Septimiu Chelcea, Gabriel Jderu Manipularea prin preluarea in presi a sondajelor de opinie publica. Cazul Gallup International End of Year Poll 2003 de eroare si a nivelului de increder in functie de apartenenta la g¢rareori se di curs acestor cerinte gi cu atat mai putin se are in vedere trendul, evolutia distributiei rispunsurilor Fentru a pune in evident modul in care sunt preluate le din sondajele de opinie public’ in mass-media din Romania am recurs la un studiu de caz, $i anume Ga lup Intern Studiul de caz: sondajul Gallup International {a stargitul anutui 2003 pentru cetitenii din Romania rez up Internation, at in perioada noiembr 2003, in 60 de tari de pe toate continentele, la care au tie, puns mai mult de 65 de mi de persoane. A doua 71, pe 3 muarie 2004, ziarele centrale de la noi au informat cithorit, legituri cu modul in care apreciaz3 cetitenii eve uatiei socio-econom ‘cornu de Centrul pentru Studierea Opiniei si Peet (C8OP) in perioada 2-8 decembrie 2003, sondaj a fost preluaté din Buletinul Agen Metoda si prezentarea date preluate in mat irea despre acest i Mediafax. im comparat wwwgallup-international. Gallup Internat m determinat importanta Citre cele dou’ cotidian. locatia (pagina ziarului) unde au fost inserate articer {cle despre respectivul sondaj si suprafata rezervath arecny articole. Am folosit ca unitate de numirare cuvantul. Pentru mplificarea masurdrii, am considerat un cuvnt ceea ce este separat in text de dou’ spatiialbe (Tabelul 1), 102 4 “Eve snimentul Pagina [Ne cuvinte [Ne compara rar 1888 7 o ca 7 a5, s-a caleulat numarul comparatilor posi cexceptindu-se tabelele, si nea, “Buletinul Agentiei ‘Am comparat, de asemenea, “Bul Mediafax” cu sit 1 Agent lup International, lund a suri au fost in caleul numarul intrebarilor ale ciror rispunsuri au f comentate Tabelul 2. Tabelul 2, Numarul sic articolele de presi. Datele sunt prezentate in inteebiri Nomar de Medan T23 45678 2007 123,48 103economice, ceea ce i-a deter 34 spere c& anul 2004 va fi mai pice, se resimte pesimiss spun ci anul 2004 va fi mai ru decat 2003) si sase din nsider’ c& anul 2004 va fi un an cu topul cel searci $i interpretarea acestor date. (dupa Gall ste ‘Top 10 Optimists 2004 will be better than 2003, Top 5 Pessimists Hong Kong 16 2004 will be worse than 2003 UN Kosovo 16 [Georgia B Slovak Republic so Azerbaijan n Greece USA 69 Poland B 68 Ecuador n 67 Portugalia 4 66, 65 in continuare, in “Buletinul Agenitiei Gallup Internation (Canada 60 jul din Europa 1, Hong Kong-ul este anul 2003 a suferit de pe urma epider mai bun deci ei ani, a avut mult dedin India 5% precio 2004 ¥ hu an ma prop in punct de vedere economic decat 2003) si in Nis 5 Este comentat cazul Japoniei, tara aes hin 2004 vor care continu Tera ma pia ip ian sma rea cee Ae oa & anul 2004 va fi mai bun decat 2003 este in ziarul ‘lu din, parte, plasarea romanilor in vecinatatea americai nicilor lasi si se infeleaga faptul cd suntem deja si br in familia NATO si UE in ceea ce priveste optimismul Aceasta cu suntem , inaintea france: si bulgarilor ({Sri membre UE, cu exceptia Bulgariei, care este candidata la UE), in stabilirea clasamentului tarilor in ceea ce priveste optimismul nu s-a luat in considerare prezentarea datelor pe cele patru regiuni ale Terrei (Europa, Europa Centrala si de Est, Orientul Apropiat si America Pacific si Africa) ~ aga cum s-a procedat in “Buletinul ‘Agentiei Gallup International” (Gallup International End of Year Poll 2003 Regional Charts). Sigur, aceasta impartire pe regiuni este, ca orice clasificare, discutabilS, dar acum este vorba despre preluarea in mass media a rezultatelor di ‘opinie publica si se constat’ ci prezentarea “Buletinul Agentiei Mediafax” difers sondajele de lor sondajului in rispunida (s.n) la intrebare”, Dar in ancheta logic’ ,.Nu stiu” constituie un rispuns, uneor, foarte semnificativ. Far a se arita care este proportia cetstenilor care au rispuns ,Nu stiu” in celelalte 59 de tariin care s-a fcut sondajul, insistenta cu care revine ,X la sutd dintre fomani nu au stiut si rispundd la intrebare’, ,X la suti dintre romani nu au stiut.” tinde si creeze imaginea un lumi in care romanii sunt incapabili si evalueze o situa viitoare, ‘A rispunde ,,Nu sti” la intrebari nifick automat un handicap intelectual; dimpotriva une: ori, cum este cazul sondajului la care ne referim, a spune Nu stiu” poate fi un semn de rationalitate: una este si doresti ca anul 2004 si fie mai bun decat anul 2003 si cu totul altceva si afirmi ci anul 2004 va fi mai bun decat care s-a Incheiat, Dintre cei care au declarat cd anul psit de tensiuni, cine ar fi p din Spania, din 11 mart de opinie nu sem-2004, care s-a soldat cu moartea unui numar de 204 de ppersoane si rinirea a peste 1400 de cetiteni din Spania si fin alte (Sri, printre care gi romani? Cati kosovari, care ‘-aut declarat optimisti in ceea ce priveste anul 2004, s-au sindit la tensiunile etnice care au reizbucnit in martie ser in zona Pristina si care au adus cu ele 26 de morti gi Shteva sute de riniti, ca si nu mai amintim de refugiat Sirbi? De altfel, la intrebarea ,Credeti c& anul 2004 va fi mai bun decat anul 20032” au rispuns “intre spanioli gi 3 la sut’ dintre kosovari (au declarat ci nul 2004 va fi mai riu decat anul 2003, aproximat ia suté din persoanele intervievate in Spania si 10 la din esantionul din Kosovo). ‘Concluzia articolului din “Adevarul” c& 1 cei mai optimigti din lume in ceea ce priveste si ‘internationals, 27 la suté dintre ei apreciind c& 2004 va fiun fan pagnic, lipsit de dispute internationale” nu se regiveste in “Buletinul Agentiei Mediafax” si, cu atat mai pt Apartine jurnalistului dela “Adevarul” (articolul despre respectivul sondaj nu este semnat) In acest caz.s-a incalcat deontologi cei tras concluzii false. In proportie semnificativ mai mare decat romanii s-au exprimat credin{a c& anul 2004 Va fiscutit de contflicte (free of dispute) cetatenii din Grecia {G4% dintre cei intervievati), Nigeria (54%), Islanda (497 42%), Turcia 1%. Aceluiasi jurm. probabil, 5 ilustratia articolului: fotografia (115 cm x J presedintelui Romaniei, dedesubtul cBreia apare explica intSiul optimist al tari’. in fotografie Presedi rect pe cittor, are colturile gui riicate si palmele jmpreunate int-un gest probabil, de flicitare.,Intiul optim aduce aminte de atributul ,ntaiul barbat al ‘are presa il risa pe ,iubitul conducitor’, Nicolae Ceusese Sa pistt astfel tribut partizanatului politic, in detrimentul i obiective. venimentul zilei” este itera 48, bol fo pretarea pe care 0 th gi pe textul fotografiet ( in termenul de ,text” s diim acestui titlu se 3 spt {in analiza discursul lucruri foarte diferite: reclamele, athitectura sunt toate forme de tex 2002, 15). Fotografia inserati (32,2 em x 13,2 cm), infatisand fo coloani de demonstranti flancati de politie si, in prim plan, dou’ persoane in varstS, are urmatoare explic in citeva trasituri de romanii s-au trezit feri au reprodus di in original topul primelor zece tari optim cexplicatia ,Acesta este topul celor mai optimiste zece natiuni din lume pentru anul 2004, Vedeti Romania pe undeva? iar cele dows grafice cu bare sunt {Acesta este topul european al optimigtilor. Dac Romania Sr fi inclusa aici, sar fi aflat pe locurile 6-7 la egalitate cu De-abia la sit gi formuli “entrali side Est, pe prim topul optimistilor se afl Kosovo, dupa care urmeaza Georgia, Azerbaidjar-ul si Lituania (n) pe urma Romania, tea de jos a paginii este reprodus uAcesta este Cuvantul inflama” sugereazi un proces patol intamplator.in primul rand, int iudabilé de a aria falstatea stirii Mediafax, pe care ziar 1S-au repezit si 0 inghitd pe nemestecate”, ca si ,romani gata si-i dea crezare” negativa despre Romania, lucru ite pe nemestecate”? O persoand in opinia unor jurnalisti ~ sunt ali. Formula ,S3 ne comparim ate” apare frecvent in mass-media din tara se arati ci Romania welor zece tari optimiste, icat ai cAuta’’. Intr-adevar, Romania nu se afla in topul lizat de Gallup International. Atitudinea depreciativa este indusa de cuvintele ,nu poate Aceasta este ,0 veste proasti” ~ spun cei tr i. De ce este ,0 veste proast finuare se arati cd ,Tara noastt3 p la sectiunea Europa centrala si de e- recizarea ,,doi sectiunea Europa cA suntem exclusi lasati intr-o anexd a ei, unde ocupim locul al cincelea, dup3 Kosovo, Georgia, Azerbaijan si Lituania, , Romania nu se afla nici micar (6.2) in sectiunea lui sondaj” — ni se spune, Este adevarat; conform prezentrii datelor pe regiuni, in Europa Central de Est, se afla alituri de alte cinsprezece tari, precum Croatia, Cehii sa denunti pe _propa lor din mediile de informare obediente” ci au lansat 0 ,megastire optimist” cu care au ,spart ecranele tv” ale romanilor_,De-abia trezit la organizarea arul Sectorului 5 din Bucuresti, Considersim ci exagerarea si intentia uulare caracterizeaza relatarea despre sondajul ip International din “Evenimentul zilei”. ip International” permitea si romanilor cu raspunsurile cetitenilor prezentind comparativ distributia rispunsutr din Roma S-au facut comparatii de sase ori cu americanii,brita bulgari,italienii,francezii, sarbii, ucrainenii; de cinci ori cu cehii, greci,japonezii si de patru ori cu polonezit si cu rusii. In total 66 de comparatii, din 1888 comparatii cate ar fi fost posibile daca luam in consideratie 8 intrebsiri X 4 rispunsuri (in medie) x 59 de tari. La randul lor ziarele au procedat si ele la o comparare selectiva: asa cum s-a aritat, “Adevarul” a comparat situatia din Romania cu din treisprezece tari si “Evenimentul wu situatia din opt tri (Azerbaidjan, Danemarca, Georgia, Hong Kong, Kosovo, Lituania, Norvegia si Marea Britanie). Cu exceptia Marii Britanii, in cele dou cotidiane situatia din Romania are ca termen de comparatie tei diferite. Infelegem foarte bine cf restrictia spat tare a datelor. De mass-media a rezultatelor din sondajele de opinie publicd. Raphael Cohen-Almagor (2001/ 2003, 5) sustine c& ,.n multe situatii, jurnal nu sunt obiectivi in relatarea lor deoarece nu pot evita {in plus, sustine acelasi autor, relat de ,presiunile ipogratic rezulti alte organizatii media, asupra informatiilor de interes (R. Cohen-Almagor, 2001/ 2003, 7). intre , rel ve” si ,poves se vind” jurnalistii adesea dau castig de cauza celor din urm3, Intervine gi ,nevoia de senzational”. Nu in ultimul ind, relatarile jurnalistilor sunt tributare partizanatului c. Toate acestea conduc spre subiectivitate, inclusiv in ceea ce priveste prezentarea rezultatelor de opinie publica.Raportarea la valorile maxime si minime rispunsurilor? Nu. Dac’ s-ar fi procedat astfel, Romania (cu 39% rispunsuri ci 2004 va fi mai bun decit 2003) trebuia comparati cu Hong Kong (76%) si cu Austria (12%). S-a avut in vedere criteriul regional? Nu. Romania ar fi trebuit comparati cu Kosovo (76%) si cu Polonia (15%). Poate c& 0 ‘comparare a Roméniei cu tirile admise in Uniunea Europeans Ja 1 mai 2004 (inclusiv cu Bulgaria, tara candidats) ar fi fost ‘mai limuritoare decat raportarea la SUA, Franta, Germar |, Marea Britanie sau Japonia (Tabelul 5), Tabelul 5. Procentul persoanelor din trie care au aderat la UE (la care am adaugat Bulgaria gi Romania) care cred 2004 va fi mai bun decat 2003 (dupa Gallup International End of Year Poll 2003) (Cehia 16 Estonia 36 36 40 Pol 1s Slovacia 16 19 39 a destagurats Daca s-ar fi facut 0 astfel de comparatie, s-ar fi putut observa, firi prea mare greutate, cd situatia din Roma- nia este foarte asemanstoare cu situatia din Tarile Baltice, dar diferits de cea din Bulgaria, Cehia gi Polonia. Pentru compararea egantioanelor de aproximativ o mie de per- soane (cum este cazul im), 0 diferent de pana la 3-4 la suta este nesemnificativs (dats fiind marja de eroare). Clasamentele nu-si au rostul, Nu are nici un sens afirmatia cé Romania se afla pe locul al 12 ntea Estoniei justifics ins gruparea tirilor: deo parte, Estonia, Letonia, ania si Romania, de cealalta parte, Bulgaria, Cehia, lovacia id Ia intrebarea ,Ce criterii de selectie au utilizat i din Romania in prezentarea rezultatelor sondajului Gallup International la sfarsitul anu 2003? aj sredem nu agresim dack spunem ci acestea au fost: senzationalismul partizanatul politic. S-a mers pan; diferentele in ceea ce priv in diferite Yr prin factorii politici (Georgia), economici (Argentina), medicali (Hong Kong). S-a fScut corelatie intre ispunsurile la intrebarea intai (Anul 2004 va fi mai bun decit 2003?) si ispunsurile la intrebarile despre prosperitatea intrebarea 2) si despre situatia somajului imism diferit de la 0 tard la alta a folosit, de fapt, sondajul Gallup International nu pentru a informa sgiturd cu mentalitatea populatiei din diferte ¥iri, ci ca arma politicd, pentru a denunta falsificarea rezultatelor sondajului de citre Agentia Mediafax si graba + favorabile partidului de guvernmant, precum si incompetenta ,colegilor” ziaristi care au preluat stirea Agentiei prin corelarea raspunsurilor la intrebarile din chestionar, adica un fenomen subiectiv prin factori subiectivi? Rezisti unui examen critic ignorarea factorilor interni, legati de isa cum La ambele intrebari raspundem rasp: lege ,optimismul” persoanelor anchetate, tret avem in vedere atat opiniile despre evolutia ratei soma intrebarea 3), cat si datele statistic referitoare la acest fenomen (Tabelul 6). @— in ciuda faptului cd in intervalul 2000-2003 rata goma~ ratei gomajului, ar trebui si se iain considerare gi situatia jului are, conform statisticit oficiale, otendinta de scidere concreta a persoanelor jonul sondajului {eu exceptia Poloniei, opinia majoritara a cetitenilor din Gallup International. La intrebarea ,,Aveti un loc de mun~ {irile candidate gi recent admise in UE este ci in 2004 a2” (Are you employed?) au rispuns NU aproximativ 30 la Tata somajului va creste. Se gtie inc3 din Antichitate c& sut8 dintre cehi, 44 la suti dintre estoni, 48 la sutd dintre ddoxa (opinia) ~ aga cum spunea Platon in dialogu! Menon Jetoni, 55 la suti dintre lituanieni, 33 la sut& dintre slovaci, in Giferd de logos (cunoasterea autentics), Opinia este /mai 58 la sutd dintre bulgari si in fine, 50 la sutd dintre romani Jntunecats decat cunoasterea, dar mai luminoasi dec ‘Comparind aceste declaratii ale persoanelor intervievate necunoasterea ~ sustinea Platon (R i (Tabelul 6), constatim o supraevaluare fn esantion a somerilor. In Romania nu ar mai fi vorba despre opinia lituanier bulgarilor sau romanilor in legituri cu anul 2004, ci mai degrabi despre opinia cetatenilor care nu au un loc de mun 3, a somerilor din aceste (ari. Sub acest raport,esantioanele cu care sa lucrat nu sunt reprezentative sau declaratiile respondentilor nu sunt conforme cu adevirul. Oricum, nt se poate vorbi despre opinia populatiei (publicul general) din aceste tri privind evolutia gomajului i 2003. La in- | 2 |fe 12 |e trebarea ,Credeti c3 2004 va fi mai bun sau mai riu decat zoo | 2001 | 20m |r00a} JER |Z |e 2003?" s-ar fi cuvenit si se prezinte distinct rispunsurile e fe! lz 2 omerilor 5 ale persoanelor incadrate in muncd Dar ne justificd alestuirea, de clasamente privind = [a 5 soptunismal”natiunior pe baza trarhizaril ponderilor a fe 6 deen samje dapuns Ine singurhintebare, cum ar f Bla |e | Creel c3 2008 va fi mai bur sau mai Bu decit 20032" Sa |B |s Jar n00s,gomajul va eres, va cea sau va imine slo | [5 dcelasi?” Gntrebirile au fost reconstituite, intrucat in Balgana [V7 a Iu ts [= jetinul Agentiei Gallup International” nu s-au prezentat Romania [77 ay as | fe das ntrebarile incluse in sondajul de la sfarsitul anului 2003). nmase-media rezutatelr din sondajele Practica preluat 5 ‘am- de opinie fir reproducerea integrala a intrebarilor sia purele de adevair’, ipotez larg acceptat’ de citre psihoso- variantelor de rispuns este pigubitoare. Sociologii stiu ciologi in analiza stereotipurilor, Trecerea de la economia rispunsurile la un chestionar trebuie interpretate totdeauna ‘entralizat’ la economia de piat, integrarea cu Uniunea prin prisma intrebiilor. Uneori, un singur cuvnt adaugat uropeana presupune dobndirea statutului de economic in formularea unei intrebiri poate conduce la 0 schimbare jonals, ceea ce implic’ disponibilizari, pierderea locu- 1 (vezi Chelcea, 2001, 251) + de munca. Acesta pare a fi ,simburile de adevar” al lup International a alcat i mai mare decat in legaturd cu opiniile se poate avansa ipotezafa fimai rau de- pesimismulu,rumairispunsurile 2008 va fi mai 7 ‘cat 2003” (Tabelul 4). Daca s-ar fi constr conexiunea celor dous tipuri de rispunsuri), configu riitat altfel (Tabelul 7). optimismului ar fi a bbaza indi ‘Tabelul 7. Topul optimismului stabilit pe {procentul celor care au declarat c& 2004 va fi mat bun decit bas, din care s-a scdzut procentul celor care au declarat c& 2004 va fi mai rau decit 2003 Topol eptinigior "ui fos Ma bun Indice Rang veg te ” ’ % « 5 B Fd 2 2 6 : y 6 8 s fuse 88 5 ees ° 2 s $ venting ‘ & Nigene & 2 B73 cade @ 8 @ i ‘Tabelul 8, Indici optimismului cu privite la 2004 in © ‘aut aderat la UE, la care am ad3ugat Bulgaria si Romania (dup Gallup International End of Year Poll 2008) Ty 2 20 "7 2% 4 Bulgaria Romania Nota. fn Cipru, Slovenia si Ungaria nu s-a destigurat sondajul Hong Kong ar rimane pe primul loc, Kosovo ar trece pe locul al treilea, Georgia pe locul doi. Argentina, Austra si Nigeria s-ar plasa inaintea SUA in ceea ce priveste optimismul. Romania, cu indicele 15, ar fi aituri de Letonia, 116 Lituania gi Estonia, in clasa tarilor in care optimismul, cu privire la anul 2004, ar prevala (Tabelul 8) Rimane inst in discutie dacs din punct de vedere sociologic se justified aleatuirea de clasmente, departajand opt popoarelor dupa rispunsurile la 0 intrebare, in functie de valoarea indicelui sau de diferenta de doui-trei puncte pro- centuale. $i de aceast3 dat3 avem rezerve serioase. {in operationalizarea conceptelor numai int extre accepti atribuirea de calitati unei entititi sociale pe baza ‘unui singur indicator. Agentia Gallup International a aleStuit topul optimismului Iuand in calcul doar rispunsul ,,2004 va fi mai bun decat 2003’, desi a avut in vedere mai multi indicatori: raportarea pozitiva la prosperitatea economics, reducerea somajului, siguranta locului de munes, rapidi gisirii unui nou loc de muncd, diminuarea numaru! grevelor, increderea ci 2004 va fi un an pagnic, fara tensiuni siconflicte. Numai rispunsurile conjugate la aceste intrebari ar putea si spun’ ceva cu sens despre optimismul cu care este privit anul 2004 de diferitele popoare ale lum operation. se pare evident, Concluzii iza modului datele sondajului Gallup International 2003, ca orice studiu de caz, poate cond ice”, nu la ,generalizari statistic 2002, 408). Noi credem ci studiul cazaslsi Gallup International End of Year Poll 2003 a pus in evidents incorectitudinea, subiectivitatea si ambiguitatea in procesul complex de prezentare in mass-media a rezultatelor unui tip de cercetare sociologica - sondajul de opinie publica Daca incorectitudinea in preluarea datelor nu poate nici un fel scuzatd, trebuie si acceptim — aga cum arita gi Raphael Cohen-Almagor (2001/ 2003, 12) ~ ci un 17anume grad de subiectivitate 51 ambiguitate insoteste yur se relatarile de presi, deci si prezentarea datelor din Sondajele de opinie publicS. Ceea ce credem ci se poate pera este mentinerea subiectivititi si ambiguitatit la un nivel acceptabil In acest sens, sugerim céteva masuri pe care ‘comunitatea sociologilor, specializati in sondarea opiniei publice, ar putea si le aiba in vedere. 1) Prezentarea sondajelor in comunicatele de presi si se {ack in conformitate cu standardele internationale, arstandu- se cum au fost formulate intrebirile, care a fost succesiunea lor in chestionar, in ce perioada s-a desfisurat ancheta de teren, ce tip de esantion 5-2 utilizat, care a fost volumul esantionului (marja de eroare gi nivelul de incredere), unde ‘au Ficut interviurile, cine at fost operatorii de inter 2) Sa se precizeze cine a comandat sondajul, respect cine ka sponsorizat. 3) Datele si fie prezentate atat per total, cat gi pe cate gorii socio-demografice 4) Si se relevernu numai rispunsurilon, ci si trendul (tendinta, evolut distributiei rispunsur 5) Si se ofere explic 2, psihosociologice si sociologice rezultatelor sondajului. In acest sens, reco- Inand’m aplicarea ,modelului tridimensional al opinie publice” (6. Chelcea, 2003, 41-68). fn plus, specialist in sondarea opiniei publce ar trebu dea o replic’ pul i celor care se indoiesc de valabili- tatea acestei modalitt tintifice de masurare a opinillor i recunoasci deschis cind rezultatele investigatiet lor au fst eronate. In fond, aga cum 5-2 spus, numai o minte necultivats condamné aviatia cind se pribuseste un avion timp a Referinte bibliografice Dati J fen. New Yo y Septimiu. (2001) 18 Bucuresti: Editura Economic In. Cheleea si (p. 34), Bucuresti: ct. Gndese masele despre -a Economica. ism. The Public Opinion ‘Crespi, Irving. (1980) Quarterly, 44, 4, 462-4 49, Edwards’ D. i Potter, J. (1992). Discursive Psychology. Londra Sage. fap International End of Year Pol 2003 itp//wwwallup juarterly, 44, 4, 445-461. vgand the New Media. The Public (2004). CANSTAT Statistical of age. unt, Lars, (2000), Media yurmalism and Mass 14, 846-864, ‘and the press: The clash of Quarterly, 44,4, 18. eee tp 1973), Pron urls: A Rete eB nk Bgming nara Lert Ps se ou 1986) olan tsi ews Comuricre 19. Mitosky Mr Faporionul ESOMAR, Strasbourg, 2628 Fou. (1993), The media andthe pols: Domesicating fsa East Rep 180 3840. Gprea Crstian Sut, Cristian m Rinformare “Everumentul zk", nt. 36, sos). Dupt american, rom cei mai opti wa peivings anulut 2004 “Adevaral” ne 4200, urns W980)Cabin John, M.D: Seven Adrian Ciubotaru Manipularea in presa oficiala din Republica Moldova. Cazul Moldova Suverand 4) Com. pod ifs a iawae band. 5) Rote euinnmwble fis 4) Combrbug BTS “A eadtnd® wucout, gers nib pia oct howweiteyy BTS ie eat “eels in cootwch batilan la yu regim pretins democrat 120luaté decat prin acordul unei majorititi relativ Manipularea desi pare a se adresa fiecin decit atit, cei C ei $i fact ipunerea lor este liber ), Tocmai aici este de gasit cel n | fenomenului studiat, reperabil de atl si in cimpul semantic al cuvantului care a stat la baza otiunii de manipulare @) Fiind un produs al comunicarii oamenilor in context |, manipularea este intotdeauna suma specificd a sive dintre emititor si receptor. Insusi actul ipulare, intrucst emititorul "rei, in conformitate cu interesele propri,si- convings pe receptor si inteleagi sau si facd anumite lucruri, Nu de fiecare data ins’, persuadarea se inscrie intr-un mecanism al sau este constientizatd ca intentie de manipulare. Dace, rumai ae discus ate urmatene see eso schimbare a opiniilor atitudinilor si comportamentelor prin expunerea la mesaje a persoanelor gi grupurilor umane vederea atingerii unor scopuri dorite de altcineva (persoane sau organizati), fra aplicarea constrangerilor fizice si fird constientizarea discrepantei dintre scopurile indepartate ale persoanelor si grupurilor-tintS si scopurile indepartate alle celor care exercit3 influent: caracter propriu-zise al pula Manipularea se manifesti in mod diferit diferite. Modurile de manifestare al numese ale manipula manipularea semanti ‘manipularea prin imagini subliminale, manipularea prin controlul informatie’ (9), Tehnicile de maniputsee fore ele se aplici la domenii strict unl pihosocae um arf, deexemph ul sau marketingul), purtind denumisi este important pentru o societate posttotalitara si proaspat democratizati este si surprinda nu specific a unor tehnici in contexte rel sau campaniile de vanzare-cumpirare, cat perpetuarea si erarea unor scheme propagandist-ideologizante | lutiilor acestei societ Manipularea ca dezinformare. Crearea unor mituri politice prin manipulare Vorbind despre manipulare in contextul discursului formare. Scopul Dezinformarea poate avea o actiune redus’ in plan temporal dar acest lucru este valabil doar pentru societatile cu vechi in care exist gi furctioneazi mecanisme -gislative de contracarare a acestei actiuni Pentru societatile posttotalitare insi, dezinformarea este nu numai o treapta in ascensiunea politic’ a unui sau a unui lider politic, ci $i un factor indispensabil de deturnare a opiniei publice de la gravele probleme sociale care, pe de iar pe de alta parte, si guvernamant, a ofi le so tate specifics de imagine neadecvati si in care interpretarea eronata a faptelor 5 maniera de relatare, fie prin formularea explcité a une’ opinii false. In ambele cazuri, un rol important, daci nu covarsitor, i joac’ alegerea mijloacelor discursive prin, care dezinformarea trebuie si-si ating’ scopul: si-l faca pe receptor si creada ci interpretarea evenimentelor pe care asimileazd incongtient este o interpretare care i apartine. Inainte dea urmiri cum se manifest aceste mijloace in presa noastr ‘enumerdim doar cateva din ele, considerate afi drept inueazi fie pri«a informatie; plasareastirilor (in pagina, in cadrul emis accentuind ponderea transformarea prin dozajul bine gandit tunor locuri comune ale argume dar pe baza unui criteriu elementar al verosim spunerea adevirului ca pe o minciuni ete. Obse in aceast’ enumerare ci dezinformarea, ca tactic’ jocului inave de putere. Dezinformarea si asiduu elaborat’ de pregatit si informare si imaginarul de real. Un asemenea intr-o societate posttotalitars, in care k foarte greu si in care orice angoasi a restaurarea regimmul Scopul manipulirii in soci spori aceste angoase, de a responsabi ale progresului si democratizarii pe idei masele pent in joc mai mi ul rand, 124 urmiresc conservarea unuistatus .devirata continuitate: de la guvern compromisi de pe vremea comunismului la guvernant leteasc’ a societit ‘apoierea economica si inconsecventa pk un sistem aparent democrat i aibi loc prin acordul major Tar acordul se obtine, 125prin manipulae, Deaceast dat ns, manip sa merge mu nina spre devntrmarea ub legac acai dar gspretatrmare a suru stoi singurul in stares lgitimere presenta ips allorargumenteseioase Istoricul Lucian Boia, in "tori romanease defines ct se poate de exact aceast ders discursulusistorc spre valorile sau pseadovalorie tice ale actual "0 dat ce di imaginaral storied 3 : ine suport al dezinforms i manipuli (6) Pomnind de Ilan Girard (din Myths et mata distinge patra mitur pi discursul istorii pub ideotogice a unui regim ea sunt le Conspiratiei, Salvator de Aur si Unitiii, Discursul oficial al presei si de stat din Republica Moldova reflects pe deplin aceasta tendinti de reelaborare a mitologiei p baza unei manipuliri factologice care le oferi Cu alte cuvinte, analizind fenomenul manipulatii prin deinfonmares prin reteareamitologiei politic tebe referim nu numai la mijloacele prin care aceasta se realizeazi, dar gi la continuturile vizate sau cel pi in mecanismele de deturnare de la Manipularea in presa oficiali din Republica Moldova, Cazul particular al “Moldovei Suverane” : _ Cele patra mituri de care am amintit mai sus sunt de isit 3 pe a in mask pe care le controleazi sau le sprijind autorittil, Ele apar int-o forms primitiva in cadrul emisiunilor televizate (de fal influent sus de fezfingormare de a i) st nto form’ ceva mai elaborati si chiar cu iz de stiintificitate in presa oficialé. Desigur, te di : iziunea este mijlocul de informare care accede direct la constiinta publicul 126 tea el aparent’, are i, cu tot populismul gi acces Wvantajul de a nu cuprinde in vizorul siu decit o parte semnata a publicului si acest factor se dovedeste a fi decisiv in ceea ce priveste randamentul ei ideologic sau mai precis, mitografic. Cu toate acestea, anume presa oferd tabloul complet al discursului cu intentie manipulatoare re recurg guvernantii in scopul unei autolegitimari tice. torice gi deci p Pentru a observa cum se constituie gi evolueaza acest discurs in cadrul presei oficiale, am ales pentru analizé cea mai reprezentativa publicatie a tirii: ziarul “Moldova Suverani”. Analiza amSnuntité a discursului publicistic, toric si politologic al unui ziar care apare de trei-patru ori pe siptiman’ poate deveni obiectul unei monografii despre manipulare, de aceea ne-am marginit la consemnarea unor evolutii semnificative ale acestui discurs intr-o perioada foarte scurts de timp. Alegerea perioadei nu este una arbitrari. Ea cuprinde evenimentele politice ale luni anul 2002, lund care a debutat, trai cu suita interminabila a sirb3torilor de iarnd, pentru ca mai apoi, in a doua ei jumatate, si inceapa actiunile de protest ie opozitiei parlamentare. Activitatea politicS a opozitiei bulversat atat de mult opinia public3, incat era de asteptat chiar o schimbare brusci de perspectiva sau, cel putin, 0 accentuare a unor puncte de vedere anterioare ale puter in privinta raporturilor cu opozitia gi cu societatea ci ru care, de altminteri, sa si intamplat, desi proportiile pe care le-a luat fenomenul manipu si interpretarea partial’ sau tendent epaisit capacitatea de previziune sau macar de fabulare a oricirui pronostic pi Strategia “Moldovei Suverane” este, in aceste cond ‘exemplari. Pe de o parte, se dezavueaz scopu! poli “gscuns” al opozitiei, desi evenimentului nu se acord’ importanta cuvenit3, el fiind prezentat in stiri scurte, note sau pamflete fugare. Pe de alta parte, continu procesul minutios de constituire a unor mituri politice noi, proces care a inceput odat’ cu elaborarea programului electoral al lor moldoveni. Gandite initial ca 0 contrapondere 7real, dar pe baza unui criteriu elementar al verosimi prin spunerea adevirului ca pe o minciund 3 enumerare ci dezinformarea, ca ti $i asiduu elaborati de ia dorit’ de aga-numit a unor speci politologie, psihologie), fird de care nu se poate yur’ succesul manipuldrii: unitatea discursiva a mesajelor dezinformatoare si aparenta coerents stiintifics a interpretari si ideologicu Is conspiratie e alcituiesc. Dar este informare gi imaginarul intro societate postiotalitarS, in care Ie foarte greu si in care or restaurarea regimului totalitar Scopul manipuliri in societatile posttototalitare este de 2 spori aceste angoase, de a si democra nnoitoare, de a preg: ecut la care tot ele au renuntat in joc mai multi wal rand, 124 ‘economic’ gi social a unor state ca Republica Moldova oe :publica Moldov. Tar acordul se obtine, sf aibi loc prin acordul maj 125intimoldoveneascs” a opozitiei si a le mituri politice vor isloca in curand (chiar spre sfarsitul lunii de care am jorbit mai sus) aproape toate referintele la actualitatea propriu-ziss a evenimentelor. Criza politica in care s-a pomenit guvernarea in acel moment, nu beneficiazs de Comentarii punctuale; ea este analizaté in contexte din ce in ce mai largi. Se porneste fie de la lipsa de patriotism a protestatarilor, fie dela drama istoricd a Moldovei (neaparat 2 "tarigoarei’, in conformitate cu gustul sau predispo publicului) sfasiatd de poftel 2" ale vecini se incheie cu necesitatea de a renunta la Sri nationale in favoarea unui concept declarat realist asc’ 1a mitografia in nr. 10 (19969) al “Moldovei Suverane” din 19 ianuarie in pagina 3, Tudor Topa prezint& ande sunt inserate “memo! ‘unor oameni care, spune prefatatorul culegerit Mihail Ciolac, “au faurit in sec. XI" (7). Acestia nu sunt altcineva decat fostii nomenclaturisti care au participat iv la procesul de munca din deceniile trecute” si car dincolo de “regimul totalitarist zidit pe minciuna gi cert cu bunul-simt’, au contribuit la prosperitatea si echilibrul Social din perioada sovietic’ a istoriei noastre. Inregistrim 6 tentativa de recreare, prin evocarile unor personalitati implicate nemijlocit in “fGuriri’, a unei Varste de Aur pe care ar fitréit-o moldovenii nu foarte demult atribuits, cum ar fi fires, politicti protectioniste a statului sovietic care a stiut si mentina iluzia (falimentara, in cele din urms) a unei bunistiri relative, ci unor oameni concreti si mai cu seam’ “omenosi” (calificativ ce ne amint involuntar gi de comunismul “de omenie” propovaiduit in RSR in epoca lui Ceausescu) care chiar au ficut ceva pentru acest pimant, degi nu au fost, in realitate, decat niste piese esemnificative angrenate in mecanismul greoi si ineficient al economiei si administratiei URSS. Imaginarul colectiv este astfel pregatit, prin modificarea pe un ton aparent neutra fl fondului chestiunii, pentru receptarea actualelor intenti dle puterii ca pe o refacere a continuitati politice cu fosta 128 Sunt pomenite de Tudor Topa cu scopul de a jst invective abstracts fn adresaftalitaiomu numal modele de "rior aflim c4 “tara noastrd are nevoie de o pol moderni si tolerant3”. Scopul nobil acopera scopul politic real. Se dozeazi savant adevirul juridic 5i political tolerantei lingvistice, in conformit sropene, § Moldova are nevoie de o politics lingvistic’ toleranta (ceea ce presupune ci aceastd politici nu a fost pan’ acum tolerant) atta tip cat se ste ci limba rush (zat de in cvea ce dimpotrivs. Int tul \ eieieecae otriv3, Intervievatul recurge la un procedeu pe care retorca il mumestesfismul acidentulu prin care se adaug’ sau se suprimi o circumstantd din premisa minor’, in aga fel incat se pot confunda in voie statutul bi de comunicare gi cu scoala primard, La nivelul continutu uusoard imixtiune in discursul demnitarului a unu politic, mitul Conspiratie din preajma sau di fim toleranti si suvera international: extrema “romanofild” “a ignorat denumirea imbii moldovenesti ca limba de stat sia boicotat limba rus a.a doa limb de comunicare in Moldova’, iar ~ pentru @ crea un judicios, la prima vedere, echilibru ~ extrema oficiala in Moldova, dup3 modelul de azi in Transnistria” (©). Intervievatul face io eroare asupra cauzei, cici efectul real al boicotului limbii ruse ca limba de comunicare (desi ei fortate) este analogia aparent cuii romane in Transnistria de citre extrema " (un termen, de altfel, la fel de vag ca gi extrema despre care ni s ci este doctor at, profesor si academician (apelul la autoritate, la -vr manipulatorie). Artico din ziarul “Comunistul” (dintr-un ajun, in data de 18 ianuarie), aritind 0 elucubrante mare di jenesc de a vedea ce se intmpla la intalnirea deputatilor PPCD cu alegatorii. Dat fiind caracterul privat si inofensiv initiative, apare drept fireasci nedumerirea si chiar i ce au fost adusi de pedagogii care asc nice, ca si nu zicem rasiste”, Profesor si academicianul fon Popusoi recurge la aga-numita impatimire a termenilor in care se incalcd legea primi a Jogicti modale: “A implica minoriin actin de proustesteo farsi minorilor intr-o actiune politica” este un termen mediu ambiguu, intrucat nu se demonstreaza ca partidul politic prezenta minorilor la mitingurile PCD a depunctat masiv in sondaje aceasts formatiune politicd) . Cu toate acestea, sofismul creste in proportii, adaugandu-i-se noi si noi termeni: actiunea este etichetata drept rasista si antistatali 130 iar conducstori ei sunt distrus pind la temelie intreaga economie a fir jertfit, ne-au ingelat pe toti si ne-au transformat este descrisi in cele mai negre culori. Act uunor guverne democratic alese se confunda cu lemocrati” care reprezinti PPCD, partid care nu a par- ipat la guvernare decit foarte scurt timp, iar protestul impotri atorii a limbii ruse inci ele primare este a (populatiei) ruse. Autorul comite talis), gresind sau confundand invairit unet ati de poporul sau minoritatea care o vorbeste), si reusind, in cele din urmé, ceea ce in limbaj retoric se cheamé abatere de la subiect sau js sa altor jomni “democt si figura multasteptati a Sal care trebuie, pe de o parte, si rispunda la intrebarea dacs intrebare retor cind va fi suspendats activitatea parlamentara a PCD) 3 pe de alti parte, la intrebarea mult mai general’ privitor la actualele gi viitoarele e” ale Repu Moldova care sunt opera acesti personaliiti si care nu pot fi eradicate de efemerele jocuri ale opozitiei: "Au fost majorate le si salarile, intreprinse un sir de misuri pentru infranarea creste prestigiul Republ dezinformare), iar “datoritS eforturilor Pregedintelui tirii, Vladimir Voronin sia echipei lui, in sfarsit a fost semnat mult a de baza intre Moldova gi Rusia”. Semnarea Tratatu prost in contextul mitingur Lunde si necesitatea de a preciza ci respectul pe care il merita imba rusi ca orice limba de cultura inseamna neapirat igativitatea studierii sale: “Astizi, cand Republica 131Moldova a ocupat locul ce i se cuvin marele state occidentale (5.n. ~ A.C), cultura si se aflé in centrul atentiei, datorit’ cirui fapt limba rus’ este studiat’ foarte intensiv” (10). Construirea unui mit al regimurilor antidemocratice, igi caut, din nou, 0 legitimare jtorica, intrucat actualitatea nu poate oferi, de fiecare dats, suficiente argumente in favoarea sistemului aut Subtilitatile la care se ajunge prin simpla manipulare a factualitstii (aga cum s-a Vazut in exemplele de mai sus) nu Sunt niciodata la fel de persuasive ca argumentul istoric. De aceea, nu este deloc intamplatoare apari “Moldovei Suverane” (nr. 11/ 19961 din 22 ianuarie 2002) a unei “Scrisori deschise domnului Ion Druti, scriitor al poporului, academician’, semnats de Presedintele Republ Moldova Vladimir Voronin. Scrisoarea este inci 0 dovads a faptului cd nici o autoritate nu se poate impune in contextul unui regim politic, daci nu se intemeiaza pe precedentul istoric al unei autoritati anterioare. Pe ling’ adeseori invocatul erou semilegendar Stefan cel Mare sau intens mitologizatul lider spiritual Eminescu, in Republica Moldova mai exist si personalitatea concreti 4 seriitorului on Drut, caz cu totul si cu totul particular ‘al manevrelor ideologice oficiale, Numele scriitorului basarabean a slujit, pe parcursul ultimelor doud deceni unr interese politice diverse. El poate fi regasit pe frontispiciul mai multor migciri (partide) politice care au marcat decisiv perioada 1987-2002 din istoria Repul Moldova. Comun acestor migcari (partide) este faptul cB toate au detinut puterea sau au avut un oarecare acce devenit, dat fiind 51 ura umana $i culturalé central’ a tuturor tentativelor insemnate de legitimare a autorititii politice “nationale” in Basarabia ‘Actualul partid de guvernimant nu constituie 0 except dovada fiind si “Scrisoarea deschisi” a Presedintelui Epistola prezidentiali debuteaz’ cu 0 constatare Republica Moldova “se afl intr-un continu si nedeclarat ‘Cauzele acestui conflict intern sunt prezentate tat de comun rizboi ci 132 incumet si analizeze lucid istoria recent’ a {8 in termeni axiomatici: intentia aga-numitor partide nationale de a distruge statalitatea Republicii Moldova. Existenta unor stiri de spirit antistatale se exp! prin faptul ci “ ch “mi principiul etnic”. Part castigat in mod democratic aleg promovate de comunis de veacuri ale omenirii de a tr mai bund”, Acesteaspirati particular al cette Moldova de a crea un stat independent in teme ni moldvenesti care se proces de formare gi afirmare: “In pofida ppoporul moldovenesc, am beneficiat fe toate elementele constitutive necesare nit moldovenesti: de un parlamentare, “id aspirat tr-0 lume mai dreapti si umanititii repre sul comun si un mod comun de abordare si de interpr a evenimentelor gi fenomenelor, a cailor de s problemelor cu care s-a confruntat, pe parcurs de secole, si cu care se confruntd si azi intreaga popul indiferent de nationalitate. Am trait si tr3im in comun, deci siinteresele ne sunt comune.” Ca si nu existe nici un dubia asupra celor cu care am trait i, mai ales trebuie si trim () in comun, autorul adauga: “Nu trebuie ignorat nici factorul slav. El a avut un mare impact la constituirea nafiunii moldovenesti, consecintele lui constituind un semn, inctiv, ce confer’ acestei natiuni un specific aparte Pe cat de adevaratd este ddemonstratia de mai sus, conteaz3 mai putin. Ceea ce este realmente important este gradul mare de vero argumentelor, aparent si chiar falsS pentru neldgiduiti de cei care nu vor sau nu au cum si invete dificila si controversata lectie a acestei istorii. "Scrisoarea...” 13cu enunfarea unui concept integrator de natiune prin care se va edifica “Statul Moldovenesc modern’, un stat, ce va avea nevoie de intelectual care slujesc “cu credinti poporul. $i dup cum nici un erou national nu poate fi Conceput in afara ins destin mesians lai fon Dru atribuie gi acest statut de proroc neinteles si alungat din cetate: “Ati avut probleme fost inteles pind la capat, in timpuri trecute; aveti probleme gi azi. Truda gi zbuciumul Dumnesvonstri au fos si sunt intrprette ronat, chiar riuvoitor, de aga-zisi patrioti unionisti intr-o activitate dezonoranta: denigrarea celuia pe care tot Arupir au venert, Membri acestor grup sau intr-o luptd indreptati impotriva propriului popor, lap pe care n- pot itp in ta poster PentrcSops tree lar pietrele rman Dscursul se ncheie induogier patetic, cu 0 rugiminte pioas’ adresati parintelut spiritual al neamuluii moldovenese: “Aver, maiestre, nevoie de sfatul Dumneavoastra. Tot Va cunose recunose apartenenta la poporul care constituie asta naiunea moldovenesc,compusi din reprezentati ationalitatilor conlocuitoare, au nevoie de o mani de ajutor, de o mana sigura si puternic’, Avem de ficut 0 ne, daci nu Dumneavoastr’, mester tard, bidie Toane. in a ager temelia na ridica peri in a pune acopeil «2senoastre comune mai pate neat? inal de discus minteste de declaratile ce au insotit memorabilul proiect “Casa noastrd, Republica Moldova’ = n.ny" (11) seohitt 2 ceo analiza detaliat a documenta, ne dim seama cu usu de apa text acestua este un model lesivargit de manipulare discursivi, Desi concluziile care se impun Ia lectura “Scrisori See ata ee ean Politica (fie in temeiul unitatii istorice, fie in temeiul unitat nic) b-oricenafiune politic astfel constitu are deep 134 formarea si afirmarea statalitatii si unit3tii nationale este produsul unui efort comunitar dirijat de lideri p i reprezentativi pentru vointa colectivitati Sau a democratic) Este vorba, ice pe care nu le poate pune la indoial’ nimeni gi care sunt perfect val pentru cetitenii Republicit Moldova. Ceea ce este indoielnie tte motivareaistoric’ a acestor procese: a. formarea natiuni varianta prezentat mai sus, nu inscrie, cum ar fi firesc, in continuitatea migcArii de jerare gi renastere national de la 1989, ci in modelul de creare si dezvoltare a acesteia pe care il regasim in planurile staliniste de dezmembrare a Romaniet (vezi cazul RASSM, ocuparea Basarabiei si Bucovinei de Nord din 1940 in urma semnirii unui protocol secret dintre URSS si cel deal Treilea Reich, rapt consfintit de Aliat a alta gi la Paris sa); b. crearea statalitstii moldovenesti nu a fost niciodat’ pera “natiunii moldovenest’, ci consecinta naturali a unor jocuri geopolitice externe (din 1924, 1939, 1945, 1947, 1990- 199); tuali actuali sunt mai degrabi produsele nei mitografii anterioare aparitiel “Statului Moldovenese contemporan’, decat efectul de durati al migcdrii de renastere gi emancipare national ‘vul acestui tip de discurs este unitatea. Idea terpretare in discursul propagandistic si manipulatoriu al puterii. Pe de o parte, se acrediteazi Conceptul de creare a unei natiuni moldovenesti pe funda Sintezei politice a tuturor etniilor conlocuitoare, iar pe de stat moldovenesc care prelungeste tradifia istoricd a Moldovei medievale. Dubla semnificatie ste cel de-al patrulea aspect al orieSrei ‘cazul de fat al mitologiei pe care o Creeazi actuala guvernare din Republica Moldova. Este Vorba de mitul Unititi, fri de care nici viziunea Varstei Ue Aur, nict ameninfarea Conspiratie! si nici asteptarea un vator al nati nu se impun ca necesititi absolute. Mitul Uniti, oricare a fi formele pe care acesta le iain societti manipulate, confer’ atit de mult ravnita consistent si SubstantS unui discurs politic ce cauta si se legitimeze intr- 135ovactualitate pe care, de fapt, 0 ocoleste. Anuume de acest Sapectal mitografiel politce si deci al manipullvy pis S fr preocupat dr hab, Vasile Stati cate in ne. 14 (9900 aorevtatee 2002 gn nt. 15 (19965) din 29 ianuarie 2002 ale public& studiul I ic pol seal binecunoscutulu Vasile Stati rela de fapttezele ti pseudostintfice care se numeste Moldovent in cate a apart in 1993 la PoligrafService cu semnetet ‘cane P Moldovan’ (13). Nici fidelitatea pe care o manifest Vnsile Stati fat de ideile acestei cirt (0 fidetitate la iv Ue continut si chiar de stil care indicd in mod cert asupr ar itaticelor “dot” autor) si nici tacticile discursive ale tramipulsrii la care recurge (anul din procedecle cele mo" Thepanaite este, de pild’, citarea partiald sau “rupth din Context”) nu vor constitui obiectul an: fund, in general, de notorietate. Ceea ce ne interesea7 1) tod special este succesiunea in care apar aceste interes Jnoficiosul guvernului, inclusiv acest mater i Va Stati care incheie o perioada foarte prodigioast in activ se devinformare, manipulare si propaganda a ziarulut “Moldova Suverans” ‘Agadar, observ c, in mai putin de o land ’Mollovei Suverane” este indemnat si ia 0 al reprobatoare in legitur8 cu mitingurile de protet din ree ipul Chigindului in urmatoarele imprejuriri media fp negtiind practic nimic din ceea ce se intampls 260 (i ped cd (i) tara se aflé intr-un rzboi civil nedeclara 2b a exist3 un serios conflict intereinic dirijat dinafar Guymanul statului moldovenese putand fi doar Romania Joana a cincea a acesteia in persoana PPCD care i SGndul siu, singura formatiune politica respons! ae erevastral economic 51 social al (Sri, c& Gv) poporal oe dovenesc are nevoie de o mand sigurs si puternicS pentru a iest din dezastrul tranzitiel cS (0) 1730 Pine a fost o aberatie istorics, o ruptura in dezv Fnscek a natiunii moldovenesti, cB (vi) numai in stranss airetporare cu adevaratii ei prieteninatiunea moldoveneascd {gi poate regisi identitatea (aga-numitul factor slav care 136 ne face atat de spec invata toats lumea ici si marea limb rusi pe care 0 5 ati in afari de moldoven' aceasti colaborare a contribuit esential la su ‘guvernarii comuniste etc. Ei ver ;numerarea poate parea, desi sin el i an dea cuprinde tat rocedeele gi continuturile discursului ofici aarata cum functioneazi mecanismele nanipul Senne cuvinte, cum se modifieopinia public in direcia dort ae ater id ca acta 58 contientzeze control informational exercitat. sence cont Concluzie Scopul acestui studiu soci stic as manipulri in presa oiials din Republica Mod on aplicae la matrialee publcate in paginile “Moldovel feronegn uns owas soca ara aed acela de a arita care sunt tehricile si metodele pe care le llosste press oficial pentr a de Si brie a sidea atentiona asupra geek peesup piesbaph einen Totodata, nu am ferares un dscurs mediatic de acest fl aceasti perioads in “M: nis-au parut mai reprezer strategiile m: 3 i e manipulirii informationale, In sfar pti am exprimat nteadevrur absolute ih legiturs \omenul cercetat, credem totusi a fi surprins aspectel lui esentiale i modalitatile ce ae le cele mai cunoscute prin care posttotalitare. Referinge bibliografice sinote