavorabile slr nenesar nae rectege lt sondaje in teron in locurile dubioas. Detectarea iuburilor nemetalice (beton, axbociment, ceramic) se poate fectua numai dupi introduceree in tuburile de canalizare a unui eablu metalic ‘ou plutitori prin eare trece eurent electric sau prin adaugarea in apa a unei substange care s-o transforme in electroit Ca rezultat al ridicdrii de execujie a retelelor tehnico-edilitare, 1a care poate participa si detectorul electromagnetic oe intocmeso planuri topogra~ ool sara 4:800 ou siuaiaexistontt de pe rologu stradal, prot ae iui la sci! mari. Daci sint pufine complotiri de adus planutilor oxistente 6, eelele toicoediita, atone se vor achaliza planurltopogalce existente la scérile 1:1 000... 1 :500, 4 : 200 conform proiectuluide norma tiv [155]. 574.5, TRASAREA PE TEREN A CONSTRUCTULOR $1 PRECIZIA TRASARTE 44d. CONTINUTUL LUCRARILOR TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA $I EXECU TIA CONSTRUCTIILOR. PRECIZIA GENERALA A LUCRARILOR 4.4.4.1. CONTENUTUL LUGRARILOR TOPOGRAFICE LA PROIECTARE Documentele de baza* pentru realizares obiectivelor de investi sint: nota de comanda si proiectul de executic (P-B.). Nota de comanda pentru elaborarea proiectului de construct 5 instalayi stabilesto solujiile de principiu si indieatorii tehnico-economiel ai invesifici (amplasamental si termenele de punere tn funcliune & investiie, volumels de construofii-monta}, solute de principiu pentru fundarea construcfiei solu gi indi la principalcle eonstructii i instalati ete). Nota de comand, se claborvazi do citre benefaiar ou participares intitutelor de onzoetare $i inginerie tehnologisa gi de proiectare a Iucravlor de construct si instalai Nota de comanda aprobatit constituie docamentul pe baza olrtia to trees Ia elaborarea proiectului de oxsoute. Proiectal de exccusie al lueriilor de construcfi gi instelafii are ta principal urmitoral continat-cedru, care intareseazd pe geoder — planul general al_cbiectivului proiectat eu terenumile si constructile ce urmeazi a fi expropriate §i deroalate — planuri si sectuni privind montajul instalagilor tehmologice, momérul Podunlor rulante si carataristies To, enguniaten. transport sina Iori conexe in zond_ (alimentarea on energie elect apt ele, cli ferate, drumri, constructii social-culturale ote.|; ~ solutiile de fandare, justiicate economic pe baza studiilor gootebnice supra terenurilor; — solutii constructive detaliate ou planori si seotiun pentru cladiri, construct speciale, drumur, platforme, eli forate, sistematizarea verticala a tori toriului, trasole retelelor edilitere oto. Zprogramal do urmirire « comportirit calitetive mn timpul exoousiei exploatérit @ obiectalor de construct Jn cau studidorpretiminare ponder o au stile i eeoatirile do teen din care fae parte studille (Iuerdrile) topografice, studiile hidrologiee, prospec {iumile geologice, geotehnice, geolizice st hidrogeoiogice. intro aeostea, volu- ‘mul cel mai maro il au Iucrarile topogratico $1 apoi studiile hidrulogive’ Acti- vVitatea topogralicd se referi la @ Punerea la disporitia proiectérii a hirtilor si planurilor topogratice eu urbe de nivel, oft mai recente, Ja sedrile 1: 400 000... 1:25 000 (penta ‘eritorii intinso) sau Ia sodrile 1 :10000, 1:5 000 si 172000. Dac’ docu: si termi, © Decetal Nr, 20/18 dee. 1976 Prvind elaborates, avizren st aprobares coesmenttilor {etic economicepentra investi" 38 rmentetia topografio existent nu mei corespunde cu roalitatea, se intoomeste ‘nous docitmentafie pe baza ridicirii topografice in plan si in indlyime, in care ridicirile “serofotogrammetrice au intiietate, iar in terepurile fréimintate (maluri, versan{i etc.) se vor exeouta ridiedri cn fototoodolitul © Activitatea topograficd in timpul siudillor hidrologice so refer im principal la instalarea posturilor i stajilor bidroroetrice, la masurarea adineimi- Tor albiei pe intinderile de apa (riur, Januri, zona litoraluut mari) sila intocrai- rea profiului longitudinal al riului. © In timpul prospectiunilor geologice, gectehnico, gootizice si hidrogeo- logice Inerdrile topografice prezint& doua aspecte principale: — aplicarea pe ieren a punctelor geologice, seotelinive, goofitive gi hidrozeologice (centrele puturilor de fora, sondelor, intrdrllor im galeri, dezvelirilor de rock, sipaturilor deschise, izvoarelor etc.) proiectate pe harta sau planul topografic de geolog (geotehnician, geofizician); in cazl podurilor, Darajelor si ecluzelor, aplicerea pe teren @ punctelor geologice po axa princi. ppalé'a constructisi se face sl pe apa; ~legarea planimetricd $1 altimetrica a punctelor geologice, geotelnice, geofizice si hidrogeclogice marcato divect pe teren de etre goolog’ (zeoizician} rk si fi fost mai sntit proiectate pe plan. © Aplicerea pe teren a exelor diferitelor varianto {proiectate pe hieti si planuri) de drum, cale ferata, acillor de aooes la poduri si viaduete, precum si axelor principale ale unor conséructii hidrotehnice (haraj, canale, conducte, ‘Vuneluni hidvoiehnice) si linit pentru trensportul enoraie’ electric. apa trasarea pe teren a viehurilor de fringere ale axclor urmeazi piche- tarea traseclor si executarea de ridicari in plan gi in inélfime a figiei de teren in Tungol axului piohetat pentru a se intocmi planuri de situatlo eu curb de nivel la scdrile 4 :2000 si 1 : 1000 cu echidistania E= 1... m, profile Jongidinaly 9 tansvrsale pe fica ax aia Radio dfn, activitatentopmgrates ones in urmatoarele — se oxecuti ridiciei topogratice In soati mari gi foarte mari (1:1 000, 4 :500, 1: 200) po suprafele. mai restrinse pentre a obtine planvri topogra” fice cotate gi ov curhe de nivel la echidistanta & = f ... 0,25 m, inclusiv profile pe diferite directii; documentatia topografica objinuti este tecesari pentra riectaon in dtaiv a construct: ct Buz adic nbc tt efenua ie sprijin planimetrick gi altimetrics de la vidicanva preliminara, elt si piohetii 38 hornela pare apartinind axelor principale aplicata pe taren ‘Swe corecteaza fi ropervaza pe teten traseele tfinitive ale axelor do dram si cale feratd, axele principale (variantele definive) ale constructilor hidro- iehnice ete: — se coiitinua on Incricile topografice necesare prospectiunilor geotel neo ete. principal 4.41.2, CONINUTUL LUGRARILOR TOPOGRAPICE IN TIMPUL EXEGUTIEL (27) [st] Aplicarea pe teren & proiectelor de constructii in vederea executiet necesita ofectuares de Iueriti topografico do birow gi in teren. Lucririle de birou cuprind, in principal, progitirea topografiea a proiectului de constructio 591m vederea aplicisi pe Loren, Lucrisle in teen sit formate din Iueri de te sere pe teren a axclor constructillor, contunelor abitctelen af « detaliios th timpulexecatii,presum i dia misordtorila momtavesslementelondecosserun {i Oefabricateior de beton Dupi continutal lor, Iuoritile do trasare se deosebese de ridiitile topo- guilice, La ridiare, pe bara misuratorilor din teren se Sstaceey glesecl & prolie ale terenului; la trasre se procedeazaiavers,dupt planurie’s pre, filele proisctalai se aplica pe ren axcle si puncte verccteratce ale tonstere- filor in vederea exeouties De aceea, metodele de trasare se deosehero aretura de metodele de ridicare, iar precizia metodelor de trasare este de regula mai ridicata. ‘Trasarea pe teren & punctalu, conform elemontslor date in privet, se dee fagoard asfel: se treseash pe torvn unghi.proectat(adict 'e dows latoek a “unghiulul). Pe aceasta dioclie 4 traseazi Iungimea din proisct tke mae cheazi pe teren poritia in plan @ punctulu. e vertical punclalut Lasse fe transite cola din proiect, obfinind-se porifia tn spans pumctulal dik Prooet, Pentru cresterwa precise trends pe teren a unghiurilr,langimilor si cotelor se procedari astfel: se Incepe ow trasarea provizone a alosdos dave in proiet, se continud ou eloctuatea de misutitor a unghtuli, henge ge clei trasate proliminar se inchee cu trasarea dafniive, i soopul conte Ponto! punctulor tasst. provivoria (prin aplitarea pe teren a sieiailey Eorectilor deduso din comparerea valorlor proietats gi macurate) “Trasaroa po Loren conetructilor comport in peneral Ui etape, ultima ctapa fiind specifica. constructor industvale In prima etapa se traseaxa pe teron axelo principale ale constructici de Ia ppunetole hazel geodesiceTolosis la ridoarea Lopogafiea. La: trasaren acelos Drldcipale se determing mumei poifia gonerala a voustrlil pe leven q one {aren ei in raport do constrlile vecine i de coutursle-obketelor eeitente pe teren, Procizia acostor luoréti de trasare depinde de procedeul de proiet. {aro al constructs! qi de erorle ndmiss la proven topopraick a poicetuid in vodorea aplicdi pe torn gi dao bu so apecfied alfa corsponde precasel gaiee & sett planclut gonoral al conetrustil, A doua cap ost traaroa n dtala a construc, ft de axeleprincipate. In consodan x fended atte «atria yo teen nl longitudinale si transversal. ae Blocuror ql detalilor aceatort, precune arn slementcios do consirutis (profabrartior le hero ee eae de'maniaj: so fac masuoaton pentru determinarea posite in plan gis ak time a tuturor punetelor caracterstio.ale teovnilor erzontale sf verticale Prin elementele de constractieporijionate. ‘Tracarea th dataia’ aahloge poniin reviproeé a elementelor de constructie sl necesita o precsio tlt saat Faicat& deci le trasarea axclor principale. Evapa e treia comporta trasaren i pozitionarea axclor de montaj #1 mone larva in posite proisetatd a ullajuki tebnolope (industeal) Aces clap nocesildprocrio‘oea mal rieata masuriioror sl lneope dap tormioees ‘trnérli fundabie! gi montari elementalor do constructie. LLucririe de trasare a consteucfilor au particolaritatea of, preizia ridicatt a masuritorlor este ‘neceseréadesen nomai po © diseotity de exeuplis te dirvojie Tongitudinala ~ Ia podur, stu in divectic teansverald la tancile 60 reotilinii. Precizia trasirii in eelelalte directii ponte fi mult mai mied. De aceasta caracteristicd se va fine seama la elaborarea proiectului ncriilor de trasare. 1415. PREGIZIA GENERALA A LUCRARILOR DE TRASARE La aplicarea proiectului pe teren, lucrarile de trasare trebuie si asi- gore ropelaren forse! smelter praetae de eustrcee ickane prztiarooproct in raport eu alte construc}. Reaizaren aoete! importante Corinje impune ea IuorinleLapografi a8 he elaetuate ou o anuith,preciic dp trasare. Stabiliree corwcth & precsii necesane In trararen coasteuclilor oe foarte important deoaree’ 0 proczis insuficienté a trasirit duve la 0 fsooalie neoorespunzitoare, lar pmeozie exagerath & Ioriilor de trasane provosct 0 pierre nejusiiea de timp gi de taljloace gin plus, prolangeste ermenul de executie al construc So pot admite trai categori do preciz, corespunsitoare eslor tre etape principale de efeetuar & crane de Trasare-sonta): precaiatrasit aseloe rizepale, prossia tran n detalia sin montane clomontelor prefabsicate 4s boton armat si procinia de montaj © tilajaol indus 1.418.4, Precinia teasietaxolor principale precnia de categoria mt) (4. “Trasared pe teren @ axelor principale se face de regula dim ponotele de sprijin folosite a vidicarea tertorilui santierulai de construct. seu prin reperaj foi de obiecte existente pe teren si po plan general al constracfei. Asa cum s-8 arta, procigia trasisi axelor principale dopindo: do proce dul te proictare al construc! (grafie, ena, losing dimnnaiuni stan. dardizate), de preczialogiritaxelor principale de punctele bare do la ridicare {adie do eromle admit’ la progitirea topografica a proietului in. vodorea Aaplcisi pe teren) i do preolzia roprerantini pe plans obictalor oxistente ® teron Caro vor servi ait la legarea azolor principale de teren cit gla tra- foree lor, in lipsa puinctelor do spejin. in aceasta situafic, ménimea precizil trasiriiaxelor principale corespunde preci’ gaficn a soit planulol general al consiruc{ii, adice my = m+, (1.86) {n cate: mig este eroarea medic patraticd de pozitie pe plan & punctului axei rincipale & constructiei; ma, — eroarea medie patretica de posit a punotthut Ae'ipniin saa contura‘obiectaat pe orginal nedeformat al” planta general (ms, = 0,10... 0,40 mm}: 7 — nuraitorul scésii planult 1.182. Procixia tani fm detatia (pesiin de eategoria_o dona). aston ear iafonfessh procini esr in dotalit au fost maint do ets AYE Liuty [94) Asti proisa trate ia dealin depinde de tipul s dest nati construcie, de material ce aleatuigte eonsteueia (Inert de terse toente, consruehi de plated, crus, beton arma, lomy mote) do artiulaitaie tehnologce ale execute (executarea succes’ Tucraior Ae contrac, montarea do prefaicas, cose glisunte ote), do specifica Tooulat de amplasnre nconsteutie! (pe toren lier inte alte coustrut, exe etter pe eat anu pe apdy it Inilfime sau tn subleran, in epait inguto 6eh Amiens pom cen, de gummy age peem rigors tare eee en, es de ag fe ea gt ey fe ou et pltratica # abaterii punctului consirucfiei m fajii de pozitia’ teoretic& se poate ae mm? = m+ mb + mip, (1.87) ani a oes pet va nays aa popes zara ne lt ete de construc{ii-montaj, inclusiv erorile fa exeeutarva elementelor prefabricate. Proiectul coustructiei este de dorit si prevad’ mdrimea abaterii admise A fata de dimensiunile proiectate (toleranta). In acest caz, va trebui si se fue ements aa), 1 ce ad end nea ove ie me rr omni neat a araL a ceapa uns en ek 4.4.1.3, Prineipiul caleulului prociziei mecesare, Precisia necesarii a Inerivilor topografice de trssare-montara co ealculeazi pornind de la valoazea, erorii medi totale admise m (de obicei in caloule se acceptd m = A/2). In ppractica proiectarii Inerrilor de topografie ingineroasct s-au impus dows eriterii ‘care stau la baza calculului preciziei novesare: principiul influentei epale a surselor independente de erori si principiul influenjei diferenjiate a sursalor separate de erori (26); [38]; [91) Principiul influengei egale a surselor independente de erori pornegte de la faptul cd in Tunctia generala de erori: m2 = mit + mi mg nb mb (1.88) — se considera ci exista o egalitate intro mirimile surselor de erori, adici Ig hy hg Ey = Mey J care: my, my we my sint erorile medi p¥tratice componente se ceve ve iafluen(e Tieearvia dia Sursele dy erori 38 atu depageasod vax Joarea: - amy rd), (4.89) ‘unde: n este numieal surselor do erori (al erorilor componente); —cunoseind valoarenm,, se caleuleazs preciia masuratorilor (Jiniare, lunghivlare, diferenje de nivel ete), se elaborea7i procedeul de misurare, se leg instrunentale necesare si modul de marcare si semnalizare pe teren. Principiul influentet diferenjiate a erordor componente, nurit si prineipiul negljarii influento! surselor individuale de erort [91), consta in’ proiectarea Jueririlor vant astfel incit unele procese separate si se efectueze mult ‘mai procis decit reies din calcule, astfel incit influenja lor asupra erorii totale Si oath i neghjata, 62 Astfel, din relatia: fp ml te alouleash ot do mick bu a fe valonre eri m, Yah do eroren my {melt practic s& se poata admite m = mo. : 7 Se considera ed [ke reprezinta coefiientul de neghijare a influenjei erosit ‘mg, 500 c& Valoarea, i este ooeficientul de crestere a preciziei masuritorilor (aceminstor ou coeficiontul de siguranta din ealculele de statica constrachii- lor), In acest caz, my = (mall. (1.90) Pentru ca influenta aursei de erori m, si na depligeasel valoarea erorii ‘medi pateatice totale m, va trebui si se indeplinoased condifia dedusk din relafia (1.22), adic’: 4 |: ae (191) unde m, este procizia de determinare a valorii erorii medil totale m. Pentra: 100 (mqim) = 20%, k= 1,6. gi (1/A) = 0,68 100 (mg/m) = 15%, k= AB gi (fk) = 0,85 (1.94, a) 100 (mg/m) = 12%, k= 20 gi (Afh) = 0.50 - 22 si (UR) = 0,65 100 (ram) = 10% In conclutie, daci 1/k<05, adick valoaree erorilor componente va fi rai micd deoit jumatate din eroarea totaly se poate neghje inten. sure Jor de erort asipra eroriitolale a osisurétoror. Deoarece in mAsuratorile. de topogratic ingineroased exists posibilitatea de a se objine o precizie ridicata, printr-un consum relativ mic de mijloace, te poate adimte cd eroie Iucrrlor de tresare m, prod 0 influoa{i noghjabilk fnupra erori totale m dack se considert et bo (A?) (4.92) unde: Ay este eroarea totald maxim a Iuorirlor topografice de trasare, iar A — ebaterea adinis& a constructiei fay de project din cauza conditiilor ‘ehnioe (la proieetare si la canstructi-monta}) Pentru asigurarea’ montarii elementelor de constructie se accept ca, eoaieatl detente dee conan odie pitalint Ie eroaee maxim 58 fie egal ou 3 (pentru probabilitatea P = 0,9973), adick: my = (Bai) (1.92, a) san finind seama de (1.92) mg = (A/8). (4.93) 63Pentra construcliile complexe si importante se admite separa pentru Juorarile de trasare in detaliu o eroare total medio pitratick my de maximum 4/40 din valoarea admisa a abaterii elementelor de constructii fa} de proiect, adiod: my = (A/40). (1.88, a) Pornind de la valorile menfionate mai inainte, so calculeasi precizia ‘metodelor de trasare gi a procedselor do masurare ‘pontru fiecare punct al constructie 4.42. PREGATIREA TOPOGRAFICA A PROIECTULUI IN VEDEREA APLICARII PE TEREN 1424, PIESELE PROIBCTULUL PENTRU APLICAREA LUI PE TEREN — Planul generai ai constractie (Ja soara 4 : 500... 1 :2000) este planul topografie en curbe de nivel pe care s-au trecut conturele tuturor constructic ler preciso, coordonatele proictte ale punselor principal cote supts fetclor caracteristiie si ale ctilor de comunicatit de acces. Pentru constructiile complexe ale planului general se intoomese separat scheme eu azele principale de trasare (in localititilinile voit ale cladirilor) ou date de legaturd (coordo: nate, cote, distanje) de punotele topografice de sprijin si eu distanja intro obiecte si Tali de axele principale. — Detali de execute ce contin planni si desene la sedi mati (1 : 200... 4:1), profile, seofiuni orizontale Ta diferite niveluri si sectinni verticals, in care #0 dau: dimensiunile gi cotele dotailor parlor de construc = Proieciul de sistematizare vertiala aleatuit din planuri si scheme Ja sodri mari (1: 2.000... 1 : 200), inclusv profile, prin care se transform re- Jisful existent al terenului in suprafete cn pante line, necesare evacuirii apelor de pe suprafata teritoriului constructici, asiguririi oizculatiet (strizi, tro- tuare, drumuri, c8i ferate etc). Im proieot, pe roteaue de piitrate san pe profile transversale se treo cotole negro, rosi gi de torasamente, prucum gi dirveile de transport sla masslor da pimint. ~ — Planuri si profile longitudinate ale cailor de comunicajii (drumuri, ci ferate), ale rotelelor tehnico-edilitaze-i ale Liniloraeriene Ja scdile 1: 1000 1 1:5000" (si in tndlfime 1:100 .. 4 2500). — Schemele eu reeaua de sprijin a ridicdrii topogeafice @ santierulni de construchii, descrierile Lopografice al punclelor de sprijin inventarul cu coordonate si cote Baza geometricd @ proiectului pentru aplicarea Tui pe teren o constituie azele de trasare ale oonstrantilor, faja de care in desenele de executie so deu oote dimensivnile proivctului. Dintre acestea, azele principale (sau inifale) se leagi de punotele retalei de spsijin topografioe, Ca axe principale ale con structillor Iiniare (beraje, poduri, drumun:, efi erate, cansle, Lunele) sint axele longitudinale ale acestora; in proiectele do clidiri, etcliere — axele perejilor exterior, iar pentru fiecare stilp — axut de simeteie al fundatiei acestuia a acest Cote planus, etajelor gt punctlor izclato ale priest o dav fats do un nivel conventional (Ja clidiei, fa} de nivelul pardoselii finite de la parter) si so treo pe planuri cu semnul plus (deasuprs acestui nivel) sam ot. Semnol minus (dedesubtul nivelului conventional). Nivell conventional al fiecirei constructii corespunde unei altitudini anumite, a clei valoare esto mienjionati: In preivet 1.422, CONTINUTUL PREGATIAII TOPOGRAFICE A PROLECTOLUT Progitiroa topograticd| « proiectului consta din: — intoomires sohemelor de trasare si logarea axelor principale de punctele hrazei topogratice (reteaus de. sprijin): — elaborarea proiectului lucrarlor topografioe do trasare, im cazul proiee ‘elor complexe de constructii (intreprindert industrisle, noduri hidrotehnice, noduri feroviare, poduri mari ete) Pregitirea topograficl a proiectului depinde de procedeu de proiectare 1 eonstructiei: analitic, geafoanalitie si grafic Jn cezul procedealui analitic toate datele proiectului se determina prin caloule numerice, iar coordonalsle lidisilor si construotilor existente toren se determing prin metode topogratice ; de asemenea dimensiunile elementelor proiectului se determiné prin calcule tehnologice pornind de la schetele de sistematizare orizontalé a suprafetei. Planul general al construcliei este folosit numai pentru a evidentie solutille admise in proiect. Acest provedeu de proicctare so utlizeaza in spocial la reconstructia si extinderea tutte prindesilor industriale, @ nodurilor feroviare etc. Proeedeul grafoanalitie de proiectare se folosegte cel mai des, Element datelor de plecare pentru proiectare se obfin grafic de pe planul topogralic (dimensiunile. construcfiilor existente, coordonatele punotelor eonturclor iar celelalte date se determina anelitic (dimensiunile constevetiilor proiectate coordonstele colfurilor clidirilor capitale). Procedeu! grafic de proicctare so utilizeazé cind proiectol nu este legat ‘de constructit existente, La acest provedeu, toate problemele de bazA alo sis Lemiatinarii se rezolva grafic pe plan cu ajutorul coordonatelor grefice ale tatt- ror punctelor principale ale proiectului, Din eceste coordonate se determina Jungimile si directile aliniamentelor igolate si coordonatele polare pentru aplicarea pe teren a axclor principale din punctele bazei topogealice. Le pro- sdcul grafic, erorile de proicotare E depind in primul rind de precisa pla Jui gi de scara acestuia. Atunoi, enalog cu relatia (1.3) te poate tcrie: Eaen, in care: este eroarea in determingrea pe plan a lungimil segmentului sau a coordenatelar; m—~ mumitorul scar plana 1422.1, Delerminarea elementelor topogratice ale profetulul. Pentrar aplicarea pe teren a proiectului consiructiet trebaie cx toate elemenile sale teonttrng he par in carcrdan inte ele legate mstematie de clini Sonstrucfille si obieetele existente pe tervn, Aceasta este necesar pentru & climina atit influcaja srorlor de. proieclare grafiedasujra.precziet luerdri for de trasare, cit # porbilitatee aparifie sbaterlor mari la. pes oanstractilon, in precesl de exec,Determinarea slementelor topografice ale proigctului const in transfor marca clemontelor geonuctsioe date in proieet in elements topogratie ale proieetului (coordonate, cote, distanje, unghiur, diferente de nivel, pante) prin rovedes de calcul oumeric. Astiel, pornind de la. dimensiunile construc [or din proivct, prin caleule nomerice so determing coordonatole eolfurilor constractilor, visvurlor Urazeslor eailor de comunicatii (drum, cole feraté teanale, conducte ete.) si virfarlor de {ringers ale linlor rag ale construct: for. Se determina clementele aliniamentelor si curbelor traseelor, cotele gi pantele din proiect. Se verifies concondanta. intre coordonatele ealculate lis proicctare} sf reale (prin masuritor}) ale constroctilor si cladisilor de baza (capital, se. efectueazd legarea axclor principale de Lrasare de punctele bazei topografice ete ‘Tipurile de probleme topografice care se rezolvi prin calcule mumerice sint: determinirile de coordonate ale punetelor, ale directilor si hungimilor Jaturilor; determinarea coordonatelor punetelor de intersectie a dowd alinia- mente, @ une! drepte ex o curbs, a dous curbe;caleulul coardonatelor punctalor pe segment, pe paralele si perpendicalare date: calculul elomentelor eurbelor, {tor Pentra control, coordonstele do proictare s0 calculeaza. din poligosne inchise gi din drumulini intro punctole hazei topogratice. Detali asupra acestor calcule int date in diferte manoale i indrumiteare practice do special ‘ale £27]; [96]; £66]; [7115 (144. In prezent, aceste determindri se efectuenzi la masinileelectronice de ealeul, {ntoomindu-te in acest seop algoritmil eorespnnzitors. In acest sens se men{io- nessa luerdrile de spocialitate din tara noastr’ (37; [105]; [110]; (111): (154) i din strainatate [3]; (4) 4.4.2.2.2, Proiectul Iuerivilor topogratice de trasare, Acesta se elaboreazi re baza studinlui planului general si al conditillor tehinice de exeeutie a fie carai object. Proiectul lucricilor topogratice de trasare stabiloyte modalitatile de asigure topogrfit, ou yrs date in tren, 9 oriciel Juri complexe je construc\ii-montaj, inckusiy montaree utilajului tehnologic. In proiect, se resolv urmatoarele probleme principale: — Schemele re{elelor de sprijin pentra irasure (baza de trasare). Miisu- torilepe teren ale bazei de trasare. Precizia si metodele de masurare. Compen- ea. Bornarea si semnalizaroa punctelor. Vovtoarea sabi tn plan tn infime a baa in proces de con structie; periodicitatee masuratorilor de control. Indesirea bazei de trasare. —Apienrea pa feren a axelor prindipala ale constrnefilo motode} masuratori de control; mareare. — Trasarea in dotalin a constructor; precizie; metode si procedee de ‘trasare; marcarea punctelor. — Asigurarea topografick a Iucritilor de montaj_(prefabricate de beton armat, utilaj tebnologic). Motode gi precizia verificarii in plan si in indltime, Instrumente gi dispositive speciale . Ridicdri de esceutie, Motode do ridicare, Alcituirea planalal general Ao execute. — Observatii topo-fotogrammotrice. asupradeformatillor si deplas Jor constructilor si terenurilor. Precizie. Metode, Baza topogralicd. Ciclarea mésuratorilor. 66 1.4.2.2.8, Sehemele de trasare, Schemele de trasare sint extrase din plansl general a constructiei sau’ din alte detalii de excouie, intocmite I sciri convensbile mari si prelucrate topogralic. Sint documente oficiale cate se pedan pentra a i exacatate Inoomai, Schomele de traare repeznts. sin ‘etic, sub form graf, organizarea hucrérilor de trasare iu a obi telor sat «sino pari dn ee pn seal ep Schema de trasare cuprinde, in afaré de desen, urmitoarele date: —elementele care trebuio trasate (unghiuri, distante, diferente de nivel, cote, pante): ~ cum se executi trisarea (metoda si procedeele de trasarv, punctele late Maul de taanr)s 2 Nwas Provedesle de fatae, puncte — mésurile care trebuie uate pentra a asigura precizia de trasare, mai ales in cazul condifillor grele ce pot aparea (ohstacole, variatia de tempera. for unt tay IME <6 OE awa (stant, write de tempore ~ instromentele gi aparatele ausiliarefoloste la Urasare gi maisurile speci Ingato de vericren for Won ee ~ ein iope inde tein rates — controlul trasirii; indicagis privind intoctirea schemei de execu} (ea OF erent gant or stoning, hes deren receptia traslri gi predarea pumotelor trasate = aevlizarea i gemnalizaree punter, ~ alte mésur, inclusiv cele legate de protectia operatorului si a ajutoarelor sal in Unpal as Se Mat ace OA CI fermenele de efectuare a Iuerdtilor de trasare po etape sint legate do calendaristic de executie «constructs pe tape sntlegsie de plane) 1.42.24, Presta dolermindst po plan a dtanelr gf drei. Caled omer ai lementslo topografir alt protect utignad pens ane puncte coordonste mwctangulane determinate. pe plan prim procedeul fat Precina'detormintetdatenet gi dice oritntdn) Inet tre panels 08 folosndcoordoate gales sy dw callers contra eit ‘Ast, to cazal misurni gafce independent coordenaeloreuir dout puncte, din rat distant aceeasi precitie, & oe Wa ya se deduce expresia: Dm = (2p a )a, + oy ~ 54) Hy + Uy — yadint, + + Wea yal, (a) Admitind egalitates erorilor medii pateatice componente: atunel se Se Din = 2n8lery — 24) + Win — Yl o rag = mes (1.99) 67Deoarece me este eroarea medie pentru o coordonatd, atunci (me) ‘ve fi eroarea medie m, in pozifia pumctului A (eau B): Mp = mye (1.95) Asedar, in eazul determinirii independente cu aceeasi procizie a coondonatelor celor dow puncte, eroarea modi patratick de caleul din aceste eoordo. nate 4 distanjei mp este egal eu oroarea medio pAtratic’ de pouitio in plan unui punet m,. Dach precizia de misurare a coordonatelor in punctele A si B este diferita, dia: relatia (b) se transforma in: DE} = miele — 2) +e — Bal + Mic [y — 2a)® +e vai) (ce) sa mb = mig + mi. (1.96) Beoarece rac = (mg) (mg)3) unde: im, gi my sint erorile 5 Mae edit in pozitia ‘punetefor A’ gi B, se obfine: (mi, + mi 97) In mod aseménitor, pornind de Ja formula do calcu! a orientarit Ogg: te, )— = £0 obtine, conform teoreierorilor: 2a hy + oe mm (ay In caaul misuririi coordonatelor cu acecasi procizi, expresia (A) capita forma: jn pte gy me me (1.98) Ee B= Oy — Bye are tg are ig lui va fi (94} 2 re Ban ~ O18) eroarea medie pAtratic’ mg in doterminarea ung! The meas te Dar 156 = (yh 12)3 mge = (malB) 68 atunci, pentru acecasi precizie de masurare a coordonatelor, se poate admite: ge “ee ~ Me = ism ocest. cox, expresia (e) devine: mk = Detme (2 nim emit nytt) (1.98) Jn cazu! proiactatii unor divoeti perpendiculare cu laturileegele (8 = 1005, Dige™ Dae = D), Torentele (f) $2 (188) devin: ms = Qp-me/D ®) ing = (p- myVD)ID. (4.100) 1.4.3, TRASAREA PE TEREN A ELEMENTELOR TOPOGRAFICE DIN PROIECT 14S. TRASAREA PRT 5 PREGIZIA TRASARIT A DIRECTILOR ‘Trasarea yo tren a unei direcii de mirime eunoseuta, consta in fusirea celei de a doua laturi a unghiului, fay de prima laturd lias pe toren Gaturs de orientare).In functic do precieia nevesart a taaita.dsreeie (anghiului) si de conditile locale se Uotermind insiromentele: si provedese dle trasare eorespunzitosre, Trasarea pe teren @ unghivrilor (direeiilor) din proiect se efactueazis ou teodoital, «a! echerut topogeatc sa prin aplicarea de lunging. ia Tunis dl preciain necesard a trast, de instrumental flosit gi de sondifile locas Pentre traserea ye tenn a unghialui din project 8, todalital se imstaleash fn punetul B (fig. 114), ge vieazi cu luneta spre purctel 4 latura de ores tare BA) si se face cititea cy fa cereal orizomtal gradat. (de shies in fara Jul O°. Se deblocheaza alidada, care se roteste imprount ou Tuneta, pibt se cbjine ction cy (cy + 8} In aliniamental gisit al axei de ‘visa dl lunes loi teodofituloi” ta distanta’corespunzatoare in proveet bse lixeaza’ po toron, panetul Ce Se » Tepetitsceleasi operatit in poritia'a doun a Tone: P tel (cu cereul vertical de exempla In -droapta), Din caues exertion de raisurare inerunte, panctul / fsa: In acest poate pe dia il vine s@ va gisi in C’"in loc do. C'. So. marcheoaa pe feren punctul C”. La jumitatea segmentulat C°C" wo fixeask pe teren punctal C, admitind unghiul trast_aBC ca find unghiul provetatp. entra trastrea unghiului ® din project ou Drostie rdicata ge masoari prin metoda mite- raiet (ou clteva seri) sat prin motoda repettii Fig. 144 Trasaren pe teren 4 Unghloiot 6 de adsime dat In proieet. 89‘unghiul trasat aproximativ ABC’ (lig, 115), Geterminindu-i o valoare mai precisi 6’. Dife- ronta dintre unghiu) proiectat 2 ical miisueat 8° reprerinta corectia AB = (S — 5), care se ‘va introduce pentru a ereste precizia unghiului trasat: 6 =" + AB ., S —Cunosoind din project distanja BC = 8, P-L -P— eae calouleark corostia liniari (sau reduotia) % OC = 4g. Din figura 1.15 se deduce: a oF fe Fig. 148. Trasrea pe teren ea oak, precise rdicath a umghloiel 8 f din proce. unde: p este factoral de transformare in aes radiani (¢" = 636 620"), iar 6 — lungimea orizontald BC din proicet (sau BC’)... 100m). Se aplic& pe teren coreofia initrd g in C’ pe perpendiculara pe Tatura BC’, gisindw- punetul C. Unghin) ABC va fi egal cu unghiul proiectat 6. Pentru control se misoara unghiul ABC. Precizia irasdrii pe teren @ unghintni B din proweet dopinde de erorile de ‘misurare propriv-risi (de vizare 4i de citire pe coreul orizontal), de erorile instrumontale i de influenja conditiilor exterioare (datorita refractiei atmos- ferice Intorale, vintului, notransparom(si acruluiete.). Degi influenja erorilor de cantrar® a teodolitului in punctul de stajie si de reductie a semnalu- Jui in punctul vizat, eit gia erorilor datelor initiale (adica a erorilor in pozitia punctelor fixe A gi B) nu se manifesta direct asupra precizie! de trasere a finghiului din project, totusi acestea provoaci o deplasare a dirwctiei BC i implicit a punctului trasat C (v. § 14.4), AAS. Caleulul preciziei necesare. Proiectarea Iucririlor de trasare po teren a unghiurilor din project necesit& efectuarea caloulului preciziei hevesare, pornind de la toleran}a admuist la trasarea unei direc ‘Toleranja I trasarea une dirvetii se poate exprima fie sub forma de ebatere nnghiularli admis a direofiei trasate AS (fig. 1.15), sau ca abatore liniara admist A a poziliei punctului C aflat pe directia’trasati BC la distante 6 de punctul de statie B. ‘Abaierea medic transversal’ ga punctului C se deduce din toleranja admis, ‘conform teoriei erorilor, din expresia: (1.t01y a Factorié component care influenteasd mérimea tiniard a abaterit transversale q sint: y+ in Ep, (4.102) unde: ¢' este abateren medie transversalé admisii provocatit mumai de erorle ‘mg a trasorea unghiului $m, — eroatea medie pitrati de poztie « puncto- Tul trasat provocata de inflvenja comunt a erorii medi de centrare a teodolitului m, sa erorii medii de roduetie « semnalului-vizat m,, ambele in marims Tinjard; m, — eroarea medic de fixare @ punctului C. 0 Bieionrectteae seston cncench anton otr clo possi a oy ave F ey @ caro: ¢, es#influena comun& @ abaterii de contrare ¢ si abaterii de reduc- fe ¢; b— distanta BC; @ — mirimoa laturii de orientare La centrarea teodolitelor aptice # a mireilor de vizare cu dispozitive optice de centrare, valoarea medio pitratick a elementului liniar de centrare gi de reduotie so poate Iua in calcul egala cu e~e’ = x (1.183) me — se continu cu organizarea in deteliu a lncrarilor topografice Ja trasaren unghiului 6 si a distanjei din project 6, efectuind calculele necesure potrivit color aritate la § 1.43.1 si § 1.4.3.2., se alelituiese schemele de trasare etc, 93* 1442, NETODA cOORDONATELOR RE a TANGCLARE Metoda se folosogte cind exist pe teren refea topogratic’. de conslructie (pitrate si y, Tnfluenta erorilor de centrare si reductie m,, se determing eu formula (1.473), imlocuind laturile a gi 6 prin coordonatele x gi y corespunzitosre. Erorile datelor initiale pentru punctele vecine ale rojelei de constructie se admit in calcule egale eu m, = -L1...2 cm, Erorile de trasare a distan jelor + si x si cele de fixare influenjeaza Ja fel ea la metoda coordonatelor polare. 1.44.2.2. Caleulul preciziel necesare. Caleulul prociziei necosare la trasare este la fel ca la motoda coordonatelor polare, unde: 144.9, METODA INTERSECTIEL UNGHIEARE. INAINTE Metoda se utiieaza la traarea aselor principale, inclusv a centrloe inirastructurlor do poduri ide constraof hidretehnje din puncte de tia grlasie it tn genoral unde miauraren distanelor din punctal de spr a fete tragat este grea sau impostil “ew Ponctul de proiect € (fig. 1.27) trascozd pe teren prin apicaea ct toe oli a unghititororizontate 2 gp din punctele de spain a B fata de Ainectile 4B i respectiy By Controlul poste punetan trastt Ce fa rin metoda intersajie? unghivlare inainte »mulliple dics prin trsare Sin tel sau mai multe puncte de spriin,cind se objins pe lesen tsunguil cligonul) de eroare. In central de gremtate sl accatutiunght (poligon) se se terem poxijia joatd & pusttalt C: 14424, Procia influenfeazi: . - = eroarea medie e metodei propriu-2ise de intersectie inainte provocat’ in prmexpal de erorile © la trasarea unghiurilor (ma) 18 (ms), unde m,= mae; c metodel. Asupra preciziei positiei punctului trasat C — eroarea medie de centrare gi reductie m,,; A — eroarea medie m, la fixarea (marcarca) LES pe teren 8 punetalul Cz of Fe —"erdafea ‘medie. @ datelor inijiale san a ppunctelor de_aprijin — my care. poate fi, eons deraidi fie numai ca eroare ‘m, in deter- 7 minarea bazei de trasare c= AB, fie ca eroare & © edie do pozijie a punctelor de sprijin. A (m,) Fig. 127. Netodn intersectiet 1B (mg), respectiv gieroarea medio Mp, de orid- unghie Insinte din dont tare a babel AB. inet de spin 9%

Topografie Inginereasca

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Topografie Inginereasca

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like