Professional Documents
Culture Documents
executare de catre alte persoane sau organe dect executorii judectoreti, cu excepia
cazurilor prevzute de lege.
5. Rolul statului n executarea silit. Statul este obligat s asigure, prin agenii si,
executarea n mod prompt i efectiv a hotarrilor judecatoreti i a altor titluri executorii, iar,
n caz de refuz, cei vtmai au dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit.
6. Rolul activ al executorului judecatoresc. n tot cursul executarii, executorul judecatoresc
este obligat s aib rol activ, struind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea
integrala si cu celeritate a obligaiei prevzute n titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor
legii, a drepturilor prilor i ale altor persoane interesate. Dac socotete c este n interesul
executrii, executorul judecatoresc i va cere debitorului, n condiiile legii, lmuriri n scris n
legtur cu veniturile i bunurile sale, inclusiv cele aflate n proprietate comuna pe cote-pri
sau n devlmaie, asupra carora se poate efectua executarea, cu artarea locului unde se afl
acestea, precum i pentru a-l determina s execute de bunavoie obligatia sa, aratndu-i
consecinele la care s-ar expune n cazul continurii executarii silite. n toate cazurile,
debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum i
darea cu rea-credin de informaii incomplete atrag rspunderea acestuia pentru toate
prejudiciile cauzate, precum i aplicarea unei amenzi judiciare n cuantum de la 100 la 1000
lei. Amenda se aplic de ctre preedintele instanei de executare, la cererea executorului, prin
ncheiere executoriu, care se comunic debitorului. mpotriva ncheierii debitorul obligat la
amend poate face numai cerere de reexaminare, solicitnd motivat s se revin asupra
amenzii sau s se dispun reducerea ei. Cererea de reexaminare se face n termen de 15 zile de
la data comunicrii ncheierii i se judec cu citarea prilor, prin ncheiere dat n camera de
consiliu, de un alt complet din cadrul instanei de executare.
7. Obligatiile susceptibile de executare silita. Pot fi executate silit obligaiile al cror obiect
const n plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinei acestuia, desfiinarea unei
construcii, a unei plantaii ori a altei lucrri, ncredinarea minorului, stabilirea locuinei i
vizitarea acestuia sau n luarea unei alte msuri stabilite prin titlul executoriu.
n cazul n care prin titlul executoriu au fost acordate dobnzi, penalitati sau alte sume,
fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc,
potrivit legii. Dac prin titlul executoriu nu au fost acordate dobnzi, penaliti sau alte
asemenea sume care s poat fi astfel stabilite, executorul judecatoresc, la cererea
creditorului, poate actualiza valoarea obligaiei principale stabilite n bani, indiferent de
izvorul ei. n cazul n care titlul executoriu nu conine niciun asemenea criteriu, executorul
judecatoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare n funcie de rata inflaiei,
calculat de la data cnd hotarrea judecatoreasca a devenit executorie sau, n cazul celorlalte
titluri executorii, de la data cnd creanta a devenit exigibil i pn la data plii efective a
obligaiei cuprinse n oricare dintre aceste titluri. Pentru sumele astfel stabilite, ncheierea
executorului judectoresc este titlu executoriu.
8. Veniturile si bunurile supuse executarii. Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse
executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai n masura necesara pentru
realizarea drepturilor creditorilor. Bunurile supuse unui regim special de circulatie pot fi
urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
9. ntelegeri privind efectuarea executrii. n tot cursul executarii silite, sub supravegherea
executorului judecatoresc, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, n
total sau n parte, numai asupra veniturilor banesti sau altor bunuri ale debitorului, ca
2
vnzarea bunurilor supuse urmaririi sa se faca prin buna nvoiala sau ca plata obligaiei s se
faca n alt mod admis de lege.
10. Domeniu de aplicare. Executarea silita poate fi pornita mpotriva oricarei persoane fizice
sau persoane juridice, de drept public sau de drept privat, cu exceptia acelora care beneficiaza,
n conditiile legii, de imunitate de executare. Dispozitiile referitoare la executarea silit
cuprinse n cartea a V-a a Codului de procedur civil constituie dreptul comun n materie de
executare silita, indiferent de izvorul sau de natura obligatiilor cuprinse n titlul executoriu ori
de calitatea juridica a partilor.
I.2. Titlul executoriu
1. Temeiul executarii silite
2. Hotarrile executorii
3. Hotarrile definitive
4. Hotarrile arbitrale si alte hotarri ale organelor cu atributii jurisdictionale
5. Titlurile executorii europene
6. Executarea hotarrilor supuse controlului instantelor judecatoresti
7. Alte titluri executorii
8. nscrisurile autentice notariale
9. Titlurile de credit
10. Refuzul eliberarii titlului executoriu
11. Desfiintarea titlului executoriu
1. Temeiul executarii silite. Executarea silita se poate efectua numai n temeiul unui titlu
executoriu. Constituie titluri executorii:
- hotarrile executorii;
- hotarrile definitive,
- orice alte hotarri sau nscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse n executare.
2. Hotarrile executorii. Sunt hotarri executorii:
1. hotarrile date n apel, daca prin lege nu se prevede altfel;
2. hotarrile date n prima instanta, fara drept de apel, ori cele n legatura cu care partile au
convenit sa exercite direct recursul, potrivit art. 459 alin. (2) CPC.
conditiile legii, compensatia legala dintre creanta prevazuta n titlul a carui executare s-a cerut
mpotriva sa si creanta pe care el o opune pe baza unui alt titlu executoriu.
4. Obligatiile partilor. Creditorul este obligat sa acorde executorului judecatoresc, la cererea
acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la ndeplinire, n bune conditii, a executarii silite,
punndu-i la dispozitie si mijloacele necesare n acest scop. El este obligat sa avanseze
cheltuielile necesare ndeplinirii actelor de executare, potrivit dispozitiilor luate de executor.
Debitorul este obligat, sub sanciunea aplicrii unei amenzi judiciare de ctre instana de
executare cu un cuantum cuprins ntre 100 i 1000 lei, conform art. 188 alin. (2) CPC, sa
declare, la cererea executorului, toate bunurile sale, mobile si imobile, inclusiv cele aflate n
proprietate comuna pe cote-parti sau n devalmasie, cu aratarea locului n care acestea se afla,
precum si toate veniturile sale, curente sau periodice.
Debitorul ale carui bunuri au fost deja sechestrate este tinut sa aduca la cunostinta
executorului care sechestreaza aceleasi bunuri existenta sechestrului anterior si identitatea
organului de executare care l-a aplicat, prednd executorului o copie a procesului-verbal de
sechestru.
5. Tertii garanti. Creditorul, n conditiile legii, poate urmari, n limita creantei si a
accesoriilor acesteia, concomitent sau, dupa caz, separat, si bunurile tertilor care au garantat
plata datoriilor debitorului. n acest caz, dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile
debitorului se aplica n mod corespunzator si tertilor garanti, n afara de cazul n care prin lege
se dispune altfel. Cnd se urmareste numai tertul fidejusor ori garant ipotecar, toate actele de
executare vor fi comunicate n acelasi timp si debitorului principal, care va fi introdus din
oficiu n procedura de urmarire silita.
6. Creditorii intervenienti. Orice creditor al debitorului poate, n conditiile art. 689 si urm.
CPC, sa intervina n procedura de executare silita aflata n curs pna la data fixarii de catre
executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar dupa
depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, poate sa participe la distribuirea
acestor sume, potrivit dispozitiilor art. 863 si urm. CPC.
7. Tertii. Orice terta persoana vatamata printr-un act de executare silita poate solicita
desfiintarea acestuia sau, dupa caz, ncetarea executarii silite nsesi, numai pe calea
contestatiei la executare, daca prin lege nu se dispune altfel.
8. Instanta de executare. Instanta de executare este judecatoria n circumscriptia careia se
afla biroul executorului judecatoresc care face executarea, n afara cazurilor n care legea
dispune altfel. Instanta de executare solutioneaza cererile de ncuviintare a executarii silite,
contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute n cursul executarii silite, cu
exceptia celor date de lege n competenta altor instante sau organe. Hotarrile pronuntate de
instanta de executare sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel, n termen de 10 zile de la
comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel.
9. Executorul judecatoresc. Competena teritorial. Daca prin lege nu se dispune altfel,
hotarrile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre executorul
judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, dupa cum urmeaza:
- n cazul urmaririi silite a bunurilor imobile, al urmaririi silite a fructelor prinse de
radacini si al executarii silite directe imobiliare, executorul judecatoresc din
circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul;
creditor, iar altele direct de catre alti creditori, n cazurile anume prevazute de lege. n astfel
de cazuri, toate actele de executare vor fi efectuate de catre executorul judecatoresc competent
n favoarea caruia s-a dispus conexarea, potrivit regulilor prevazute de Codul de procedur
civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
13. Actele executorului judecatoresc. n ndeplinirea atributiilor si ndatoririlor sale legate
de punerea n executare a titlurilor executorii, executorul judecatoresc ntocmete ncheieri,
procese-verbale si alte acte de procedura cu formele si n termenele prevazute de lege. Erorile
materiale savrsite cu prilejul ntocmirii acestor acte se pot ndrepta, din oficiu sau la cerere,
cu respectarea dispozitiilor legale prevazute pentru ntocmirea lor.
14. ncheierile executorului judecatoresc. Amnarea, suspendarea si ncetarea executarii
silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare, precum si alte masuri anume
prevazute de lege se dispun de executorul judecatoresc prin ncheiere, care trebuie sa
cuprinda:
a) denumirea si sediul organului de executare;
b) data si locul ntocmirii ncheierii si numarul dosarului de executare;
c) titlul executoriu n temeiul caruia se efectueaza procedura de executare;
d) numele si domiciliul ori, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si ale debitorului;
e) procedura de executare care face obiectul ncheierii;
f) chestiunea asupra careia se adopta ncheierea;
g) motivele n fapt si n drept care au determinat darea ncheierii;
h) dispozitia luata de executor;
i) calea si termenul de atac al ncheierii;
j) semnatura si stampila executorului judecatoresc.
Mentiunile de la alin. (1) lit. a)-h) si j) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.
Daca prin lege nu se dispune altfel, ncheierile se dau fara citarea partilor, se comunica
acestora, sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare.
15. Ministerul Public. Ministerul Public sprijina, n conditiile legii, executarea hotarrilor
judecatoresti si a altor titluri executorii. n cazurile anume prevazute de lege, Ministerul
Public poate sa ceara punerea n executare a hotarrilor judecatoresti si a altor titluri
executorii. Astfel, potrivit art. 92 alin. (6) CPC, procurorul poate s cear punerea n
executare a oricror titluri executorii emise n favoarea minorilor, persoanelor puse sub
interdicie i a dispruilor.
16. Agentii fortei publice. n cazurile prevazute de lege, precum si cnd executorul
judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei
publice, dupa caz, sunt obligati sa sprijine ndeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de
executare silita, fara a conditiona ndeplinirea acestei obligatii de plata unor sume de bani sau
de efectuarea unei alte contraprestatii. n acest scop, executorul se va adresa autoritatii
competente pentru a asigura concursul fortei publice, care va trebui sa ia masuri de urgenta
pentru a se evita tergiversarea sau mpiedicarea executarii. Agentii fortei publice nu pot refuza
sa sprijine activitatea de executare silita sub motiv ca exista impedimente, de orice natura, la
executare, singurul raspunzator pentru nesocotirea acestora fiind executorul judecatoresc, n
conditiile legii. n caz de refuz, se poate aplica de ctre instana de executare, la cererea
executorului judectoresc, amend judiciar cuprins ntre 100 i 1000 lei, respectiv se pot
solicita de ctre creditor despgubiri pentru prejudiciul moral sau material cauzat prin
amnare.
1. Creanta certa, lichida si exigibila. Executarea silita nu se poate face dect daca creanta
este certa, lichida si exigibila.
Creanta este certa cnd existenta ei nendoielnica rezulta din nsusi titlul executoriu.
Creanta este lichida atunci cnd obiectul ei este determinat sau cnd titlul executoriu
contine elementele care permit stabilirea lui.
Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este
decazut din beneficiul termenului de plata.
Creantele cu termen si cele conditionale nu pot fi puse n executare, nsa ele pot
participa, n conditiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmarirea silita a bunurilor
apartinnd debitorului.
2. Cererea de executare silita. Executarea silita poate porni numai la cererea creditorului,
daca prin lege nu se prevede altfel. Cererea de executare silita se depune, personal sau prin
reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului judecatoresc competent ori se
transmite acestuia prin posta, curier, telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce
asigura transmiterea textului si confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele
justificative.
Cererea de executare silita, trebuie s cuprind meniunile prevzute de art. 148 CPC,
respectiv, indicarea executorului creia i este adresat, numele, prenumele, domiciliul sau
reedina prilor ori, dup caz, denumirea i sediul lor, numele i prenumele, domiciliul sau
reedina reprezentanilor lor, semntura creditorului. De asemenea, cererea trebuie s
cuprind, dac este cazul, i adresa electronic sau coordonatele care au fost indicate n acest
scop de pri, precum numrul de telefon, numrul de fax ori altele asemenea. Pe lng aceste
meniuni generale, cererea de executare silit trebuie s cuprind:
a) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si
debitorului;
b) bunul sau, dupa caz, felul prestatiei datorate;
10
11
executare si pna la data realizarii obligatiei stabilite n titlul executoriu, chiar daca el a facut
plata n mod voluntar. Cu toate acestea, n cazul n care debitorul, somat sa si ndeplineasca
obligatia, a executat-o de ndata sau n termenul acordat de lege, el nu va fi tinut sa suporte
dect cheltuielile pentru actele de executare efectiv ndeplinite, precum si onorariul
executorului judecatoresc si, daca este cazul, al avocatului creditorului, proportional cu
activitatea depusa de acestia.
Sunt cheltuieli de executare:
1. taxele de timbru necesare declansarii executarii silite;
2. onorariul executorului judecatoresc, stabilit potrivit legii;
3. onorariul avocatului n faza de executare silita;
4. onorariul expertului, al traducatorului si al interpretului;
5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicitatii procedurii de executare silita si cu efectuarea
altor acte de executare silita;
6. cheltuielile de transport;
7. alte cheltuieli prevazute de lege ori necesare desfasurarii executarii silite.
Sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc,
prin ncheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, n conditiile legii. Aceste
sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulate de
partea interesata si tinnd seama de probele administrate de aceasta. Suspendarea executarii n
privinta acestor cheltuieli de executare nu este conditionata de plata unei cautiuni.
n cazul n care sumele stabilite potrivit drept chetuieli de executare nu pot fi
recuperate de la debitor, din lipsa bunurilor urmaribile sau din alte cauze, ele vor fi platite de
creditor, care le va putea recupera de la debitor cnd starea patrimoniala a acestuia o va
permite, nauntrul termenului de prescriptie.
Pentru sumele stabilite drept cheltuieli de executare, ncheierea constituie titlu
executoriu att pentru creditor, ct si pentru executorul judecatoresc.
7. Depunerea si consemnarea de cautiuni sau alte sume. Depunerea sau consemnarea
oricarei sume n scopul participarii la desfasurarea, potrivit legii, a executarii silite ori al
obtinerii suspendarii executarii silite, depunerea sumelor cu afectatiune speciala, precum si
depunerea sau consemnarea sumelor reprezentnd veniturile bunurilor urmarite ori pretul
rezultat din vnzarea acestor bunuri se fac la CEC Bank - S.A., Trezoreria Statului sau la orice
alta institutie de credit care are n obiectul de activitate operatiuni de consemnare la dispozitia
instantei de executare sau a executorului judecatoresc. Dovada depunerii sau consemnarii
acestor sume se poate face cu recipisa de consemnare sau cu orice alt nscris admis de lege.
Eliberarea acestor sume se face persoanelor ndreptatite sau reprezentantilor acestora numai
pe baza dispozitiei executorului judecatoresc ori a instantei de executare, dupa caz.
Dispozitiile art. 1.056 si urmatoarele CPC privitoare la cautiunea judiciara se aplica n mod
corespunzator.
8. Comunicarea actelor de procedura. Comunicarea actelor de procedura n cadrul
executarii silite se poate face de catre executorul judecatoresc fie personal, fie prin
intermediul agentului sau procedural. Dovada comunicarii prin agent procedural are aceeasi
forta probanta cu dovada comunicarii efectuate de catre executor nsusi.
13
Curatela special
(1) n caz de urgen, dac persoana fizic lipsit de capacitatea de exerciiu a drepturilor civile nu are
reprezentant legal, instana, la cererea prii interesate, va numi un curator special, care s o reprezinte pn la
numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instana va numi un curator special n caz de conflict
de interese ntre reprezentantul legal i cel reprezentat sau cnd o persoan juridic ori o entitate dintre cele
prevzute la art. 56 alin. (2), chemat s stea n judecat, nu are reprezentant.
(2) Dispoziiile alin. (1) se aplic n mod corespunztor i persoanelor cu capacitate de exerciiu restrns.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instana care judec procesul, dintre avocaii anume desemnai n
acest scop de barou pentru fiecare instan judectoreasc. Curatorul special are toate drepturile i obligaiile
prevzute de lege pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaz de instan, prin ncheiere, stabilindu-se
totodat i modalitatea de plat. La cererea curatorului, odat cu ncetarea calitii sale, inndu-se seama de
activitatea desfurat, remuneraia va putea fi majorat.
16
sunt persoanele care au calitatea de mostenitori, precum si faptul daca pna la acceptarea
mostenirii de catre cel putin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al
succesiunii.
n cazul n care se constata ca mostenirea nu a fost dezbatuta sau, dupa caz, acceptata,
creditorul sau executorul judecatoresc poate cere camerei notarilor publici n a carei
circumscriptie a avut ultimul domiciliu defunctul sau, dupa caz, notarului public deja sesizat
ntocmirea inventarului succesiuni sau desemnarea unei persoane n acest scop.
2. nceperea sau continuarea executarii contra mostenitorilor. Daca debitorul moare
nainte de nceperea executarii silite si se constata ca nu exista niciun mostenitor acceptant si
nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea creditorului ori a executorului
judecatoresc, instanta de executare va numi de ndata un curator special, pna cnd va fi
numit, n conditiile legii, curatorul succesiunii, dispozitiile art. 58 CPC aplicndu-se n mod
corespunzator.
n cazul n care mostenirea a fost acceptata si exista numai mostenitori majori,
executarea silita va fi pornita mpotriva tuturor, n afara de cazul n care numai unii dintre
acestia sunt chemati, de lege ori potrivit vointei defunctului, sa raspunda pentru anumite
datorii ale defunctului. Daca executarea silita este pornita contra tuturor mostenitorilor,
acestia vor fi citati, printr-o nstiintare colectiva, facuta la locul deschiderii mostenirii, pe
numele acesteia, cu exceptia cazului n care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar
ulterior, un alt domiciliu n vederea citarii sau un reprezentant al acestora, dupa caz.
Daca ntre mostenitori sunt si minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca,
executarea silita nu va putea fi pornita dect dupa numirea reprezentantilor sau a ocrotitorilor
legali. Daca nsa dupa o luna de la moartea debitorului sau de la punerea sub interdictie
judecatoreasca nu a fost numit reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul
judecatoresc va putea cere instantei de executare numirea unui curator special, pna la
numirea lui, dispozitiile art. 58 CPC aplicndu-se n mod corespunzator.
Daca la moartea debitorului executarea era nceputa, ea se suspenda si nu va fi reluata
mpotriva succesibililor acceptanti dect dupa 10 zile de la data cnd acestia au fost
ncunostintati despre continuarea executarii silite, regulile artate mai sus aplicndu-se n mod
corespunzator.
I.4.5. Interventia altor creditori
1. Dreptul de interventie
2. Termenul de interventie
3. Procedura
4. nstiintarea creditorului urmaritor si a debitorului
5. Drepturile creditorului urmaritor
6. Efectele interventiei
7. Interventia tardiva
1. Dreptul de interventie. Orice creditor poate interveni n cursul executarii silite pornite de
un alt creditor, nsa numai n conditiile si limitele prevazute de lege. Pot interveni n
executarea silita:
1. creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului;
2. creditorii care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor acestuia;
3. creditorii care au un drept real de garantie sau, dupa caz, un drept de preferinta asupra
bunului urmarit, conservat n conditiile prevazute de lege;
4. creditorii chirografari titulari ai unor creante banesti rezultate din nscrisuri cu data certa
ori din registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
17
2. Termenul de interventie. Daca prin lege nu se dispune altfel, interventia poate fi facuta
pna la termenul stabilit de catre executor pentru valorificarea, n oricare dintre modalitatile
prevazute de lege ori convenite de parti, a bunurilor mobile sau imobile urmarite. Cu toate
acestea, creditorii care au un drept real de garantie asupra bunurilor urmarite si care este
conservat n conditiile prevazute de lege, creditorii care au creante avnd ca obiect venituri
datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene, precum si alti creditori
privilegiati care intervin n cursul urmaririi silite au dreptul sa participe la distribuire dupa
rangul conferit de dreptul lor de preferinta, chiar daca cererea de interventie a fost facuta dupa
expirarea termenului stabilit, daca si-au depus titlurile de creanta n termenul stabilit de
executor n acest sens, potrivit art. 868 alin. (2) CPC, n vederea ntocmirii proiectului de
distribuire a sumei rezultate din urmarire.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 865 CPC, n termen de 15 zile de la nceperea
executrii silite, potrivit legii, orice creditor poate cere statului sau unitilor administrativteritoriale s declare creanele lor privilegiate. Aceast cerere va fi nscris n registrele de
publicitate numai dac se depune dovada notificrii fcute organelor fiscale teritoriale. n
termen de 30 de zile de la notificare, statul sau unitatea administrativ-teritorial trebuie s
declare i s nscrie valoarea creanei sale. Nerespectarea acestei obligaii are ca efect
pierderea preferinei n raport cu creditorii care au solicitat declaraia.
.
3. Procedura. Cererea de interventie trebuie sa fie facuta cu respectarea cerintelor prevazute
pentru cererea de executare, indicndu-se n mod expres daca creanta este certa, lichida si
exigibila, precum si daca este garantata sau negarantata, n tot ori n parte, privilegiata sau
chirografara, dupa caz. n cazul n care creditorul a cerut sau a obtinut luarea unor masuri
asiguratorii asupra bunurilor debitorului, se va face mentiune si despre acest lucru, indicnduse bunurile pentru care s-a cerut luarea acestor masuri.
Cererea se depune la executorul judecatoresc, mpreuna cu copii certificate de pe
documentele justificative, precum si de pe procesul-verbal de constatare a aplicarii masurii
asiguratorii, daca este cazul. n situatia n care se reclama creante banesti rezultate din
nscrierile contabile facute n registre tinute cu respectarea conditiilor prevazute de lege,
cererea va fi nsotita, sub sanctiunea inadmisibilitatii, de un extras de pe nscrierile care
cuprind aceste sume, legalizate de un notar public.
Dupa nregistrarea cererii, executorul judecatoresc o va nainta de ndata instantei de
executare competente, mpreuna cu toate documentele justificative, n vederea ncuviinrii.
Pna la solutionarea cererii de interventie, instanta poate suspenda eliberarea sau distribuirea
de sume obtinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanta poate obliga creditorul
intervenient la plata unei cautiun, regulile prevzute de lege n materia suspendrii executrii
pn la soluionarea contestaiei la executare fiind aplicabile n mod corespunztor.
Instanta solutioneaza cererea n camera de consiliu, fara citarea partilor.
Pronunarea se poate amna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea ncheierii se face n cel mult
7 zile de la pronunare. Daca creditorii care au formulat cerere de interventie nu au titlu
executoriu, instanta va convoca n camera de consiliu, de urgenta si n termen scurt, debitorul
si creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoasterea de catre debitor a creantelor,
dispunnd totodata comunicarea catre debitor a copiilor de pe cererile de interventie si de pe
documentele justificative. La termenul fixat de instanta, debitorul trebuie sa declare daca
ntelege sa recunoasca, n tot sau n parte, creantele pentru care a avut loc interventia. Daca
debitorul nu se nfatiseaza, se considera ca recunoaste toate creantele reclamate prin cererile
de interventie. Daca debitorul contesta, n tot sau n parte, creantele reclamate, creditorii
intervenienti ale caror creante au fost contestate au dreptul sa solicite instantei, cu plata
prealabila a unei cautiuni sa dispuna executorului judecatoresc ca sumele reclamate sa fie
18
puse deoparte, daca, n termen de 5 zile de la data cnd a avut loc convocarea acestia vor face
dovada ca au introdus actiune n justitie n scopul obtinerii titlului executoriu. Pna la
expirarea acestui termen, eliberarea sau, dupa caz, distribuirea acestor sume, daca este cazul,
se suspenda de drept, iar dupa mplinirea termenului instanta va decide asupra suspendarii,
pna la solutionarea litigiului printr-o hotarre definitiva. n acest din urma caz, aceste sume
vor fi consemnate pna la solutionarea litigiului printr-o hotarre definitiva, cu exceptia
situatiei n care ar fi pretinse de alti creditori n rang util.
4. nstiintarea creditorului urmaritor si a debitorului. Odata cu sesizarea instantei de
executare, executorul judecatoresc va comunica o copie de pe cererea de interventie si de pe
documentele justificative creditorului urmaritor, iar dupa solutionarea cererii de interventie, si
o copie certificata de pe ncheierea de ncuviintare a acesteia. Daca cererea de interventie a
fost ncuviintata, executorul l va nstiinta si pe debitor, comunicndu-i acestuia o copie de pe
ncheierea instanei, precum i, dac este cazul, de pe titlul creditorului intervenient i o
somaie.
5. Drepturile creditorului urmaritor. n cazul creditorilor chirografari care au intervenit n
cursul urmaririi silite si ale caror creante au fost recunoscute de debitor, n tot sau n parte,
creditorul urmaritor are dreptul de a le indica acestora, printr-o notificare, facuta n termen de
10 zile de la data comunicarii de catre executorul judecatoresc a copiei certificate a ncheierii
de ncuviintare a cererii de interventie, existenta si a altor bunuri ale debitorului, care pot fi
urmarite n mod util, invitndu-i sa ceara extinderea urmaririi si asupra acestor bunuri, daca
au titlu executoriu, si sa avanseze, n toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere.
Daca nsa creditorii intervenienti nu solicita extinderea urmaririi si la bunurile indicate de
creditorul urmaritor sau, dupa caz, nu avanseaza cheltuielile necesare extinderii, n termen de
10 zile de la data notificarii, creditorul urmaritor are dreptul de a fi preferat acestora la
distribuirea sumei rezultate din urmarire.
Creditorii urmaritori nu se pot opune cererilor de interventie facute de alti creditori, n
afara de cazul n care ei fac dovada ca acestia au actionat n frauda drepturilor lor. Ei pot nsa
contesta, n termenul prevazut de lege, repartizarea creantelor potrivit proiectului de
distribuire a sumelor rezultate din urmarire ntocmit de catre executor.
6. Efectele interventiei. Creditorii intervenienti si cei ale caror creante au fost recunoscute de
catre debitor, pot sa participe la distribuirea sumei rezultate din urmarire, n limita sumelor
reclamate sau, dupa caz, recunoscute, si, daca au titluri executorii, sa participe, n conditiile
legii, la urmarirea bunurilor debitorului si sa solicite efectuarea unor acte de executare silita,
daca este cazul. Creditorii intervenienti ale caror creante au fost contestate, n tot sau n parte,
de catre debitor si care au cerut instantei ca sumele reclamate sa fie puse deoparte pot
participa numai la distribuirea sumelor consemnate n conditiile prevazute la art. 691 alin. (6)
CPC, n afara de cazul n care ar fi pretinse de alti creditori n rang util.
7. Interventia tardiva. Creditorii chirografari care au intervenit dupa expirarea termenului
prevazut la art. 690 alin. (1) CPC, dar nainte de expirarea termenului pentru depunerea
titlurilor de creanta, n vederea ntocmirii proiectului de distribuire a sumei rezultate din
urmarire, au dreptul sa participe la distribuirea partii din suma ramasa dupa ndestularea
drepturilor creditorilor urmaritori, a creditorilor garantati sau privilegiati si a celor care au
intervenit n timp util.
19
silite a imobilelor, al urmaririi silite a fructelor si a veniturilor generale ale imobilelor, precum
si n cazul predarii silite a bunurilor imobile, daca imobilul se afla n circumscriptia altei curti
de apel dect cea n care se afla instanta de executare, contestatia se poate introduce si la
judecatoria de la locul situarii imobilului. Contestatia privind lamurirea ntelesului, ntinderii
sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instanta care a pronuntat hotarrea ce se
executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ
de jurisdictie, competenta de solutionare apartine instantei de executare.
4. Termene. Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia privitoare la executarea silita
propriu-zisa se poate face n termen de 15 zile de la data cnd:
1. contestatorul a luat cunostinta de actul de executare pe care l contesta;
2. cel interesat a primit comunicarea ori, dupa caz, nstiintarea privind nfiintarea popririi.
Daca poprirea este nfiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru
debitor ncepe cel mai trziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul
poprit;
3. debitorul care contesta executarea nsasi a primit ncheierea de ncuviintare a executarii
sau somatia ori de la data cnd a luat cunostinta de primul act de executare, n cazurile n care
nu a primit ncheierea de ncuviintare a executarii si nici somatia sau executarea se face fara
somatie.
Contestatia mpotriva ncheierilor executorului judecatoresc, n cazurile n care
acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face n termen de 5 zile de la comunicare.
Contestatia privind lamurirea ntelesului, ntinderii sau aplicarii titlului executoriu se
poate face oricnd nauntrul termenului de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
Daca prin lege nu se prevede altfel, contestatia prin care o terta persoana pretinde ca
are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit poate fi introdusa n tot
cursul executarii silite, dar nu mai trziu de 15 zile de la efectuarea vnzarii ori de la data
predarii silite a bunului. Neintroducerea contestatiei n acest termen nu l mpiedica pe cel deal treilea sa si realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, n conditiile legii, sub rezerva
drepturilor definitiv dobndite de catre tertii adjudecatari n cadrul vnzarii silite a bunurilor
urmarite.
5. Conditii de forma. Contestatiile se fac cu respectarea cerintelor de forma prevazute pentru
cererile de chemare n judecata. Contestatorul care nu locuieste sau nu are sediul n localitatea
de resedinta a instantei poate, prin chiar cererea sa, sa si aleaga domiciliul sau sediul
procesual n aceasta localitate, aratnd persoana careia urmeaza sa i se faca comunicarile.
ntmpinarea este obligatorie.
6. Procedura de judecata. Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta de
prezentul cod pentru judecata n prima instanta, care se aplica n mod corespunzator. Instanta
sesizata va solicita de ndata executorului judecatoresc sa i transmita, n termenul fixat, copii
certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate si i va pune n vedere partii
interesate sa achite cheltuielile ocazionate de acestea. Partile vor fi citate n termen scurt, iar
judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. La cererea partilor sau atunci cnd
apreciaza ca este necesar, instanta va putea solicita relatii si explicatii scrise de la executorul
judecatoresc.
7. Cai de atac. Hotarrea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel,
cu exceptia hotarrilor prin care s-a fcut mprirea bunurilor proprietate comun si a
hotrrilor prin care se soluioneaz o contestaie prin care o terta persoana pretinde ca are un
drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit, care pot fi atacate n
conditiile dreptului comun. Hotarrea prin care s-a solutionat contestatia privind ntelesul,
24
ntinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotarrea ce
se executa. Daca prin contestatie s-a cerut lamurirea ntelesului, ntinderii ori aplicarii unui
titlu care nu constituie hotarre a unui organ de jurisdictie, hotarrea prin care s-a solutionat
contestatia va putea fi atacata numai cu apel.
8. Suspendarea executarii. Pna la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri
privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice,
instanta competenta poate suspenda executarea. Suspendarea se poate solicita odata cu
contestatia la executare sau prin cerere separata.
Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicita trebuie sa dea n prealabil o
cautiune, calculata la valoarea obiectului contestatiei, dupa cum urmeaza:
a) de 10%, daca aceasta valoare este pna la 10.000 lei;
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depaseste 10.000 lei;
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depaseste 100.000 lei;
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depaseste 1.000.000 lei.
Daca obiectul contestatiei nu este evaluabil n bani, cautiunea va fi de 1.000 lei, n
afara de cazul n care legea dispune altfel.
Suspendarea executarii este obligatorie si cautiunea nu este necesara daca:
1. hotarrea sau nscrisul care se executa nu este, potrivit legii, executoriu;
2. nscrisul care se executa a fost declarat fals printr-o hotarre judecatoreasca data n prima
instanta;
3. debitorul face dovada cu nscris autentic ca a obtinut de la creditor o amnare ori, dupa
caz, beneficiaza de un termen de plata.
Daca bunurile urmarite sunt supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii, se va
suspenda numai distribuirea pretului obtinut din valorificarea acestor bunuri.
Asupra cererii de suspendare instanta, n toate cazurile, se pronunta prin ncheiere,
chiar si naintea termenului fixat pentru judecarea contestatiei. Partile vor fi ntotdeauna
citate, iar ncheierea poate fi atacata numai cu apel, n mod separat, n termen de 5 zile de la
pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru cea lipsa.
n cazuri urgente si daca s-a platit cautiunea, instanta poate dispune, prin ncheiere si
fara citarea partilor, suspendarea provizorie a executarii pna la solutionarea cererii de
suspendare. ncheierea nu este supusa niciunei cai de atac. Cautiunea depusa potrivit
prezentului alineat este deductibila din cautiunea finala stabilita de instanta, daca este cazul.
ncheierea prin care s-a dispus suspendarea executarii silite se comunica din oficiu si
de ndata executorului judecatoresc.
9. Efectele solutionarii contestatiei. Daca admite contestatia la executare, instanta, tinnd
seama de obiectul acesteia, dupa caz, va ndrepta ori anula actul de executare contestat, va
dispune anularea ori ncetarea executarii nsesi, va anula ori lamuri titlul executoriu. De
asemenea, daca prin contestatia la executare s-a cerut de catre partea interesata mpartirea
bunurilor proprietate comuna, instanta va hotar si asupra mpartelii acestora, potrivit legii.
n cazul respingerii contestatiei, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despagubiri
pentru pagubele cauzate prin ntrzierea executarii, iar cnd contestatia a fost exercitata cu
rea-credinta, el va fi obligat si la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei.
Hotarrea de admitere sau de respingere a contestatiei, ramasa definitiva, va fi
comunicata, din oficiu si de ndata, si executorului judecatoresc.
Daca contestatia este admisa, executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze
masurilor luate sau dispuse de instanta.
Atunci cnd contestatia a fost respinsa, suma reprezentnd cautiunea depusa ramne
indisponibilizata, urmnd a servi la acoperirea pagubelor cauzate prin ntrzierea executrii
25
sau a creanelor stabilite prin titlul executoriu, dupa caz, situatie n care se va comunica
executorului si recipisa de consemnare a acestei sume.
n cazul n care constata refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a
nregistra cererea de executare silita sau de a ndeplini un act de executare silita ori de a lua
orice alta masura prevazuta de lege, instanta de executare va putea obliga executorul, prin
aceeasi hotarre, la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum si, la
cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru paguba astfel cauzata. n aceast
situatie, instanta va solicita ncheierea prin care s-a refuzat deschiderea procedurii de
executare sau, dupa caz, actul care constata refuzul executorului judecatoresc de a ndeplini
un act de executare silita ori de a lua alta masura prevazuta de lege.
I.9. Depunerea cu afectatiune speciala
1. Condiii
2. Efecte.
1. Conditii. Pna la adjudecarea bunurilor scoase la vnzare silita, debitorul sau tertul garant
poate obtine desfiintarea masurilor asiguratorii ori de executare, consemnnd la unitatea
prevazuta de lege, la dispozitia executorului judecatoresc, ntreaga valoare a creantei, cu toate
accesoriile si cheltuielile de executare, si depunnd dovada de consemnare la executorul
judecatoresc. Asupra cererii debitorului sau a tertului garant, executorul judecatoresc se va
pronunta de urgenta, prin ncheiere, data cu citarea partilor, ce va fi comunicata de ndata
partilor. Daca cererea este admisa si debitorul sau tertul garant nu se opune, executorul
judecatoresc, odata cu desfiintarea masurilor, va dispune si eliberarea sumei n minile
creditorului. Daca nsa debitorul sau tertul garant va dovedi ca a facut contestatie n termen si
se va opune la eliberare, aceasta este suspendata de drept, iar executorul judecatoresc se va
pronunta asupra eliberarii sumei numai dupa ce instanta a dat o hotarre definitiva asupra
contestatiei respective.
2. Efecte. Suma consemnata de debitor sau de tertul garant va servi exclusiv la plata
creditorului pe seama caruia s-a facut consemnarea, precum si la acoperirea cheltuielilor de
executare, cu exceptia cazului n care sunt mai multi creditori urmaritori sau intervenienti,
cnd se va proceda la distribuire, potrivit dispozitiilor art. 863 si urmatoarele CPC.
I.10. ntoarcerea executarii
1. Dreptul la ntoarcerea executrii
2. Modalitatea de restabilire
3. Cazuri speciale
4. Executarea provizorie
1. Dreptul la ntoarcerea executarii. n toate cazurile n care se desfiinteaza titlul executoriu
sau nsasi executarea silita, cel interesat are dreptul la ntoarcerea executarii, prin restabilirea
situatiei anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate ramn n sarcina
creditorului.
Bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui ndreptatit, fara nsa a
se aduce atingere drepturilor definitiv dobndite de tertii de buna-credinta.
n cazul n care executarea silita s-a facut prin vnzarea unor bunuri mobile,
ntoarcerea executarii se va face prin restituirea de catre creditor a sumei rezultate din
vnzare, actualizata n functie de rata inflatiei, cu exceptia situatiei n care a existat fraud din
partea terului adjudecatar.
26
27