140 Caleulusistomolor structurale la actin statice 6.5. METODE SPECIFICE PENTRU CALCULUL EFORTURILOR DIN BARELE GRINZILOR CU ZABRELE Pentru calcul eforturor din barele strucutlor articulate se cunose ‘mai multe metode, vatate In deta In cadrul Cus de Mecanie. In cle ‘ce urmeaza se vor prezenta metodele analtce cole ma recventutlzate in Practica i anume: metoda izolari nodurlor, metoda sechunlor §i metoda Trlocuiri bareor. 6.5.1. Metoda izolar nodurilor Acest procedeu cone in izolarea tuturer neduror unel grinzi ct _zbrele plane In a exprima c8 fotle din fecare nod (frele exterioare $i forfele de legatura din bare si rezemar) alestuiesc un sistem de forte cconcurente in echiiory, pant care se pot sere cate dous ecuahi ce proiecje (ecuatia de moment find 0 ientiate), Sub aceasta forma (enerala metoda este foarte laborioasa intucat neces rezolvarea unui Sstom de 27" ecuati cu .2n" necunoscute, In realate,astfel de situati intervinfoate rer, decarece coniguratia geometrica a grinallor cu zabrele utizate ca structun de rezstentd permite exprimarea succes a echibrulul-nodutlor in care intervin numai cate ous bare cu efort necunoscut, Prin mare, sistemul celor 20" ecuati se reduce lan" ‘isteme independent, fecare cu cate doua ecuafi, ceea ce este mutt mai ‘Simpl. Calculul se incepe prin determinarea reacjiunioy,folsind ecuatile Ge echilbr static scrise pentru untae structurale care defines sister CConvenja de semne pind efortuie care se devo in bare Unel grnzi cu zabrale este prezentala in figura 6.12. La calcul eforturlor din bale atinzior cu zabrele,inrucatoperaiile numerice se efectueazd prin iolarea duro, itoring intteeauna efectul bare) asypra nodul, considorat inal de intinaere Same ot copia Efectul pore oon supra. modula supra, nodulu Fectut_nodutur Electul nogulul asupra ‘beret (_osire “Soret Figura 6.12 ‘Struct articulate plane grina cu z8brle) 1a Pentru a putea exprima echiiorul unui nod, este necesar s@ se suprime toate Bafele care leaga nodul do retul stuck, In focal bareor ‘suprimate, considerate ca legalu simple biaterale, se iniraduc frtele de legatua (@forurie in bare) eare au dvecta barel, iar sensul arbtrar (36 ‘equi se introduce efortul de intndere ~ actunea barelor asupra nod. in afara de eforturle din barele suprimate, asupra’nodulu mai actoneaza i forele exterioare,Astel nodul a devent punet material ler Supus actuni unui sistem de forte concurente, Exprimand condija de echilbru pentru fecare din aceste ssteme de fate concurente (EX = 0, LY = 0) se pot determina eforurle din bale ‘stent cu 28brele considera. Metoda prezentata are 0 conde restictva si anume: calculul efortulor din barele uneigrna cu zabreleIncepe dint-un nad in care sunt asamolate. maximum doua bare cu. efor! necunoscut si se. contnus, folosindrezultatele anterior determinate, pand la aflarea tturereferturlor din stuctura acd r= 3 (conde caracteritca unel singure unit structurale) 0 ‘ecuate de proiecte de la nodul(n~ 1) si ambsle ecuatl de la nodu (2), servesc dreptvericare, nucatbarele intern cu etortun deja caleusato. In ‘aplcarea metode! sunt vile une observa refertoare la anumte stati Paticulare privind structural Inarcaee ‘+ cind int-un ned se Intéinese. numal doud bare de diecti “dente iar nodul nu este Incareat (ig. 6.13.3), eforturle din cele ‘dou bare sunt rules ‘+ cdnd int-un nod 0 intdinesc dous bare dierit orientate, iar cesta este incdrcat numal pe directa. uneia ante 0 (g..19,0, fora axial din acoasta bara este ogala cu P (efor {e compresiune, iar cealatd este egal cu ze, ‘+ clndint-un nod se ntalnesc trl bare, dine care dous sunt in Drelungire, iar in nod nur este api nic fora (19.8130, fori! Mn coa do-a toia bard este nul cea ce rezula dh ecuatia de proiece In raport cu directa) ‘+ cand int-un nod se intanesc tre bare, dinre care doud sunt in Prelungire, iar in nod se aplica.o fora, In cea dove Wola bard ®fortul se’ dotormind drect print-o ecuatie de prowcle pe normata la barele in prelungir (a 6.13.0) BS ees Figura 6.13 Figura 614