UNIVERSITATEA “PETROL - GAZE” PLOIESTI iv 7436 conf. dr.ing. Gh. Draghici sef lucr. ing. C. Albert sef lucr. ing. M. Minescu seflucr. ing. V. Ispas TEHNOLOGIA MATERIALELOR indrumar de lucrari practice PLOIESTI | 1998STUDIUL NACHOSCOPIC AL MATERIALSLOR METALICE 2, PRINCIPIUL LUCHA RIT Prin studivl meroscopic 61 metalelor eau olinjelor se ingelege etudiul e- fectuat cu ochiul Lider seu cu lupe simple (mirire maxin 50:1) al aspoctulud exte- rior al pieselor, suprafetelor de rupere sau a1 unor sec}iuai specia? pregivite oi atacate, in ecopul de 2 obgine informyii eu privire la felul mterialului, granu Lstis sa, tentomente tersice suferite sau pentru punares in evident a eventuslelor dofecto Exeminarea mecroscopict este prima etept in cercetares otructurii gi carac~ teristicilor unei piese metolice fiind urasté de obicei de alte analise (microsco- pict, chimict, Sncerctri meconice etc.). 1.1. Studtul meroseopic al aspectului ai suprafeted de rupere Prin acest studiu se poste pune in evident coracterul ruperii, tratamente termice gi termochimice aplicate mterialului etc. 1.1.1, Studivl macroscopic al euprafetei de rupere al unei piose turnate sau lingow Structura gi proprietMyile pieselor turnate presintA anunite particulari- tuyi legate de fenomenul de cristalisare primart. © secgiune Longitudins1&% fntr-un Lingou turaat (din ofel ealmat) pune in evident cele troi zone de eristolizare caractoristice (v.fig.1,5). ~ zona eristololor mrginsle, 1, foarte fine (erva- ta de soliditicore) ce so formeszé cn urmere a contactului materialului metalic Lichit ot perotii reci ai Lingotiereis = 20a eristslelor cnicsnore, 2, (zona de trens- eristalizere sav bessltict) Foros din eristale dezvoltate mai puternic dup o snamits dircesie (a ced¥rii efldurii); = song eristolelor contrais, 3, formth din cristale uniform dezvoltate dupti toate direcgiile (echiaxisle). Tre~ Goren d3 1s zons crictalelor colunsire 1a cea centrel’ a eristsislor echinxiale se face pin doux zone intermediare avind 0 structuré dentritics neorientath respectiv 0 struc turd mixtt (dentrite de Ginenuioni miei si cristale echia- xinle mari). Tot fn acesstd sartiune oo pot pune in evidenty re- taoura principal, 4 (gi cack este cazul a celei secundare) Gi segregatiile (noowogenititile) zonale, 5 gi 5 Considerind 0 sectiune transversal prin Lingo se @isting uk situaii = cagul lingoulai de secyiune pltrath (fig.1,b) la care se observ plenole diagonsle, rezultste in urma impio- Figelya Aictirii reciproce q crégterii cristaleler columare ée pe dou’ directii perpendiculare; ~ eazul Lingoulut de sectiune circulars (sau cu coljuri rotunjite)(fig-2,0) In care nu mi apare acest fenomen negative (Planele diagonale sint bogste fn terior gi ee)Anclugiuni nometslice care in urms procasulud de defurmare plastics 4 lingoulut pot fi dislocate exinl puting duce la fisureres 1in- goului). In enzvl unei piese turna~ te functie de grosines peresi- lor piesei, ée natura formed de tv: tinderea color trei sone aminti- Fig.1,b; 1,0 ? te poste fi dite rit, fa principiu Intflaindu-se toste aspectele enumerate mi sus. 1.1.2. Stabilires prin studiu macroscopic a caracterului ruperii Suprefetele supuse studiului fn acest caz pot fi obginute intentionst pe opruvete supuse unor fnceroMri distructive sau pot fi ale unor piese averiate in oxploatare. Ruperile pot fi clasificate in dou mari categorii: ruperi ductile (pl tice, tensce) gi rupert fragile. Din punct de vedere macroscopic ruperea ductilk se caracterizesz& prin presenta unor deforma $i plastice prealabile pronungate (v. fig.2) iar ruperea fragil¥ prin absenja acestor deformatii fnainte de ruperea fra~ Fig. 2 gil, propagsrea ruperii avind loc la limita dintre griungi (intercristalin - In suprafats de rupere se pot pune fn Fig. 3 evident dimensiunile agregatelor policristalins, fig.3). Un aspect deosebit prezint& suprafeyele de rupore ale unor piese datorii oboselii (fig.4). Ruperea prin obosealM pare in cazul solicitMrii piesei la sar- cini care variozi in timp dupt o anumité lege. Fuperea ore loc prin initieres gi propsgares unei fisuri pink cfad secti- unea efectivii a piesei devine mai mick decit sactinnen necesark prelus rilor respective, moment in care se produce ruperea fragil¥. Cs urmare sup rupere preaint dou zone distincte: o zon netedt corespunzttoare propag rid gf © gon grauntoss& (oristalin4) corespunzitoare ruperii fragile (pz gere, intercristalin). :1.1.3. Stabilires prin cercetare aacroacopich a suprafetelor de rupere = nnturii mteria~ lului gia tretamentelor termice eplicate pieselor Studiind msercscopic suprafaga de rupere a vnei piese se pot trage unele concluzii gi fn legi~ tur cu natura uaterialului gia tretaaonteler su ferite de cesta. Astfel, o pieat din ofel are in euprafata de rupere © evlosre grindnochic. Suprefaga de rupere @ unei fonte este sult ai fnchiee La culoare datoriti grafitolui care la nag © casuri pronspiitk se detageazi sub form de praf nogrv, moale, vasuros. . Dack piose suferit un tratament termochimic, suprefata de rupere pre~ sintt dou% zone: miozvl piesed core nu a suferit modifictr’ de compositie chintek gi stratal Smbogdyit eu un anvait elenent. 1.2, Studiul meroseopic in sectiuni spacts: Studiul meroscopic poate fi ficut pe suprafete special pregttite oi ata— cate ou reactivi metalograficd convennbil alegi pentru » scoate in evidenst unele date legate de mterial, ous ar fi: structura primaré, granulatia structurii, © grogazii, Linii de deforaare plastict 1a rece, structura {ubinirilor sudate ete. 1.2.1. Pregitives probelor Pregttires unvi egantion pentru exemensi macroscopic, necesits urmitonre~ Le operapii: 2) Operajia de lusre a probelor care const& in: slegeres locului de unde trebule ttlatt proba gi executares tiierii. Dimonaiuass probelor variszi tn func~ fie de scoput cercettril. b) Obgineres suprafezelor plane printr-n operatie de preluerare mecanick (pilire, frezare, polizere). c) Slefuires cuprafetelor utilizinduce hirtie de glofuit de diferite grehuletid (din ce fn ce mai mcf). 4) Lastruirea provelor pint 1a objineres unui luoiv perfect al probei. Operayia se poste executa pe pisl% umezitt prin stropire sau pulverizare cu sus pensie unui sbreziv fin fn api (A1,0,) sau prin meteds lustruirdi electrolitice. e) Spilares gi useares probsler. £) Atecnren probed cu renctivi chimiel, prin atse electrolitic sau prin oxidore, Cel mai utilizat este nteoul cu renotivi chinici esre se bazeaz’ pe na- ture cristalin& a corpurilor metslice gi pe anizotropia proprietitilor lor. 1.2.2. Puneres in evidentS a segregetied fosforului #) Fenomen! de segragatie dendritict Fenomonvl de eegregntie (neomogenitate) dendritic’ npare 1a alinjele care eristelizeazd Sntr-un interval de temperatori (fn fig.5 se prezint¥ cazul fn care componenjii eint complet solubili fn stare lichidk gi atare solidi)Aplictna regule 4 termes tatt ugor cH axa cristelulod este mi bogath fn componentu2 cu tem peraturt de topire mai ridicat ier periferis mai bo- gat in componentul i cu temperatura de bacued topire ui cobsritt. le carbon b) Fosforul ca element ineogitor la ofelu Fosforul ajunge fn ofel din fontX inr fn aceasta din urat din minereu. Procedeul de elaborere a ofelului infinenjeazé direct procentul de fosfor din ojel. Fosforul se dizolv In forit formfnd cu aceasta o solutie solids de sub~ stituple. Detorits diaietrului stomic more deformeast rejesus feritei ridictndu-i duritates gi rezistenta dar coborinau-i foarte puternic plasticitates, ajungind ca 1a procente de 0,0 % P rezilienta 6% devini aproape null, Din acest motiv fosforul este considerat impuritste, deoarece confer ofelului fragilitate ls rece gi con finutnl atu este Linitat. Ogelurile cristalizesz% intr—un interval mre de temperaturi, deci exists condigiile sparities segregatiilor dendritice, astfel of, axa cristalului de aus- tenith va £4 stract in fosfor, acesta riainind intre raqurile gi trunchiurile den- dritelor. Dotorité dimensinnii mri a atomilor de fosfor vitesa oa de ditucio este foarte mieM gstfel inest uniformizeres concentraties in foefor nu so vealizenzi prin nied o metodd. Result deci e& segroga}in fosforului se mentine punts in evident& structurs primart (de turnare) 9 ojelului. 0) Punoren tn evident @ structurii primare Proba pregtit® se atact cu un reactiv avind urmitosrea compozifie chimi- o&s denuait resetiv Oberhoffer: 0,5g clorurt stances’, 1 g clorurt cuprict, 90 ¢ clorurd feric&, 5 ml acid clorhidric, 500 ml alcool atilic, Soo ml api. Gercetind proba fn lumin& verticalA porjiunile begate fn fosfor apar de oblonre deschise faj% de porgiunile strece care rimin nogre, mte (fig.6)- 1.2.8. Punerea in evidenti a struetursi fibrosse obtinute in urm deformirii plastic An osld Dock deformoren piastio are loc ln o tem- porsturd superionrs t nefazieN gi dock vitezs de recristalizore este mai mare decit vitesse de deformare, 1s sfirgitel de- formrif mterislul va aves o structuré recrista~ Lisst& gi deformren s¢ considers of a avut loc cn lenld. In procesul deformirii 1s esla impurith- pile wint deformete (cole plastice) sau aftrtna- Pig. 6 te gi redistrituite fn directia doformirii,tiind mperaturii de recristelizareiiiesteiess = reninsicilcndoitt arev are Tee intra vievrdle de dnelu- Hotalig aituste Ia mrcinen eristalelor. I Snauese o ctructurt fitroas% enre ave ea efect © anizotropie 9 proprie aiuas obyt pyilor (Aiforite cup dvectia perpenticulart pa fibrt esu fn Lungul ef). aeintrerupte Ceontinvi), paralele (6% nv se ine consti~ Fibrele tretntece #4 fie: e% conturul pissed. Fibrele intrerupte 1s suprats treteiel, a or tole snoee ta cuprie ‘Maing cont of fibrsjul este dst de orieutares impurititilor iar scestes ‘sint bo- gate in foxfor rezult% c% el ponte fi pus ta Grbeqmyll po = grotll upewkal. prughZAX Hla ~ tao ou renctiv Oberhoffer (fig.7). | Le2ed, Puneren fn evident @ yi i usher red. wona hy comma oF ji I tied sibinaes sudate 4; oa fH prin topire ‘ a) Sudarea prin topire.Ciclul favade Ts done 7 Sudarea este metoda tehnclogic# de Ambioare nedemontabilh 9 dous sou mai multe piesa uetalice prin reslizarea,in snvaite Pig. 7 condigid de presiune gi tompersturt, unei le~ ghtuei wtabile Jotre rejelele eristeline ale mstorislelor din enre sint alextui~ te ploasle. Sudjees pein topire cate rezultetul uned activird termice importante ce determin’ fnotlzires loeall 4 materislului pieselor supuse sudtirii (numit mte~ rial ds baz, MB) 1m temperaturd euperioare temperaturii de topire; prin topires marginilor pisaelor gi eventual a unui mterinl do o4s08 MA, se fornesz% intre pleas o bite de metal topit core s@ trensforms prin crietaliasre in cusitera CUS. rodnee dneslsiren (sub tem © parte din anergia sursei termice urilizate oh de formere 9 cussturdi, Prin deplosarea suraei termice fn direchia de ends Lt cu ricires bMS de metal Lei ave Loc gi reiran ncosted wong. Ga urmure com din MB, adincentil with vitest de anc4l- on © anomith vitezt peratures de topire) a uned zone din MB adincwats Loew re, custurii este supte% unui ciclu termic: fnoalstre eu o a aive, Yy, pink la o temparntuck ta. Styy, da ricire, Vy- Anosablul ciclurilor termice eorespune¥tonre @itevitelor puncte ale 20- B avsele de cimp ter= ei adiscente Loculud de achivne al eursei termice, po: mio la sudare. Aetiunes cieTOrilor teruice, dater Panogie de valorile parametri- lor ce le carnctorizanzs (vy tyayy Vp) af nithre moterdalolud modificiird strue- thesde gl deck de propriettyi ale wsterialulut din acenst% zoni, Datorith acea= tnd fapt gona adincenth oustturdd afectath 4¢ sctinaes cdclurilor termice se nu- megte zon influeatnt% termic ~ ZIT. Heoligarea Imbintvdi cudste prin topive presupune preluerares prenlabilk ginilor pieselor ee s@ Smbin% fn seopal ovyinerii unui roat in crre se for- meazh baia de metal topit. lo groinen pleselor ce ee eudeazh cus%tura ponte fi realiza— Rindurile sitnute 1 scelagi nivel alettuiese In fune tie th din voul ov mai multe rinuort straturile cositurid (fig-8).Fig. 8 b) Anoliga moroscopict » uned tmbiniri sudate Prin atscarea unei probe special pregiitite cu renctiv Adter (15 g clorurt ferick, 3 g cloruri oxoniacnld, 5 mi acit clorhidric, 25 ml aps) sou Nital (1-5 om? acid azotic, 99-95 om® alcool etilic) se pot pune in evidents pregentate anterior esre apar in uma stacului celorlalte diferit. Se ponte pre Giza: forus rostului, extingerea ZIT, nunitrul de otraturi gi rindurd, defecte microse le trei sone ecum gi ce ca pori, incluziuni nematelice etc. Prin acelagi procedeu s@ poate scoate ta evidengé extinderea elomente chimice in cnzul tratamentelor termochi- . mice. In figura 9 este prezentat casul tretementu. lui termochimic de cementare. nite lor Imbogtgite ov a 2. CONTINUTUL SI SCOPUL LUCRARII Lucrarea va cuprinde cercetarea folosind motodele enalizei mecroscopice a unor piese rupte sau 8 unor probe metslografice pregétite in acest scop. Se vor analiza = suprafats de rupere 2 unor lingouri de oyel de form’ piitrat& gi circulars; 9 ~ suprefetele de rupare ale unor opruvete supuse incerctrii 1a tracyiune gi obosealt. Fig Pe probe slese corespunztitor, specinl pregitite se vor face urmitearele analize: ~ puneres in evidentti a sogregstiei fosforului gi a fibrejului osracterie~ tie pieselor obtinute prin deformare plastics a ealds = punerea in.eviden{S a zonelor unei Smbinéri sudate prin topire gi stra~ tului tmbogSgit in carbon 1a o pies cementath. Scopul lucriirii este dotarea studengilor cu cunogtinjele teoretice gi e~ lemente de lucru practic, cu metodele gi procedeale analized meroscopice. 3. MATERIALE FOLOSITS; MODUL DE LUCRU Pentru efectuarea lucrarii se vor foloni urmMtoarele anterialk - piese turnote rupte; - epruvete rupte 1a incercares 1s tracjiune (care au prezentat rupere ductils gi care au prezontat rupere fragilt); ~ piese din ofel rupte 1a obosenl; = probe din ofel pentru Yeterminares aegregnyies de footer gi a £ibrajuluig9's = probe din ofel sudat gi probe din ofel supus cementirii; ~ resctivi chimioi (Oterhoffe, Nital) gi mojare pentru efectusrea atacului. Fieesre student va analiza suprafeyele de rupere ale tuturor pieselor in~ ioste In lucrare. Dup atudieres stents a acestora ee vor execute echite oi se vor trage conoluziile ocrespunzitoare. 4. CONDINUTUL REFERATULUT In referat se va indica pentru fiecare analizk efectuati: = tipul plesed sau probei snalizetes ~ scoptl snalized; = modul de ofectuare » analicei (pentru probele atacate renctivului gi modul cum s~n efectuat atacul); ~ sohiga eepectului suprafotelor analizate: 4 = coneluzii rezultate in urms snslizei. va indica tipul= 10 = TALELOR METALIGE 2. PRINGIPIUL LucraRIT Duritates reprezint® capacitetes unui corp de 4 se opune tendinged de dis~ trugere @ straturilor euperficiale de ciitre un alt corp, care actioneazi asupra sa cu presiuni localizate pe wrii foarte reduse gi care nu capt deformetii perma nente. Duritatea unui corp s¢ aprecies# prin valoares unei caracterictied conven~ objinuta In urma unei incerctri mecanice neiistzuctive. Avantajele incarcérilor de duritate att: tnoerearea poate fi execute direct asupra pieselor finite, aperatele pentru determinarea duritagii au o pro= ductivitate mare, se pot instalu direct fn atelier gi nu neceeit pereonal cu ca- tiona’ lificare ridicata. Glasificarea metodelor de {ncereare se face lutnd drept criteriu de elasi- se desftgoarl actiunea mocanic# de deformare localé a ficare modul fn es) turilor superficiale ale materialului @e ineercat (v.figel). prin agtricre oy pild.~ Brinell,Rockwell B GU APLICARE in imprinare Geeu piramids _ ys spare Sn de tad anon eucon de | Ro cewe SAROINIT pu eng Rockwell ¢ Sarank prin pendulere prin rulare DE INCERCAI dinamico ~ elastics CU APLICARE DINAMICA & 7. IBAA: cu earcinS constant eee dinnmico = plastice < ou sarcina variabils (Poldi) Pig. 1 Gele mai rspindite metode sint cele cu eplicurea staticé a sarcinii, prin imprimarea unui penetrator, avind o anumité formi, pe euprafata piesei de incercat. Duritates se exprim& printr-o cifré dependent de mirinza amprentei (urma reaanenté lsat de penetrator pe suprafaya pieeei). Inceresres de duritate Brineli : Metode Brinell, standardigat# prin STAG 165-83, const tn imprimares un timp dat cu o forgi F, a unei bile de oye sau din carburd de wolfram, cu diametra pre~ serie D, perpendicular pe suprafate piesei de tnoercat gi misurares diametrului 4, al amprentei (v.tig.2). Duritates Srinell se exprim’, ca o mrime conventionals, prin valosre nume~ rich dat& de formula: ee To(v-f02_42 ) Q) HB = 0,102-n- in cure P reprecinté forgs, in Ny 5 —MAanehow Danetraveruind, te omy ay @ = Shanesrul amprentes, ta en, | @ = bet Pine Determinarea prin aceseta notodd o duritetid unui material netalie, prezintS particuleritnti- le analizate fn continuare. Yalorile obsinute cu pene~ tratoare de diferite diauetre gi soreini digerite nu aint compere bile tntre ele. Pentru ca cifra care dé duritates unui material sit fie aceengi indizerent de condisi- ile inceretirii trebuie asiguratt similitudines geome trict (& stant, implick 0,24D<4<0,60D) gi potrarea conetants a raportulud k= Ey numit grad 40° sohicitere. @inpal de menginere al foryei trebuie sl fie suficiont pentre epuizarea curgerii materia- one lului gi obginerea unei urme cu di- mensiuni constante (cu sctiderea duritagif timpul de menginere @ aarcinii eregte, v.teb.l). Hig. 2 Grosimea minind » probelor supvse Ineeretiris trabuie ali fie ayy, = 8h (vefig.2) pentru a evite influenga suportulus probes. In vedoroa eviturii influentei reciproce @ zonelor coruisate din jurel ur olor gi pontry ovitarea influentes marginilor probei asupra rezultatelor obsinute, ne recomandi pbutrarea unei dictunte iniac b,;,, Intre centrele a dou urme alstu~ rate gia unei dictange minine o,,, intre contril uraei gi nargines probel, conform datelor prezentate fn tabelul 1. Tabelul 1 Puritaren [Durata do mentinere |_Distanin ainisé tore Brinell central urnelor eentrul urmelor §i| a8 aldturate, Pain marginea pissei, dias Cain peste 100 Qo’ see 5 4a 2,54 36... 100 | 27... 33 4a 254 Lo oe. 35 5 ...125 ea 3¢ eub 10 170 ..-190 6a 3a Sinbolizaren duriti{ii oe face in@loind diasetral bilei, D, tn mn, sercine F tn daN, gi timpul de mongincre % tn S, in cazul tn cere acestea diferé de con- Aigiile normale de tneefoare eare int: De10 na, F=3000 kat, (K=30), B =15 9+rea un timp kere, stondardizaté prin STAS 492-78,conet# fn impri te din diamant, perpendicula . Ketoda Vie dat cue forg4 B, a uned piramide pitratice di suprafate de 5 pe Duritatea Vickers se expriat, ca o mirime eonventionalé, prin valoarea nu~ meriet dats de formal HV = 0,102 . 21,8544 (2) in care F esto forza, in Ny ¢ = @isgonele amprentei, fn ms apt cu unghiul diedru a wt poraind de 1s incerearea de duritate 75 D (v.fig.2,b). Acea: tind dec Goonetria ponctratorului, pirasid’ pitratics a oud feye laterale oprse de 156°, s~a obyi iret executetA actfel Inekt ch se obfins 4 = 0 om anprentelo isate do ponstrator 86 fie Iniotdeauna scenenee, rez3 Adtnciaen de péteundere a pirasidei cote h = } a, aetoda putind £i utilize tH In theereares de duritate » pieselor subtiri, @ etraturilor tratave ternochini ote. a fae ok la determinares duri te Gu toute ck, practic, duritatea Vickers nu variaz’ eu forga ée tne stondardele in vigoare (TAS 492-78 gi STAS 7057-76) preseriu un gir wtiligate, clasifietnd tncerearea, din punet a 5 10; 205 30; 50; Loo kef ( ~ aN); , ou F=0,55 15 25 35 4 ket Cw dan); ituentilor metalogratict vedere al earcinii in: ~ Incereare Vickers, cu = Inceroare Viekera, cu careini mi ~ microduritate Vickers, eu F=0,005} 0,010; 0,020; 0,050; 0,100; 0,200 ket (w dan). Duruta de aplicare s sareinii ve fi de lo .,. 15 8 fn cazul ofelurilor, ul metalelor gi aliajelor neferonee gi de 120 -.. 125 s tn cnm zu metalelor Disten onoecutive gi Intra centr intre centrele a dous amprente a eazul fn care dur: snprente gi Lulai de tncercat este mai mare de 100 HV, acencta ersacind odaté eu sead rginea probed vq fi de 2,5 4p: aten materia a du=2lo ritsjii materinlului de tneereat. Simbuligares durilsysi se fuco indicind rorya de tneereat gi timpul de men- ifurs de condiziile novmole ae tneereare ( finere in cuzul fn care acest wef (wduti)s B= 15 8). Incerenren de | Nevodu Rockwell const in imprimsres unui penetrator (con de disment sau bi1G de ojel) cu o sarcing initials, F, gi apoi cuo suprasrcinil, F) gi: wourarea adinoimit reson e de plitrundere, e,dupa Indeptirtares cuprasareinii, mentinindu-ce aplicats esrcina inipiald (vtig.d,a,b). Be. ; cee : ES eae E8200 seeders S¥yeeogu gs Ex 02600 Sgt Duritates Rockwell se exprimi, en o mirime convenjionulii prin diferente din- tra o adincime convenjionald dar (E) gi adincimea p&trunderii remanente (€ ). Re B~e @) In funesie de forma penotraterului, sareina de incercat gi adineimea convah= HonalM dats sfnt standardizate 7 soBri de duritate Rockwe?’ prazentate tn tabelul 2. = “Tabelu2 2 Scare 3 Te. }Yurdtésid] Simbol] Penetrator [Tmi{iald total | Domeniu de aplicard Rockwell. ky divizi- }_ ANZ ee 7 4 eee oe s A con diamant | 98 loo [Piese ou duritavea dp 60.85 cu grosimea minimé 0/95 mal 35.60 cu grosiaen ainims 1,10 m9] sub 35 cu grociaes minind 1,30 aclft voblene paw 1 & yinere) ; t : tal de ‘ op t ri duraa= 3. UPILAJUL (APARASURA) ST MODUL DE WERU 3.1, Incerosren de duritate Brinull ee executé pe un duritmetru de tip ‘galonte” Sitiu @ clirei cohen estw pregentutt tn figura 5. Sercina 1 este auplifi« ata prin siztvmul de pirghid 2 de 40 de ori gi aplicatd asupra penctratorulai 3, Reglares timpului du senyinore @ sareinii v0 race din inversorul Ge sene 4 a aig clirii de rotajie @ motorului de antrenare 5. Picea de incereat se glisegte pe masa opuratului 6 gi este adusi gn contact: eu penetratorul prin rotirea roti de monevré 7 a mecanismului gurub pivlité al e- xului mesus. DupH efectuarea ineeretirii se micoart cu ajutorul unei lupe gradate cu pre- cizia de minim 0,1 mm dinensiu>ite a dou’ diametre perpendiculare ale amprentei (v.£ig.1) dismetrul de caloul find: ay+ay e=—, o. . Dacé diferenta intre cele dous diametre este mai mare de 28 Sncercerea se repets luindu-se mésuri pentru asijurarea perpendiculurituyii foryed pe suprafata piesei de tneercet. Gradul de solicitare, dienetrul bilei gi forta de Incercare se stabilese functie de indicagiile din tabelul 3, iar timpul de mentinere conform ‘tabelului -2- Tabelul 3 ils Tyorad—]Forgay Donerial de aplicars wecomandat Simbo2 panetra-|de so-|de in- [—Duritate Waterialal ‘go [uns lan aa mn / | tare w 1 t/nm/ x z x JHB (HW) 10/3000 to | 30 [29420 |e7...450 HB | uateriale feroase, ofel lB (BW) 5/750 5 7355. 450.1650 HBW | Imbundtayit,aliage dure, IMB (HBW) -2,5/187,5 2,5 1840 oyel,fonte,aliaje titan, IMB (HBW) 2/320 2 ui? uliaje teraorezistente ¢ IB CHEW) 1730 1 294 Ni gi Co,aliaje dure de : as | netale néferoase. HB (HBW) 10/1500 to | 35 | 2472 [e7...450 HB | Materiele feroase,fonte, aliaje dure gi melale lB (HB) 16/1000 to | 20 | 9807 Motele ugoare,aliaje din MB (HBW) 5/250 5 2450 [22...315 HB | metate ugoare ;cupra,alie-+ IB (HB) 2,5762,5, 2,5 613, Je cupru-zinesaliaje HB (HBW) 2/40 2 392,5 | eupru-ctaniu gi nichel. m8 (pw) 1/10 aes 58 eee lid (BW) 19/500 lo 5 niu pur,nagneziu, HMB (BW) 5/125, 5 alieje cuprusstakiu WB (BH) 2,5/52,2 2,5 IB (HBH) 2720 2 ees | | HS (HB) 10/250 Is 2,5 Aliaje de sntifrioyione fie (BQ) 5/63, 5 5 HE (aw) 25/16, 625] 2,5 ee, ehio 2 lis 12.5 - HB (HBW) Lo/125 Jo 2,25| 1226 || 3...59 48 | Plunb,staniu,metale noi. B 5/52, 25 5 306,5 [as 25/7, a1 2,5 76,6 lis 245 2 4903) lB. Yi.2 2 33325 B== Yabelul 3 (continuare) a z [ents { 5 fis 19/109 to 1 | 960,7 |3..-39 15] Plomb,staniu,merate moi. AB ) 5/25 2 245,52 AB CHEW) 2,5/6,25 2,5 61,29 fis Casa) 274 2 39423 3B (HBH) 1/2 i [92807 | I Pentru determinurea durit#;ii unui material se fe trei detersiniiri 14 djspuneree umprentelor yinindu-se seama de indicayiile din paragruful 1.2. Duritates e¢ objine pria celeul cu foraula (1) gi se verified cu indicayii- le din ofAs 165-65. é 7 $95 = greutigile de tneercure stmt introduse tn ooloena aparatului 1, reslarea earcinit fefndurse prin e-"aurea butonului 2 corespunedtor fortei de Sneereare do- ries ~ ciclul de inctreare eate automat fiind comandat din butonul 3, inctreares gi mancta 4, deectrearga; ~ micurarea amprentei ee face cu precizie de 0,00) mm eu ajutorul instala~ fied de mBeurare compuot dintr-un dispozitiv de proiectie (mirire 1:1vo) gi un eap de masurare cn ecran. t Pentru efectunrea fncerelrii suprafeja probei trebuie a& fie perfect natedd avind rugozitatea R,< 0,4 jim (proba trebuie pregStisd ca pentru enalizi metelogra~ fick). ula (2), @iagonala de calcul este media enga dintre ele este eub Pentru caleulul duritigii, eu for eritmeticl @ celor doud diagunale tn eazul tn care dite! 5%. In caz contrar, ca gi 1s Incercarea Brinali se isu masuri pentru a asigura per- pandicularitatea direcjiei de apligere o sarcinii pe suprafaga piesei de ineeroat,== ‘puritutes ebginute prin onleul se verified eu cum indicts tn Stas 492-78, en de ve exoeuts pe un uw “palanta" Sibiu, prezentat in figura 7 in urmitoarcie etaper = s@ ngeaat piesa de ine tautra de tip cercat pe maca 1 a aparatu- lui gi ev ajutorul roi 2 aceaota ee deplaseazé in sus pind ce penstratorcl, in contect cu piesa, com prim resortul 3 esigurind aplicarea sarcinii initiale, Rs = se apact ugor munsta 4 de aplicare @ cuprasarcinit; ~ deplacarea axdal# a pe netratorulai ete urabri th 40 comparatorul 5 care este gradat direct fn univeti Rockwell. ; Inaintea efectusrit Fig.7 fncercarii propriu-zise,se vor efectua 1...2 urae pe piesa de fncercat 8rd a fi uate tn considerare rezultatele objinute. Suprafaja piesei de tncercat trebuie sii fie mated& cu o rugozitate de max. 1,6 pm Lipsit# de defecte sau portiuni oxidate. Incerearea se executM cu un numir de cel pugin trei ure, 4. CONDINUIUL REFERATULUI Referatul Intoemit va cuprinde principiile ¢e iueru gi conelueiile tn ursa perourgerii tuturor etapelor prezentate in lucrare. Datele vezultate tn urae efectulrii determinurilor prin cele trei metode e6 vor trece fntr-un tabel de forma celui prezentat (tab.5). In cazul determinsrii duritgii prin metoda brinell ee va aprecia gi valoa- roa regiatentei 1m rupere a materialulni cu formula 2, = a HB J dan/an? / 4n cure oveficientul q are valorile, conform STAS RA@I~To, precentate in tabelul 4. Tabetul 4 Materialut jel carbon gi alab aliat joel aliat Grni cu R,=650.+6 v0o N/mm? love turner liaje de Zn, hurnate Pentru font se. utilizeazé formula: R = HBde 7 aai/mn? /-1e- Valoarea medie HB Diese Rezistente 1a rupere: A=q HB = .... daN/aa” Duritate echivalet& : 2... HV (TAS RB83-82) sees HRB aRe)-19- PROPRIBSATA MBUANICE. ANCERCARA LA TRACTLUNE Ls PRINCIPIUL WeRA ALE 1.2.Goneraiitéti In timpal fonetionurii ler, plewele gi constructiile metalice sint oupuse 1s sefivnes oner forte exterieare (actaune mecanic) care au ea efect apatisia doreraa jailer (stare de defermatie) ¢1 dezvolvares uner forge anteriesre (stare de tensiuai) dependents de propriettile mecanice ale materiolului din care sint con- feapionste Frepristtipile mocanice determing mogul de comportare al mterialeler 1a ac= fAunea mecanicy. Principslele propristiji mecanice aint: elasticitatea, plesticita~ tes gi comportares 1a rupere. De ebicei aceste proprietiti se determink prin tneer- eUiri mecenice fn ura clirera ce pot ebjine mitt date oalitative eit 91 valerile u- ner mirini fisice sat conventionale (caracteristici mecanice) pentru aprocieres a- nomiter stiri eritice de defermyie sau tensiuni care nu trebuiese etinse la soli- eiteres fn exploatare » pieseler. Incerctrile mecenice pet fi: distructive (majeritates) care censtou tn soli~ eiteres pink 1a rpere a uner corpuri de probii avind form¥ gi dimensiuni bine sta bilite (opruvete) gi nedistructive care se pot aplica pieseler finite. Condifiile de executere » tncerctriler macanice aint stabilite conventional gi standardizete. Din punct de vedere al vitezei de solicitare ele pet fi: etatice, find viteza de solicitare cel mult egal ou 100 N/un*.s gi dinamice 1s care vitera de selicitsre este mi mre de 100 N/nm?.s (@ solicitare dinamicé so poate obtine printr-un singur eiclu de solicitare sao prin cicluri repetste). Deesrece tipurile de sclicitUri intfinite tn practiced efnt foarte variate 1e inpowibill determinsren carscteristicilor pontru fiseare eaz in perte. ‘Tinind cont ol » stare de tensiuns esrecars wo poate echivels pe bess uner criterid (teerii @e reristeay®) cu stares de tensiuai con mai simpli gi coa iad uger de realizat ex- Perimantal, aceea de tntindere moneaxiait, tneareares le trsr}iune constituie ta cercares de bazk a unui material. aug Pe 2 ed, ale felix) 2 Gen des fe ae (Mom) & Genabe Fig. 1 In easu} sclicitrii de fatindere monssxield, presentaté fn figura 1 starea Ge tonsiuni s6 carncterizeact prin eferturile unitare nermale, (" , uniform distri- buite pe sectiunes do dinwotru da piesei, date de relatia (1), der stare deGefernayit prin deform tie specified Liniart £, (relnjia 2 gi defermpia speci- fiek tranaversals £4, (relapia 3). Legttura intre acente deferms fii este datt de relaiia (4) fn care J” —peartt danunires de coeficiantn} Ini Peissen (pentra egelori =0,3). 1.2, Inceresres te trac}iune 1.2.1. Prineipiul fneercdrit; epravete Inceresrea const in aplieares, fm general pinti 1a rupore, pe directis axei lengitudinsle » epruveted, a oned ferfe crescttesre gi misureren (Inregi: trares) variajied lungimii acesteta. Viteze de sclicitere se alege in functie de csracteristichle de determinat intre limitele le ... 30 N/a? oo. Feraols gi dimensivnile eproveteler sint functie de nature mterialului of tipol somifabricatulut din care so praleveari. In tabelul 1 sint prezentate cite- va din formole tipice de epruvete utilizate ier tn tabelul 2 termenii gi notatiile ptilizate tn luerare. In funcyie de valeares factorului dimensional epruvetele pet fi: = epruvete proportionsle nernsle, n=5 5 = eprovete preporyiensie longi, n= 10. 1.2.2. Dangraua fneercirii 1a tractivnes curbe coracteristios la trsepiune Determinaresa lungirii epruvetei in timpel incerciirii se peste face in devi modurit ~ prin miaurarea distentei intre ded puncte ale sistemului de prinders al epruveted in migine de incercat; ~ prin utilisares unui extensemetru fixat po epruvett intre sectiunile afle— to ls diatanta Ly. Reprezentares 2a coerdenate rectangulere a varia{ied sercinii curente functie de lungimea epruveted. L, poart% numele de diagrams fncerctrii la tracyiune sau enracteristica motalulni (fige2,a)s Roprezentarea in coordonste rectangulare a variagiei efortului uniter { fn funcjie de deformtia specifick linfart £,, poart% numele de curba caracteris— tic’ » msterialului (fig. 2,d). Avind in vedere cli trassrea acestei curbe este dificill se definese mirimile conventionsle R © -E~/n/am?/gi elungive totel& Ay /#/ (¥.ted-2)- Reprezentare’ fn ..vcdonate rectangulare 9 varistied raportului R tn functie de nlungirs totel’ a epravetet Ay peartt numele de curba caracteristick convontionali le tractiune (Tig.2,0). In figura 2 80 ebservi imediat eX alivre Giagremei Incercirii la trac}iune gi 9 ourbod carscteristice conventionale la tractiune sint identice prezentind tre{ sene de comportare a materialuloi. Diferenta dintre acesten ¢1 curba caracte~ sistiol a mterialvlui este Aumai fn zona a treaa unde se evsden}razs faptol et eferturile unitare reale, calculate in functie de aria efectivi s sac}iunai epru- veted fn zene deformirii lecale co formula (1), cresc continuu pink 1a rupere. 1.2.8. Defanires caracterasticiler do olasticitate determinate prin ineercerea 1a trectiune Proprictates unui materiel de a se deferas fn ura solicitariler produse de forge exteriosre gi de 9 reveni ln forse anifanli ofnd acoste solaittrs igi tn. ceteass actiunes peartt numele de piasticitate.Fig. 2 Ja gona comportirit elestice @ epruveted solicitath la tractiune (deneniul ¥ pe figura 2) este valabili 26; G= EE os) unde B este modulul de elssticitate al matorielului. Tinind cont ok in seensti cond deformstia transversel& este mick se ponte aproina (© R gi fn mod oimilar EX Ay. Result deci c& panta ourbei caracte- ristice convenjionale a materialului (tg@) represint& tecmst factorul de propor= Henslitate E, onre carncteriseast rigiditates mterialuisi, fiind determinat de forjele de cogziune dintre atomi (tipul rejelei cristeline) nefiind sensibil fagt de nedifictrile de estructura. In cazul mterinleler cere nu prozinté o porjiune elestick liniart (fontele) Redulul de elasticitete se exprimt sub forna: = Modul do olesticitate tengent cere ponts fi curant ty sau initiel E, (vr. fig.s, = nodul de elesticitete secant E, (v.fig.3,>). v 2Punetul A (de pe curbe corecteristicé) in care se ufirgegte compertarel nisr (proporgionslX) eau punetul B care face trecores ls zona deformasiil ploetice nu au pozifid clar preciante din punct de vedere fenomenologic. Din acowt "AS 10290-75, prin: aetiv sceste puncte se definesc convengionel, conform § > Matta de sropeephennditates © yy 2 tretabells Lulntts de elnsticitere convengisasia, {9 91 sat Minite de elaatioitete tennis, Groyer 5 (4.t9b.2). 1.2.4. Definives caracteristicilor de plasticitate gi de rezistenyt Proprietstea unui material de 9 s@ deforma in urns soliciturilor produse de forge extericare gi de a nu reveni complet la form inipield eind aceste soli- eftird gi incetonat nctivnes poarth numele de plisticitate. La deptigires punctu- lui B (v.fig.2,b) deforms tia toteld a epruvetei, £4, are o conponenti elastick Eq, cere so relaxonsz% 7, indeptrteres achiunii exterioare (desclirenre care se produce dup © dreaptt parsleli cu porgiunea liniard a caracteristicii) gi o com ponent plsatiei, €,, nusith gf deforma jie remanentt. Caracteristicile de plasticitate definite conform STAS 200-75 aint: = Limite de curegere aparenta, Ry, conventionali, Ry, > gi remanenta R (vetad.2)5 = slungires 1a rupere Ags (v-tab.2); = gituires la rupere 25 (v.tab.2). Do © doceebitt important este caracteristica Ry - rezietenta materialu- Aut, ow Find valonron mnximi a raportulud conventional R (p= FBX y. 490.2). ° 'p 0,2 2 0,2 1.2.5. Griterdi de epreciere a conportarii le rupere @ materirlelor pa besa rezultatelor tnceroirii 1a trae}iune Prin rupere se infelege fenomenul de fregmentare @ uni corp tn dou sau nai multe pirfi gi spare atuned cfnd starea de tensiune este ineompatibil’ eu capa~ eitetea de deformre » mterialuiui din care eute confectionst. Din punct de vedere ancroscopie comportares 1a rupere poate fi: plastict (auotila, tennce) cind ruperea este precedath de deformatii renanente mari gi fragilH oind acestes sint insesizabile. Pe acenstt baz materiale pot fi: materiale ductile a c&ror curb carnoteristic# convengions1& 1a tractiune ponte aves aspectul prezentat in figura 4a (cu palier de ourgere, de ex.: ofel cu continut de carbon )aiutt) sau 4b (fr pslier de curgore, de ex-: Cu,A1,Pb g-n.) gi mterinle fragile 2 ctror curbe carscteristice sint de tipul 46 (fra zona deformirii locale, de ex.: ofel de aro, font cenugic g-n.). Aprecierea comportarii ln rupere #e poste face gi prin studiu macroscopic al suprafetelor de rupere ale epruvetelor. Aprecieres tipului de msterial (ductil seu fragil) se poate face gi prin: = valorile elungirii sau gituirii le rupere; - eria cuprins# sub daueniul comporttrii plastice, Uys {4i materinlului, cere reprecint& capacitates materialului de a absorbi energie tn domoniul deformirii plastics); = raportul RA/Ry (misurk a tenacithait) Fig. 4 2. CONTINUTUL SI SCOPUL LUCRARII Luerares va ouprinde: = efectuaren incerctirii le tractiune, = tragaren caracteristicii epruveted gia carsctericticii conventionsle la tractiune, = determinores caracteristicilor de elasticitate, plasticitate gi a com- portirid 1a ropere ale meterialului epruveted. Scopul lucrHrii este dotares etudenjilor cu cunogtintele teoretice gi ele- mentefe de lucra practic, necesare efectutrii fncercrii 1s tractiune gi interpre- tHrid rezultatelor. 8. APARATURA SI MATERIALE FOLOSITE. MODUL De LUCRU Pentru efectuares fneerefrii 1a tractiune se.va utilize megine de Incer— oot universs1% de 10 tf (100 kN) 1 extensometre mecanice ou precizia de o,ol am Bpruvetele, de tipul celor prezentate tn tebelul 1, vor ri confectionate din materiale gi semifabricate diferite. Bfectuares incerctrii le trectiune so va face sub directa supreveghore a tennicianulud gi codrului didnotic, studentii urmirind efectuarea inceretrii gi Anregistrares datelor experimentale. Pentru determinarea caracteristicilor de e~ lasticitate gi a limited de curgere convenjionale, datele solicitarii fn domeniul 0C (v.fig.2e)s0 trec fntraun tabel de forms tabelului 2. fe ‘Debelut 2 Nre Forte AL Aw/ eet | cam / stings dreapta valoare Bedi o L 2 3 4 Monte jul epruvetei in magina de incercat trebuie s% asigurecoaislitates apliclrii earcinii, Hempectiv lungimea uniforal a epruvetei. Ia solicitiri pint la 1/2 R, diferente admisibils intre lungirile misurate pe dou fibre opuse ex- terioare ale epruvetei (v.tab.2:* stinga - indicatia unui cess comparstor, dreap- ta — Andientia celuilelt cess comparator) va £1 de cel mult 5% din valoares ma~emi a lungimii. Pe baze rezultatelor din tabelul 2 se trsaenzi, conform indicatiilor din foragraful 1 caracterietics epruveted 9i caracteristica conventional la tractiune determinindu-se Limits de curgere conventional (R,,.) gi modulul de elasticitete secant. Pentru doterminares cslorlalte caracteristici datele experimentale se trec dar pe beza indicagiilor din peragraful 1 se Intron tabel de forms tabelulot 2, TabeLil 2 : =f ] [ ¥- | wterian Epruvets Fax mn | | fan/_| ¢am/ | fom? /| /ann/| saan/| fon/ | /o0/ o 1 [2 3 4 6 | Z 8 l i I i Jz I atobilese onrsoteriaticile: Ry Rys Ans 2+ 4. CONTINUTUL REPERATULUI Roforatul va cuprinde urmtoarele: = tipul epruveted utilizate (form gi dimensiuni, schiga), ~ materislul epruvetei gi caracteristicd mecanice conform standsrdelor réspective, = reaultatele determintrilor gi analiza comparativt a rezultatelor expe- rimentale gi e indicafiilor stenderdelor de materinle, ~ observatii privind comportarea 1s rupere a materiolului incerest.TabeLul 2 Tipat Sond —Insieaniy ae pruvetes ee utilizar produse sub forst de provers bere laminate cu sec otal asd. Hune rotunda, patrats,| TAS, hexagonal ote. 00 - 15 B pruvett : table, benzi ete. plate Be. STAs 00 = 75 ~h “| i z pruvett feeseoe peri ou D430 ou stas 860,5 718 ~ 76 Prva | a ingots >, 30< D450 normal’ b,™: tert 30 Lath by*25 904 D< 200 ve=bo D> 200 API ‘SEAS 718-76 | Ppruveta tip Fonts i r ee jonth cenugie (probele| nate ora epruvetele ee toarp x ni odatu cu piesa). \epruvete: wer Toreen Shave Woylune Trica] jet as disses o z 5 ¢ 1. | Dioneuraa Inigiar | @, | Dieuetral oespionis inisiete @ epre-| as at vata tn porktonge cel itrats (pentru | es epruvete cu sectiune circulard) sau eee antes cneavene oi; ete | | Secrient} \ Tie | Dianetral winis al epravetel fm see] am Uimmsa Se sapere | Tanglase colibratd @ Tuunginea porgionii ge ceoplune con | am etanté @ epruvetei in limitele tole rantelor prescz ise. [5 [taneinee intre repere fini gies |tunginea intre reperele extreme care ge iau in coneiderare,trasate pe por] ma fiunea calibretd a epruvetei, mésura. fh fnointe de tncercare. ortims Lungisea Intre reperele extreme care se iau in considerare, ale porfiunii | mm calibrate, micuraté 1a aplicarea u- ned sarcini sau dup rupere. 4, [aria oecyiunli transversale [inigiate Aria seofiunid transversale a epra- | veted in poryiunea calibraté misura- | mn’ tH fhainte de fncercare atime Aria secjiunii tranoversale minine a | epruvetei, miouraté fn cectiunea de rupere, 7 Factorul dimensional pentru orice seejiune.| o ne pentru secliunea circulerd. So 6. | Lungiree epruveted 7. | Alungire totals ivea determinatl 1a aplicarea vtoo = BE 200 were] A, ‘Alungires GeterainatS la epravetele fncereate pin la rupere Lh, 7 Ay = 8-100 8. | Sarcina ourenta -F Forge do tracjiuge epiicath opravetel| in guraul fnoencdrife | faaxims max N Forja maxiaé 1a tracfiune suportata | ide epruvet& Sn timpul inoercérii.Tabelul 2 (eontinuare) r = a=) Limita de proprojionslitate | (| Tenoiunea la core modulul de elastic tute curent fy atinge o ebatere, pre- serisA fais de modulul de elasticite- | te inifiel Ej. Abateres este daté de | relajia i Wan Abatores exprimatS in procente. se in- dich drept indice. La ofeluri, “in aod uzygl se adopt o ebatere de 10x C Ge risita Gs alaacieivans coment gionalé (pentru o lungire ne- proporjional# prescriss) P fia proporjionals dintre tensiune gi lungire atinge o veloare prescrist,in-| dicatt ca indice al tensiun’ feluri, in mod ugual se admit tere de o,olé (7, oxo) Tensiuces 1a care abaterea de la variat Limité de elasticitate tehni- c& (pentru o lungire remanen- 18 prescrisi) G Tensiunea la care lungires specifics remanent’ atinge o valoare prescrisi, indicaté ea indice al tensiunii; la ogeluri, se adopts, fn mod uzual, o lungire’epecifick remanents de o,o1% Oe aah! he. Limit& de curgere aparenté Raportul dintre sarcina la care apare eregterea lungirii f&r mirirea sarci- niivgi aria secjiunii transversale i- nijiale, Se determin vizual din ur~ mirirea indicatiilor maginii. N/a! Timita de ourgere remanent (pentra o alungire neproporti cnalé prescristi) Raportul dintre sarcina corespunzitoa- re unei alungiri remanonte (1a descir- cares opruvetei) prescrise gi aria sec}iunii transversale initiale a e- pruvetei; alungires remanenté prescrisd| se indich drept indice (1n mod uzual, pentru ofeluri se determin’ R. ) Limite de curgere convenjio- nal& (pentru o alungire nepro-| portional& prescriad) Kaportul dintre sarcita corespunzitos-| re unei alungiri neproportionale pres-| criee gi aria sectiunil trancvereale inijiale a epruvetei; alungirea ne proportionalk se fnscrie drept indice (in mod uzual pentra ofeluri se deter- Bint R92) Gftuirea le rupere 2 Diferenja dintre aria secfiunii ini- fisle gi aria sectiunii ultise a epru-| Yetet reportaté la aria secfiunii inijiale SS 2 = -2——¥ L100 .COMPORTAREA LA RUPPRE A MATERIALHLOR METALICR DICERCAREA DB INCOVOTERR PRIN SOC 1, PRINCTPIUL WUCRAYTI 1.1, Roperea auterislelor metslice; coaportaes le rupere Fein rupere 6 ingelegs fenomenul de fracmentare a vnvi cérp tn dout soo mat multe piirtt gi spare atunci cind stares de tenviune existent fn corp este de deformare a aoterinlului din care ests confec}ionat. Procesul ruperii are tred faze (stadii): initieres, propygurea gi oprires roperid. Initderes roperii apsre prin forarea unor microfisuri oa urmare a proce- sulul de deformare ploatict a cristolelor sau arregatelor policristaline, unirea mai multor astfel de microfisuri rezultind 0 macrofisur care constituie snorst de roupare. Conditia pentru es of fie inipiats roperes est Ancompatibilh eu eapacita Tra, a unde ( reprezint4 staren de eforturi din pices Ry - Limits de curgere 9 mterislului pissed. Propagsrea fisvrii are lee atunci ofnd este indeplinits conditia: T7 Ry (2) unde R, reprecint& rezistenta 1a clivaj sau forte de coesiune Gin rejeaua crista~ Lind 9 materiatulnt. Comportares 1s rupere o unvi moterisl metalic poste Ti fragilé (C.F) sau Pleatiow (C.P.) care functie de criteriile de anreciere # comporttrii le rupsre prezint& porticnlaritdyile expose fn tabelot 1. Popetul 2 — Criteriul ear CoP. Modul eristelegratic de |Rupere prin svulg-co (eli-| Rupere prin forfecere, rupere (ruperea la scart | vj) controlatt de tensi- | controlsté de tensiuni| atomic®). unk normale de cliv=j tengentiale 6. (Co) « | Aapectul roperii (rope [Suppeta tn de eupere | Sppentoys de supere rea la scar& microsct strélucitoare. | fibrosst. | plows = 1 Uirimes deform tiilor ineooizatile | wrk (roperea 1s sosrd macro~ scopic’). a = Proprmirea rup rid eu viter= foarte m nd, eu vitene miel, trans int-reristalin (contifie | eristelin (conditia (2 a CY onto ninplingt spar dup ernditie (1) Tnvsntne o neitdilon ( dec smorsores rup:rid aatfal fngit prime fisccs | se va face lent gi pro. ecnfuce diract ty rupere) | grasiv. 1.2. Faotorti care influsngenzh conportares 1a rupere Gomportores fragalX sau plaetaes In rupere @ unui material mstelse este dependenté de urattoras frctori: @) temperature ls care are loc solacitars D) viteze de solicitare; v, /daN/en“.0/ ; ©) gradul de triexielitate al tensiuniler (efect de crestitur’ daterat vrozentel concentratoriler de tenetuna - vefax.40).= + Influengt asupra compertiraa 1a rup orfirile tehnelogice. Influonje acester factora este prezentatt Xa figura 1 9 gi b, Gin care ae poate ebserve ugor oB = edath cu scderes temperaturi: se miregte pericelul comportarid fragile @ materasluly: = vitera de solicitare gi prezents concentratoriler de tensiuni alirese do- meniul comportira: fragile a materisiuiua ( temperatura de tranzizae ductal-fregil, Typ create). Ay Wn ema av tipul solieattrdi gi prelu- Grr fi eS) AAT Fig.l Sneovotere prin goo Gomportares la rupere » unui mnterial, fn condijiile unei viteze mark de solicitere, a unei temperaturd gi stiri de tensiuni data ee pune fm evidenth prin Incerctri dinomice 1s care aplicares unui singtir ciciu de aclicitare se face ou vi~ tore foarte mori (go0). Aceste tncerctri sint incereliri distructive gi constey tn ruperen dintr-o singurh dati a epruvetelor de ciitre o must nflatt tn migesre de ro- tatie sau da ciidere Libert gi determinares energies cons’ pentru ruperea epr- vated (misurerea tensiunilor g4 deformtiilor esto greonie datoritt vitezolor mari de solicitare). = Ges mai rispinditt este nceresren de Sacovoiere prin goo denumité oi tn~ carceres de rezilientt. 1.3.1. Principiul incerctrii; epruvete Incereares consti fn ruporen dintr-o singoré lovitur’ ou un ciocan-pendul, 8 unet eprovate previinuth 1s mijloc cu o erestéturs, agesatk Liber pe dovk rearcae Pentra executares incerclrii se utilizeazt eprovate ev crestitnra fn U (f4g.2,8) sau tn V (fig.2,b) avind dimensinnile prezentate fn tabelel 2, confors STAS 1400-75 gi STAS 7511-81.= 80 = @ sf 4 fabetud 2 Dimensiund | simber alert | \spravete eu cvestatura, Uprovete cu orestaturh, fa U STAB d0gc75 | fn V STAS ToUleal ongim r 554060 580,60 iuigime:|epravete normale 6 Eee Tete, le epravete subpiri Fasttine 2 finghial ereateeurii & . Enuhjinea eprovetel 1a beza orestitursi: a leprovete © 5 am 5 foe = lsprovete oh = 9 um 7 feyth = lapravete = 2 am @ to,11 Bis, 06 lkeza de corvuri Ia base eestitustt Ry 1 025 1.3.2, Utilajul folosit Incercares 66 executi ps ¢ mogin’ tip pendul (ciscan Charpy) a ckrei sche- mi de principin este presentat& tn figura 3. Se poate demonstra uger, aplictnd legea conservérii energies of energia con- suaath pentru ruperea eprovetel este: Lengl(..i-coap), J (3) im care m oste mse eiocanuluis Pie 2 a- acceleratia grevitatione ls Lunginea bragului pendululuis unghiul pe care $1 face bregul pendvluloi eo verticals ta positia 1- nipieli, cerespunzitosre unei energii petentiale inigiale W, (ususl W,=300 J pentru epruvete cu b=le anj pentru epruvete subjiri W, peste even © valosre mai micM sleasi setfel inctt omergia consumati le ru~ pere eX fie mai mare dectt le % din energia potential’ inijiali. Se recenand& W,=150 J). vnghivl 1a care 2e ridied pendulul dupt consumer; ruperes .epruvetei. Aceste poste fi misurat pe un cadran circular de pe maginl, ce poate fi etalonst direct, pe baza formuled (3), ta u- nitMti ce reprezintt energie consuastX le rupere. energiei pentresole Dezavanta jul principal 81 clocenelor pendul const tn faptul cf vitesa de lovire este Limitath (v=/2gi = 4...7 w/a) gi constenté pentru un enumit o- thls. 1.3.9. Bapriaar rezultateler In bea standardelor tn vigoare rezultatele incercérii de tncovoiere prin goc se expri- mi astfel: a) La tncercarea pe epru~ vete ou crestitura in U, se defi- hegte rexiliente (KCU) prin ra pertul: KOU fn/o) =, 2 Ls open? (4) unde L este energia consunati 1a 3 been rupere a epruvetei; A + aria sectiunii trans— versale in dreptul orestuturid. b) La epruvete en crestt- tura in V, regultatele se expri- aX sub forme energiei consvmate de ruperey Ry yy T+ Fig. 3 Obmerva tit: 2) Resultatele inceretirit dineaiee de tncovotere prin goo objinute pe cele dovk tipuri de epruvete aint diferite, depiazind de tipul crestiturii. Nu existi © Moteds generald de conversivns » seester date (de exexplu in STAS-R 10025-75 se di tn tabel comporativ reciliengi - energie de rupere. care este valebil numei pentru eyeluri carbon gi slab eliate in confermitate eu STAS R 7171-72). 2) Incercarea de inoovoiere prin gcc di o ceracteristics complext (resili- ena respectiy energia de rupere) cere isu in censideratie atit tenacitatea cit of registents materislului). Scopal ceested incerciri este dea studia conperterea materialului la re- pere (C.P. eau C.P.) sub efectul simpltan ol unei viteze meri de solicitare gi prezentei concentratorilor de tensiuni. Incercares este uns din incerctrile cele: mad severe gi conventionale, valorile caracteristicilor ebjinute neputind fi uti~ Lizete fn calculele de profectare, dar censtituind cifre de colitate obligatorii poatra un msterial. Se apreciant i: = fncarcares pe epruvete co orestitura ta V reflect onpacitates materislului dea }@ epune propsginif risuriis = Incercerea pe epruvete cu crestitura in U reflectd eapacitatea materialului de a Be epune anerstrif gi propagirii fisurii. 8) Pentru motelele gi alinjele cu retes cristalind de cub cu volun contratCopetort carbon gi slab sliate, ofelurd feritice gi martencitien) taeongeres ge in! seveiere prin geo devine sai seanificetiv’ atunei etna anvi donenia de tempernturd. Ia aceste meterinle ou sctide: YK © solders bruset » rezilionjed (v.tig.4). Pe oc temperatura de tronzijie, folosinduase rept eriteria de trecere fn demenivl compor- tUrit tregile temperstura le cere cezilients seade aud e onvaitd valoare, atabilied experinentsl (de exemplo pentru ojeluri KCU = 35 J/cn”). Ket fem] fey am Pig. 4 1.8.4, Aprecieres comporticid le rupere a materisleler pe beza Incercirii de tncoveiere prin gee Comportarea 1s rupere 8 unui material este dependent de tenacitetes lut, edict de orpscitates asterialului de » scumbla energie fn domenivl defermirii plnstico. Apreciind deed tensoitates unul materiel se pet objine indicatii privind ausceptibilitates la rupere fragild a acestuia (eind tenacitates este selizuth). Cifrele objinote le tnoerearea de tncovolere prin gee (recilienta sax e- Rorgis ls rupere) sint earecteristicd pe bagn elirere se poate evalue tenscitates taui materiel. Tondinja actualll este dea lua ia consideratie gi aspectul macroscopie al secfiunii de rupere. La © epruvett incercat& la incovolere dinamict prin gee in genersl, seotiunes de rupere prezint& douk parti distincte (v-fig.5): 1 - parte central ou aspect cristelin, gritunjos et lueis detoritd ruperii fragile 2 = 0 parte fibroas’ gi math, dateratt derermirii fnainte de rupere consscingt a ruperii tenace (plastice). Pentru apreciérea tenacitatii, respectiv fragilituyii 4m STAS 10026-75 se definese dous netiuni: Fig. 5 + > erietelinitotes Cr, ca fiind raportol dintre aria suprafeted de ropere cristaline, A,, gi aria sectiunii epruvetet, Ay: 4 a Gy * GE + 100 /2/ (5) ~ fibrositetes F,, ca fiind raportul dintre aria auprefeted de rupere fi- bronst, 4, of aria secyiunii epruvetei, A, i Fp sgh. 100 /a/ «6) Acolagi standard di gi metode de comprare eu © scart de apreciere a caracegervlut tenace (fibrozitates, /1/) le ruperea unei epruvete 10 x 10 din otnl cu erestiture fn U san V, de ndincime 2 am, 2. CONTINUTUL ST SCOPUL LUCKARTT Lucrares’ vs cuprinde: ~ etudieres principifler teoretice ef deprinderea modului de luert cu cie~ eanul pandul pentru ineercarea de rezilionsi3 = fnoercsrea 1a rezilienga pe peruvete din acelagi material dar-de tipurd, aiferite: ou cresttura in U gf in V gd pe epruvete de acelagi tip din scelagi aoterial, dar prelevate dup directii diferite (pentru a se evidentia enizotrepia proprietitilor tn cazul semifsbricatelor obginute prin deformare plasticl la cald). Scopul lucrArii este tnsugirea cunogtintelor teoretice gi practice necems~ re ofectolrii Incercirii gi interpretarid resultntell 3, APARATURA SI MATERIALELE FOLOSITE, MODUL DB LUCRU Pentru tncerctiri oe utilizenrt ciocantl pendul avind » = 18,750 ke, L=(%in J ee corespunde unei energii potentiale initiale de Seo J. Se ve afactue Incercares pe epruvete cu crestitura fn U gi fn V cu dimen- atunite le x le x 55 mm. Fentro fiecare tnoeresre se caleuleazi urnitenrele: ergia consumatk le rupere cu relatis (3) ¢i se, compart ot valonres ci~ ‘Ut direct pe cadran 5 = enracteristica pentru flecare tip de epravett, KOU eu relatia (4) sau KV 4 = fibrecitatea, co relegia (6). Datele obtinute 1a tncercare g4 ta urna caleulelor se tree fatr-un tobe de forms tabelului ar.2. Tabelul 2 ae _ re Leoul de | eiput « a a Bl probes Jexaa/| feraa/ | s/f Yaren®/| /a/ | /%/ 4. CONTINUTUL HEFERATULUL Heferetul va ere=fnte eprecieri asupre: = comportirii la rupere a materialuloi; = influenjea forme: epruveter ssupra energie: coasumate 1a rupores = anzotrepie proprietitiler unui semifabricat ebyinut prin deformare Plaatied 18 ood; ~ calitiyia materialului pe baza compartrii ou valerile presorise de stan- Gardele pentru materisiele analizate.STUDIUL STRUCTURILOR DE LCHILIBRU ALE OTELURILOR CARBON Si FONTELOR 2, PRINCIPIUL LUCRARIE 1.1, Tipuri_ de consti tuensi In @liajele cu fierul, carbonul ee poste gel fn dou eturir carbon le, fn compusul definit carbur& de fier Fe,C numit cementit& gi carbon liber sub 2 de grefit. Cind transformirile 1a récire au loc astfel tnett carbonul este leg eiotemal ente metastabil, cementité fiind nestabil4, gi descompuntndu-se prin cBlzire, Dack transformirile au lot astfel tnett ee produce separarea carbonuly sub form de grafit, sistemul este stabil. | Fig.t In figura 1 @ prezintd ambele disgrane de echilibru, cea cu Linie con! pol find Qiegrama netastabsih Fe-Fe,, jar cea cu Linke punctatt diagrana ets! 1M Fe-0, Se mengioneasK c& traneformirile dup diegrama stabilM eint pooibile / mai le fonte (C> 2,11 4). Conotituenjii otructurali care pot apare fn aliajele din » carbon Xmetastabil gi stabil) aint prezentayi tn eontinuar enele de eliaje #Ae Gonmtituents wonotszies “. Perita (F) este o solupie colidd interstitielé a carbonului in Peg . Rate predominanté fn structura ojelurilor cu pind la 0,4 ® © (constituie muna metalic# de ba2d) gi re separti eub formd de rejea la ojelurile ou 0,5-0,8% C. fre foarte bune proprietisi de placticitate gi tunacitate, rezietenta mecanicé gi duritate ocdzutes Genantite eave un compuc chimic definit (¥e,0) cu 6,67 % C. Apare sud ur mitoarele Forme distincte: : & Cementita primar (Fe,C,), - separatd direct din topiture prin solidificare; | comentita svoundaré (¥esC,,) eparaté oa urmara a golderdi qolubilinsyis Fey oups | linia BS din diagram; cenentits terjiard (¥e,C,1,) separatt ca urmare a sctiderii solubilitajii Fe de-a lungul Liriel Pq din disgrand, Este o fash dur gi fragild cristalizett in sistemul grtorombic, Bete mag- ,novic le temperatura ambianta, dar igi pierde magnetiomul le 215°C, ier la tempe~ raturi mai inalte se descompune’in fier gi grafit. Grafitul este carbon cristalizat tn ristemul hexagonal gi spare in structu- gub urmitoarele forme: lameler& in fontele cenugii, efercidal tn “ontele nodula~ re gi glonerular ("in cuiburi*) tn fontele maleabile. Nu posed’ practic reziatenyé mecanict, repregentind Sntreruperi ale masei metalice de baz. B. Constituents bifazici (neomogeni) Perlite este un amestec mecanic eutectoid de ferith (88%), cementith (128) rezultat din descompunerea austenitei prin reacjia eutectoidd: 9 Arma “Eb y+ reso i Ave aepect lamelar, dimensiunile lemelor depingind de viteza de récire. cu eft rioirea ente mai lentH cu atit lamole Sint de dimensiuni mai mari, Conferd o- felurilor rezisten{4 mecanicd gi elesticitate. a In casulaplicérii unor tratamente de recoacere, poate apare sub formi glo= Dulerd, adiet formajiuni mai mult eau mai pubin rotunjite do cenentiti, tntr-o ao— 8 de bak de ferits. Ledeburita (Led) este un amestec necanié dé alstenith gi cementité format prin olidificarea lichidului ou 4,3% (reuc}ia eutecticl): Ly 380 ae 4. . 70,0 Ca urmare a transformrii eutectoide pe care o suferd austenita, la tempe~ Fatura ambianté ledoburita este constituitdé din perlith gi cementité, Aumindu-se din aceast& cauzé ledeburitd transforata. Cantitaten asre de cementith din lede~ buritd imprim& fontelor albg in etructure chrora se ginegte, o duritate gi o fra- gilitate pronungats. 1.2. Structuri de echilibru ele ofelurilor carbon Fierul tonnic pur cu C#o,015% are in structur& numai ferith oe se prezinté 1a microscop sub forma unei rejele poligonale cu marginile rotunjite (fig.2). Even iualele incluziuni nemetalice apar ca zone de culoare inchirH, la marginile griun- illor de Forith, Conentita tergierd (Fe,0,,7) ce se separ le marginile unor grt penti, este aproape nesesizabils.Olelurize nipoeutectoide (0,02 d2 control. Printre dezavantajele acestei metode se pot enumern: doneniu te aplicar Testrins aunai la defectele de cuprafuti, consun mare de tiap (0,5 biectivitatea eontrolului care depinde de calificorsa gi cong nalului operator, . 1.2. Gontrolul eu pulberi_mgnetice le magnetice de control pot fi aplicete nuani pentru detect: telor in piesele din materiale feromagmetice. Prin aceste motode pot fi detectate Punai cefectele de cuprafays eau cele aflate tn preajma ecesteia, care - 1a 0 orien- fare convenabi2u (v.tig.3) - pot proveca oimpurt do scipiri 20 pot fi tnregiotrate ‘la suprafaya piesei. rag defec~ In funefie de modul fn care efnt puse fn evidengi cimpurile aagnetice de Sclipari rezultd urmAtoarele metode magnetice de control defectoscopic nedistructiv: ~ metode cu pulbderi magnetice, care pun in eviden}& defectele, ou ajutorul,unei pulbert din parti. cule feromagnetice car se aglomereazé in zona eimpului ae scipér: ~ metode magne tografice, le care se Inregistreact prezents cfmpului magnetic de sctpBri pe o bendt mag; tied ce este apoi “cit: eceminktor unei benzi ¢ magnetofon; ~ motode cu ferosonde, 1a care se { registreazs gradientul cfmpului magnetic de sc p&ri cu ajutorul unei sonde in migcare, ce transform’ mérimile mag netice tn w’rimi wlectrice, ugor de tnregistrat sau citit cu ajutorul uned apara~ turi obignutte. Gea mai rlspindits veriant& de control magnetic este cea cu pulberi magne- tice. In funcfie de modul de aducere a pulberii pe suprafajs piesei controlate, se Awosebesc douk grupe de metode de control: = metode uscate le care pulberea este pulverizatt pe suprafati in stare uscat (agentul purtHtor al pulberii este serul); ~ metods umede, 1a care pulberes este depust pe euprafali sud form de ou pensie (agentul purtitor al pulberii este un lichia). Big.3 1.3. Gontrolul ou radi aii penetrante (radiajii X sau radiaiii TY) — Radiafia penotrantd poate #1 radiagie electromagnetic sau coppusculery, + olired lungine de undid este mai mcd decit distantele interatomice din materisle. Radinfiile eleetromagnetice pot fi: radiatia rintgen (X), generati de frt- narea bruscd a electronilor aocelerafi sau transifii ale electronilor tn nivelele atomilor, al eiroi speotru de lungini de unéi este cuprins tntre «107%, yi radiatie gama (YW) provenitd din tranzifiile energetice din muclea, al ctirui spectra de lungimi de und este cuprins tntre 107 a,,.107 a, Radiatiile X sint emise 1a nivel atomic, prin frinarea bruset! pe un corp fa nui feecieol de eleotroni accelerati ou ajutprul unei diferente de potentiel © lectrio mare, debi intonsitatea gi calitatea acoote’ radia}ii poate fi comandati prin variatie tensiunii aplicat Radietia WY oote generat spontan la nivel nuclear, ea insotind dezintogr: rea naturalé cau artificielé a nusleelor atomice ale elenentelor radioactive, dec mu poato fi conandat& calitativ de citre operator, energia gi intensitatea fluxul! fhind fixe pentru o sured dati. Prinoipalele propriet&ti ale radiafiilor mucleare, de care trebuie oi oe Hint seams 1n folosirea lor tn controlul nedistructiv efnt: ~ ponetrabilitates - caracterizeaz& capacitatea radiajiilor de a traverca orpuri dense gi optic opace, capacitate ou atft mai mare cu oft lunginea de undigate mai aick gi intensitaten ini field = gtenuarea - fenonenul ce caracterizeant reducerea intensitajii unui fas- \ geul de radinyii le trecerea lor printr-o oubstanj&. Atenvarea ee datoregte fap- tului cH parkgeulele dispar din fascicul prin procese de absorbiie (efect fotcelec~ trie, efect Compton sau producerea de perechi) gi tapragtien = yariatia intensittiii - ca urmare a atenotrii - este dath de relatia: @ aai mare; r= eH m ny gq oare I, este intensitates inijialé a fascioulului de radiafiis iy jo 7 coeticient de atenuare liniar, dependent de materialul etrubstut; a S - grosimea materialului strubitut. Roxultd deci, conform figurii 4, of dup trecerea prin piesa de examinat, faecicolul de radiatii presint& o nous repartitie a intensitétii funetie de struc~ 2 cura intern gi grooimea piesei. } legit a 4 iN _ etl e _ delet (por) a] H Pig.4 Transformarea imaginii radiante tn tnrej!atrirt inierpretabile de un obser- Yator se face pe baza unor efecte produse de radis{ii ea: efectul fotochimic, efec- tul de fluorescent’ gi efectul ionizant. Ca urmare a efectului fotochimic produs de rudiayia ponetrantd tn emuloia unui film, se objine radiourafia, Aceacta este metods urusld de control gi poate fi gamserafie gi rénteenografie. 1.4. Gontrolul ou vltresunete Ultraounetele oint vibratii mecanice (oscilatii elestice) cu o freeventé mai mare ds 16 kz mergind pink 1a 10° us, In funcjie de tratectoria pe care © pot avea particulele, de natura gi di- Rensiunile mediului in care 9¢ propagi undele ultrasonore pot fi: ~ nde longitudinale, fn cazul tn care traiectoria este liniart gi deplesa~ Particulelor se produce in direotia propagirii undelor (fig.5,a). Aceste unde © pot propaga in orice mediu: solid, lichid sau gatos. ~ unde _transvereale Aeplasarea particulelor se face tntr-o directie perpendiculer& pe directia propags- my fn cazul fn care traiectoria este tot Liniard instrif undulor (fig.5,d). Aceste unde se pot pro~ As paga nusai tn wedi solide eau tn lichide j foarte viscose. (In aediile solide mai pot a- a pare gi undele Lamb gi Rayleigh). Propriettjile undelor ultrasonice stat | | | ~ vitoze de propagare diferite tn functie 4 Tiedo open natura mediului fn care se propagi; & veducere a domeniului de umbr& din apatele de- \| = gtenuares - modificarea intensitd,)” unde | to -A- In defectoscopia ultrasonics se utili- Deca epagire — zeazi aproape Sn exclusivitete undele produse pe cale piezosiectries eu ajutorul unor iepo- Fis5 sitive nunite palpatoure care emit iapulsurd de unde ultrasonore. Defectoscopia ultrasonicd folooind impulsuri se resliseaz’i prin dout moto: = metoda cu impuls transmis, denumita gi motoda uabrei (v.tig.6, tragenl B>R, gi tab. D5 = metoda cu impulse reflectat cau metoda ecoului (v.fig.6 traseul E-R, gi tab.2). Pofectoacopia ou ultrasunete prozint& o oerie de avantaje dar gi decavants Fatt de alte metode de control nedistructiv, ceea ce determin’ domeniile eole de + plicabilitate. Principalele avantaje oint: ~ oensibilitate foarte ridicat& permitind detectarea unor fieuri cu o deo: chidere de citiva microni; = puterea de p&trundere foarte mare, putind fi folositd le controlul unor piese cu grosimi de pint 1a 5...20 m; ~ posibilitu{i foarte largi dé control, aceleagi aparat putind fi folosit Ja controlul defessilor de a@incime, a unor fisuri superficiale, dar gi la msura rea unor dimensiuni (accesibile numai dintr-o singuré parte) a unor constante fiz ce gi elestice (densitate, modul de elasticitate etc.); ~ afectyarea controlului nu necesité faze pregititoare complicate gi cost sitoare. Prineipalul dezevantaj se datoregte sensibilitayii foarte ridicate a meto dei, conductnd unsori la o interpretare nesigurii a rezuliatelor, motiv pentru ca poate completa cu una din celelelte metode (in special radicgrafick), re 2, CONTINUTUL SI SCOPUL LUCRARIT Lucrarea va cuprinde otgudiul tipurilor de defecte ce apar in pissele ae talice, a principiilor metodelor de control nedistructiv gi a principalelor parti cularititi - prezentate in continuare - la proiectarea gi realizarea unei tehnole gi de control prin metodele expuse.Aebeloscop 70 -fib cote, Shc ct boeing & seer puree trols freevents. f 4: oetecor mph Fealor | t *. Bilieceptor) ir [oun ene ROE Vg cits MORAL CONTE net ee ee 7 r TRANSMIS F ee i Severs ot Rea RENECIT — — ae 2.1. Controlul cu lichide penetrante (87S lozi4 - 84) a) Materiale Lichidele penetrante folosite se clasificé conform tabelului 2. Belaiul 2 Bene trant Agent interuediar | Developant, (A) fluorescent (2) aps j (a) suspencie da sol} ~ (Cay hidrofil pe bagi) (ri) vent (B) colorat de apd hmea [(6Ysuspenste/solagy (2) emul- = gn aps oy Tape pe bazE “WE gator de _ulei Luscat, ay Ushi (D3) pelieull polimeriea| (3) 801- [Cy vapors xoaplu; OBSERVATIE ~ In fafa denumirii stnt trecute tn parantezt sinbolurile de Sentificare ~ codificare; In cagul utiligtirii unui Lichid penetrant colorat, lavabil tntr-un= 40 = solvent Mpofil yi developant, pulbere sub form de suspensie fn solvent, se va serie: Control ou lichide penetrante B-2b-Dl a~ STAS lof214-64. b) Pregstirea suprate tei examinate Suprafaja de examinat gi zonele adiacente pe o distanji de 25 ma se curdye de oxisi gi alte olraturi neaderente, curiijirea f¥eindu-se prin orice meted’, cu condijia de a nu produce inchiderea sau sascaren defectelor gi de a nu altera li- chidele penetrante. Curtijirea se face pe cale thimict prin spllare (degresare), decapere ou & torgengi, solvengi, daze gi acizi, pe cele macenicl prin folosires periilor de efr~ ui, a materialelor abrezive eeu prin ptelucrére, Curdtirea chimict este preferabils, fiind singura care poate elimina impu~ ritsgile din diccontinuitati. ¢) Aplicarea penetrantului Temperatura suprafetei pe care ce aplick penetrantul prin pulverizare, tur- nare, imersare, pensuiare trebuie si fie de 15 ... 50°C. Timpul de penetrare trebuie o& fie cuprins tntre 5 gi 30 minute. Valorile minine ale timpului de penetrare tn funcjie de natura materielu- lui gi @iscontinuit&gile ce urmeazt a fi evidentiate efnt indicate fn tabelul 3. Tabelul 3 Materialul [forma de pre- | Timpul discon- |Timpul ainim | fimpwl minin | sentare ‘tinal tayas de penetrare | de developare | hitytig,obed,atiaje [turaat reprize,eutiuri, | 5 minute | 7 minute | \oa*zny alia} Lipset de topir | fu-Snytiten,ali= [oudurt fisurs | laje termorezis~ [eons : =a j ‘or jat suprapuneri 10 minute 7 minute, tente lextradat fisuri Haninat lreotificat feluri earbu- forjat Lips de topire | 5 minute 7 minute Irate (pentra lextbudat sulfuri lecule) haninat fiouri ectificat Materiale plas- [toate formele |ficuri 5 ainate | 7 minute tice tilt toate formele |fisuri minute {7 minute higuerial jtoate formele |ficuri,eufluri | 5 minute 7 minute ceranice i 4) Indeptirtarea excesului de ponetrant se face in functie de tipul agentu- lui intermediar prezentat tn tabelul 2. ®) Aplicarea developantului ce face fn funcgie de tipul acestuia. Tiapul de Gevelopare se misdarX din momentul uscirii complete « developantului aplicat, valo- rile minime fiind prezentate tn tabelul 3. 1) Bxaminarea suprefetei so face In condigiile specifice metodei utilizate. Actfel, fn cazul motodei colortrii,ouprafejele oo cxesincast 1a lunin naturalé sau artificiel& cu intensitatea de minim 500 1x. In cazul metodei fluorescentei exeninarea ee face in incinte Intunscate sau elab iluminate folosind 1impi ce emit radiegii ultraviolete tn domeniul 330 ~ = 390 nm.&) Aprocierea rezultatelor —-Fresenga unei cantitiyi de penetrant po fondul developantului indict posi~ pilitatea exictenjes unei Aivcontinuitayi, Pentru otebilirea naturii diecentinui- | i ve reconandt tndepictaren dovelopaawint qi exaninerea visual, ou e leph. pisgontinuiteyile plane (ficurd, suprapuneri, etratifiesri etc.) dau indica}ii oud foraa de Linii continue, intrerupte sau punctate. Suflurile igolate apr cud formt pints dar cote grupate, ca o grupare de poncte eau ca 0 patil. Se va aves tn vedere off din aSrimea indica}ies nu ee pot trage conclusii upra adineiaii eecontinud tui 2.2. Controlul on pulberi mugnetice (STAS 6539-85) a) Suapensia aagneticd Clasificares conponentelor suspensie magnetice este prezentatt to tabelul 4, Prin combinarea acostor aateriale regultd diferite tipuri de ouspencii maznetice. i Tabelul 4 | Polbere | uid purtitor 1 Denumire Simbol Denumire [Simbol Fiuoreacenté | A ‘her 1 oloratts 8 Hidrocarburi lichide 2 apt 3 | Alte fluide 4 | b) Pregitirea suprafetei examinate Suprafata de examinat gi zonele adiacente pe o distan}i de minim 25 mn se ourété de rugins, oxizi, funder gi alte straturi neaderente, prin procedee meca- | nice. In scopul cregterii sensibilitéyii de detectare a discontinuitttilor se poate aplica pe suprafata supust examinrii un strat de vopsea de contrast (culoa~ T@ abi) a cérui grosime nu va depligi 50 pm, ©) Magnetizarea Piesa ce urmeazi a £1 examinatt ce mognetizeatS dug una din metodele in~ @icate tn tabelul 5. Se admite aplicarea eimultand a mei nultor netode de magneti- | Mere (magnetizsre multidireeyional’), recomandindu-ae ea pices supusd examinirii s& fie magnetizatt tn cel pulin dou’ direcyii perpendiculare, Indue$ia magnetic (B) din picea examinats (in vecin&tates suprafeyei) in- diferent de metoda de magnetizare utilicatd, trebuie of fic de aia. 0,72 7, Intructt Valoarea inducgiei (B) nu este fn general ounoscuth se va aprecia wagnetizarea cu Ajutorul intensittyii (H) 2 cimpului magnetic tangential care ta apropieres eupra~ fotei picsei trebuie si aibi‘o valoare de circa 2400 4/z cau prin curentul maxia de magnetizare (Ip,,.)+ - Valoarea reconandatt a curentului de maynetizare depinde de metoda de nag- Retizere, indicajii fiind date tn tabelul 5. 4) Aplicarea cuspensici se race de regulX fn timpul magnetizirii prin pre- stirere, sitare sau pulverizare la metodele uscate sau prin turnare, pensulare sau imersare’ le metodele umede. ¢) Examinarea suprafejei se executh dupi fiecare aagnetizare, in condiris bpecifice suspensiei magnetice utilizate.Tabelul 5 lou flux manent: GSS pol de pe pigoa oxanina (magne tizare - min 22,5 N (pt.diepoz v rigiad MIs y2. I - curentul cbblu fle- P.B. |1#7,5 (5+¥°/4.8) xibil mul- v Y - distanta intre dout (Bobin’) 8 - grosimea peretelui ee jourgi de Ixibil 1 - distanja intre axa curent aditacent ree pi (gi “cuprafete |Dispozitive| B.C. 7,5D D - diametru: mm). Blectrozi. C.B. |1= 4,71 con fa fis ' £) Aprecterea rezultatelor Prezenje unei eglomeriiri de pulbere tntr-o cont a piesei indic# posibi fea oxistenjei unei discontinuitasi. Discontinuitugile plane (fisuri, suprapuneri, stratizictri etc.) dau i:gayi oud Tormi de Linki continue, intrerupte sau punctate. Diccontinuitsyile vo~ jumice (incluziuni, sufluri etc.) dou indieagii circulare sau ovale. 2.3. Controlul cu radiatii penetrante (STAS 6606-86) a) Suree de radiagii Pentru objinerea rediografiilor se utilizeazt generatoare de radiajii X (eparate Réntgen, acceleratorii liniari de electroui, betatronne etc.) cau surse de racia}ii gama. Alegerea ourcei oe face tn functie de tebnica radiografick presorist, ge nature aaterialului, de grosimea penctrat a piecei de examinat gi de geometria expunerii, indicajii fiind date tn tabelele 6 gi 7. Tebelul 6 ——— es fenergia maxind (2) a] Grosimea penetrata, ma, tn func yi lsursei de rediajii X| de tohnicn radiogratick bev, A 2 | iss 40 «++ 200 | 50 +++ 180 B< 4 % 40 76 ‘Tabelul 7 Teiniog, | Grosinea oonetnati aa Material radiogre?icts “sure do radiatii gems tae Ir 1g2_ | co 60 yp 169 | }intertaie feroace, alone a 20 s+ 100 | 40 «1+ 200 | 2.1.10 | lyf aliaje de niened B 90 | 60... 150 | 5+. 10 | Supra gi eliaje de cupra a 90 | 20... 170 ~ | B €0 | 50 --- 195 = Plumb gi aliaje de piumd A so | 35 «+. 325 = B 35 | 40 ++ 200 | = luainiu gi aliaje de a 22. .peste 2 = sspeste biosinia B 24..peate loo = o.-peste b) Pregitirea gi identificarea euprofetelor controlate oo face confors i dicajiilor prezentate in figura 7 pentru cazul cel mai des intilnit al raéiografie- ‘roca poorsored (pepe sfbalor ei 7. Pig.7 rid ured tabints topire. sudate p: ©) Geozetria expunerii Seheza ée control contine eurea ao rad examinat gi filmul sau un sistem filn-ecran sub form’ de caseté, Schena de control depinde de mensiunile gi forma obiectul do sxominat gi de posibilitatile de acces le suprafata acestuia, Schemele de control cele mai cu- rente se prezint& tn ¢: In general axe fascicolului de ure Be radiajie trebuie s& fie orientatsclitre centrul portiunii examinate, dup o direcyie perpendiculurk 1m oupratays film fn acel punct. Se nd, utiligarea unei direcsii blice de iradiere dact ev dentierea anunitor defects) sau forma gi dimen: piesei necesits acest 1 nile €) Exantnaren Padkograt fier Radiogreriiie oe + ginea ici pe radiogr: ce determini calitates ginii, carecterizatt prin | gensibils absolutt cay reprezintS dimensiunes cel, mai mici discontinuititi » tificiale a ICI a cérei is gine este vizibilk pe rad: grafie, Intr-o geometrie 4 tS. Se exprin’ tn mii In cazut fei cu trepte gfuri repreciat® dianetral celei mai mici gfuri vizis le. In cazul ICI cv pregint& dienetrul celui a subjire fir vizibil. Punerea in evideny @ discontinuitugilor so fa pe baza stendardelor speci! sei exaninate (de ex plu STAS 6299-78 ~ clesifi rea gi simbo: lor fmbingrilor s: zarea defec cap prin topire pe baza rai obrafiilor). 2e4 Conti tor B, receptor R sau emi tor-receptor tab.1) este fo blul traduetorului pies: tric cu montura ca, co: de partea electrict de co tare la defectoscop. Traductorul piezoelectric este dispozitivul care transfom | energia electric tn energie mecanict gi invers. Dintre materialele piezoelec!= 45 - 2 gole sai frvovent folosite tn defectoscopie oint cusrjul gi materiniele ceranice Jintorizate, Traductorului i se aplict pe suprafesele cole electrozi gi, tnpreunt go corpurile de anortizare gi cistemul electric de adapta: true Gpine 0 soliditate aecanick, intr-o carcasi metalici. Dact traductorul este pere~ jel ou ouprafaga pieaci, undele ultrasonice eaice sau recepzionate stint longitudi- pale gi palpatorul ee nusegte Grept oau normal (fig.9 a). Dind traducterului o inclinare fa3% do ouprafata piesei de exaninat, un- dele ultrasonice enise sau recepsio- nate sint fnclinate cu un enumit unghi gi, fn acest caz, undele efnt transversele iar palpaterul se nu- mogte unghiuler ( fig.9 b) Palpatoarele trebuie of aibt mareate pe carces’: dinensiunea gi tipul piesccristalulai, unghiul de pStrundere, frecventa, punctul de ineidentX, tipul undei pe care o ge~ norenzi. ») Defectoscopul este com- pus din: (v.fig.6) generatorul de inpulouri de fnaltd freevensi G, diooul de baleiaj B, detectorul an- plificator el inforaajiei defecto~ scopice D gi tubul catodic 1C, Pre- zentarea informajiei defectoscopice pe ecranul tubului catodic sub for~ m& de impulouri luminoase (evind Fig.9 fn¥lfisi proporjionale ou aaplity- @inile impuleurilor ultrasonice transmise palpatorului ¥ sau recepfionate de pal patoarele R) decalate la distante proportionale cu tinpii de propagare = iupulou~ rilor ultrasonice de 1a E, prin piesa controlatt, la R., poart% msele de "pre~ gentare A" (tn coordonate timp - amplitudine impuls). ee monteaz’, pt ©) Cuplarea acusticl coneté in creares unei legkturi intre palpator gf piesa exominatt, astfel tneft ef fic esiguraté trecerea satisfUcktoare a ultra- sunetelor fir pierderi mari de energie.,Cupleres se poate face: = prin contact direct: tntre palpator gi obivct se interoaleasi o pelicu- 18 de lichia (tn general ulei) ou impedanta acustick mai apropiaté de cea a abieo- tulai studiat; ~ prin imersiune: folosité fn epecial la controlui mecanizat al pieselor ou 0 formé exterioaré complicatd sau a celor care prezintt neregulsritaji pronun Yate ale euprafeyelor. 4) Btalonarea defectoecopului ultrasonic se face pe etalcane special con~ v struite eau pe piece cu defecte cuncscute gi are drept scop determinaroa cu preci- zie a distanjelor etrabitute de ultrasunete in vederea localizérii defectelor, ve~ rificerea cu precizie a parametrilor de tipul amplificare, bazé de timp, precum gi gupraveghorea etebilitfii paremetrilor in timpul testurii.£) Exosinarea cu ultravunete se aplied direrengiat, functie de natura, metria gi destinajia produsulus, gintnd cont de perforaanyele tehnice ale o: lui detectoscop-palpator. Produsele din ofel dein marea pondere in cutral prog eelor care se examineaz cu ultracunete. modul de elaborare a produse!sr din oje: laainate, piese ‘forjate, piece t structuri sudate etc., (lind reglesentat prin stenterde epecifice cai STAS Controlud ultrasonic al imbinsrilor cudate cap 1a cap prin topire, STAS €36: Controlul ultrasonic al bromelor gi tablelor grease g-a. : 3. UPILATUL (APARATURA) ST woDUS De LuCRU | 3.1, Controlul cu Lichide penetrante Pentru efectuarea lucrurii se utilizeazt un set de lichide penetrante) | piese cu cefecte cunoscute. Mereul lucrérii este conform color expuse in parograful 2-1. cu pulberi fagnetice Defectoscopul magnetic tip ROP/E realizeast nognotizarea ou flux de cy prin pies& utiliaind electrozi de contact (CE, V, tab.5) gi permite controlel y piese cu lungine de pin’ 2a 6000 mm. Divpozitivele de contact se ageuzi pe pies astfel inctt defectul st £ orientat perpendicular pe Liniile de forgi ele cinpului sagnetizat, caz fn can cimpul magnetic de scXptiri este maxim. ‘ Pentru stebilires condigiilon optine de maynetizare (1,,,) se Solos dicatorul de magnetizere. Se vor pune fn eviden}X defecte cunoscute tn piesa netalice, tn succos nea expus’ fn paragraful 2.2. 3-3. Gontrolul cu radiatii ponetrante Cu ajutorul negatoseopului ce vor etudia gi interpreta, confora ilor din STAS 6299-78, radiografiile unor imbin&ri sudate. 3.44 Gontrolul cu ultrasunete Defectoscopul ultrasonic “Sonovisor 2%", lucreaz pe baza impulsului r flectat gi transmis. Trusa de palpatoare a aparatului conjine cele oul tipur! principale de palpatoare: noruule gi fnclinate, fiind dotat gi eu palpator cu unghi variabil gi palpator cu deplacare mecanizatt care lucreazi in inercie. *elpatearele normale servesc 1a investigerea pieseolor cu pereti gros! jar cele inclinate sint recomandate pentru controlul piceelor eubjiri, al tabi rilor eudate gi pentru dotectarea defectelor de suprafata. Palpatoarele lucreaz& simulten ca emitiitor gi receptor. Defectescopul permite gi utilizarea unor palpatoare separate pentru e> sie recoptic. : Controlul ultrasonic tn eadrul lucririi de leborator se va efectua po piese cu defecte cunoscute (create special). Se va realiza etalonarea defecto! pului dupi care se vor investiga piesele determinindu-se pozifia gi extinere! defectelor prin comparagie cu situasiile de prezentare a ecoului de fund sou ? defect prezentate in tabelul 2.4. CONTINUTUL REFERATULUT Referatul va contine: 8) controlul ou lichide penetrant. = tipul gi ochige pieset investigate; = tipul setului de lichige penetrant = succesiunea operatiilor de control; = tipul de defect depistat, schite localistrii defectului. b) controlul cu pulberi magnetice = Vipul gi schita piesei investigate; = tipul pulberii, metoda de magnetizere, curentul de aagnetizar: = euccesiunea operagiilor de control; ~ tipul de defect depiotat, echija gi localizarea defectulul. 2) controlul ou redia{ii penetrante ~ Uipul de ICI depistat pe radiografie; ~ seneibilitates absolutas . = echita tipului de pisod radiografiat& gi a defectelor depistate; = 90 va schiga geonstria expunerii gi ee va atabili eurea de radiatii utilisate conform indicatiilor prezentate tn paragraful 2.3, punctele a gi c. defectelor gi oscilogramele aferent: 4) controlul cu ultrasunete = schifele pieselor investigate (etalon, pies cu defecte) cu localizeREALIZARSA FORMBLOR DE TURNARE A. PRINCIPIUL WCRARIT In yederea turnSrif unei piese este necessr obtineres cavitutii rormei ce turnare Ge configuratie gi dizensiuni corespunzitoare. q In funegie de natura gi durabilitates de utilisare a formelor pot fi elssi- fieste tn: = forme temporare executate din amestecuri gi utilizete la o oingurs turna~ re (se distrug la dezbateras piesei); = forme semiperaanente executate dintr-o combinatie de smestecuri gi seni- fabricate metalice sau ceramice care pot fi utilizate la sute de turntri cu mici reparagii de 1s o turnare le alta; = forme permanente executste din materisle metalice, nvmite cochilii, esre [eo pot utiliza 1s sect de mii de turnri. Prin formare se injelege snssmblul operajiilor tennologice de executsre = formelor. Formorea manuald cu pereti grogi este cea mai indicat& meted fn engul tur— alirii pieselor unicate sau de serie mict. In figura 1 este redat& schema etapelor de proiectare gi.reslizare 9 forme Rama i Alegerea planulul ¢e separate = aa Anoliza eriticd [Besant | modelutui Medel HI 4 Desenul del Vee executie all ts piesel Contectioncre _"formoral H imieegser edocsurr \ [Bese] } | [eame ue protuerare cute! de de migz Fig. 1 Le. Ele: componente ale formelor. Golvrile din interiorul formed fn vederes realizirii pieselor turnste e objin cu ajutorul modelelor. Totslitetes elementelor care contribuie ls realiza- “fea cavitugii fn care prin turmrea aliajului lichid rezultd piesa turnatd se nu- ‘[Megte garnituré de model. Pentru piese specifice ou suprafete de translatie sau cu xe de rotatie, modelele pot fi injocuite cu gabloane. Deck piesa prezint& goluri cestes se vor objine cu ajutorul miezurilor. Miezurile pot fi interioare sau exte. iosre, orizontale seu verticale.(fig.2). Mieuurile eint confectionate prin opersyia de aiezuire fn cutii de miez fig.3) » carer configuresie intericart! corespunde golurilor din piesa de turnat.cha Merges | | = bel src pve, eaten amit no Modtvort) ed s panna aioe ee Paige 2 ‘Pentru rezemorea miezurilor in forme, ao. Gelele sint previzute cu sdecsuri numite mured.(tig.2). Regeaus de turnare (fig.4) répre: tY ansamblul elementelor care servesc 1a Antroduceres-metslului lichid in cavitete formei. Dupt locul de introducere a mots. lului Lichia fn form retelele de turnar: se clesifics fn: retole de turnare direc! (tig.5,a)5 rejele de turnore indirecte =: f tn sifon (fig.5,b) si retele de turnsre « | ecm atac lateral (fig.5,0)+ abet 2 Pentru prevenires formirii retes! Fig. 3 surilor fn picsa turnatt, formele ce pre vd ou modifictind constructive ale piesei (modificiri de dinensiune gi form’, ne vari, adsosuri tehnologice) precum gi maselot gi accelerstori de récire (r&citori). Maselotele oint reservoare de metal 2 ehid dispuce 1a partes superiosri a piesei. A cestea pot fi: directe sau indirecte, inchis Ly eae Numfrul gi afrimea maselotelor se ale Blementele rejelei de turnare astfel incft si se asigure compactitatea fn regure vitsialg-comiscpicieret tonte ectimnile picvel. cansle de alimentare;7-bazin. R&citorii (acceleratorii de r&cire) Fige 4 sint elemente metalice sau nemetalice care se ves 1s accelererea ricirii gi solidifictrii materislului metslic din nodurile termice, asigurind astfel solidificares dirijati (seu sinuitan’) # pieselor turn te gi deplessres locurilor de formars a retasurilor tn afore pieselor (in msele In precticl se folosesc dovk tipuri de ricitori: interior’ (confectionsti Gin materiale metelice cu aceesgi compozitie cus sliajului care se toarn’) gi e teriori (confec}ions}i din moterisle metslice sou nenetalice ou-eenductibilitate termic& more) (fig.7).Fora ‘RacIeH exterori-16 = Formele de turnare sint susfinute in timpul foratrii, turnurii gi consti- tuiri pleselor turnate de rame de formare, Acestes sint dispozitive ae forms uncy cadre rigide eat denontabile, din lenn sau materisle metalice (ofel, font, slinje ugosre). In figura 8, ce prezint& ansemblul » douk reme de formare siaple, sint precizate pirfile componente principsle le acestora: corp 1, elenente de asa blare (bucge de ghidere 2 gi tijele de cen- e de menipulore 4 (mi- ah trare 9) gi elenente as te —4 nere sau butosne). 3 . —————« 1.2. Protectores gi raslizores 2 ‘Formelor_ 7 Desenvl piesei turnate se intocmests Din desenul piesei finite revit fon, uargi dimensiunile piece, clos de precizic, gradul de rugozitate » ouprafetelor, tipul »- Lisjului gi condigiile opeciale inpuse. © constrvegie tehnologic’ trebuie cx Fig. 8 asigure execttares ugosrt,. corecti gi econo~ mict a formed pentru turnsre, alimentaren gi uspleren complet cu sliaj lichid o cnvitugit formed, 8% asigure curégires ugosrd gi complet tuturor auprefegelor. Pozitis de tumnsre (pozifia planvlui ce trece prin axa longitudinals fat de vertical) 4 unei plese poste fi vertical’, inclinet sau orizontelé. Hodelul conjine adscsurile de prelucrare, adaosurile tebnologice gi sdsocu rile de contractie (4a funcgie de alisjul pentru care sint destinste). Pentru extragerea aodelului din form’ se provid suprafeye de separatic (ct contact intre piryile formei). Se urmiregte en forme de turnare s% aibX un aunir a min de plane de separetic. Is stabilires suprafetei de seperatie la form’ cit gi la model se urmiirest) | s% reculte un numis minim de miezuri, indljimes formei s% tie minim’, cuntizel de pUrji denontabile ale modelului #8 fie minim, ir olenentele picsoi turnste onre H mare 98 se afle in partes infericard « fornei (puritotes maxim! fA | = a | i ' t cesité o precizi plisjului). Modelele se confectionesz% uzual din lean sat mets] in functie de serin do fabricatie @ pieselor. Modelele confectionate din material fuzibil folosite 1s objineres formes eoji, nu necesitt prevederea unui plan de sepsratic. Cea mai inportantt opersjie 1s executerea fornelor cu pereti grogi este St deearea amestectilui de formare. Prin fadesare se fnjelege procesul go micgorare «| volumului amestecului sub scfitnes unei forte exterioare in scopul abririi resist) fed ecestuia (necesarti in vederen wenjinorii configursgiei gi dimensiunilor eavit! 444). Indesares ve ponte resliza monuel (presare) sou zecanic (presare, seutursrey aruncare, ouflare). | Tehnologiile de objinere n formelor gi miezurilor suri indesare fac parte! @in categoria procedeelor speciale de formere. Frin seeste procedee se cbtin fore!) coji (cu pereti subgiri) utilizind amestecuri plastice (lisnt tersorenctiv) gi xt el incBlzit saw forme din smestecuri fluide (forme atratificste) folosing model | fozibil. | Insinten asamblirii fonmelor gi miezurilor fn vederes turnirii se ofecto~,° = The - , ol fu ojotorun unor verggié motniice canste co nericire at operntiite te canvinre oxgragere a modetgiuiye 7” ‘Dupd demulare ce Fepdrd gonele deteriorate ale cavitutii foraei gi se con Detoritt scliciturilor mari termice gi mecanice ls care sint supuse, miest- veuel sau se int&resc chimic (eu C0,). Formele pot fi folosite erude gat seate (intarite) fn functie de importanjs seu mirinea piesei tornste. Asamblarea formelor, miezurilor precum gi» accesoriilor (racitori, plait de turnare) constituie operatie premergitosre turnirii piesei. 2, CONTINUTUL ST SCOPUL LUCRARIT a Lucrarea urmiregte cunosgteres utilajelor gi sculelor necesere pentru opere- | file de formre gi insugires tehnologiei formrii manusle. Pa In acest scop, pornind de le desenul de executie al unei picse finite so Vor realize urnitoarele: = analize critiol s piesed; = fntocmires desenului piesei turnste; ~ atebilires pozitiei piesei ls turnare; = plegeren planului (planelor) de sepsratie; = intoomires desenslor de execvfie al modeluloi gi cutiilor de sie; executares opers$iilor de formare, miezuire, demulare, inturire gi asem- blare # formelor. 8. MODUL DB LUCRU ST APARATURA FOLOSTTA 3.1. Aporaturd gi noteriale ‘ In cadrul luerGrii se vor utiliza: pltei de model (fig.9), rame de formare> modele pentru piese gi retele de tumnare, cbtii de miez, trusa de scule pentru aUn- if eitorul formstor > o dom primat « lsboratorulni im. OOP— ‘ tor peste Hoterislele utilizete sint: praf entisderent (grefit» 2 Licopodic), omestecurd de forma— re cu liant arcilx sou eu lient sticlS solobila (Me ,8i0,) pentro r ms forme cu pereti grogi, aestec oY Mant ternorenctiv, Laat sub foF- BE de vopses (siticomcvloidel4) s+ uscsres formelor. Fig. 9 Liplacd de formore;2-rana_de forser: alsip Tefeactar pentru foray: 2° piesei;4-nodelul rejelei de turnere. Peregi sudgiri (coji). Pentru int&rirea miezurilor se va utiliza C0), Pentru modele fuzibile se vor utiliza parafin& gi stearint. 8.2. Mersul lucrsrii, 3.2.1. Pentru o pies dat se va fntoomi tehnologin formirii eu parcUrse~ cen urmitonrelor etape: = se ve efectua analizn criticd a‘desermlui de executic » piesed (aateriat= 18 = Gimenviuni, precizic, tehnologicitate) 5 = se va Intocni decenul pieoei turnute luindu-se drept bast decent] pies, finite 1a care ve adaugé adacsurile de prelucrare gi aduosurile tennologices = ce va stabil’ pozifjia piesei le turnare (partea principalé a piesei tn rama inferioar’) ; ce = ce vor alege suprafeyele de separatie ale forselor (nunér minin de plage de separagie, inklfinile modelului gi Yoruei of fie winine, of permit o agezare modedudui) ; = se va intocmi desenul modelului fininiu-se cont de adaosurile de contry He (0,8...1,2% pentru piese mici din fonts cenugie gi 1,8...2,2% pentru piese ny din ofel carbon); = se va Intoomi deconul miesurilor gi al eutiilor necesare objinerii lor, _ 342.2 Cu una din garniturfle de model existente in laborator se ver parcurge fazele formirii uned piese, In uraitoarea cuccesiune: = agezares modelului pe placa de formare; = agezares ranei gi e amestecului de foraare; ~ indésarea amestecului cu batiétorul manual; = executarea giurilor de aerisire cu vergeaua; - rasturnerea ranei; = agezarea celei de a doun rane (superioaré) gi presirarea grafitului (ss) elt praf antiaderent) ; = corneres anestecului de model; = formerea celei de a dous rame cu rejeaua de turnare; = disiocarea mdelului; = demularea; = asamblarea fornelor. In faza de asamblere a fornelor vor fi montate gi miezurile cerute de ccr Figuratia pieselor. Proctsul tehnologic de realizare a miezurilor tn cutii cuprinde: curdyirel cutied gi ungerea cu petrol, présirarea prefului de izolare, tndesares azestecu (eventual fixarea unei ormituri), Indepsrtarea curplusului de amestee gi execute” canalelor de serisire, asanblarea cutiei de miez, int&rirea cu 00, (amestec de fu mare cu liant Na,Si0,), demuleres miesului, reparsrea lui 4. CONDINUTUL REFERATULUZ Referatul va congin = desenele de exeoutie ale pieselor pentru care se face fornarea; = desenele pieselor turnate; ~ desenele modelelor gi ale cutiilor de miez; = silmul tennologic al operagiilor de formare pentru o Forni cu pereti wrogis ~ rejeta anestecurilor de formare folosite in cadrul lueririi. BIBLIOGRAFIE 1, Nanu A., Tehnologia materialelor, B.D.P.,Bucuregti,1972~ 2, Ridulescu C.,Indrumar tehnologic ol suncitoriler éin turnttorii,nd.tel nict,Bucuregti,1961.79 - |. ,Tehnologia materialelor, £.D.P.,Buouresti,1980. 3. Stodan L.,) ‘ehnologia materialelor~ Indrumar de lucriri practice, 4, Stvulesou kJ, ‘Centrul demultiplicare al I.P.G. Ploiegti, 1978. 3 De Stefunescu Cl.g.a., Tehnologii de executare a pieselor turnate, Ed.Tehni- ot, Bucuregti,1981. 6, Zecheru Gh., Tehnologia materialelor, partea I, Centrul de multiplicere al I,P.G. Ploiegti,1984.UTILAJUL SI TEHNOLOGIA FORJARII LIBERE Le PRINCIPIUL LUCRARIT Lel. Conaigerntii general Forjores liber& este operatin de deforure plestict a netalelor si ali, lor reslizath prin lovire sau presiune Sntre soule plone sau profilste. Soopul forjurii lidere este fie de tmbunstatire a propriet¥ilor mecaniy ale uoterinlulut ce se deformerz& prin distrugerea structurii de turnare), fic, obtinere a unei piese cu o anumits configuratie, fie emindous simultan. Piesely obpinote prin forjare Liber pot fi utilizete ca atare sau constituie semitabriy te pentru operatii ulterioare: matrigare, prelueriri prin agehiere ete- Forjaroa liberi ponte fi executatt manuol sau mecanic, funcgie siunile, gradul de precizie gi numirul pieselor ce trebulesc reslizsto- Piesele mick, simple, utilizate fa agriculturt, Lictugerie, goaped sfint resliaate prin forjore ber manuel, direct pe nicovals, cu ajutoru) ci neler de mint gin unor scule gi dispositive simple. Majoritaten pieselor forjate liber utilizete tn industrie sint inet obs) nute prin deformrs plastick renlizath eu sjutorul ciocanalor (mecrnice, pnsim, tice, cu abur) sau a pregelor (cu frictiune, cu excentric sau nidreul: sul utilised ciocanelor, forja deformtoare este aplicnti dinanic, prin lovit vapotate, pe verticals, capscitetes de deformre fiind carscterizrth dv mar oi {Ai oliattoare. Presele actiononzé etatic ssupra mterialului de deformt, = ren pSrjilor mobile fiind verticals sau orizontalt gi fn general Lint. Crprcitnten de preluersre prin forjare a diferitelor metale oi niinj determin’ prin 4 tehnologict de refulen Punugie de ine Aine tents sau existent tu lor de frecira intre se metalul do é fi uniforms (24 poctiv neuniz In primul ones | lusteat de fis.tya, 204 th Lipaed do adezont’ Te tze souls gf aoairanr gi deci » absontes trecteii, tensivnite princinale @% 9i7y ent ave, i alul se couprint linia nuged sud setiuaen tensivaid prineipnle Oy. Aetzel, im Senifmbricatului riipine cilindrie#, aodificindmse ausni vaportul tntre Sa Pig. 1 me gi Gismetru, In cozul refultrii eu deformre neunifora’, ilustrat de figura 1b, dv! Pitt frectirdi dintre sould gi senifntricst, apar tenaiunile principale, ( enre dotermin’ modificrres in mod diferit a dismetrului semifsbriestuloi. In 90! az, in zonn central stares de tensiuni este Sj, de compresiune spazinlk (aus cele trei direcgii), dar in cone periferict (in afer proiec$iei supr-~el- Jontact), oteres de tonaiuni este Sy (comprasiune duph dour directii gi intindere ups trein directie). Datorith stirid de tensiuni diferits, unul gi acelngi mterinl va aven, consul reful%rid eu deformere neunatora’, 0 plastacitate mai sctzurs @1 deci 0 asstengX mi mre ls deformeren plnetack decit tn onzul refullrii cu deformsre form. rotedstM, carscteristacile mecanice ale produselor forjnte sint ou atit { reduse cu cit aute ani pronunjstd neuniformitates deformirii. Paotorii orinci- mii cnre infloentesz4 neuniforaitstes deformirii sint: dimensivnile semifabrica— 2 (fig.2), forma sculelor de lucru (fig-3) gi gradul de deformsre elor preluers cenlizat. L al | | be brody y byte | | 1 a "3 de ith >a 25 rhefeb 220 fe «20 2 6 @ Pig. 2 In onavl folosirii eculelor (berbec 9 nicovala) plane (fig. 8,8) atit forts nece- saris refulsrii eft gi Aeunifornitetes de- foram giei au valori medii (astorith absen- fel componentelor o- rizontale ale forget de deformare plastick F, care actionesz% in Girectie verticalX pe Entrenga euprofagi de Teontact) In cauul seulelor profilate concav (fig.3,0), forja de refulere gi neuni- foraitstes deformbiei au valori moxime, dar etabilitaten seaifsbricatului oau a | Mngoului intre cele dour wcule este ari buns. a In cazul sculelor profilate convex (fig.3,c), forts de leformre plastick {G4 neunitornitetes deform piel scad, der se mAresc dificultutile de forjare ain Gauze reducerii stabilit#}ii senifabricatulut. : Pentru miriren stabilithyii semifobricatulud gi reduceres neunizormity tii leformtiei sa recomend folosires sculelor conbinite (fig.9,a). In acest caz re~ “fulares oe execut% in mi multe stadii, iar dup fiecare stadiu al refultrii seni- | fabricstul se rotegte cu 180°. 1.2. Utila jul folosit tn lnborator pentru fo In lnborator se va utilize pentra operagia~ a2 ~ sutucompresor, » cHrvt ochem¥ cinemstick eute redati/ Sn figura 4. Un conpresor cu piston, acgionst printrson mecanism bielS-nenivel’ (4), con prim nerol care scfioneaz’ pistonul de lum crv (6). Tije (7) # pistrultd tndeplinsete gi rolul de berbec, Pe scests ae fixeszt i zoula de lovire (10), der pe gabota acula + de reazea. Comanda intensitatii loviturilor . se 2% cu ajulorul sertiragelor cilindrice x rotetive (8), ampleaste fatre cilindrul * compresor gi cilindrul de lucru, prin in- es termedivl uni pedele (9) sau al vaei m~ notes . La sertsrul (8) se regleaz% pozi- bis "ridient” san “coborit" a derbeculni. Fig. 4 Antrensras ciocsnului este reslizat% de uw motor electric (1), care tronsaite migcarea, prin curelele trapesoidale (2)' 1a volantul (3), fixat rigif pe arborele mnivelei (4). 1.8. Sculele gi dispositivele folosite Ia forjarea Libert In figura 5 sint pregentate seulele, iar in figura 6 dispozitivele to trebuingate In proceaul de forjare Libert. Profilerea sculelor poate fi obfinutt prin neze de aurburt (Tig.3,b ¢) sau prin linis frinte (fig.3,4). Dimensiunile gi forms oxterioard a sculelor pentru refulere sint com Aigionste po do o parte do folul gi mirimes utilejului fords, iar pe de alti porte de tolul gi scopul refultrii. Decscbiren aintre sculele plane folosite 1s refular’gi cculele plas folosite 1s intindere, (scule obignuite), const doar in majorares 1Mfimii be culuf gi a nicovalei pentru refulare. In acest caz nicovale a mai numegte 33 84 de refulare. 1.4, Provese tennologice de Sorjare Libers Datorii& marii varietipi de piese ce pot fi objinnte prin forjare 1 procesele tehnologice de reslizare 9 lor se prezintt sub diverse variante. Fa! ri cei mi importonti de care se fine sesua 1s stabilives procesului tehnela aint: masa piesei, configuratie ei, numMrul de buck{i, condigiile tehnice pe tretuie o% le indeplinssscH gi rolul in fune}isnare, utilajele productive J re dispune fabrigantul. Jn continunre va fi prozentat procestl tennologic de reslizare prin dere Liber» unvi sewifabricet din ofelol SoMoCN20 imbunktu}it, STAs 791-80 (Zig.7), folosit 1s obfineres prin strunjire e doud guruburi M4BxS, utilizett Prevenitorul de erup}ie ODH-14-350 (tabelul 2). Consumul Ge metal este dat in tebelul 1.[ey ‘3 GAZ Qae a isos devitnté (M.D.) | 749 pices forJst (P.F.) | 740 braere (A) 0,2 IProbe (P) = Debitare (D) a ITehnologic (T) L ol Tvert2 |p opera yin scbiga S.D.¥e 1. | Debivare : Fiertstrtu edrculss, |” thicoxs7’? se B| , 187 . es eos 2, | controiut operajiei 1 s 3. | Inctlait 1a 1280°c. (interval de forjare 1280-800°C). sip 4.| Rotunjit meterislol 14 Wieovel’ plank superi| 997°3 om pera. NicovalsS plen% inferij” onrt. Clegti pentru rotit materinlul. Pirometru optic. Compas simplu. 32] Inetazit le 1230°C 6.| Crestat 1s capAtul Topor de crestat. din dreapta gi cel Compas simplu. din stings _ Bark de mXsurat lun- gini. Metru, ruleta. Clegtd pentra rovit | terialul. Pirometre optic. Compa simplu. Nicovala superioars PJ AK. Micovalk infer ict! profilatt.Metru role} 7.| tetins por}iones Bin rast of, cor ain ptings A fo"E eneelu} 2 (continusre) DV Operation 8 ffutreptat piesa for jets 9. | Inseriptionst: onlitete, desen, comudt, ar.garii ho. [Control dimensional. CONTINUZUL SI SCOPUL LUCRARIT i Iwerarea tgi propune 6 familiarizeze studentii cu utilajul, eculele gi dis~ positivele folosite la forjazen liberi, procum gi cu tehnologia da realizare, printr-o sucoesiuue corespuneitoare de operatii, a diferitelor piese forjate. In neeat noop vor fi efectuate fn laborator, cu wtilejul, rculele gi aispo- aitivele existente, principalele operasii elementare de forjare liberd studiate, 3. MODUL DE LUCRU Dup& ineugirea nofiunilor teoretice legate de forjarea libert gi functionaree ciocanului cu autocompresor, studentii vor efectua tn laborator, = fnellzirea a diferite semifabricate de pornire in ecopul prelucriirii lor prin diferite operatii olomentare de forjare liberd; = executarea operasiilor elomentare de forjare libert studiate; = determinarea gradului limit& de deforsare prin tncercarea de refulare. 4, CONTINUTUL REFERATULUL Beferatul 1s lucrarea de laborator va confine: = schema cinematick @ ciocanului cu autocompresor) ~ echita fiecrel operajii elementare de forjare liber& efectuath fn lato~ rater} ~ filmul tebnologic de realizare prin forjare Liber’ # unui inel cu diame~ trul exterior 108 am, dianetrul interior 55 am gi gronimea 44 am, BIBLIOGRAFIE | 1, Ulmanu V.,sivulescu M.J.,Zecheru Gh.,Minescu M., Tehnclogie materialelor. Indru- i mar de lucréri practice, Ploiesti,1987. | 2. Popescu V.,g.8-, Tehnologia forjérii, Bditure Tehnicd Bucuregti, 1980.= UTLLAJUL CI TEMNOLOUIA SUDARIT MANUALE CU ARC ELECTRIC, CU ELECTROZY INVELITE 1, PRINCIPIUL WwoRAnIx Francipiul de lueru al procedeului de eudere electric’ manual cu elec trori Snvelifi (rimbolisat $.£,) eute presentat tn figura 1,a. Arcul electric ¢, losit ea sured termici arde intre un electrod fnvelit 1 gi baia de metal Lichia renlizats (in rostul Gintre piesele 2 gi 3 supuse sudtrii) prin topires metalului de edeos (MA) gi a motalului de bagi (MB). Pentru realizarea arcului electric, lestrodul ure capitul deavelit 4 prine tv portelectrodul 5 gi conectat, prin ine termediul eablului 6, le una din bornele unei curse de curent, iar pierole ce so sudsaat aint léyate la cealalts born a sursei de curent cu ejuterul eablului 7 ai ol clemei 8. Fortelectrodul 5 este,prevzut cu ainerul izolat 9 ce permite nu nevrarea de c&tre -udur (cudare manuals) a electrodului, artfel tnest virful acertuia executé urniitoarele migetiri necesare 1a sudare: = 0 migcare (cu viteza vz) pe direcsia Z, fn lungul axed electrodului, e are oa scop péstrares constant& @ lungimii arcului (eompencarea topirii virfolui slectrodului); modificares vitezed v, permite reglaroa lungimii arcului L, gi « tonsiunii ucestuia U, fn conformitate cu cerinjele procesului tehnologic de suden ~ eo migcare (ou viteza v,) pe diressia de nudare x, fn lungul roctului dintre piesele ce se sudenzis ~ © migoare pendulard pe direspia ¥, ce are ca cop obsinerea Isfimii co rite # cuntiturii metalice (cus). ° Fig. 1 Analizind mai in detaliu zona de sudare prezentaté fn figura 1,b, se pe Gonstata ch tn timpul sud&rii are loc comploxul de process ce va fi prezentat {4 continuere. Dupil amorsarea arcului electric 1, wub acyiunea ofldurii degajate de acesta, virful vergelei metalice 2 al electrodului re topegte, iar picéturile de MA s@ sourg in rovtul dintre piesele ce se sudenzi 5, formind bata de metal lict! 4) le formaren b&ii perticipl gi MB (din marginile pieselor ce se eudeazs) top! de aremenea sub acfiunea termicS a arcului electric. Concomitent ou topires ver! ei metalice 2, are loc descompunerea termicd (topirea gi volatilizarea partial®| a Gnveligului 5, 1a capltul electrodului formindu-se un crater. Gazele 6 prov" nite din volatilizares tnveligului, dirijate eub form’ de jet de cdtre craterul ain capotel electrodului, elimin& aerul atmoeferic din zona areului electric, o*! tp jurul scestuia o atmosferd ugor ionizabil’ gi Protectoare, jetul de gaze con!= aT < puie, de asemenes, 1a realizares adfncinii de pitrundere “p" gi fapiedick contemi- nores DELL de metal Lichid cu elemente duunktoare din ser (0,,Np)- Zgura Lichidd gultath prin topirea fnveligului electrodulud scopert paryial bain de metal 1i- ebid, protejind-o gi renlizind cu acesste renctii metelargice favorabile (dezoxi~ Taare, aliere atc.). Daplasind electrodul pe directie Y se creazt condigiile de soli- “difigare a DUAL de metal lichia gi obtinere » CUS 8; tn scelsgi timp, prin soliai- ficsres zgurei lichide 7 se objine cruste de zgurk 9 care acopert cusiitura 8, pro~ te jind-o gi miegorindu-i viteze de ricin “Pentru stabilires tehnologiei de sudere intr-un caz concret de aplicare a sudirii electrice mnusle es pornegte de 1s ansliza detelor de ba’ (initisle) pri- vind piesele ce trebuie imbinste: configuratis lor geomatrico-dimensions1& (gnbarit, rosime, form ete.), compozitia chinick gi caracteristicile fizico-mecenice ole m~ terislului din care eint confectionste, stares structuralé in care se efl4, poritie Jor reciproct in sngemblul ce se reslizessi prin sudare ete. In continuaré s¢ stebilesc psrametrii regimului gi prescriptiile tebnolog+ ee privind executaren operatiei de sudare astfel + A. Se ndopté tipul fmbindrii functie de pozitie reciproct a elementelor ce sudeasi (imbinare cap 1s esp sat tubinare de colt). B. Se stabilegte positie de sudare (orizontal, vertical, in corniai ete., « conform STAS 7865-74 gi figura 2). aay Aobinors in cof 5.50 Crizatol : \Gro ZZ lr cormse : X : Ye inahns 8.25 0ore fa Pelco lo pours Verheolé fa corns 2 plolor “TE eae i a ‘ Fig. 2 "G, Se adoptd forma gi dimensiunile rostului ce trebuie realisat tntre pie. sudeazi, in funcyie de ME, de grosimen elementelor ce se tmbinl; in acest Scop pentru ogel ee vor respects prescripfiile STAS 6662~74-(figura 3). D. Se atabilegte alcttuirea tmbin&rii sudete (numdrul de rinduri, etraturi (veal fige4) gf oe slege tipul gi dismetrul electrozilor foloeiti la sudare. In sole oeons sy comenseuee rosruut & & & < 3 a s 1 STAS 6862-74 wal cupcioce 9 ae Hurl de roster! vy. >jceat scop se vor respects Urmbtosrele indicatii (avind justificare experimental) > L. pitrunderes unui rind - ce alege p=2..-5 am; 2. dismetrul electrozilor - d,, se stabilegte alegind din girut de valori a. 15VP (om, @ numirul de etreturi, din care se slctt uiegte Cr: stabilegte cu re 3 uA [ue +] an @) Fin care fue 44 = ote parton introngt a mumérorui-1,2 2 5 A. qusheut de rindurt oe adopt netfer tnott aria unui rind et tte: Ay = (Bela, 5 9. tpul electrozilor: se lege fn funcyie de MB, pozigie de sudare ete. B, Se stabilesc conditiile pentru sudare gi sume: temperatura de pre- netlaire gi tratementele termice dup eudere necesare pentru reslizarea unei tmbi- rd oudate de oalitete. F. Se alege surea de curent pentru sudare gi poleritetes (in cagul su- dri ev curent continuu) fn funcyie de grosimea pisselor ce se sudeasi, #, gi de ‘tipul de electrozi adoptet gi se stabilesc parsmetrii de regim astfel: 1. curentul de svdere, I, - se determin’ pe daze unor relajii experimenta- : . le (in functie de aa): a, = 8 Ot aaa) (a) (3) ffso onsul andérit pleselor ain ofeluri carbon gf elab slinte, 94 Ty * (20..60) a, (A), «) fn ensul sudtirit pieselor din metele gi aliaje neferaage fait Gin font 2. tensilines arculut, U = ee detersink tn funcyie de Iy felorind cnracteristion exte nha sursed de curent 260 indicatiile furnize— rului de electrozi. De obiced U,#(15...30)¥; (5) Bs vitess de andere, ¥, = oe wtebilegta ee tn funeyie de cxrecteriaticile de depunere ale g = xingord electrosilor tavelitt utilises: ve" Pb (p/s), (6) o Bap fn care: geste densitetea ih, in kg/n eit Slee, 8, Ay - aria sectiunii unui rind, in ms D - cosficientul de Gepunere, in g/A-b. Se adopt D = (8.4.12) g/Ach, conform STAS lool4-sl. G. Se stabilese pravoringidle tennctogics privind exeoutarea sudtrii, in vedere urmitoarele andécagii: = auorsaren arcului electric se face o¥ electrodul finut perpendicular pe ana din pies, in veoinststes rostolui, dup’ care aroul se deplaseazt in rost gi oe avinau, Incepe sudares;= fn timpul suddrid “4 fonefie de pozisia de vudare, electrodul se fine tn clinwt {0 raport c¥ noraaL — fafa CUS aga cum se aratd in echewele din figura 2; = fn timp] eudarii arcul se menting acurt, de lungime eproximetiv egolt c 4,3 electrodul se deplaseszi wiavitan dup cele trei direc}ii (veri fig.1)a) nly caren pendular& dup& directis ¢ executindu-se pe traiectorif de tipul presentet figura 5. 2: a¥& = 2 es Pentru SM es £ a 4 g lectrozi fnveliti v= : gE “ Ry FP So) aintroo verges aetoiick (otra) cere prin topire losese 4 compun ovine MA gi u 1a SUDAREA La SUDAREA 1A SUDAREA invelig de o anumith grosime (¢ PIESBLOR PIESELOR PIESELOR CU aera @UBTIRI GROASS GROSINI OIFERITE 8 : Vergelele uetalics s «te, =—«(M Ono fnvelifi au ciametr Capcabgohl els erpeo moc ombstie dy gi lungimea L stonderdizate ( / 7 (BAS 1225/1-81): €,=2,05 2,55 / 8,254 4405 5405 6,0 mm ah Le200 25033003950; 450 am. Componitia chimich a vergelei ce otabilegt: tn functie de earacteristicile : canice pe care trebuie sf le sit Fig. 6 cus. Fig. 5 Inveligul electrozilor (aplicat prin diverge proce: trudare etc.) este un amestec de nai multe substante gi anum ta, dazoxidante, gezeifiante, fluidizante, de aliere, liante etc., fiecare avind t anumit vol tn proceaul de sudere, imersare, « agarifis In funcyie de compozitia gi caracterul zgurei realizate 1s sudare ear Je electrozilor pentru sudares ofelurilor sfnt de wai multe tipurd (STS 1125/18) pregentate tn tab. 1 +- : Simboligarea electrozilor o9 face dupt urattoarele caracteristics’ tehnios 4 sodare: ~ caracterul Snveligulud (tabelul 1)5 ~ randomental efectii = positia de svdare (tabelul 2)5 = caracte--Licile curentolui de sudare (tabelul 3); = temperatura la care se garantenzi energia de rupere miniaX Ky, (tabelul 4)5 = cantitates da hidrogen aifusibil. - : Tebelul 1 pul TaveT {gular [Componente a abot [Tenanires | principale fn Careoterisare generelt invelig Zz z Tz a [aeda Oxizi de fier,mangen, | Glectrosi care formeazé sgurd cu cornet feronengan gi'slji | acidjcare se soliditic® sub form’ de £9) dezoxidanyis "G0 desprinde ugor.Viteze de tors" @ ridionté gf putrunigres Le cudere | ‘Acest tip do electrozi ee foloseste general ls audares in pozitie orizont™ ou ebrent slternatiy eau continuu,dor f te fi folosit gi pentro alte posits | : Comportares 1s sudare este bunk,dar ex! 8 pericolul de fisurare 1s cald in XN-js é Tabelul 1 (coatinuare) 2 3 4 ‘special la sudurile in unghi,in cornige eau verticale, stunci cind continutul de carbon depigegte 0,24 % acid Tdem ca la tipol A | Caracteristici eimilare ou tipul A, ov Teele | cuconginut maxim | zgurl mei fluiaa. 354. de oid de titen, (ti0,) Barto Carbonat de calgia | Glectrosi avind zgura ou caracter bazic (Ga00,) eau ale car-| gi densi,iar prin solidificere i= un as~ donate bazics, ject sticlos.Zgura ee desprinde ugor gi Pluoring. in general no produce inclusions in mete- tur depue aatoritt faptului cf se ridick Ggor ln sdprafata BAL. Acest tip de electrozi produce un are ou pitrundere aedie ei ponte ti folonit pan tru toate pozifiile de sudare utilizing curent continul ov polarite curent slternativ. Pentru a evita formares porilor tn meta~ 1nl depus, Inveligul trebuie oh fie foar- inversé gi te uscate Celulozic | Materii organice. Blegtzoai ou gurl subjire gi cantitatiy pugini,care se deeprinds ugor,Cantitates hate do gaze dezvol tattydatorita arderid aaterialelor organice din invelig,perai~ Ye folosires electrozilor pentru teste pozitiile de sudare. Produce tn are ct 0 patrundere adincd gf o vitezt de topire relntiy ridientie Gxiaant | Oxiai de fier cu mau | Electrozi care formeazé aguri ou caracte: Furk oxizd de mangan. | oxidantyce ee solidifics sub form’ ce fa gure ,fidnd groast9i compact’ in mod obie-| Ruit’se sutodesprinde. Acest tip de elec- {rout produce bale dy topire Finiak gi es te utilizat in cszuri cfnd aspectul sudu— rid este moi important decit rezistentan Futlide | Oxia ae stent Blectroai ayind egurd cu oneacten acid, Snvelig oul care se solidificl sub form’ de fagure- in 35 % celvlos’ | Siectrozii cu fnvelig R sint deatinati in mex 5 Be feral svdurii in positie verticals sau plafon. Rutilic Gavelig eu grosine mare) ss ae Alte tipurd. Tabelul 2 — “1 Posijie de sudare Toate positiile. Toate positiile ou exceptia pozitiel verticale descendente. Pozitie orizontela,orizontel in Jgneab,in comigh. Positie qizontall, orizontalé tn jgheab, | Pozitie orizontal&,orizonteld in jgheab,in cornigt ei vertical + deccendenta-Tovelul 3 Sinbol [Curent continue Goreat_ alternativ Observagit | Polaritate recomndatal Tesejune de mere ta Ae ios a 3 z 0 + Nosai th corent ites Be continua. 1 + sau ~ 50 = 2 z ~ 2 + - 4 + sau = 2 = —_ To = 6 + To - 1 teau = ge = 5 z +90 = s + 90. ss Tabelul 4 T Feapernvire | ze] o | -2o | 20 | -40 | -50 | -6o | -t | -t0» (°c) 4 Simbol eee ee eee || ca ecteca|ne 9 2. CONPINUTUL ST SCOPUL LUCRARTI Luerarea de laborator are ca scop insugires tehnologied sudtrii electrics cu arc msnusle cu electrozi inveliti: stabiliren parametrilor regimului de oudare gi 8 preseriptiilor tennologice privind executares operayiei de sudare; cunongte- rea modulvi de eimbolizare 9 electrosilor inveliti (simbolul dup% STAS gi simbo- Lot comerciel); eunoagterea surselor folosite pentru S.M. existente fn leborator. In scest scop pa parcuraul lucrarii se vor stobili porametrii regimuloi de sudare pentru o Smbinare cap 1s cap, a douk piese confectionste din OL 37, STAS 500-68. Cu reginul stabilit studentii vor execute operatia de sudare, urmiril du-se respectares prescriptiilor tehnologice impuse, dup metodologia prezentata in cspitolul 1. 3. APARATURA ST MODUL Dg LUCRU 3.1. Surse de curent A, Trangformatorul pentru sudare cu inductanta separaté (fig.7,a) 9¢ con pune din miezul magnetic 1,,ce poarti infBgurares primar& 2 slimentaté de la re- fea cu tensiunes U, gi infaguraren secundaré 8 (previsut& cu prizele 5 ce permit modificares numérului de spire a1 scesteia). In serie cu infdgurarea secundsré 9 este legst inductenta variabild 49 cirei reactants X poste fi reglaté in trent prin modificares numirului de spire el inductsnjei, sau continuy, prin modifics- rea unui intrefier prevasut in cirouitul ei magnetic. Inductena 4 sre rolul des ssigura defozajul «p necesar funcyionirit stabile » srcului electric.gi caracterul coboritor sl caracteristicii externe a transformatorului. Reglarea curentului de sudare (echimbares caracteristicii ex- terne a transformatorulus) se fece modificind corespunziter valoarea reactanyet ?a) (te. 42% 1 (Kata) Fig. 7 B. Generatorul de curent continuu pentru’ sudsre cu excitatie separeta gi nerde sntogonists este prezentat in figura 8 (vedere general#). Schema functicnalé este prezentatd fn figure 9,8. Induaul ou perii colectoore'l ce se rotegte (cu tur fie a) fn efmpvl magnetic rezultent Op, de Lerminat de Infégurérile de excitetie 2 gi 3 empleeste pe staterul mginii. Infégura— rea de excita{ie sepsrati 2 este alimenta- At prin intermediul unei rezistente yaris- (4 bile 4, ce dH posibilitetes de» se regle curentul Ip gi fluxul £, reslisst de scessti infligurare. Inf¥gurares de excitstie 3 te legatt fn serie cb indusul 1 (fiind deci - ’ parcurst de curentul de sudere I,) gi rea Lizatt astfel incSt fluxul magnetic produs SFoterh, yn, @e 42 28 fie de sane opus ou B, (inf igurare a curentulnd de exeitatio sarie antagonist). In aceste Is loovl de sudsre. conditii, fluxul msgnetic rezultent va fi Hq = Py ~ fy, dar tensivnen 1s boraele generaterulud Usk.u(; Pp), k f1ind © con stant; le mersul fn gol (eind “I,*0 gi #,"0) se objineln vornele cursed tensiunea U,=K-u.0, tn timp ce le funcfionsres fn asreink (1a eodare, oind 140) cregte flu xUL antagonist #2 gi soade tensiones le borne (U,9 am); tn tinpul sudrii strma 1 din moterial de ade! deplaseasi fn spatele arzitorului 2, flectra oxiscetilenict fiind inarep- ath spre cusitura realizata; folo:= lel - . = sudaren in unghi; esre poate fi: in unghi intericr (pentru enzuh grosi- i oxte- Regimurile de sudere cu flactri o- xiscetilenies a pi lor din ofel se stabi- Lesc astfel: = forms gi ¢i- mensiunile rosturilor necerere —intre piesele supuse sudtrii, e adopt in functie pe bazn preseriptifler STAS 6662-743 sirma din ih se alege in functie de compozitia MB al piesslor ce ce sudeazd osind preacriptiile STAS 1126-80; diometrul sircei d, se adoptt sleging din gi- e° velori stenderdizate diametrul cel msi spropiat de valoarea: a=1,57s (mm) (2) = dabituh de acetilent Dp x, necesar la nusnre se determing ct relngia a =k. (am /ord) 8 cally (3) Mcare k este un paranetru ce are valorile: k=120...160 ax‘/ort.num tn eazul suatrit lorilor carbon, k=75...120 éa°/ori.mn - 1s sudaren ofelurilor sla aliate gi k= 140 da°/ord.ma - la sudarea otelurilor eliate; = ecul, feava de amestec gi injectorul co trebuie sontate la arattor pentru ffetoaree sussedi (noiguraren funcgiontris ou Dy q stabilit) ss aleg pe beam indi- fislor din tabelul 1. ‘Tabelul 1 @ a |e. 3 4 aoe 7 oT 29 11925 | 156 Fy 24 28 | 34 0,22 | 03 4 5) O86 O98 ie [2] cy 150 S00 500 Too i200 | iteo | 2500 1,5=2,0) 2,0-2,5] 2,0-3,0) 2,5-3,0 | 2,5-3,0/ S,0-3,5] 3,0-4,0] 3,040) 0,01 «++ 0,50= debitul de oxigen Dp se stabileste cu releyie Pg, A Pegny (aa°/ora) co) in care (> este reportul ce expriat caracterul fllctrit: (b =Ly1-+.1)2 (flack ag nal) 1a sudares ofelurilor carbon} f =0,95.--1)1 (flactri ugor reductitesre) Is q,_ Gores ofelurilor elab oliste gi aliat ~ viteze de sudare v, ce trebuie reslizatt ae determin’ cu reletie: v, = ky/8 (n/ort) ©) Es parauetrul ky luindu-se ky*12 in caztl sudérii epre stings gi K-15 ia casul oun, rii spre dreapta; = unghiul de Snelinsre < al arsitorclui se etebilegte pe baza indicayis. |ac lor din fig.7,0. 1.4, Tehnologia tiierii cu flactnt oxincetilenicd a ofelurilor; principint de lucru 1s tiierea prin acest procedeu prezentat schematic in fig.9 este urmttor = flaetire oxiacetilenict realizati cu «iy torul arsitorului de tiiere 1, omplacat pe cin ciorul 2, preinctiseste mterialul pievei 3, tx zona de incepere a tiierii, pint 1s temperstum 0 de sprindere, t, (pentru ofeluri:t, =1050+276 VE <5 H0 fiind procentul de carbon #1 ofeli. Ini gi ty - temperatura de topire » ogeluiui); = dup’ prefnc&lzire, se insufld prin aju Mocang det proinblire Gpue téiere “ tajul central al becului arstorului un jet ce Gitage 7 oxigen care declangeazi reactia de ardere ale um terinlului gi indepirteazK ain thieturd (prin ac Fig. 9 fiune mecanick) produsele de andere (oxizi;zsur!) rezulta te = actiunes flcrii oxincetilenice gi cildure degajatt din reactiile de ar dere (exoterme) preinctisese (1a temperature de aprindere) zona din fata tuieturii aptfel ineit procesul de taiere (aud activnea jetului de oxigen) poate fi coatiaut prin deplasarea arcitorului cu viteza v, in lungul treisctoriei de tiiere. Parametrii regimului de tHiere se determind utilizind relatii éxperimentalt in functie de compozitia chimicl » ofelului, de grosinea se meterielului, de 1M mes gi colitatea tiieturii. 2. CONTINUTUL SI SCOFUL LUCRARIT Lucrarea are ca scop cunoagteres echipoentului tehnologic folosit in suit Fea gi tiieres cuflactri oxiacetilenicl, insugirea tennologiilor de sudare ei ti dere gi @ metodologiilor de stabilire a calitugii imbintrilor sudete gi a thicto- rilor realizate cu flacira oxiacetilenica. Lucrarea va cuprinde: exeminarea constructiv-functional& a principalelor * chipamente folosite 1s sudares gi tAieres ct flectri oxiscetilenicé; executares unor inbintri sudate gia unor taieturi gi determinares caracteristicilor de osli¢ tate ale ncestora.ge MODUL DE LUCRU ST APARA So BUn RA 3.1. Examinarea constructiv-functionslé » echipraentului cehnoi cetil or ipamentului tennologic, se vor fatocai schi le ncestora gi se vor verifica practic caracteristicile lor de utilizare (1a ef! area acestor operajii se vor aves in vedere datele prezentate fa cap.1-2). 3.2. Bxecutares unor iatindri eudate gi verificares colit icy ee va etudia aledtuirea prin le constructiw tii scestors: se jor realiea probe cv iabinkrd eudete cap la cap intre table cu grosine s=2 mm folo- ind tehoica:de svdare spre stings) gi intre table cu crosimes de 6 ma (cu folosimes ehnicii de sudare spre dreapta). Pentru realizarea fiectrei probe sudate se va fo- oei urmitoaren metodologie: = ge etabilegte (functie de marca ofelului din care sint confectionate ta- ele ce se {mbin&) ealitatea MA folosit, diametrul sirmei din MA gi toti parametrii regim ce treduie folositi 1s sudsre (se vor folosi indicagiile date in s.cep-1-3)5 = se reslizeaz& elementele ce se Imbin& (oud table dreptunghivlsre ou dimen~ unile 190 mn/250 mm) gi se geazk in positie orizontald, pe o mrs de audere; intre rginile tablelor (prelvcrate rept) se va resliza un rost cn desoh jerea b=) ma, S Bip cacul probelor cu grosimea s=2 am gi b=3 wm, in cazul probelor cu e6 ma; i = se aprinde falctira oxiacetilenic’, se regleszs regicul de Iucro le parans~ toght1 cnleulagi gi se renlizeaz fubinsrea sudet% a prodei (cu lungines 250 ma) nm: iinind viteza de sudsre cit mi aproape de valoares calculatt; suda jumai dintr-0 singuré parte. 2 se va realize Ms Probele reslizate se supun unor verifictri de eslitete constind ta: verifi anffores sepactulod gi ddsensivnilor CUS (18zinen, supratatlyares, pitzunderes) RPicoatieres defectelor exterioare (pori, fisuri, nepttruntere ete-); dack se doreste Mp verificare mai detalints oalitsyit se pot efectua gi tncercizite ascrniee pre gute fn STAS 11087-78. Pentru probele 1s care se constat% defecte se sprecinz ca- ele acestora gi se propun modifictrile de regim tehnologie care s4 elimine pos‘ tates aparitiei lor; se sudeaz’ alte probe gi se verificl dacd aprecierile fucute terior gi misvrile luste au fost corecte. 8.9. Bxecutores unor mostre de téietu: eniit strele de thieturi se vor realize pe teble dia ojel avin’ grosimea s=20. tfel ineft s& rezulte probe cu dimensiunile 60 mm x 1u9 am, Pentrb execttarea prow lor ev mostre de téieturi se vor folosi diferite combinatii ale parauetrilor re~ muloi de tBiere (Dg, Po,.tr Yer distents de le bec le table co se teie), Sn ju- 1 valorilor normle“chiculate ale acestor parszetri le pot a din fois de platforms existent& in laborstor. Prin anslizarea'mostrelor cu tSieturi realizste se apreciazi calitetes aces- ra prin: denivelarea suprafetei téieturii a,, edincinea rigurilor hy, numircl ng, jimes 1, © defectelor locale din tuieturé gi rotunjires muchiei taieturii ry, pre- nye bavurilor osu» crustelor de zgurd (fig-10,a gi 1o,b) gi defectele de 1s forma emalia rizurilor (fig-lo,e). Se ponte stabili in acest mod cere este influenta ectroi paranetru seupra oalitutis tuieturii gf ssupra nodului de ulus de tiiere. a i_verifien au ay + pe care elizare @ pro-Fig. lo 4. CONTINUTUL REFERATULUI Referatel lucririi va cuprinde: = schemele constructiv-functionale ale componentelor principale ale echi pamentulud tehnologic folosit 1s sudsren gi tiieres cu flscirii oxiscetilenic’; = cslevlule privind paremetrii de regim pentru realizorea prodelor suds gi oprecierile ftcute privind ealitates sudurilor obsinutes ~ aprecierile fucute privind colitstes tMieturilor objinute gi influents @iferitilor parametrii ei regimului de téiere asupra ealitijii tiieturiis = concluzii privind utilizares procedeslor de sudere gi tdiere cu flacir oxiacetilenics. BIBLIOGRAFIE 1, Berinde V., Agenda sudorului, Ba.tehnick, Bucuregti,1954. 2. Breast M.g.a., Indrumitorul sudorvlui, Ba. tehnick Bucuregti,1975. 8. Tlie V.,Cadariu Gh., Téierea gi prelucrarea cu flecéré a materislelo: talice, Bd.tehnick,Bucuregti, 1978. 4. Miclogi V.,g-a., Bchipamente pentru sudare, Bditura didactic gi ped gogick, Bucuresti, 1984. 5. Stolen L. 4g. gick, Bucuresti, 1960. 6. Zecheru Gh., Tehhologis meterielelor, Partea a doua, Centrul de mb? plicare a1 1.P.G.Ploiegti,1985. Tehnologis meterislelor, Bditura didsctick gi pedagoUPILAJUL SI PIPURILE OPERATIILOR DE STRUNJIRE 2, PRINCIPIUL LUCRARIT Ll. Ubidejul folosit 1a strunjire Strunjirea este o opsragie de prelucrare prin agchiere a metalelor,realizaté © wagink-unealt® numita strung, cu ajutorul ousitelor. Migcarea principal, de rotajie, este executaté de pies, iar migctrile ndare (avansul longitudinal, transversal, {nclinat) le exeoutd scula. Jn figura 1 ete redat& schema de principiy a unui etrung normal. Fig. 1 Betiul etrungului este compus dint = patul (1), turnat @in font cenugie gi format din dou grinzi longitudina- rigidinate cu nervuri. La partea superioard are doua perechi de ghidaje pentru leplasarea ansamblurilor mobile q ~ doud picioare priematice (2), cu rolul de suosinere a patului. Piciorai in stings (piciorul mare) ad&postegte panoul instalatiei electrice, ier tn ce), din oapta (piciorul mic) este dispus bazinul instelatiei de récire;= 1 =, ~ orenaliera Gr (13), fixat pe put, vervind le deplasarea cAruciorului (20) fn migoares de avane longitudinal; ~ tava (3), ou rolul de colectare @ lichidului de rucire-ungere gi a agchi- itor. Pépuga fix (22) eate o cercacd de fonté, montath pe patul etrungului, tn interiorul clireia oe afli cutia de viteze C.V. (23). Aceaste este alcMtuitt din maj unui numir de tura- multe mecaniane cu rofi dinjate baladoare, ce permit objine: fi diferite ale arborelud principal A.P. (21). Acesta este tubular gi are rolul do 4 qusgine gi a antrena semifabricatul fn migcaren de rotatie. Meceniemul de avansuri gi filete cuprinde: -veutia de avanouri gi filete C.AsF. (27), care realizeag avansurile gi pagii filetelor normalizate,frecvent folosit ~ gurubul conduottor §.0, (6), utilizet numai pentru transmiterea migokrii 1a c&ruedor, 1a operatia de riletare = bara de avanouri B.A. (5), prin care se transmite migcarea de avans 1a eBniile eSrusiorului; ~ lira rofilor de schimb (25) gi invereorul de filete I (24), care servesc la trecerea do Ja un tip de filet la altul, respectiv 1a objinerea filetelor pe Greapta cau pe etingas CBruciorul servegte 1a sustineres gi deplesares cufitului fn migcarea do avans, Se compune din: ~ cutia ciruciorului C.C. (20), care contine angronajele gi organcle nece- sare proluteii gi tranomiterii migotrii de avans gi fileteres - ennia longitudinalé (14), care acigurd deplacarea longitudinal’ a ciru- eiorvlui pe ghidajele exterioare ale patului strungului; ~ sania treneversal (15), care realizeazt deplasares transversal’ a cu- fitului, prin intermediul unui mecaniem gurub-piuliss; = placa rotitoare (16), care se poate roti cu + 45°, unghiul de rotajie j fiind indicat de un sector gradat; = sania portousit (17), care servegte 1a deplasares manual& a cufitulul; : = portengitul multiplu (19), utilizet le prinderea cusitelor tn cele patry | locagurs decstate cu 90°. Se poate roti tn jurul unui pivot central eu ajutoral as || netei (16), pentru a aduce oricare din oufite in pozigie de lucru. i PHpuga mobili (9) servegte la cusfinerea semifabricatelor lungi sau grole prin intermediul virfului conic (12), eft gi la fixarea gi deplasarea axielé a sou lelor folosite la executarea eau prelucrarea alezsjelor: burghis, adineitoare, al’aus - soare, tarozi. Se compune din: = corpul p&pugii mobile (9); I = pinca suport (7), pe wle cred ghidaje se poate deplava transversal corpul papugid mobile n vedere etrunjirii suprafeyelor conice; = pinola (11), care este un erbvore cilindrie, gol le interior, prevézut in artea din £agé cu un alezaj conic pentru fixerea virfulul (12) de susyinere @ seni- [fabricatului sau a eculelor. Ba se poate deplasa axial de la roata de aint (8) gi ee Iplocheax cu manete (20). ‘ Motorul electric principal de ectionare M.E.1. (26), de tip asineron trifa- [not folowsgte 1a transmiteres migokril de rotatie le cutia de vitere. | Instalasia de récire oervegte 1a transportul, capterea gi recuperarea lichi- dului de ricire-ungere. Se compune din baia de decantare, motor, pomp’, conducte,ro- binete, tava (5) de colectere. | Instalagia de iluminat local, servegte 1a ilusinares piesei in timpul prelo- lorarii, Este alinentaté cu tensiune joas’ (24 ¥), pentru a se elimina posibilitates _mootroouterst, k Apiritoarea de protectie, montat& pe clrucior, se deplaseasi odaté cu acesta gi urmiregte astfel scula agehietoare in avansul sfu. Manete de comand’ gf butoane servese 1a punerea fn migeare gi objineres di- furitelor regimuri de funcyionare ale atrungulud. 1.2. Schema cinematics « etrungului noraa) In figura 1 este prezentaté schema cinemat of de principiu @ strungului nor~ mal studiat. In sohems de mai jos sint redate schematizat Janjurile cinenatice ale mig- eArii principale gi Py - pivliga spintecat# a cirucioruiui; Py ~ piuligd transvereals; P,- piulits Lon- gedriler de avane, folosindu-se fn plus uradcoarele notayii: gitudinala; f - gurud tranoversal; L - gurub longitudinal; 4/8, C/D - royi de echimb; ~ raport de transmitere ttre eleuentele j gi k. RWB 1 atqearee principal $.0./Po—Pil (pentru fAletere) By grits GA/B.0/Dak, gC AP BAO Cedg Ay yp l/Pg Pll (migearen noel de evans twansvereal) Migedrile Iv, ¥ gi VE eint realisate manual.-ua- Z 1.5. Dispositivele gi accesoriile strungului aorsal Disporitivele gi accesoriile strungului normal aint folosite 1a prinderea gi antrenares pioselor, prinderea sculelor gi la executarea unor luerari speciale de etrunjire conic&, copiere ete. Virfurile de eusjinere servesc 1a prinderea pe strung a pieselor Lungi ay grele, cu ajutorul giurilor de centrare. Au coadé conic& (con Morse) ce ee fixears 4n elezajul conic al pinolei ppugii mobile eau al arborelui principal. Virfurile ofnt fixe gi rotetive, Cele fixe elunect tn gaura de centrere gi servesc la sustinerea pieselor ugoare, prelucrate cu turajii mici, iar virfurile rotative servesc 1a susjineres pieselor grele sau le prelucréri cu turatii mari. Din punct de vedere constructiv, virfurile pot fir = simple (normale) (fig.2,a), pentru strunjiri cilindrice exterioare; au unghiul le virf de 60° pentru prelucrarea semifabricatelor ugoare gi de 90° pentru prelucraréa sewifabricatelor gre) ~ ou degajare (fg.2,b), pentru strunjiri frontale = cu bil& (fig.2,c), pentru strunjiri conice prin deplasarea trensversalé a plipugii mobile; ~ inverse (fig.2,d), pentru strunjirea semifabricatelor cu diametru mic,le care nu se poate execute gaura de centrare, ci se executh o tegiturs conics pentru Fern d H <{—=p & & Fig. 2 Universaiele cu stringere concentric se wonteaz& pe arborele principal gi jervesc la prinderea semifubricatelor cu sectiune rotund’, pentru care se face o centrare automaté prin deplasarea radial gi concomitentt @ bacurilor. Universale! au de obiced trei bacuri (fig.5,a) gi mai rar patru, Fletoul cu patra bacuri (fig.3,b) 8 monteaz’ pe arborele principal gi set vegte la prinderea semifabricatelor grele, cu dianetre mari sau ou configurajie complicata, prin ec}ionarea independent& a bacurilor. Platoul simplu (fig.3,c) este destinat prinderii ou guruburi gi bride a 6 nifebricatelor de lungimi mici gi diametre mari, care nu pot fi prinse tn pletoul ou patru becuri.-1y- | orale Fig. 3 Abra de aphenore A-A rato COR vil? rie iA Fig. 5= Ut = : Lunetele eint PLienite da cusyineren oijtiwentard v owaitatetoutelur Tums gi oabjiri, eu D210, care ev pul Vefurms oud mugiunen greutagil urvpril gio fore felon de aychiere. Lunetele pot fi fixe yi mulsle. Lunda fixd (tig.4je) ce fixeszé pe yhidajele batiuiui, in timp ce Luneta wh (ig.4,b) ce monteess pe ebruciorol strungului, G¥plasindu-se odaté cu acesta igi sprijinind piesa fu ijwediata apropiere a locului de ayeniere. Flanga gi inime de antrensre (f1g.5) au rolul de o trancwite migcarea de ro- tajie de In arborele principal la semifobricat, atunci ofnd avesta este prins Sntre virtues. 1.4. Evingipalele tipuri de cuyite de etrung Stunderdele de stat previid principslele tipnri de cuyite de strung clasifi- (ote dup# mei multe eriteriié: : 8) Dupd sensu avensotut : + cujite pe dreapta (fig.t,a) le care, cuprapunind fate palmei miinii Grepte peste fate de deyajare, cu degetele fndreptate pre virful cu= {itulud, cugetul mare va indies téigul principal (1) gi totedata sen~ sul avansului (de la dreapta ls otinga); = cugite pe stinga (fig.6,b) In care, suprapunind fays palmei miinid stings peote fata de devejare, cu degetele indreptate epre virful cu Hitului, degotul murs va indice tdigul principal (I) gi Lotodath een- sul avansului (de le stings Je dreapta). b) Dups forma capului gi posi fia lui fay de corpul eusitului: = cufite drepte (fig.7,4), lo care axa de siuetrie a corpului cuyitulal este drasptd atit fm plan, cit gi tn vedere Interala; ~ cugite tneovointe pe otinga sau pe dreapte (fig.7 1d), 1a care axa de siavirie a corpilus oujitulut este Sucovoisth Ta plan gi dreaptd tn vedere lateralis = cufite cotite tn sue cau tn jos (fig.7,c), 14 care axa de sinetrie este dreapth in plan gi tneovoialé fn vedere isteralis ~ cufite cu cap Ingustat (fig.7,d), 14 cara cnpu este wai Inguet dectt corpul, putind fi simetrie sau avimetric (pe atingn eau pe dvenpta). tol SO) Wu AIA SSI Pig. 7 hogy ote 8 irom= curite monobloe, 18 care atit cnpul eft gi cerpul eugitului tate din acelayi ojel special de woule; = ongite pul (partea a rinle minerslo~cers: 4) Dups relul prelueriri ite = cugite ~ cutite = cuyite ~ cusite ~ cupite = engite ~ cupite pentru cuyite uvsmblate, 1 wre corpul este executat din ofel carbon iar cn ivtosre) este confecyionat din carburi metulice, ante @ sau ofel de acule qi ee avambleast cue ui prin sudare, Lipire sau mecanic. drepte pentru degrogat, SEAS 6376-80 (fig, 18)5 Incovoiate pentru degreyst, SIRS 6977-80 (fig.6,0)5 drepta pentru finigat, SLAG 6512-Bo (fig.8,0); lute pentru finisat, STAS 6360-80 (114.8,0) 5 pentru colt, SUAS 6579-Bo (figet,e)5 Frontale, SPAS 398-80 gi STAS 6382-80 (Fig.8,i); lat (degajat) exterior, si pentru cane ‘AS 6383-60 (fig.8,1); pentru retezat, SIAS $53-6o (fig.8,h), cu tHiguh roarte Ing a reduce pierderile de material; pentru filetat exterior (tig Bg), avind unghiul virfului tsi- gului,€, egal ou unghiul filetolai;=p = . eugite pentru interior, STAS 6304 - 89 (fin-8, 1), Foloaite 1s otrunjires giuriler f%r% funds eufite pentru colt interior, STAS 6885 - 8) (figeHa), Toleaite 1a finise- res giuriler Snfundste eeu ck prog ls 90% = euyite pentru canale interioure, STAS 6911-90 (£14-8,3)5 ~ cuyite de filetat interior (fig.8,k). ' ] } | 1,5, Prelucriri exeoutate pe strungul normal 1.5.1. Lucrtiri_ pregivitoare fn vederes strunjirii |. Prinderea pe strung a svsifubricatului, Seuifubricatele cilindrice, cu D=max.250 mm gi L/D<4 ee prin in consol& {in univereal, platou), fAri e fi necesaré susinerea celui de-al doilea capat. Dact L/D=4...10, prinderea se face fie intre virfuri, fie in univereal gi Hirful din p&puge mobild, ier decé L/D>10 se folosegte gi lunete fix8 sau mobila, ventru rezemareu euplimentars @ semifabricatului. Fontru utilizares virrurilor este necessra operayia de centruire (emborare), sdicH realigarea giurilor de centrare pe fejele frontale ale semifabricetului, A~ ete se replizeazé cu burghie de centruit, dup& ctrunjirea frontalé a color dout vuprate te. Gturile de contrare pot fi cu con simplu (fig.9,a) sau cu con dublu (fig. rd). Fig. 9 Fig. 10 Pentru prinderea semifabriestelor luagi, Lubulare, se folosegte o pies’ de entrare numité ciupercé (fig.lo) tn care se introduce virful din p&puga mobils. d) Pringerea seulei tn dispozitiv Guyitele de strung ce prind in suportul porteusit cu cel pufin deus gu~ uburi de fixare, astfel: cu virful tHigului la nivelul sxei arborelui principal pe linie virfurilor etrungului) in cagul euyitelor profilate, cu 1/lo0.D deasupraaxei in cazul operesiilor de degroyare gi cu aceeagi cuntitate aub ext in cazul open ragiilor de finisare (1e cusitele normale). Pentru evitarea vibragiilor, lunginea in consolé @ cufitului trebuie s& fig wai mick dectt 1,5 ori inBlpines corpului cugitului, Burghiele, alezoarele, adincitourvle, tarozii, filierele,oe fixeazé direct in alezajul conic al pinolei pipugii mobile cou prin intermediul redueyiilor sau mandrinelor (acestes din urmé fiind folosite tn cazul in care coada sevlet respecti- ve este oilindrics). 1.5.2. Prelucréri executate pe etrungul normal, Brin combinerea celor dow’ migciri (principald gi secundard) pot realize mai multe feluri de strunjiri: cilindrice (exterioare sau interioare), conice (ex- terioare eau intericare), plane eau Frontale, excentrice, de filetare (exterioare sou interioare), profilate. Pe unele strunguri se wai poate executa gi operatia de gturire. In lucrave eint pregentate urmitoarele operajii executate pe etrung: strun- Jires frontals, excentric#, profilatt, strunjirea record&rilor, canalelor, reteza~ rea, giurirea gi filetarea, a) Strunjires frontald Peniten acest tip de strunjire eomifabricatul oe prinde fn coneol& (fig), a,b) sau Sntre virfuri (fig.11,¢,4). Fig. 11 In primul caz se folosesc cutite’ tnsovoiate pe dreapta (fig.11,a) sau dr te pe stinga (fig.11,b). Tn cel de~ai doiles caz se folosesc cutite eu cap incovoiat pe drenpta cau eugite pentru coly, Se poate utilize fie un virf cu degajare (pentru a putea pitrun~ 6e virful cujitului spre centru, fig.l1,e), fie o gauré de centrare cu conicitats dubls (?ig.11,4). b) Strunjirea suprafetelor excentrice Semifabricatele bard prince intre virfuri ee pot prelucra excentric prin rotirea lor succesiv In jurul axei de simetrie a fiectrei ouprafete in parte (fix. 12,0). <- is = Fig. 1z Seuifabricatele de forma discurilor pot £1 prelucrate excentrie prin prin- jerea lor fn platoul cu patru bacuri sau cu universal. In priaul caz se deplaseazd nul dintre bacuri cltre centru iar bacul opus acestuia citre periferie cu valoarea a excentricitiqii piesei (fig.12,b). In cazul prinderii tn universal, excentricitates e ee ob{ine prin introdu- erea oub unul dintre bacuri a unui adaco de grooime a (fig.12,¢). Mérimea edaceu- pi ee determing cu relagia: a= 1,58 (+ e/2d) /am/ @ n care D edte diametrul de prindere. ¢) Strunjirea ‘suprafeielor profilate In cazul fn care lungimes piesei nu depigegte 20...25 mm, strunjirea se rea- izeazi cu ajutorul cutitelor profilate (£ig.13). Pentru piese mai lungi de 25 mm, strunjirsa prorilat’ a acestora ee reali-~ eazé prin copiere, cu ajutorul dispozitivelor de copiat cocanice, hidraulice sau o: ectrice, 4) Strunjires racordirilor, canalelor gi retezareg Strunjirea racordirilor se face cu cujite cu cap ingustatjou virful rotunjit uo rast egal cu raze de racordare a piesei (fig.14,a,c,¢).Canalele fnguste (deyajirile) se executi eu ajutorul cubitelor eu cap ine gustat, de forah corespunzHtoare, utilizing un avans tranoversal (fig-14,b). In co~ wul canalelor mai late dectt lungimea téigului cuyitului se fac Gout sau mai multe intrird cu avens tronsvereal yi apoi uns de finisare cu avis longitudinal (fig. Lye). Retezarea oa executs cu cugite de retezat cu cap ingustat, utilizind un a- vane tranvercal (fig.14,), Pentru ca suprafajs frontals obtinuté su fie netedé so vor folosi oujite de retezat cu tigul principal Snclinat cu aproximetiv 10°, ©) Giurirea, adincires, alezares Pentru reelizares acestor operajii, piesn eate prins& fa universal gi exe |) uth eigcarén princtpmilide rovasie, tar douls, final tn elezojul conic a pinotet |" p&pugii mobile executt migcarea de avans longitudinal, realizat manuel. In figura 15 este prezentaté schige operajiei de guurire pe strung. £) Filetarea pe strung F dou metode: cu ajutorul unor cule speciale ‘3 faa es Filotee numite tarosi (pentru filete interioe | re) gi filiere (pentru filete exterioare) sau cu ajutorul eujitelor de etrung. f.l. Filetarea pe strung cu ajutoru’ f°! a tarozilor gi filierelor se foloseste in cazul Fig. 15 filetelor cu profil triunghiular gi 4,,.=12m, Semifabricatul, prins fn universal sau tn alt dispozitiv de fixare gi antrenare, exe eutt migesrea principala dé rotajie, iar scula ce fixeazd tntr-o mandriné opeciala, | introdust fn alezejul conic al pinolei pipugii mobile. Mandrina permite deplasarea |, axigld liberdé a ociei (tarod eau filierd), dar impiedios rotires on. f.2. Filetarea cu ajutorul cugitelor de strung poate fi obignuité sau fh virtej gi utiliceazi cutite avind profilul coreepunzitor sectiunii tranoversele a filetului ce trobuie dbginut. Prelucrares obignuitd a filetului triungniular ee realizeazi din mai multe treceri, dup fiecare trecere dind cutitului un avans tn adineime dup# una din ur- métoarele motode:: = cu avansul cugitului perpendicular pe axe gurubului (fig.16,a); metoda se |i utilizeazi la objinerea filetelor cu pas mic (oud 2 mm), obfinindu-se o suprofats netodé pe ambele flancuri; pitrunderea cufitului dupti Tiecare trecere este micé: 0402 +++ 0,05 mm j :~ eu avanovl engitului parelel cu tuigul din dreapta (fig.16,b), avans ob- jinut prin tnelinarea seniei porteutit eu unghiul £/2; oe obtine o suprarayé mai geass pe flencul din dreapta, dar degajarea agehiei este mai ugoard, ces oe per- ite of pe lucreze cu adinciai de agchiere mai nari: 0,1 ... 0,2 am ~ cu avans de adincine (tig.26,c), metodi Teslizatt ca in cazul precedent, deceebiren ci oe utilizeszé un cufit cu unghi de degajare pozitiv; in acest caz incinea de agchiere poate fi mult wai mare (0,3... 0,5 mm), dar filetul objinut te mai putin precia, ULtimele dous metode aint folosive tn epecial 1a degrogarea filetelor care oi se finieeazé cu ajutorul primes metode. 2, CONTINUTUL SI SCOPUL LUCRARIT Luerarea Si propune ef familiarizece otudenjii eu parfile componente gi nematica strungului normal, cu prelucririle efectuate pe acesi strung gi sculele hietoare utilizate, 3. MODUL DE LUCRU Dupi insugires nofiunilor teoretice prezentate fn lucrere, ctuden}ii vor ‘ectua {n laborator urmitoarele: ~ Gorcetarea strungului normal aflat fn dotarea laboratorului, uraérindu-se: ~ identificarea piryilor componente, a accesoriilor gi a modului lor ae func jionare; ~ urmérirea langurilor cinematice ale migctrilor principal’, de avans gi de filetare, identificind elementele din echena cinematicé cu cele rea- de ale etrungului; ~ efectuarea manevrelor de comand ale aaginii. ~ Identificarea principalelor tipuri de scule agchietoure foloeite 1a etrun= re gi studierea modului lor de prindere ~ Realizarea principalelor tipuri de operajii de strunjire.- 124 + < 4. CONDINUTUL REPERATULUE Referatul la luerarea dv leborator va cuprind = schige fiectrei operatii de strunjire efestuat = eohija modului de prindere pe naginé @ semifabricatului gi a sculelor utilizate; = valorile parametrilor regimului de ageniere folosit fn fiecare cas. Datele vor fi consemnate fn tabelul 1. Tebeul 1 ie. | Tipul Tipul sculei | Parametrii regimolai rt. | operazied Se oe folosite |} S8-lucru folosit _ Lam/faa/ ror Afot/: BIBLIOGRAFIE 1. Antonescu N.N., Gérleanu L.T, = Magini unelte gi prelucriiri prin agchiere, E.D.P., Bucuregti, 1972. 2. Brestin A., Dragomir E.,g.a. - Indrumitor pentru luertiri de leborator 1a Tehnologie mecanics gi magini unelte, Timigoera,1982. 3, Armean 0,, Takacs F,,g.0. - Tehnologia materislolor gi magini unelte, vol.2, Potrogani, 1983.UPILAJUL ST TIPURILE OPERATIILON DE RABOTARE ST MORTEZARE 1s PRINOIPIUL LUORAAII 1.1, Utila jul folosit la rabotare Rabotaran este o operstie de prelucrare prin agcniere a metalelor, efectu~ t4 ps o magini-unenlt& units rabotezt, cu ajutorul unor seule agchietosre cu un Aingur tHig (cugite de rabotet). Migosres principal este rectilinie alternativa in plan orizontel. Maginile folosite pentru rabotore aint: = reboteze cu esp mobil (magini de robotat traneversal), numite gepinguri, jestinate prelucririi semifabricatelor eu lungiai pin’ 1s 900 ma; ele pot fi ncti- nate mecanic ‘sau nidraulics = raboteze cu mos mobil (mgini de rabotet longitudinal), numite rebotese, jantinate prelucririi semifabrientelor mari gi gréle. Ia prelucrarea pe geping, ecula executS migcarea principeld iar semife- riestul migcares de avenge Ia prelucrarea pe rabotese, semifabricatul, pring pe masa maginii, executt igearea principsi%, iar sculs migenres de evans. In atelierele de cazengerie sint utilizete mgini speciale de rabotat m~ idle tablelor, 1a care atit migcaven principal, eft gi cea de avens aint execu- ate de clttre scl’. In figura 1 se prezintt sche de principiu @ unei mgini de rebotat cu cap mobil (geping) actionats mecn— nic. Corpol maginii oau betiul (1), robust gi de form’ pricmatics, se eprijin pe col prin intermediul plucii de bazt (2). BL sduposteste outin de vite: eu culiss oscilents (4), destinat transform%rii mige%rii de rotatie, primit® de 1s motcrol electric M.B. (5), fn migenres de transiagie I. Bativl este previizut 1a partes aupericar’ cu ghideje pe care se depiaseact capul mobil (6) numit berbec. Le capitul frontal el ber- Decului ests fixett place rotativt (7) » saniei portengit (8) pe care ate montat suportul porteugit (9) inclinabil. Sania porteutit se poste deplasn 1 ghidaje in plan vertical. Pe suportul porteugit (9) este montaté articulat Inca oseilantt (10) a portousitului, cere permite ridicares 1s cursa tn gol, in jcopul protejArii sale gia suprafeyes prelucrate. In partes din fat » bstinlud 1@ BE1E ghidajele verticale (11) pe care se deplaseazi traverse (12) in seopul re glirii pozipiei piesei, fixat% pe msa (13). Masa se poste deplasa pe shidajele rizontale (14) ale troversei. Fixsres sewifnbricatolui se poste face: = direct pe msn mginii,cu sjutorol guruburilor gi plicilor de fixare; (3) gi cecanismul Wig-l x