Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • DREPT

    Uploaded by

    Rocsana ʬʚ
    9 views32 pages
    drept

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views32 pages

    DREPT

    Uploaded by

    Rocsana ʬʚ
    drept

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 32
    Costica Voicu i Potrivit criteriului apartenenfei dreptului la un bazin de civilizajie juridica dreptul comparat s-a realizat 0 alta tipologie, respectiv FAMILIA DE DREPT Familia de drept reprezinta gruparea nor sisteme juridice nationale in raport trasaturile comune ale acestora In titeratura juridica din Romania, cea mai recenté lucrare in domeniul analiza Constituie Panorama marilor sisteme contemporane de drept” a prof. Victor 7latescu, publica la Bucuresti, in anul 1994, confinutul acesteia flind actualizat gi ine ‘npartea a I-a .Geografa juridica” a luerarii .Drept privat comparat” (Bucuresti, 1997} Autorul clasificd familiile de drep a) marele sistem (familia) de drept romano-germanic; ) marele sistem de common-law; ©) sistemele juridice religioase si traditional, A. Marele sistem de drept romano-germanic Precairt: -marele sistem de dropt romano-germanic nu ete rezultatl fusuni dreptului roman cadre cause sores «tn acest mare sistem jude: conemporsy unt nclse sistemul de drept france german, presum scale eg cu cesta = sistomul_ de drept romano-germanic a apdrut sl sa cristalizat, in secolul al XUl-Jea, cand statele ‘europene aul / recepint dreptul roman FT Fau alaturat deptull coteenssl Vf speci tor ff ___ Un moment seni n formareasistemulu de dept romano-germani cost Ml cecepaeainsecoll al XI-lea alr Corpus lure Cielito Din punct de vedere al sractart sate, watele sinter deep eno gern coped b)sstomul jure germ 6) sist urd Seandnav ic francez s-a rispandit din Exanta in urmatoarcle fri: Bel Italia, Olanda, rg, Romi Spania, Portugalia, Bulgaria, Polonia, [storia dreptulifrancez cunddgtetrel mari periowdge — pevonda deptulul veel ancien droi) care se Itnde de la origins pal ‘evolutia F — _pevioada dreptuluiinttiediarcoprins inte Revoluia France s dom ticles = prion cept in timpulImperiulu napolconian si pind ast {in tumultoasa istorie a dreptului francez, momentul cel mai reprezentativ, eloe Pent injelegerea moduul de formate a ssemults ds dient neveer oui anterioar constititelaborarea si adc Cea mai mare parte a juri uric’, de tehnica legisla Napoleon Bonapart: nueste aceea de a fi castig trai etern, este Codul. meu, In ce const superi — eleste expresia dale — ‘Teonsaera in frateritate proc — in privinta prop prineipiile liber = codul se baz Codtul Civil, 17 Magistrala opera ji Codul Comercial si de Cc codutiau fost receptate in ») Sistemul juridic Cercetarea istoriei acesta yi dreptl france, “Sieur ci; intre-cel importante, care réman in Ambele sisteme ju roman de citre fiecare germane. Aseminarile dintre comparim cele doua siste nglo-saxon (common-lay In dreptul german, eutuma este sft, ‘dreptul roman, care a fos: Origine german se consic Prima opera de’cod a cuprindea peste Administativ, civil, penal; Epoca de inflorire HOWE si se afirma pute Seas epocd este eal liportante, dar si origir Betmanie. Principatul iz 60 Costica Voicu Potrivit eriteriului apartenenfei dreptului 1a un bazin de civiizatie juridied, y dreptul comparat s-arealizat alt tipologie, respectiv FAMILIA DE DREPT Familia de drept reprezint& gruparea unor sisteme juridice nationale in raport {risiturile comune ale acestora jn literatura juridicd din Roménia, cea mai recent lucrare in domeniul analizat constituie .Panorama marilor sisteme ‘contemporane de drept” a prof. Victor Zitescu, publicata la Bucuresti, in anul 1994, confinutul acesteia find actualizat si incl in partea a I1-a ,Geografia juridic’” a lucrari .Drept privat comparat” (Bucuresti, 1997) Autorul clasificd famille de drept in le sistem (familia) de drept romano: m de common-law ©) sistemele juridice rligioase si traditionale. A. Marele sistem de drept romano-germanic a) Sistemul juridic francez s-a rispindit din Exanta in urmatoarele fa Italia, Olanda, Luxemburg, Roménia, Bulgaria, Polonia, Istoria dreptului francez cunoaste trei mati perioade: = perioada dreprului vechi (ancien droit) care se intinde de la origini si pant ‘evolu 789 = perioada dreptului intermediar cuprinsi intre Revolutia Franceza si domaial Napoleon I — _petioada inceputa in timpul Imperiului napoteonian si pan astazi in tumultoasa istorie a éreptului francez, momental cel mai reprezentativ, eloe pentru infelegerea modului de formare a sistemului de drept romano-germanic, constituit elaborarea si a Cea mai mare parte a j juridica, de tehnica legis! Napoleon Bonapai nueste aceea de a fi cast rai tern, este Codul me in ce const supe anterioare? = eleste expres dale: - ‘too fratemitate pr = in privinta pr principiile lib = codul se baze Codul Civil Magistrala opera Codul Comercial gi de ¢ coduri au fost receptate b) Sistem jurid Cercetarea istorie acest i dreptul francez ‘Sigur-ea-intre-e) importante, care raman Ambele sisteme , catre fiecar Asemanarile dint compari cele dou sis anglo-saxon (common-| in dreptul_ germa ysutuma este stint” dreptul roman, care a f origine german Prima oper’ dee Geren cuprindea pes ‘aininistrativ, civil, pene Epoca de inflor Spare si se a firma pu eis epoca este & ‘mporante, dar si orig temanic. Principalul 60 | Teoria general i= consttuit elaborarea si adoptarea Codului Civil Francez Napoleonian, Ia 21 martie{(804. Cea mai mare pare a juristilor vad fr CoPul Civil un exemplu Riri precedent de juridica, de tehnicalegisltiva superioara, de til concis gi cu deosebitevirtuiiterare | ~ Napoleon Ronaparte insus firma, exilat ind pe insula Sins Dore Ghent mea > | rweste aeen de fsa race de DAI. Ces se nimeni ma va smgs eae oe tra etern, este Codul meu Civil” d in ce const superioritatea incontestabila a Codului Civil fata de reglementarile anterioare? — el este expresia juridicd a victorieirelajilar economiei de piatl fat de rel feudale, onsaérs informa juridicd solemna principiile de libertae, egalitate si fratemitate proclamate de Revolutia France7A de la 1789; — In privinta proprietati, codul consfinteste abolirea regimului feudal si consacra principiile liberei circutafii a pamsinturilor; — codul se bazeaz4 pe proprietatca privatasi pe principiile consensualismului, In Codul Civil, 1766 de articole sunt consacrate dreptului de proprietate Magistrala opera juridica construita de Napoleon Bonaparte este completata de Codul Comercial si de Codul de Procedurs Civila, adoptate in anul 1807. Toate cele trei ccoduri au fost receptate in Romania, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Polonia, + Sistemul juridic german Cercetarea istorii dreptului german pune in evidenta unitatea fundament acesta si dreptul francez. a ‘Sigur et-intre-eete doua sisteme juridice, exista deosebiri, unele dintre acestea importante care rimidn insa la suprafata lucrurilor a Ambele sisteme juridice au un fond normativ comun, datorat receptarii dreptului | oman de care fiecare dintre ele, precum si asemnarii cutumelor franceze cut cele ermare, Asemanarile dintre dreptul francez si dreptul german sunt zdrobitoare atunci cind sparpatim cele doussisteme cu celalalt mare sistem de drept occidental, respectiv dreptal { anglo-saxon (common-law), { tn dreptul german, pina in secolul al XV: Ica. dominanta era_cutuma (se spunea: Steptoe, Wants" weuuma este_deepiul"). Peste acest drept cutumiar s-a suprapus fet roman, care a Tost usorFecepat si datort fapului ca Sfintul Impetc Rove ve Origine germand se considera continuaToral Triperiului Roman, ey dintre [rma opera de codificare a GrepTUUT german s-a produs in Prusia in anul((794 Codul Siren cuprindea peste 17.000 paragrafe cu norme, specifics dreptului “constitutional, ‘dminisvatv, civil, penal si dreptulcanonie, pare £P0C# a inflorte a dreptulu. german este plasatd in secolul al XIX-ea, cand aceaaa C2, aitms puternie scoala istoricd a dreptului prin Frk. von Savigny. In imporgePO%t este elaborat Codul Civil (4856) considerat unul din cele mai german, dar si originale consirtefiTepitanve ale mare sistem juriic arnan Sermanic. Principalul izvor al codului a fost dreptul roman SOE CO ———— — fi Teoria generali rept con juridicd, de tchnicd legislativa superioara, de stil concis si cu deosebite virtuti literare. Napoleon Bonaparte insusi afirma, exilat find pe insula Sfanta Elena: Gloria mea batalii. Ceea ce nimer nueste aceea de a fi cdstigat patruzeci de trai eter, este Codul meu Civil” in ce constaSuperioritatea incontestabila a Codului Civil fad de reglementarile joare? = eleste expresia juridica a victoriei relatilor economiei de piafi fata de reatil feudale So = ‘EP consicri in forma juridiea solemna principle de libertate, egalitate si fratemitate proclamate de Revolutia Franceza de la 1789; — inprivinfa proprietatii, codul consfinteste abolirea re principle liberei circulatii a paménturilor — codul se bazeazé pe proprictatea privat $tpe principiile consensualismului. in Codul Civil, 1766 de articole sunt consacrate dreptului de proprietate Magistrala opera juridica construiti de Napoleon Bonaparte este completatt de Codul Comercial si de Codul de Procedura Civils, adoptate in anul 1807. Toate cele tre codur au fost receptate in Romania, Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Polonia, nu va stinge, ceea ce va lui feudal gi consacré by Sistemul juridie german Cercetarea istoriei dreptului german pune in evidenfa unitatea fundamentala dintre acesta si dreptul francez. a ‘Sigurciy-intre-eete dou sisteme juridice, exist deosebiri, unele dintre acestea importante, care raman inst la suprafata lyerurilor. st Ambele sisteme juridice au un fond normativ comun, datorat receptiri dreptului roman de catre fiecare dintre ele, precum si aseménirli cutumelor franceze cu cele germane. Asemanarile dintre dreptul francez si dreptul german sunt zdrobitoare atunei cénd comparim cele doua sisteme cu celalalt mare sistem de drept occidental, respectiv dreptul anglo-saxon (common-law). In dreptul german, pind in secolul al_ XV-lea, dominant era cutuma (se spunea: -cutuma este sfanta”, ,cutuma este drepful”). Peste acest drept cutumiar s-a suprapus dreptul roman, care a Tost usor Teceptat si datoritt faptului ca Sfintul Imperiu Roman de Origine germaana se considera continuatorul Imperiului Roman, Prima. opera de codificare a dreptulu german s-a produs in Prusia in anul(179- General cuprindea peste 17,000 paragrafe cu norme specifice dreptului “cO¥ Administrativ, civil, penal si dreptal canonic. Epoca de inflorire a reptului german este plasata in secolul al XIX-lea, cind = $i se afirma puternic scoala istoricd a_dreptului prin Fr.K. von Savigny. in $E2siE epoca este claborat Codul Civil (896)> considerat unul dine cele. mai peta, dar si originale aaa fegisfative ale marelui sistem juridie romano- "Manic. P-rincipalul izvor al codului a fost dreptul roman, ———— fuional, ituit elaborarea si adoptarea Codului Civil Francez Napoleonian, la 21 rai) Ve Cea mai mare parte a juristilor vad Tr Codul Civil un exemplu rd precedent de TE Costicé Voicu = principil statului | principiul statului Ca si in Franja, dreptul a fost completat cu Codul de Comer, urmat i |- incipiul democ reglementarile importante privind: societajile comerciale cu raspundere limitata (1892) societal pe actiuni Dreptul german a influenjat putemnic sistemele legislative din_Grecia. Japon Austria, ElvetiaUingaria si Cehia. Dac& pentru farile europene influent areptului- germ, | democratic a este gor de ExpTica pr preZENET lor in acelagibazin de civilizate, eazul dreptului japon || 12 octombrie 1 necesito minima explicate. \ Pind la sfirgiful veacului al XIX-lea Japonia era guvemata de un sistem jurid — traditional, arhaic, de factura feudal Tei, care a deschis portile Japoniei spy of Sistemul de dre @ influenta francera $1 ea BE Brectaares “Ae oclama faptul ¢ —— = Guvernanfii Japoniei s-au orientat la inceput spre dreptul Trancez (se amintim ai an faptul 8 ,Spiritul legilor” scrisd de celebrul Montesquieu era prima lucrare france ae tradusa in japoneza). Propunerile formulate de justi’ francezi au fest considerate Legslafin aestr st jane Jeponeze mea resolinare, i comrades fagrant cu adie vation cua specie ca rel instudiul dreptului japoneze ui, Paralel cu _,varianta franceza”, a fost abordat® legislatia germand, initiating] amintte. Timp de peste 4 apartinénd grupurilor de tinerijuriti, reintorsi de la studi din Germania. anda fost provinle no Jn amul_1898 a fost adoptat.Codul Civil Japonez, inspira din Codul Finlanda a. fost. su Normele juridice privitoare la Statutul persoaneTor, TSUMMtia familici si domeniul succesiunilaf 1808). reflectau particularititile dreptuluijaponez vechi. Modificarile esenfiale ale acest Drepau! scandinav reglementati se vor produce abia in anii 1970-1980. Codut Suedez (1734), to Merita subliniaté opinia Prof. Miche! Fromont in lucrarea citaté (Mari sisteme gf romano-germanic. In anul rept strdine) cu privire la Codul Civil german care a intrat in vigoare la inceputul anui§ geosrafic al Europei 1900, rezulta al activitati stiinfifice desfsurate de juristii secolului al XIX-lea, pe depi corespunzitor nevoilor secolului al XX-lea Este, dincolo de orice indoiala, valabil faptul c& acest Cod Civil reprezints perfectiune tehnica” care i-au conferit o mare stabilitate si un mare prestigiu, B, Marele sistem ¢ Privitor la coneptia generals a Codul Chil se rnpune a Cedcat tchnica Preciatets = 5 redactare” a acestia in sensu — ~ parten generala (240 de atcole rprezinta mareaoriginalitate a acest cof i care reunestereglilejridice gi definite asupranotunlor cae vor fap i i utilizate in toate celelalte parti ale Codului; a ~ Partea speciald (de la art. 241 la art 2385) cuprinde patra compone s Consacrate succesv: drepturlor abligailor, dreptuley supra, boour dreptului familie si dreptulisuccesorl cat Autorul citatsubliniaza (p. 31) stilul in care a fost redactat Codul, precizand: ~ folositea unui limba abstract, materializat intro terminologie riguroasd perfect uniforma in ansamblul codului; dar acest limba este prea abstra frazele sunt precise, dar adesea prea grele: este un text al savantilor. Actualul drept publi german se caracterizeaza prin protectia drepturi fundamentale ale omului si 0 eficienta reglementare a drepturilor cetafenil pe un Aspectual cel ma sutsisteme normative, a1 contra administratici. In dreptul german care se aplica astazi sunt consacral ind Geateeeaee urmatoarele principii constitutionale generale: q \\seieartt Costicé Voicu | > principiul sta principiul sta principiul der proclama fapt democratic si 12 octombrie Ca gi in Franta, dreptul a fost completat cu. Codul de Comert, urmat f reglementiile importante privind: societaile comerciale cu raspundere limitata (1892) societile pe actuni Dreptul german a influenfat puteric sistemele legislative din_Grecia Japonial Austria, Elvetia Lingatia si Cehia. Daca pentru tirile curopene influenja aFeptuli Germ ste gor te Explical prin prezenfa lor in acelasi bazin de civilizatie, cazul dreptului japone] necesita o minima explicate, Pana la sfarsitul veacului al XLX-lea Japonia era are traditional, arhaic, de facturd feudala REVoTUfia Meh, care a deschis porte Japoniei spr of Sistemul de Europa occidental, a declansat o puter Fe influenta Trancezs sr eea Precizare: Guvernanfi Japoniei s-au otientat la inceput spre dreptul Trancez (Si amintim ai faptul ci ,Spiritl legilor” serisa de celebrul Montesquieu era prima Iucrare frances tradusi in japonez8). Propunerile formulate de jurist francezi au fost considerate dt Legislatia acesto auloritaile japoneze prea revolutionare, in contradict flagranta cu tradifiile nafionae| cutmiar specific cu re autre Japoneze pea revolonare, in contradict Mlagrana cu tadiile nao Ree iriend Paralel eu varianta franceza", a fost abordata legistafia germand, initiatia} —amintite. Timp de peste aparfinand grupurilor de tiner jurist reintorsi de la studii din Germania, Islanda a fost provineie ly anu 1898 a fost adoptat-Codul Civil Japonez, inspirat din Codul Civil German Finlanda a fost Norel uriice pvitoae la aut peRaneToe Mba familie siomenisl ecto] 1808) reflectau particularitjle dreptului japoncz vechi. Modificarile esentiale ale acest Pe reglementie se vor produce abian anit 1970-1980, Codul Suedez (1734, Meriti subliniata opinia Prof. Michel Fromont in lucrarea citaté (Mari sisteme def romano-germanic. in ai Areptstraine) cu privire la Codul Civil german care a intat in vigoare la inceputul anufuf geografic al Europe. 1900, rezultat al activtai stinifice desPisurate de juristisecolului al XIX-lea, pe deptin corespunzitor nevoilor secolului al XX-lea Este, dincolo de orice indoiala, valabil faptul c& acest Cod Civil reprezintd 0 B, Marele sisten perfectiune tebnica” care iau conferit o mare stabilitate si un mare prestgiu ——__— Privitor la concepfia generala a Codului Civil se impune a evidentia ,tehnica de ES : redactare” a acestuia, in sensul ct ‘ ~ partea generala (240 de articole) reprezinta marea originalitate a acestui cod is care reuneste regulile juridice si definitile asupra nofiunilor care vor fi aplicate E si utlizate tn foate celelate parti ale Codului ~ Partea special (de la art. 241 Ia art. 2385) cuprinde patra componente consacrate suecesiv: drepturilor obligatillor, dreptuluiasupra bunurilor, ddreptului familie’ si dreptului suecesoral. Autorulcitat subliniaZa (p. 31) stilul in care a fost redactat Codul, precizand! : ~ folosirea unui timbaj abstract, materializat int-o terminologie riguroasé si F perfect uniforms in ansambll codult: dar acet limba eats es abetors : ~ frazele sunt precise, dar adesea prea grele: este un text al savantilor. ; Actualul drept public german se caracterizeazi. prin protectiadrepturilr paspecenla Seu fundamental ale omului si o ecient reglementare a dreptuilorceienilr | bseme normative contra administrate. In dreptul german care se aplica asttzi sunt consacrale =) commune sa matoarele principii cons le generale: j/\ _ducecatsren ‘urmatoarele principii constitutionale gen /\ ae Teoria generata epi principiul statului de drept, | principiul statului social, | principinl democratic (inter esant interpretat de Curtea Constitujionala. care proclama faptul cd fiecare cetdjean german are dreptul de a fi guvernat in sof democratic sinu prin organe ‘nase ale Uni Ene if | \ 12 octombrie 1993 relativ la Tratatul de la Maastrich). J Sistemul de drept seandinay Precizare: Acest drept se aplica in: Suedia, Danemarca, Norv Finlanda si Islanda, Legislaia acestor state s-a constitit, desalungul timpului, prin impletirea dreptuui cutumiar specific eu reglementari ale dreptului roman. in studiul dreptului scandinav trebuie s& avem in vedere istoria politica a statelor amintte. Timp de peste 420 de ani (1387-1814) Norvegia a fost unita cu Danemarea, iar anda a fost provineic norvegiand in perioada 1254-1918 Finlanda a fost sub dominatia Suediei timp de peste cinci secole (pana in anul 1808), a Drepiul scandina’are la baz8: Codul Danez din({683 )Codul Norvegian (1867) Codul Suedez (1734), toate-ontinind reBTementari spectiice marelui sistem de drept romano-germanic, in anu (8793p produce prima uniformizare legislativa in acest spafiu porn atuopds Soe B, Marele sistem de common-law (dreptul anglo-saxon) Preciziris ~ in Europa s-au dezvoltat, timp de secole, dou sisteme de drept care nu s-au influenfat intre ele: dreptul continental si dreptul argolioase $i pte PMaeHuL-aagIo-saxon (common-law) se aplic& tn Anglia, Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Aftica de Sud = intregul arept_al_comertului_international_este_astlzi_ subordonat tehnicilor contractuale engleze sf a = common-law reprezinta produsul unet evolu ideTangate, petrecute in conditii specifice insulelor britanice, rezultatul ‘nei mentalitati juridice total diferita de cea continental, Aspectul cel mai original al common-law-ului consti fi coexistenta a trei Subsisteme normative, autonome si paralele, respectiv ~ semmon-an_n sess) ‘cinereus SE Teoria generala —_——_—_———— Ohare Meta principiul statulut de drept, ( = principiul statului social \ frincipiul democratic (interesant interpretat de Curtes Constitutionala care } ) proclam’ faptul cA fiecare cetatean german are dreplul de. fi,guvernat in mod] Tomoeratic simu prin organe tehnocratice ale Uniunil Europene.= decretul din 12 octombrie 1993 relativ Ia Tratatul de la Maastrich), ) Sistemul de drept seandinay Deaisare: —Acest drept se aplica in: Suedia, Danemarea, Norvegia, Finlanda $i Islanda, Legistta aestor states constitu, de-alungul tiempulu, prin mpletien reptulu | utumiar specific cu regletentar ale dreprului roman. Wr stadiul dreptului scandinav trebuie s8 avem in vedere istoria potted a statelor sine, Timp de peste 420 de ani (1387-1814) Norvegia a fost unita eu Danemarc, 1 Trianda a fost provincie norvegiana in perioada 1254-1918. i ve ead a fost sub dominafia Suediei timp de peste cinci secote (pana In anul 1808), F ‘Dreptul scandinav are Ia baza: Codul Danez. din(683,Codul Nomegian (1867). Canal Subder {1734}, toate conyinnd reglenentari specifics marell sistem te drept shogermanic. in anal, 1879-sp produce prima uniformizarelegistativd In acest spativ fic al Europe. % a. Maree sistem de common-law (reptul aglosoxon) 4 Preciziiris in Europa Sau p de secole, dou sisteme de i rept care nu s-au influenfat intre ele: dreptul continental si | | | se | | | puternic personalizate: PMigeptul anglo-saxon (common-law) se aplicd in Anglia Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Africa de Sud; eMntregul rept al comerfului intemational.. este astizi Jubordonat tehnicilor contractuale engleze si americane; common-law reprezinta produsul unei evolufir indeTungate, petrecute in condi specifice insullor britanice, rezultatul ! SE olla joe egaase 5 i 4 Jinet mentalitati juridice total diferita de cea continental. Aspectul cel mai original al common-law-ufii consti in coexistenta 2 Wei Subsiste me normative, autonome si paralele, respectiv: aoe aoroe daw (in. sensul_.restrins) cuprinde _regulile_stabilite..ps=-cale /\

    You might also like