Nerespectarea Standardelor de Stat este urmiriti conform legit, Reproduceres interzist 28 Pag. PRETUL LET 5,00 Gat 624.191.8:6045 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 3300/2-85 CONSILIUL, NATIONAL a " PENTRU §TUNTA CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE a 5 TEENOLOGTE . ; INSIITUTOL ROMAN IN CAZUL FUNDARIL DIRECTE Clantcarcaaifanumerieh DE ont STANDARDIZARE Foundation ground ‘ ERRAIN PACUET OCHOBAHMI FOUNDATION AMArSs FOR EAEDL, Du TERR aoththmnarton saetkoro SHNLbW roUNDSTIONS eS Les FONDATIC Seay + 1. GENERALITATI 11 Obiect Prezentul standard stal nea fundatiilor directe. 1.2 Domeniu de aplieare 1.2.1 Prevederile prezentului standard se aplicé terenului de fundare, peusru, urmitoarele ipuri de constructi eivile si social-eulturale; —« — industriale ; — agrozootehnice ; de tip industrial din cadrul amenajirilor hidrotehnice ; —lueriri de arti. In cazul terenurilor de fundare aledtuite din piminturi sensibile la umezire, din pimin- i si contracfii mari, sau din piminturi imbunititite, trebuie s se aibi in vedere gi prevederile din reglementirile tehnice specifice referitoare la asemenea piiminturi, 1.2.3 Metodele de calcul la starea limita de deformatii (conform pet. 3) gi la starea limiti de capacitate Portanti (conform pet. 4) se apliek in cazul terenurilor de fundare constituite din piminturi. Tn cazn} Tocilor stineoase si a rocilor semistineoase se utilizeazt metode de caloul adecvate. 1.24 Prezentul standard nu se refer = =a calculul terenului sub fundatii de masini; = la deformatiile terenului de fandare provocaie de migciri tectonice, mise seismice, aluneciri de teren, contracfii si umfliri ale argilelor, umezirea pAminturilor macroporice sensi, bile la umezire, lichefierea.nisipurilor ete. 13 Caleulul terenului de fundare in eazul fundirii directo se efectueazi in seopul stabilirii dimensiunilor in plan ale fundatiilor, astfel incit presiunile pe talpa acestora sk aibit valori accep- tabile pentru coustructie, atit in ceea e& priveste sigurante eit gi exploatarea normal ae ste preseripfiile de calcul al terenului de fundare sub aefiye 14 Valorile presiunilor pe terenul de fundare se determing, dupa caz, fie prin utilizarea presiunilor convenfionale stabilite empiric (caz in eare se considers implicit indeplinite eondi- file caleulului lastarea limit’ de deformagie si la starea limit de capacitate portant, ca stiri limita ultime), fie prin efectuarea calculelor de deformatii sau/si de capacitate portant’, pentra ‘verificarea indeplinirii condifiilpr calculelor Ja starea limit de deformagie sau/si la starea limit de capacitate portanta, 1.5 Caleulul terenulni de fundare in cazul fundarii directe se efectueasii diférenfiat in functie ae: — clasa de importangi a constructiei (conform STAS 10100/0-75) ; — sistomul static gi aledtuirea constructiva a structurii; {njele procesului tebnologic ; = natura terenului de fundare; ~ faza de proiectare. ™ Impreana eu -STAS 9900/1-85 Inloculeste STAS 9900-77 si STAS 8916.7, Eloborat de = MINISTERUL EDUCATIE!SI INVATAMINTULU! | aprobat de : F : Dats ne in ve: mismutn cot oe cncen, | Nel hOnA Oe SuDeeoE ‘PROIECTARE | DIRECTIVARE | Mie, Pintilie ny. 5 BUC 1985-11-01 TN CONSTRU prin Institutal de Construct ~ BucurestiSTAB 3300/2835 « =~2- 16 _ Din punct de vedere al efectudtrii calculului terenului de fundare, construofiile gi terenu ] de fundare se clasifick astfel : 16.1 Dupi clasa de importanti (stabiliti conform STAS 10100{0-12 — constructii speciale (din clasele de important I si TI); — construefii obignuite (din clasele de importan{i IIT, IV gi V). 16.2 Dupi sensibilitatea Ia tasiri: —construcfii sensibile la tastri ~ construefii nesensibile In taskri; Construcfii nesensibile 1a tastri, orientativ, se consider’ cele cu : — structura static determinati } — structura in cadre sau mixti (cadre gi diafragme) cu maximum gase niveluri avind travel de maximum 6 m yi deschideri de maximum 9 m; -— sttuetura eu perefi portanfi (idarie, panouri mari, diafrigme) avind maximum gase niveluri. ODSERVATIE ~ In aceastt catogrle, prolectantal poate insinde gf alte construciiasemindtoare din punct ‘de vedere donstructiv, * , ™ 16.3 Dup& existenfa restrictiilor de deformafii in exploatare : — construefii eu restricfii; — construcfii firk restricfii. 164 Dupé tipul terenului: — terenuri bune; — terenuri dificile. ‘Terenurile bune se consider cele precizate in tabelul 1. Tabetul 1 co et Tipul de teren Biocurl, bolovintyurl sau pietrigurlcoatinind mai putin de 40% nlslp $1mal putin de 30% args, in conde uunel sratificatl practic uniforme st orlzontale (avind tclioaren wal ylcd de 10%) Paminturl nistpoase, inclusiy nisipurl prifoase, indeaate sau de tndesare medic, in condiille une stratificalit. practic uniforme st orizontale Parmtnturl coczive cu plasticitate redusi:nlsipurt arglloase, prafuri nfsiposse ji prafurl, avind ¢ < 0,7 sl lo a < 30.5 tn conditlle unctstratifiati practic niforme #1 orlzotale, p 4 | Pamtaturi corzive cu plsticitate medie: nisipurlargiloase, prafurl nlsipease-arglloase, avind ¢ < 1 $1 Ie> 05 tm conde unet sratiicali practic unitorme s1 orizontale 5 | Paminturt coezive cu plastictiate mare: argile mlsipoase, argile prifoate si argile, avind e < 1,1 gl Je> 0,5 tn conde unel stratiicalti practic unfarme §1 orizontale 6_| Roel stincoase sf semistincoase tn conaititle unet stratificait practic unilorme sf orizontale 7_| Orice combinatie intre stratiicaille preciaate la nr. ert. 1.8 |. # [ommutn ae provenens somes stat ogi, contd materi rants 8% 17 Stabilirea proliminari a dimensiunilor in plan ale fundafiei se face pe baza presiunil convenfionale (conform pet. 2), prin apreciere sau pe baza nor condifii tehnologice. 1.8 — Caloulul definitiv al terenului de fundare 18.1 Calculu} pe baza presiunilor convenfionale (conform pet. 2) se efectueazt in cazul inde- plinirii simultane a urmatoarelor conditii : — constructii obisnuite, nesensibile la tasiri, fri restriefii in exploatare; — terenuri de fundare’ bune. 1.8.2 Calculul la’starea limita de deformajii SLD (conform pet. 8), se efectueazi in“urmétos- rele situatii : a 18.2.1 Ca stare limit ultima a construetiei : @) in cazul tutnror constructiilor fundate pe terenuri dificile; 2) in cazul tuturor construcfiilor sensibile la tastini; ¢) in cazul constructiilor speciale, nesensibile la tasiri fundate pe orice tip de teren, ca exceptia rocilor stineoase ; 4) in situafiile ardtate la pet. 1.8.1, cind prin depiisirea presiunilor conventionale pe talpa fundafiilor si indeplinirea condifiilor caleulului la SLD, rezult o dimensionare ‘maf economic& a fundatiei.=3- : STAS 3300/2-85 Tea Ga stare lmith a exploatitii normale, In earulconstrucfilor cu restrioit in exploatare | famdate pe orice tip de teren. 18.3 Caloulul Ia starea limit’ de capacitate portant SLCP (conform pet. 4), se efectueaz’ tn urmitoarele situafii ‘a) pentra toate constructiile fundate pe terenuri diticile; 5) pentra toate construcfille fundate pe piminturi coezive saturate, supuse unor inedrckri aplicate rapid; 0) pentru construcfiile speciale fundate pe roci stincoase ; @) pentra toate tipurile de construct, cind fundafiile transmit inciretri orizontale importante (H > 0,1 V, in care H si V reprezint& componentele orizontal, respectiv vertical, ale inciretrii pe talpa’ fundatiei) ‘¢) pentru toate tipurile de construcfii, cind fundafiile sint asezate pe taluzuri sau in apro- plerea acestora. 1.8.4 In cazal construefiilor existente, In caro urmeazi si se modifice substanfial regimul de jhedreare (prin schimbarea destinafiei, supractajiri ete.) se efectueaz’ in mod obligatorin caleulul la stirile limit de deformatie si de capacitate portant’, 1.8.5 In cam construcfiilor fundate pe terenuri dificile, prevederile din proiect privind iimbundtitirea piminturilor (prin perni de pimint compactat, compactare de suprafaj% sau de ‘adincime, injectare etc.) se vor justifica prin efectuarea caleulului la starea limit& de deformafii ‘atit in ipoteza fundirii pe teren natural cit si in cea a fundirii pe teren imbundtafit. 1.9 Valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenului de fundare si gruparea acfiunilor in conformitate eu stirile limit posibile ale structurii in conluerare cu, terenul (etarea limit& ultima sau starea limit a exploatirii normale) se stabilese conform STAS 3300/1-85, {10 Caloulul terenalui de fandare conform prezentului standard se face in ipoteza variafiet plane (iniare) a presiunilor pe talpa fundafiei. OBSERVATIE — La caleull fundatilor propri-aie sf al construcllor tn ansamblu se pot admite gf alte Spotere de valate'a presunilo pe tala tundate. 1.11 fn cazuri speciale, proiectantul poate s& adopte gi alte metode de calcul al terenului de fandare decit cele menfionate in prezentul, standard, cu justificare tehnico-economicd, 1.12 Btapele caleulului terenului de fundare Galculul terenului de fundare in cazul fundarii directe, in conformitate cu prevederile prezentului standard, comport’ mai multe etape : ealculul preliminar (predimensionare) efec- fuat conform pet. 1.7, ineadrarea terenulni gi a construefiei in categoriile precizate la pet. 1.6 si caleulul definitiv care cuprinde verificiri de bazi si, dact este cazul, verificiri speciale. ‘Tn anexa A este dati, orientativ, o schem’ logic& a etapelor caloulului terenului de fun- dare in cazl fundirii directe. 113 Standarde conexe ‘Terminologia conform STAS 3950-81 si STAS 3300/1-85. Principiile generale de caleul conform STAS 3300/1-85 Clasifiedrile referitoare la plminturi conform STAS 1243-83. 2 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA PRESIUNILOR CONVEN 24 — La-caleulul preliminar sau definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conren- fionale trebuie ei se respecte condifiile : — Ia ineareari centrice Pet € Pens $1 Der S152 Deore = Ia inciredri ¢ = excontriciti{i dupt o singur’ directic : Per woe 1,2 Poowe {0 gruparea fundamental’ ; Pirmax Ly Peonw in gruparea special’ ; — excentricitiji dupi ambele direct : Pawar © Ist Peow in gruparea fundamental’; Piymax < 16 Peony in gruparea specialii in care Pen Par presiunea medic vertical pe talpa fundafiei provenit’ din inciredrile de aloul din gruparea fundamentalf, respectiv din gruparea special; presiunea conventional de caleul, determinat’ contorm anexei B. presiunea efectivis maxims pe talpa fundatiel proveniti. din inesrearile de calcul din gruparea findamentali, respectiv din grupurea special 2.2 — Pentrn piiminturi foarte compresibile stabilirea preliminard. a dimensiunilor fundatiei fe poate face pe baza valorilor Pye minime pentru clasa respeetiv’ de pimint, dur este obliga- torio vetificarea ulterioaré la stitile limita de deformatit si de capacitate portantt.STAS 3300/2-85 —4- In eaegi pinto fone compre ae cupid nipuro atau tpn | turile coezive ot Tr < 0,5 sau cu ¢ mai mare decit limitele superioare indicate in tabelil 17 la categoria respectiva. de’ pimint, 23.” Dimensiunile in plan ale fundatiilor se stabilese astfel ca rezultanta inedrediilor prove- nite din actiuni din grupari fandamentale si fie aplicata in cadrul simburelui central. Pentru situafiile in care in gruparea fundamental intervin solicitari orizontale importante, nepermanente, se admite ea rezultanta inelredrilor si se aplice in afara simburelui central eu condifia ea sectiu. nea activa a tilpii fundafiei si nu fie mai mies de 80% din aria total a acesteia. 3 CALCULUL TERENULUL DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIL 3.1 Prin calculul terenului de fundare la starea limit Tespectarea condifiilor: _ ‘A, <4, in cazul unei verificdri la starea limit’ ultim’ SLU; A, <4) im cazul unei verificdri la starea limit de exploatare normali SLEN de deformatii trebuie si se asigure in care A, deplasiiri sau deformatii posibile ale constructiei datorate tastirilor terenului de fun- dare, calculate eu ineareari din gruparea fundamental pentru SLU; A, aceeasi semnificatie ca si A,, calculate cu Ineére’ri din gruparea fundamental pentru SLEN ; 4, deplastri sau deformari de referin{S admise pentru structur’, stabilite de proiec- tantul strueturii; in lipsa unor valori stabilite de proiectant pot fi luate in eonsi- derare, orientativ, valorile specificate in anexa C pentru construcfii neadaptate in mod special in vederea, preludrii tasirilor neuniforme ; 4, deplasiri sau deformari admise din punct de vedere tehnologic, specificate de pro- iectantul tehnolog. 3.2 Calcuhul la starea limit’ de deformatie conform prezentului standard se face in. condi previzute la pet, B27. 3.2.1 Se consider’ cX deformatia suprafefei terenului de fundare coincide, in fiecare punct, eu deformafia tilpii de fundare, prin pstrarea permanent’ a contactului intre aceste doud clemente. 3.2.2 Sub actiunea inciredrilor verticale transmise de constructii’ si a altor supraincdreari (rambleuri, depozite de materiale etc.) se ia in considerare numai deplasarea pe vertical’ a terenului de fundare (tasarea). 3.2.3 Tayarea unui strat se consider’ compust din : — tasarea instantance, datorit& preponderent schimbarii instantanee de form’ sub volum constant, precum si deformafiei bruste de volum (reducerii volumului de goluri) in cazul pamin- turilor nesaturate — tasarea din consolidarea primani, datorit de goluri si disipirii excesului presitnii apei din pori; area din consolidarea secundari, eare se poate produce in anumite situatii prin deformarea lent a pimintului sub efort constant, dupa disiparea completa a presiunii in exees @ ape din_ por. Deformatiile terenului calculate conform prezentului standard reprezint& deformatii finale rezultate din suma tasirii instantance si a tasirii din consolidarea primar, In cazul in care este necesari evaluarea independent a acestor componente, ca si in situatiile in care apare posibii producerea unor tastri importante din consolidarea secundari, se folosese metode de calenl corespunzitoare. Oportunitatea calculului ovolufiei in timp a tasirii din consolidate primart se apre- ciazi in funetie de grosimea. straturilor coezive saturate (avind S, > 0,9) cuprinse in zona activa a fundatiei (definit& conform pet. 3.5), de posibilitatea de drenare a acestor straturi, de valorile coeficientului de consolidare ¢, (determinat conform STAS 8942/1-84) preeum $ de vitera de erestere a presivnii pe teren, in faza de executie si de exploatare a constructicl Tasirile din consolidare secundari pot apare numai la uncle piminturi coezive. Capa. citatea piminturilor de a suferi tasiri din consolidare secundar’ sub efortul transmis stratului de inctrcarile exterioare se apreciazd in functie de valoarea coeficientului de consolidare secun- dari ¢, (determinat conform STAS 8942/1-84), avind in vedere prevederile din tabelul 2 Tabehul 2 reducerii progresive in timp a volumului Compresibilitatea secundaré a pamfatulai Toarte wick edie foarte mareoo STAS 3300/2-85 3.2.4 Caleulul tastirilor probabile ale terenului de fundare se efectueazit in ipoteza compor ‘tirii terenului de fundare ca un mediu liniar deformabil 3.2.5 in caleulul tasiirilor probabile ale terenului de fandare trebuie mate in consideran influent. construetiilor invecimate ; = Supraineirearea terenului din imediata vecinitate a fundatiilor (umpluturi, plat- forme, depozite de materiale ete.) 3, 3.2.7 Carneteristicile geotehnice ale te SPAS 3300/1-85, Valorile de ealeul ®, © = 085, Aetitunile se iau in gruparea fundamentaki. wului se iau en valorile de calcul, stabilite conform ‘y so determin corespunziitor unui nivel de asigurare 3.3 Caleulul deformatiilor probabile ale terenului de fundare Pentima efeetmaren, caleulului trebuie indeplinite condifiile = pentru fundatii Ineireate centric Per © Pou pentrn fundatii inedreate excentrie : Par © Pyi Prior S12 Poe Pesan S Th Pot in care odie vertical pe talpa fundatici, proveniti din inedrcirile de calewl din gumparea fundamental Deram presiunen maxim verticald pe taipa fundatiei provenitd din inedieedrile: de ealeul din gruparea faudamentaki, in cazul exeentricitatit dup’ o sh direct veo Pesiunea inasints Vertical pe talpa fundatiel provenit% din inedredile de exleul Tin grupatea fundamentaki, in eval exeentriciti{ii dup& ambele directiis fesiunen corespuiitoare unei estinderi linitate a zonet plastice in terenul de rindare, ealealati conform pet. 3.3.1 tit sg inte My ta NebooNy) NPA pcm (Genes PBME osemg) seta ponder ret le fade kilos g suprasarcina de caleul Ja nivelul tilpii fundatiei, lateral fat de fundatie, in kilo- elie sae de cubs i llopaceals towsSTAS 3300/2-85 6 Tabelal 3 Demomirea terenulo’ de fundare m 1 | Bolovaniguri cx interspatile umplute eu nistp, pictrsuel 9f nisipurt ew exeeptia aisipurior fine si | [prions Tnscate sau wmnede (Sp < 0.8 | tons wns an tami = 029 {| Botan 5 ltr ew trate onpate co pina eoeive eu Te 0. Paminturl eoerive en fe > 0.5 Botovi 3) a 0 adineime 2 100 kPa), trebuie 33.2 In misurat’i de Ja talpa fundatic 8h se verifice relatia : ul fn care in cuprinsul zonei active (definiti conform pet apate un strat foarte compresibil (avind F et On = Phu in care efortul unitar vertical transinis de fandatie la cota 2, in dreptul centrului tipi fundatiet determinat conform pet. 3.7.1 (retatia 3), in kilopaseali ; presiumea geologies It cota =, in kilopaseali; de la pet. 3.3.1 pentra o fundatie con Pras Presitmea py ka cota 2, ealeulatd eu relat Venfionali de Kitime 2, fundat® pe stratul foarte eompresibil, in kilopaseali Latura Ba fundatiei convengionale se cateutear eu relajia B, in care b m-1T- STAS 3300/2-85 B latura mick a fundatici reale, in metri; T, latura mare a fundatiei reale, in metri; pe efortul unitar net medi pe talpa fundafici reale, ealeulat conform pet. 3.6, tn kilo- paseali. 3.4 Caraeteristicile do compresibilitate ale straturilor de pimint, eare intervin in caleulul Geformafiilor probabile ale terenului de fundare sint urmiitoarele + M'modulul de deformatie liniars, # (in kilopascali): = modulul de deformatie edometric, Mf (in kilopascali); = Coeticientul de deformatie lateral (cocficientul lui Poisson! v, 3.41 Pentru caleule definitive Ia constructiile incadrate in clascle de importanté 1 si UT conform STAS 10100j0-75) se reeomanda ca modulul de deformatie Tinian Fd se determine {eo teren prin increare cu plaea, In sondaje deschise sau in foraje, conform STAS 8942/5-84. 3.4.2 tn lipsa inceredilor corespunzitoare de teren, pentru calculul deformatiilor in faze Dieliminare de proiectare In constructille din clasele 1st T1, it gl pentru caleule definitive la eee etructiile din clasele IIT, TV si V, se admite utilizarea valorilor modulului de deformatie CGometrie determinat conform STAS 5942/1-84, corectate conform prevederilor de la pet. 3.4.5 3.4.8 Tn aceleagi conditii ca la pot. 3.4.2 se admite determinarea indirect a valorilor modu- Julai de deformatie liniard H, pe baza unor corelatii stabilite cu datele altor tipuri de ineerediri + pe teren (incereari presiometrice, penetrare statieS qi, im terenuri neeoezive, penetrarea dina mic). 3.4.4 fm cazul amplasamentelor cu stratificatie uniform’, daci se dispune de valori ale tasi- Habe efective masurate la construc{ii existente, modulul de deformatie liniard se poate stabili prin calcul invers, pe baza deformatiilor misurate ale stratarilor de plimint. Aceste valori ale Piidulului de deformatie # pot fi utilizate in caleulul tasirilor probabile ale unor construcfii proiectate, cu conditia verifiednii uniformititi earacteristicilor fieckrui strat prin sondaje exe- cutate pe amplasamentul fiecSrei noi constructit. tn conditiile specificate la pet. 3.4.2, modulul de deformatie liniar’ F se poate deter- pe baza valorilor modulului de deformafie edometric M, cu relatia: E=M,.M kPa in care M valoarea de calcul a modulului de deformatic edometric pentru stratul respeetiv, Geterminat% in intervalul de presiuni cuprinse intre presiiinea geologic’ existent Janivelul probei (o,,) $i presiunea medie ce apare in stratul comprimat in urma tnekr- efrii fundatiel (o,, + 07"), in kilopascali; “M, coulicient de corvofie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometric ta Socfiulul de deformatic liniars (determinat pe teren cu placa). Valoarea coeficion- Talui Af, se determing experimental ; in eazul In care nui se dispune de asemenea Gate, valorile Bf, c© pot adopta, orientativ, conform tabelului 5, Pentru piminturi prifoase §i avgiloase vind Zp'<0,5 sau'e > 1,10 dack nu se dispune de date experimentale, se poate accepta M, = 1. Tabelal 5 Tndicele porlor ¢ Denumizea piminturlor le ‘isipuri, (cu exeeptia nisipulut arios) = Nisip argos, pra nisi gilt nisipoast_| 0,00. .1,00 Peat, pat argios, aril prifoosi 0.78.4,00 0,50...0.78 ‘Argis, arghk grast 0,76...1,00 0,50. 0,75 3.4.6 tn lipsa unor valori determinate conform pet. 3.4.1 «++ 3.4.5 gi numai pentru evalua- Tea preliminara a deformatiilor terenului de fundare, se pot folosi valorile orientative ale modu- lului H precizate in STAS 3300/1-85.SAS 3300/2-85 —8 S47 Coeficiontul do deformatie laterali v poate fi adoptat eu valorile precizate tn tabelul 6. ‘Tabelul 6 Denumirea pimtnturilor y a Bolovintyurl i pietriyurt ‘Nisipari(Inclaslv nistpurtprifoase si nisipurl argi- loase) 0.30) ees) ot | Prat, praf argos, argituisipoast, argiik pritoasi | 0,35 [ish Prat argilos argiltnisipoast, arg pratoasi | 0.95 _| Argil, argité grast 0,42 3.5, fons activa in cuprinsul efreia se caiculeaz’ tasarea straturilor se limiteazi la adine gimes 2° sub talpa fundafiel, Ia care valoarea efortului unitar vertical s, datoret hakeeeal fundafiei (determminat conform pet. 3.7.1) devine mai mic decit 209, din puesiones geologic’ Oy Ia adineimea respectivi : < 0,2 o,, @) Pentru fundafiile avind in plan forma dreptunghiulari sau circulard, adincimea zonei faring % He Poate determina cu ajutorul graficelor din anexa D, in funclic de presiuues wets forma 51 litimea fundatiei. Bo dt sltuatia in care limita inferioari a zonet active, stabil conform pet. 3.5, rezultd in cuprinsul unui strat avind modulul de deformafie liniard mult mai redus, dent al strated sae rioarg, Sau, avind F < 5000 kPa, adincimea 2 se majoreazi prin includerea. acestul struc, sau pind la indeplinirea conditiei : OL ogy (2) pare un strat prac- Ge incoumpresibil (# > 100 000 kPa) gi exist siguranfa ef in eupriasul acestvia ‘pink In pds gimmea corespunzitoare atingerii condifiei (1)—nu apar orizonturi ‘mai compresibile, adinewen zonei active se limiteazi la suprafafa acestui stray, 8.6 Bfortul unitar net mediu p, pe talpa fundafiei se calculeazs cu relatiile : Pa=P~y- Dy kPa in care p= @ summa inedreirilor de calcul provenite din constructie, in gruparea fundamentals (conform pet. 3.3), in kilonewtoni ; A suprafafa in plan’a tipi fundatiei, in metri pitragi; Y greutatea volumick medie a pimintidui situat deasupra nivelului tal in kilonewtoni pe metru cub; D, adincimea de fundare, in metri, fundatiei, OBSERVATIE tn curul aropllor de fondare eu limi mart (B> 30 m) exgcutate tn teremusteoezive, eld eqetd posbiitates ca tundul sipaturlt si se unite dupa excavate, cfortl unitar net medians tage weedy Pam {Grd a comldera fect de dewcircare al grentA plmtatulal excavat. fn acest caz, pentru calcul tastrilr ta demmeniul de pres p< ¥-Dy. se pot alla valorie modulwiai de deformatic Hake deetroee Breen inate conform STAS a093/3-84 Se aimee tsane absoluts probabil a fundatiilor izolate san continue se calouleazd, in funcfie Ge dimensiunile in plan ale fundatiei si de condifiile de stratificatie Pe amplasament, in con- foupitate cu pet. 3.7.1 sau 3.7.2, finind seama gi de influenfa fundafiilor invecinate si & supra, incireérii terenului in veciniitatea fundatiei, conform pet. 3.7.3. Fe reaitSatea absolut probabil u fundatiilor, cu excephia cazurilor previkzute la pet, 3.7.2 se caleuleazk prin metoda insumarii pe straturi’ clementare, In acest caz pimiatul situat sub nivelul tAlpii de fundare se imparte in straturi ele- mentatv, pind la adineimea corespunziitoate limitei inferioare a zonel active; fiecare strat ole mentar se constituie din piimint omogen si trebuie si aibi grosimea mai mies dectt 0,4 By uu-9- STAS 3300/2-85 Pe yerticala centrului fundafiei, la limitele de separatie ale straturilor clementare, se caleuleasd eforturle uaitare verticale datorate ‘presiunii neto transmise de talpa fundafiel, cu latio: 6, = GP, KPO @) in care 2% coeficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundafiei, pentru pre- siuni uniform distribuite pe talp®, dat in tabelul 7, im functie de rapoartele 1/8 ai 2/B; ZL Jungimea fundatiei dreptunghiulate, in motri; B Vfimea fundafiei dreptunghiulare sau diametral fundafiei cireulare, in metris 2 adincimea planului de separatie al stratului clementar fat de nivelul tilpti funda- fiei, in metri; p, efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform pet. 3.6, in kilopaseali. ‘Tasarea absoluté probabili a fundafiei se calouleaz’ cu relafia : e109 5 em ro} in care f coeficient de corectie egal cu 0,85 oR efortul vertical mediu in stratul elementar i, caleulat cu relafia : et OH oft = EO kPa 2 off efortul unitar Ia limita superioar’, respectiv limita inferioars a stratului elementar 4, calculat eu relatia (3), in kilopascali ; 1, grosimea stratului elementar i, in metri; B, modulul de deformatio liniar& al stratului elementar i, in kilopaseali; numirul de straturi elementare cuprinse in limita zonei active, OBSERVATIL 1 Pentru fundatile deform speciald ta plan, a care dlstributa prelonllr pe talp se admite st se conldere inltormt, eforturile gy a Hite straturlor_clementare se pot determina conform prevederilo Ge i pet. 8.73.2. SEBS deo preety it ecu aon ln tro 6 etek mee ‘Tabetul 7 Fondaflt im forall de: [_____?_______Fendaittte tormi'des____ ae deepkunghl, eu saportal wtarlor 17 cue 2 T 3 T pio % + 7 0.0 41,00 41,00 1,00 02 0.95 0.98 4 0.76 0.80 8 0155 0,61 8 0.38 "0 0.20 2 0122 4 0.17 iy 0.13 ° 0:08 0 0.08 0 0.02 0 0,02 ° oot OBSERVATIE — Pentru valoriintermediare ale raponrtelor 100000 kPa), sau atunei eind fundatia are iifimes (sau dia, Thetrul) B > 10 m, iar stratul care constitnie zona activ’ se caracterizeaz4 prin valori # > 10000 KPa, tasarea absolut’. probabil a fundafiel se caleuleazt prin metoda stratului liniar defor- mabil de grosime finits,BAS 3300/2-85 — 10 — In acest caz tasarea absolut probabil a fundafiei se calculeazé cu relatia : 00 m-p,-B Sy Me — Ker (fa @—%) om ) fn care ‘m cooficient: de corectie prin care se fine seama de grosimea stratului deformabil #, dat in tabelul 8; Py efortul unitar net mediu pe talpa fundatiei, conform pet. 3.6, in kilopascali B Wtimea tilpii fundafiei dreptunghiulare, ‘sau diametral findafiel circulare, in met K,, K,-; coeficienti adimensionali dai in tabelul 9, stabilifi pentru nivelul inferior, respectiv superior al stratului i; E, modulul do deformatie liniaré » stratului i, in kilopascali; % Coeficiontul de deformafie laterals al stratului i, OBSERVATIE ~ Calcul asi se extinde supra zone active, care se taste in sraturt cu carat est go: tebe de deformabittate dstinete, tn eazuh im eave zona activa este consid dntrun ask amogen coe lent yy ae abiese mai penta adincmea #2 9, respectiy a nivel ipl fataabels oO Gale ful efestuindatse, des, pentru un Singur sta) ‘Tabet § 3.7.3 Tasarea suplimentaré a unui punct al unei fundafii, sub influenfa inekredrilor transinise de fundatiile invecinate si a suprainedredrii terenului in ‘vecinitatea fandatiei respectivo, se calouleaz& prin metoda insumarii pe straturi elementare (conform pet. 3.7.1), eforturile o, determinindu-se prin metoda punctelor de colf, iar in relajia (4) considerind coeficientul pe 3.7.3.1 Bfortul c, la adincimea ¢ a unui punet aflat pe verticala colfului unef supratete drept- unghiulare incireaté cu presiunea uniform distribuitd p,, se caleuleazi cu relatia : oy = GPa kPa 6) fn care & cocficientul de distributie al eforturilor verticale la colful suprafetei incdreate, care se ia conform tabelului 10 in functie de rapoartele L/B si 2/B; Z tungimea suprafetei incdreate, in metri; B lijimea supratetei incireate, in metri; # adincimea punctului considerat, fati de nivelul de aplicare a incliredrii, in metri; Ps presiunea uniform distribuiti ‘pe suprafata inelreaté, in kilopascali. Tabetat 9 ‘Fandalit i Tord Ge Greplonghi ex taportal aturior L/h >10 2B 1 18 2 a 5 (isnt continae) ___ x — [| 0.0 0.000 | 0,000 | 0,000 |- 0,000 6,000 ot 0080 | 01050 | 080 |” oso °: 03 o'to0 too | B:t00, 100 04 O53 oso | 0150 | ort80 150 3 os 0:20 | 0:20 | 0/200 | 0:200, 0.208 os 0.250 | 0,250 | - 0,250 | 0,250 0.280 oe 6:30 | 0300 0:300, ott id oom | ran 01349, 0°30 oe O30 | sar 307 ona oo vee | tans ers 05462 1.0 osm, | 0.404 o.stt um oan | ogee 7560 12 oa | O:3ot 80s 13 o's | 0.300 0,604 0.648 Ef error | oleae se | Svea—u— STAS 3300/2-85 . Tabelul 6 (continuare) Fundafit in formi de dreptunght eu raportel laturilor UB > 10 2B | “Ge cere 1 18. 2 3 8 | ceandagn ‘continae) 0.625 0,055 0.047 0,068 oes 0708, 0,722 0.737 O75 0.764 0.718 0.787 0,708 0,808 olats 0.827 0,838 01543 0,850 0.887 0.883 0,869 01897 0.918 0,085 ‘Observatic: Pentru valor! Intermediare ale rapoartelor =/D gl L/B se adiite nterpolarea liniard a ‘alorilor coeflcientulul K, Tabelul 10 andati im form de dreptungil eu rapertul aturlor 17 T 2 [ 3 Bio = 0.0 0.2500 asm | oo os ouaint opie Ou 34e2 os 3430 oe re oe | came 0.299 ora oe | ote 0:06 o:zan2 1 ociaee 0,334 ocam8 mo | ouisie tiga | nae ia octeat onan aae0 ue octss2 0.4367 oot 20 octane ootsta ousae aio Score cceez0 thane? oo roacs o0758 Fa scons one a0 wou | oc ote | (Obsernafie: Pentru valor intermediare ale rapoartelor +/B si /B se admlte interpotarea Uinlaré a vaorilor 3.7.3.2 Prin suprapunerea efectelor se poate determina efortul o, pe verticala unui punet P sub o fundatie aflatx ln o distan{% oarecare de o suprafa{% dreptunghiularé ABCD, inelircat& cu o presiune uniform distribuit’ p, (fig. 1) : (ca + Gea — eg Mea) KPa a) in care aq, cooficientul de distribufie al eforturilor pentra dreptunghiul AEPG ; a, idem, pentru dreptunghiul GPED ; .« STAS 3300/2-85 —2e 3 idem, pentru dreptunghiul BEPH; idem, pentru dreptunghiul HPFC. OBSERVATIE ~ Pentru fundatitle de forma spectall tn plan, la care distributla prestunilor pe talpd se admite Sse considere uniform, eforturile og pe verticala diferitlot puncte ale fundatiel se pol determing co apse ‘metodet punetelor de coli, prin aproximarea formel reale a fundafiel eu un numér de suprafefe dreplungaiowes St suprapunerea efectelor Fig. 1 3.7.4 Caleulul tasirilor absolute probabile ale diferitelor puncte situate sub constructii fle- xibile (rezervoare metalice, rambleuri ete.) se efectueaz’ numai prin metoda insumarii pe stra- turi clementare (indiferent de litimea constructiei gi de caracteristicile straturilor situate In limita zonei active), considerindu-se in relafia (4) valoarea coeficientului B = 1, iar on calculat pe verticala punctului respoctiv. 3.8, Tasarea medie probabil’ a constructici so calculeaz’ efectuind media aritmetic’ a tasirilor absolute probabile a cel pujin 3 fundafii izolate ale constructi Cu eit suprafata constructici este mai mare, cu atit numarul valorilor tasiirilor absolute probabile pe baza clirora se calculeaz% tasarea medie trebuie si fie mai mare. 28 un Pangea Tlativi probabilf se calulenai ca diferonta inte tasiile absolute probabile 8 dow fundafii invecmate, raportatii 1a distan{a intre ele Iuind in considerare cea mai defa. Vorabili situafie de incireare, 3.10 Inclinarea probabilié a unei fundafii 8.10.1 Inclinarea probabil a unci fundafii ri determin’ cu relatille (8) si (9). Inclinarea longitudinal’ : ide, dreptunghiulare, inclircat: excentric, se tg = @) Inclinarea transversali : Neg 6, = K, ‘ hn (BRP (9) fn care YN increarea vertical’ de caloul co solicit excentric fundafia, in kilonewtoni; 4 excontricitatea punctului de aplicare a forjei N m&surat& din central tilpii drept ‘unghiulate, paralel eu Iatura mare, in metri; ¢: excentricitatea punctului de aplieare a forfei V, misuraté din centrul tilpii Greptunghiulare paralel cu latura mie’, in metri Eu; %m valorile medii ale modulului de deformatie liniard, tn kilopaseali si respectiv a coeficientului de deformare laterali, pentru intreaga zon’ activi; Ky K, cocficionti adimensionali determinafi in functie de raportul laturilor Z/B, dup& ‘graficele din fig. 2; Z, B lungimea, respectiv litimea t8lpii funda{ie, in metri, Ky Ba — ” 20 46 L L BSF O8 TED Wag Fig. 2—13- STAS 3300/2-85 3.102 Inctinarea probabil a unei fundafii rigide, circular, inetireat& excentric se determink ou relatia : SL — vA) Wee gg =e 10) ie ann a0) fn care LW, Bq, %q conform pet. 3.10.1; e excentricitatea punctului de aplicare a forfei W misurat’ din centru, in metri , raza fundatiei, in metri OBSERVATIE — Inclinarea unei undatiiavind ta plan formd poligonald se caleuleazA eu aceeasl relatie, cons Gertnd ara egal cu: 1m care ‘A este suprafata poligonals, in metrt patra x 3.10.3. Inclinarea probabil a unei fundafii continue de Isfime B, inekreat& exeentrie se deter- min’ cu formula : tgo = OA ay in care 1, Bq %m)B conform pet. 8.10.13 @ ‘croentricitates punctului de aplicatie a forfei WV, misuratt fai de axa Jongitudinalé a tilpii continue, in metri. 9.104 fnelinarea probabil a fundafiilor, produs% in urma influenfei fundafiilor vecine, se calouleazé ou Telatia : aM = sau tg tg0 B in care 4% % tasirile absolute probabile pentru verticalele fiecSrei margini 4 fundatiei, caleu- late conform pet. 3.7.3, in centimet B,L dimensiunea fundatici ‘luati in considerare, in direcfia inclinirii, in centimetri. 3.1 Incovoierea relativi: probabil a fundatiei se determin’ cu relagia : 2a — 1 — 8 j at in care 4, Sy tastivile absolute probabile ale capetelor portiu fn_centimetri ; #4 tasarea absolut& probabilé maxima sau minimi pentru portiunea respectivl a fundatiei, in centimetri; 1 distanta intre punctele avind tasiirile probabile 6, gi s., in centimetri Imeovoiate care se analizeazi, 4 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE PORTANTA 4.1 Prin caleulul terenului la starea limit de capacitate portant’ trebuie si se asigure respectarea conditiet : Q< mR fn care @ inctrearea de calcul asupra terenului de fundare provenit din actiunile din grupé- Tile speciale; aceasta poate fi de natura unei presiuni efective, forfi de alunecare, moment de rasturnare ete. R capacitatea portanté de calcul a terenului de fundaro; aceasta poate fi de natura tunel presiuni critice, rezistente de forfecare, moment’ de stabilitate ete m coeficient al conditiilor de Iuetw, 4.1.1 _Valoarea capacitifii portante de calcul corespunziitoare tipului de solicitare a terenului de fundare, se poate determina prin calcul in functie de inedrearea si dimensiunile fundatiei,STAS 3300/2-85 -u- de rigiditatea structurii de rezistent precum si de stratificapia si natura terenului de fundare, sau prin incere&ri pe teren, in condifii care s& modeleze comportarea ansamblului constructie. icile geotehnice y*, ©* gi ct se introdue cu valorile de calcul corespunzi- toare unui nivel de asigurare « >0,85, conform STAS 3300/1-85. La determinarea valorilor O* si ct trebuie s% so tin’ seama de starea terenului de fundare gi gi de viteza de aplicare a inciredrilor pe teren, conform STAS 3300/1-85. 4.2 in cazul fundatiilor directe cu talpa orizontali, se recomanda verificarea capacitifil portante ew relatia : Pig < Me Dey KPa (a2) fn care LB V compynenta vertical a rezultantei inedretrii de calcul provenité din gruparea spe- cial, in kilonewtoni ; 4’, BY dimensiunile reduse ale t&lpii fundatiei, determinate cu relatiile : D=L-26 B=B-24 Z,B langimea, respectiv lijimen t&lpii fundafiei, in metri; yf excentricititile rezultantei ineretrii de calcul faj% de axa transversal respeotiv axa longitudinal’ a fundafiei, in metri; 1m, coeficient al condifiilor de Iucra egal eu 0,9; Per presitnea critic’ calculati conform pet. 4.2.1 sau 4.2.2, in kilopascali, 4.2.1, Cind rezultanta inetiretirii de calcul prezinti 0 inclinare faf& de vertical mai mic! de 5° fi in condifiile unei stratificapii aproximativ orizontale, presiunea eritied se poate calcul” on relafia Por = BI Nyt hy +O Nei hy Oh Ne, kPa (aay fn care ‘7* groutatea volumict de calcul a straturilor de pimint de sub talpa fundafiei, in kilo- newtoni pe metru cub ; B’ Wejimea redusi a tilpii fundatiei, in metri; My No W. cocficienti de capacitate portantii care depind de valoarea de caleul a unghiului do frecare interioar’, O* al straturilor de piimint de sub talpa fundatiei, conform tabe Jului 11; ] suprasarcina do caloul care actioneazt la nivelul tailpii fundafiet, lateral fata de fundatie, in Kilopaseali; o* valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pimint de sub talpa fundafici, in Kilo- pascali 5 der Poy Ye Coeficienti do forma ai t&lpii fundafiei, conform tabelului 12, 4.2.1.1 In cazul prezen{ei sub fundatie a unei stratificatii in care caracteristicile de rezistentis la forfecare O* si c* nu variazi ou mai mult de 50% fata de valorile medii se pot adopta, pen- tru calculul capacitaii portante valori O*, o* gi y* ca medii ponderate cu contributia fleck. rai strat. 42.12 Grosimea volumului de pimint de sub fundafic, ale c&rui caracteristici geotehnice ©*, of si y* intervin in stabilirea presiunii critice, p.,, 8e poate determina cu relatia t=B-f() m in care: + grosimea volumului de pimint de determinat, in metri; B_ itimea fundafiel, in metri; A@*) coeficient adimensional in functie de unghiul de frecare interioari al stratului do pimint in contact cu talpa fundafiei conform tabelului 13. |—w STAS 3300/2-58, Besgasgy Forma fundatiel de a = centiay 10 40 = Sepa Dee oa ttogzm | 14mm a — Patra, core 8 ‘Tabelal 13 o 10) o 0,70 Es 0.75 10 080 1 oss 2 ol ae 1,00 ar 10 a5 1.30 w 10 a 2.20 4.2.1.3 tn cazul in care in cuprinsul zonei active la o adincime 2 misuratii de la talpa funda- jiei apare un strat mai slab, avind rezistenta la forfecare sub 50% din valoarea rezistentei 1a forfecare a straturilor euperioare, se va verifica capacitatea portant a acestui_ strat ca si cind fundatia dati s-ar rezema direct pe stratul slab transmitindu-i o presiune efectiv’ egal ca presiunea vertical la cota x provenit’ din ine%rearea reali aplicati la cota de fundare, 42.1.4 In condifiile in care nivelul apei subterane se giseste deasupra cotei de fundare sau in cuprinsul zonei de pimint dintre talpa fundatiei si adincimea ¢ determinat& la pet. 4.2.1. trebuie si so fin’ seama de reducerea greutitii volumice a piimintului prin efectul submersiri 42.1.5 Hxcentricitafile maxime admise pentru rezultantele inciredrilor din grupiri speciale ttebuie si fie limitate astfel incit. sectiuniea activa a suprafefei t&lpii fundafiei s% se extind’ cel putin pina in dreptul centrului de greutate al acest ‘La fundafiile dreptunghiulare trebuie sii se urmireascd respectarea condijiei : a a 1 fy Gh Lo! BY 9 in care x @ D§iB conform pet. 4.2. La fundafiile cireulare trebuie si se urmireased respectarea condifiei : er < 0,59 | in care raza fundatiei, in metri; @ excentricitatea rezultantei inciretiilor de calcul, in metri,BTAS 3300/2-85 — 16 — 2 tn cazul in care inclinatea rezultantel inciretirilor de caloul fafa de vertical depigeste 5° (H > 0,1 V) la, caloulul capacit&fii portante a terenului, trebuie sf so tind seama de tneli- narea incireirii. In anexa E se indick relafiile de calcul recomandate pentra unele situafii particulare ale acestui caz. 43 fn cazul in care este posibili deplasarea fundatiei sub actiunea componentei inodrodirii paralel cu planul t&lpii trebuie 8% so fact verificarea la alunecare cu relatia : Tem: pens kN in care: ¥, Tcomponenta normals, respectiv paralel& ou planul tAlpii a rezultantei tnokredtrilor de calcul la nivelul tilpii fundatici, in kilonewtoni ; m, coeficientul condifiilor de tucra egal’ cu 0,8; bh oveficientul de freeare pe talpa fundatiei. Cooticientul de frecare se determing prin tneerediri de teren sau de laborator. fn lipsa unor rezultate experimentale se pot adopta valorile din tabelul 14, Tenet 14 enanizes pint |» Argte 028 < te < 08 20 whe: —; 05 < fo < 075 os Jo > 078 ‘Argilensipoase,nstpuetaralonse gt 0.30 pmtntart pritoase Nistput fine | 0.40 | Nisipurt maloett st mart 0.45 Pietruet sf boloviniyur 0.50 ‘Terenurtstincoare 0.60 4.4 In cazul construcfillor fundate pe un teren cu inclintti pronunfate sau pe o platformd, situati in apropierea unui versant sau taluz, trebuie si se verifice atit stabilitatea localé a funda- iei elt 1 stabilitatea general a ansamblului teren-constructie. ‘Daci terenul este constituit din straturi de pimint aproximativ orizontale, avind carac- teristicile de rezistent Ia forfecare pujin diferentiate, se recomands verificarea stabilitatii gene. rale pe suprafefe circular-cilindrice de alunecare, respectindu-se relatia : M, 20%) m8 arg oistpoas, arg prioae, arly arta ras 4) tn carul tn care datorita paratntulut nu este postbilé prelevarea de probe uetulburate, stebilirea consistent se poate face pe baza penetraril dinamice in fora) sau a penetsinl statice, ») La piminturt coczive avind valor intermediare ale ndleelut porilor e# indielul de consstentl Ic, se admite Interpolarea linlaré a valoril prestunil convenfionaie de ealeul dupa Josie succetv.EONS — 1 STAS 3300/2-85 Tadelot 18 [Pamtaturinisipease | Nisipurt pritoase, jl zaurl (cu exceptia | pamintuel coczive, Iisipurtor pritoase) | ""cenust ete, ‘avind's ‘avin: Denumires terenulul de fundare vind SP <05 [sos | cos |soe Beane, KPa Umptaturi | Umpluturt din piminturt omogene reallznte compactate| 250 | 200 | 180 | 160 tn mod organlzat (perne, ramble) Deporite omogene rezultate tn urma feompactate contra-| 250 | 200 | 180 | 150 lunor activitaft slstematice de. dep | lat ‘here de piminturt st reridurt miners Tere rnecompactate, dar} 180 | 150 | 120 | 100 vind 0 veehlime de ‘epunere de mint um dol sn @) Umplaturt cu continut de materiiargunee mal mie de 5%. 8) Pentru vatori 0,5 corecfia de adineime, in kilopascali. B21 Corectia de kitime pentru B < 5m se determini eu relatia : Ca = Peone Hy (B—1) kPa in care EK, coeticient, care este : — pentru plminturi necoezive (eu excepfia nisipurilor prifoase), K, 0,1 ‘pentru nisipuri prifoase si piminturi coezive K, = 0,055 B times fundapiei, in metri. Pentru B> 5 m corectia de: lifime este : 0,4 Pane pentru piminturi necoezive, cu excepfia nisipurilor prifoase ; 0,2 Peep Pentru nisipuri priifoase gi piminturi coezive. B22 Corectia de adincime se determin’ ou relafiil = pentru D,<2 m: = D2 kPa — pentru Dy> 2 m: Cy = Ky ¥ (D;—2) kPa 1m caro: D, adincimea de fundare, in motri E, cooticient conform tabelului 19; ¥ greutatea volumici de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tilpii fundafici (caloulati ea medie ponderati cu grosimea straturilor), in kilonewtoni pe metra cub,STAS 3300/2-85 = 22 — B23 Tabelul 10 Denumirea piminturlor Paminturl necoezive, cu exceptia nisiporllor pritoase Nisipurl pelfonse g1 paminturt eoezive ea plastcitate edust sf miflocle Pamutnturl coezive cu plastiitate mare s foarte mare La constructiile eu subsol se adopt corecfia'de adincime corespunztoare celei mai mi dintre valorile Dy §i D; fn care D, adincimea de fundare miisurati de Ja cota terenului sistematizat, Ia exteriorul zidu- Tui de subsol; Dat ’ q suprainelircarea permanent aplicati In nivelul tilpii fundafiei in partea interioar’ a zidului de subsol, in kilopaseali y greutatea volumici de calcul a straturilor situate deasupra tilpii fundafiei (ealeu- Inti ca medic ponderati cu grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol, in kilonewtoni pe metru cub.= 23 — STAS 3300/2-85 ANEXA € VALORI ORIENTATIVE. ALE DEPLASARILOR SAU DEFORMATHLOR ADMISE. PENTRU CONSTRUCTIT NEADAPTATE IN MOD SPECIAL LA TASARI beta! 20 Deplasint sau deformati orentative admisiite ale funda itor Deformatil Deplasiri (Les) “Tiput consteuctie! Wvatca| tonne ‘Tiput detormatiet —[re-ad=| Tipu deplasiri | admish, ‘mis em 1 | Constmuctis civite i industriale eu struetura ide reristentS In eadee 2) Cadre din Beton armat fSr& urmphuturd de tasare absolut ‘ilrie saw. panoue! tasare relates 0.000] maxtnd, Sine 8 2) Cadre metalice 80% umplutwrs de zidérie | tasare relativa 0004] tasare absotuta | 12 si panour nl mast us 19) Cadre din beton ormat et umplaturd de | tasnze relativt 0,001] tasare absotuta | 8 rire rasta, Maas 4) Castro metalice ew wmplatued de zidieic | tasare relativa 0,002] tasare abeotuts | 12 ‘si pane wf ames, as | ‘2 | Constructittn swuctura cérors nu pareforturi | tasare relativa 6.008] tasnre absotuts | 15 fsuplimentare datoritSTasiellor neuniforme asi see FV Gonstruetti multitajate et ridurl portante ‘ain 4). panourt mae - tncovulere reatiss, f [0.0007] tasare medic, sw | 1 2) aidarie din Mecurl sau ebraMia’, Kt ar mre " Incovolere relativé, f | 0.001) tosare mele, tm |_ 10 ©) Aisle in blocuri sq eesimid arma a centr armate Incovolere relativi. f [0.0012 tasare medic, sw_|_19 4) independent de materiatut ridurilor |) tmelinare transyersiti tf] 0,005] - 4 | Construct inatte, riglde 4) Silomurl ain beton armat thenulelevatogeelor sl grape de ‘elute shit turnate monolt $l reared pe seclagt radice continue Ietinarea longitudinal | 0,008) tasare fou transversal, 140 Iumnut clevatorelor sf grpurile de ec- Tue sint ain beton armat prefabrieat | tnetinarea tongitudinats | 0,003} tasare meats, ti | 20 Slrearemi pe ncelag mdr eontinun | sou transceralis t0 Curmul clevatoarslor rezomat pe tn ra | incline transversal, tg] 0.009) tasare medic, sa | 29 iter independent incinare longitndinta, 148) 0.004] tasaee mets, ty | 25 — grupuri dle celule turmate menolit re- | tnetisare longitudinal sau! 0.008) tasare medic, ty | 40 Femate pe un rider Independent | transversal, tg) - = graputi de cehule din Beton srimat pe: fnbricat. resemate pe un radier inde- | inelinare Longitudinal so} 0,008) tasare medic, sy | 0 pendent Aransversali, (0 2) Cosi de fm ew inillimon 1 1300 fnctinare, tg 0 8.005] tasane mele, se | 19017200 ‘ncinare, ts | 2] tasare meate, sy | 39 aur 2 1300 m9 Inetinare, ta 0 1 | tasare medic, sm | 20 1-300 Icinare, tn medic, sq | 10 6) alte construct Inalte, rie cu snaitine print la 100m Inelinate, 4g 0,004} thaare matics sy | 20 11 te metSTAS 3300/2-85 = 34 ANEXA D GRAFICE PED TRU DETBRMINAREA ZONBI ACTIVE, DA Pentru fundagii cu forma in plan dreptunghiularg, adineimea zonei active se dete folosind graficele din fig. 3, 4 si 5 astfel L se calewtenzi raportul laturilor mn =; po 2-4 corespunzitor raportului fn, Htimii fundagier 2 si efortului unitar net mediu pe talpi py, se determin’ in fig. 3 cocticientul, Ks ~ in funetie de adincimea de fandare D; si de Wiimea J a fundatiei, se determink in fig. 4 corwctia, AK? — in funefie de valoaren medic a greutitit volumi c lifimea fundafiei, se determin in fig. 3 coe se determing adi a» terenului de fundare Yo gi ‘entul de corectie ¢ ; ea zonei active eu relatia a =o (KR FAK) Bm in care # este Hiyimen fundatiei, in metri. D2 Pentra funds ul conform jc ile de formé circular in plan, eu diametrul dy adineimea zonei active se DL considerind + baa D3_—_In earl aparitie’ in cuprinsul zonci active. detaminatd eonferm pet. Da gD mor straturi putemiic compresibile (avind “KB < 3000" kPa) sat, practic ieampresibile (B > 100 000 kPa), se va tine seama de prevederite de Ia pet 25.1 31 pet, 3.32, Keo 7 fs | i j - 50 Wo 150 200 230 300 350 400 450 500 pinPal Fig. 2= 25 SPAS 3300/2-85 aK (Corectie de adincime AK™. +024 T | rr ry a aT Fig 4STAS 8300/2-85 = 26 — ANEXA E RELATI RECOMANDATE PENTRU CALCULUL PRESIUNII CRITIOE (CAZUL REZUL- TANTEI tNCLINATE FATA DE VERTICALA) EA Im cazul in care inclinarea rezultantei Inc&rodrilor de caleul fafi de verticalk 3 > 5% talpa fandafiei este orizontals si cind stratificatia terenului este aproximativ orizontall, presiu- nea critic’ se poate calcula cu relatia: fy ety gy sig Ny Dyed, kPa in care: 1G; Nyy Ney Ney dry Dey Be OW semnnificafiile de la pet. 4.3.1 ny ig, ig sint coeficienti datorafi inclindrii rezultantei care se stabilesc in conformitate ‘eu prevederile pet. B.2 si B3. E.2. fn cazul in care rezultanta actioneaz’ in planul axei pineipale a tilpii fundatiei, valorile coeficienfilor iy, iy f, se iau din graticele corespunzitoare din fig. 6, in care O* este valoarea de calcul a unghiului de frecare interioard al stratului de fandare, iar tg} = H/V (H fiind com- ponenta orizontals a inciiredrii de calcul, V fiind componenta verticals a inekrearii de ealenl ‘pe talpa fundatiel). f f 1.0) ue et. “ 08) = 0.7: Os a 0 es o. 2 2 ol o 001 a3 207. 91 OF a3 “OS 091 Of 03 O05 G7 t98 /go" tg5/tgo" tg B/ige® Fig. 6 38 Tn cazul in care planul vertical ce confine rezultanta inedrciirilor de calcul face un unghi % 0 cu axa principal’ a tilpii fundajiei (fig. 7) coeficienfii de inclinare se caleuleaz’ cu a (wy tn care H — componenta orizontalé a incdredrii de calcul, in kilonewtoni; H,, fora orizontalé critie’, dedusii eu relafia : Hy, = Ven + BLO, aN i | |=o STAS 3300/2-85 VY componenta verticals a incircirii de calcul, in kilonewtoni ; 4 eoeficientul de frecare pe talpa fundafiei (se poate lua din tabelul 14); 'B', L/ dimensiunile reduse ale tilpli fundatiei, determinate conform pet. 4.2, in metri; ©," adeciunea tXipii fundafiei pe teren, care trebuie determinath experimental, fa kilo- pascali ; + Puloarea de calcul a unghiului de frecare interioar’ al stratului de fundare; W. coeficient de capacitate portant’, conform pet. 4.2.1; ‘m — coeficient caleulat cu relafia: m= mz, + cost 8 + mg + sin L B & 24k m ata m + = B 1a 14 +3 tT LB lungimea, respectiv Wgimea fundafiei, in metri. A et