/ — Dr. Caliopsia Florea Microbiologie: definitii, repere. Microbiologie medicala: obiective si conexiuni interdisciplinare. Curs nr. 1 Microbiologia: este __ sti cate__s¢__ocupd cu _ studiul microorganismelor. Termenul de microorganism (microb) cuprinde in exprimarea curenti: bacteriile, ciupercile microscopice , inclusiv levurile, unele alge, protozoarele gi virusurile. AS vrea s& fac 0 scurt incursiune tn istoria microbiologiei medicale ca ramuri a medicinii umane. Ag incepe cu HIPOCRATE (460-377 § 2.) care sa ni insula Cos din Marea Egee, unde a organizat o renumita scoala medical. intreaga sa experienta a fost Coneretizata in lucrarea “Corpus hippocraticum” (Culegere hipocratica), care reprezinté © sintezd a cunostinfelor de medic: riologie, enatomie si fiziologie. Prin Juram4ntul siu ,Juraméntul hipocratic” a transmis tuturor generatiilor de medici dragostea pentru fiinfa umana, care trebuie iubita si slujita cu cinste si daruire. A STOTEL (384.322 fen.) marele ginditor al a ti, s-a niscut in Tracia, intt-o familie de medici, tatal lui Nikomachos, a fost medic la curtea regelui Macedoniei, Dintre lucrarile sale importante de biologie se cunosc: ,De generatione animalium” (Dezvoltarea animalelor); De part animalelor); Historia animalium” (Istoria animala). HIERONIMUS FRACASTOR (1478-1553) medic erudit, astronom si literat in Iucrarea ,,De contagionae et contagiosis ital bis et curatione” (Verona 1546) afirma c& organismele vii foarte mici ,,seminaria prima”, se multiplica, ajung la oamenii Sandtosi, inmulfind astfel cazurile de boli contagioase. fn perioada in care infectia & ficea ravay Europa, iar denumirea bolii-vari e 0 adusesers sau pac ecine, Fracastor scrie poemul ,,De morbus Gallicus” al cdrui erou sex 1joemrul ac numele eroului de redutabila boala, in 1665 ROBERT HOOKE publica ,.Mia iere a care da prima des microscopului sia pieselor componente. ANTONY VAN LEEUWENHOEK (1632-1723) naturalist olandez, care s-a Delft, indeletn du-se inci din tinerete cu mestesugul de slefutire « lentilelor, igi construieste unul din primele microscoape, care avea o putere de marire de 150-200 ori. El este primul care a vazut un organism microscopic unicelular. Principala sa lucrare a fost ,.T: 24. Unde descrie granulele de amidon, globulele rosii din sange, musculatura la purice, paduche, tamfar, structura miocardului, aparatul bucal la fanfar, capilarele sanguine, diferite microorganisme, spermatozoiz KARL LINNE naturalist suedez (1707-1778) va fine seama de micile vieuitoare in clasificarea sa generala a lumii vii ,Sistema naturae” (1767), cuprinde in ,,Vermes”, roscopice observate pind atunci, El scria, ,misterioase moleculele vii, in care vor trebui sii se descurce urmasii nostri”. rata descoperire a microbilor aparfine secolului XIX-lea, deoarece la o anumité acumulare de date stiintifice si inovari tehnice, mu numai cd acum se demonstreaza experimental adevaratul lor rol in natura, dar se elaboreaza si se aplicd principiile, metodele si tehnicile care combat sau previn activitatile microbiene daundtoare pentru sandtate, industria alimentara etc Un rol in acest sens |-au avut Louis Pasteur si Robert Koch. LOUIS PASTEUR (1822-1895) cl studiind cristalele tartratilor. fmpreuna cu un colectiv de specialitati diferite, pun bazele t cu microbii patrimoniului pasteurian, ca bun national si universal: - interpretarea biologics a efectelor chimice produs - doctrina microbiand a bolilor infectioase;~ atenuarea in medii adecvate a microbilor virulenfi pentru obtinerea tulpinilor vaccinale atenuate, stabile; - Institutul Pasteur din Paris care marcheaz4 cu aceasta tdndra stiinti inceputul procesului complex al institutionalizarii cercetarii stiintifice. ROBERT KOCH (1843-1910), medic de tart germa germane de microbiologie prin studii despre bacteria cérbunoasi, descoperirea metodei de cultivare pe medii solide a bacteriilor, descoperirea vibrionului holeric, a bacilului nal Nobel in 1905 icrobiolog francez, studiazd paludismul tuberculozei gi a alergiei la tuberculoza, pentru care pri ALPHONSE LAVERAN (1845-1922), si descopera in 1878 hematozoarul palustru (premiul Nobel, 1907) JULES BORDET medic francez (1870-1961), te pre te pren ri agentul tusei convulsive (premiul Nobel, 1919). DIMITRIE I. IVANOVSCKI (1869-1920) a pus in evidenté o noua forma de i 7 existenfa a materie v filtrabile (1892), prin descoperirea_v mozaicului tutunului gi incepe dezvoltarea unei noi stiinte, virusologia. LANDSTEINER si POPPER in 1909 izoleazi virusul poliomielitic prin JOSEPH LISTER (1827-1912), chirurg englez, contribuie csential la claborarea tehnicilor bacteriologice, metode de cultivare, fiind primul bacteriolog care a obfinut cu certitu dine culturi pure. A aplicat pentre prima dat (1867) antise microbilor cu substanfe chimice). CHARLES NICOLLE (1866-1936) cerceteazai tifosul exantematic gi descopera metoda de prevenire (pre! PAUL EHRLICH (1854-1915) descoperé Salvarsan pentru tratamentul sifilisului. 1 Nobel 1928).ALEXANDER FLEMING (1881-1955), microbiolog englez, descoper penicilina (1928-1929), impreund cu cl Nobel 1945. istul Chain si microbiologul Florey, premiul portent @ fost a Pp In dezvoltarea microbiologiei ca $ savanfi romani VICTOR BABES (1854-1926) este fondatorul microbiologici romanesti, primul profesor de microbiologie la Facultatea de medicina din Bucuresti. Primul microbiolog care a sustinut posibilitatea imunizirii cu ser provenit de la animale vaccinate, inifiatorul seroterapiei. A descoperit peste 40 de microorganisme patogene, printre ii poart numele Babesiile. A studi antirabicd, lepra, numeroase parazitoze. A pus in evidenta incluziile specifice turba citoplasma neuronului bolnav (1896, incluziile Babes-Negri) NO (1863-1934), colaborator a sooala roméneased de microbiologic si a inflinfat Institutul de Seruri si Vaccinuri Bucuresti. in acest institut a preparat vaccinul antitifoparatific, vaccinul antiholeric, anticarbunos, anti s( B.C.G.) fara noastra a fost a doua di acest vaccin, C. LEVATITI, St. S. NICOLAU, N. au fost pr primii care au studiat virusurile: tropismul virusurilor, incluziogeneza, morfopatologia virozelor si cultivarea lor in laborator. ALEXANDRE (1873-1939), @ microbiologic la Iasi. A studiat epidemiologia tifosului exantematic, malaria, febra SLATINEA profesor de profesor de tifoida, scarlatina, lepra, tuberculoza. A organizat prima scoala de microbiologie din Iasi C. IONESCU-MIHAESTI (1883-1962) abordeazi teme din: virusologie, bacteriologie, parazitologie, imunologie, hematologie, anatomie patologic’ si TanMUHAT CIUCA (1883-1969) studiaza le: scarlatina si celelalte infectii streptococice, febra tifoid’, difteria, tifosul exantematic. A adus importante contributii in studiul malariei D. COMBIESCU (1887- @ BP | microorge Microbiologia _medicali se ocupa cu stud melor implicat patologia umand si interactiunile dintre organismul uman gi aceste n croorganisme, Din punct de vedere biofizic orice celula vie este un complex autoorganizat de molecule organice care schimba ene: miediu! tnconjuritor fenetionand pe baza principiului de maxima economie si care este capabil s& reactioneze la actiunea mediului, si creasca si sa se reproduca, Dacé c celuld sau o grupare de celule (corpul onms!ui confine circa 5 x 10? celule) constituie o entitate functionala capabila de existenfa autonoma i adecvat, atunci este un organism viu. Organizarea functional perfect a organis ganizare lor vii este bazaté pe ot icrarhica a biomoleculelor existente in celule, organizare care merge pana la constituirea ‘unor structuri fine al caror ansamblu reprezinta structura celulara. tn functie de organizarea structurald toate celulele pot fi impartite in doud tipuri: procariote si eucariote.CARACTERE DIF E CEL EUCARIOTE T = r = Formatiune | Celule procariote Celule eucariote | - Nu are nucieu tipic, Materialul | - Au un nucleu tipic, cu nucieol gi | nuclear (nucleotidul) ar a deo me / Organite \ { cetutare } | si este constituit dintr-o singura | molecula circular inchisi de ADN, care reprezinta un cromozom unic. - Nu are aparat mitotic— |= Absente - Unele celule poseda sisteme membranoase(mezozomii, lamele fotosintetizante) provenite din numéarul lor este constant pentru o | specie data. ~ in timpul diviziunii se formeaza | aparatul mitotic, |- Prezente: mitocondrii, lizozomi, | reticul endoplasmatic, aparat Golgi. (Ribozom 70 s (subunititi 50 s $i 30 s) [80 subunit 60s $140 5) Perete celular | Diviziune '- ta ger este prezent (lipseste la micoplasme si formele L) avand © componenta caracteristica: | Deptidoglicanul, in componenta |caruia intra acidul N- | acetilmuramic (cu unele exceptii) | Diviziune directs (amitoza) inmulfirea sexuata estefearte | rara, situafie in care zigotul - Este prezent la levuri si plante (structura distincta de a procariotelor) si absenta la celulele animale. indirect’ Gnitozi, cariochineza) cu faze caracteristice. - inmulfirea sexuatd este freeventi, zigotul formandu-se prin meioza. - Nu au capacitate de a forma organisme pluricelulare | -Audimensiuni mici (cétiva 1m) | celular’ | | (merozigot) se formeaza prin | a recombinare genetica. i | | | - Nu prezint& fenomenul de ~ Pot prezenta endocitoza si pot | | | endocitaza si nu are vacuole | avea vacuole digestive intracelulare. | digestive intracelulare. ~ Au capacitate de diferentiere { Alte | -Nuai ere | cel i diferente | celular decat foarte rar si limitat. | - Au dimensiuni mai mari,Obiectivele micre! piologiei medicale si com - Studiul microorganis: lor si al rolului lor in procesele naturale, normale sau patologice si al reactiilor pe care le provoaca, - Studiul etiologiei si patogeniei bolilor infectioase, parazitare si imunitare si mijloace speeifice de diagnosticare, preveni gi combatere 2 acestora. - Studiul cauzelor si mecanismelor de p:oducere a infeotiilor bactericne, virale, parazitare, si notiuni de imunologie. - Studinl microorganismelor $i al rolului lor in procesele naturale, normale sau patologice gi al reactiilor pe care le provoaca, - Studierea bolilor transmisibile cu potential de larga propagare: tuberculoza, infeetii acute respiratorii, hepatite virale, retrovirusuri, arbovirusuri, enterovirusurt etc. - Cercetiri in vederea elaboriirii si evaluarii de teste moleculare pentru diagnosticul modern microbiologic, imunologie si imunochimic, inclusiv in scopuri epidemiologice. - Studiu! eficacitatii produselor biologice, precum gi al metodelor de profilaxie specifica a bolilor infectioase. - Studiul unor aspecte fundamentale de imunologie celularé si umorala privind mecanismele imunomodulatoare; rolul receptorilor celulari si al fun lor celulare prin mediatori; mecanisme moleculare si celulare ale bolilor autoimune si ale imunodeficiente. _ Identificarea unor substante de origine bacteriand sau vegetala cv propricti{i terapeutice.