UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

TEZA DE DOCTORAT
Metodologia investigatiei criminalistice a
infraciunilor financiar-bancare

Conducator stiintific:
Prof.univ.dr.Emilian Stancu
Doctorand:
Petrut Ciobanu

-BUCURESTI-20091

Metodologia investigatiei criminalistice a infraciunilor financiar-bancare

- planul tezei Cuprins:
Capitolul I. Criminalitatea organizat izvorul principal al obinerii
banilor murdari
Sectiunea I. Criminalitatea organizat fenomen transnaional
Sectiunea II. Tipuri si structuri de organizatii criminale
Sectiunea III. Criminalitatea afacerilor
Sectiunea IV. Economia subteran
Capitolul. II. Cadrul activitii bancare n Romnia
Sectiunea I.Sistemul financiar-bancar.Organizare si rolul sau in
cadrul economiei.
Sectiunea II.Banca.Organizare si functiile bancii in economie.
Sectiunea III Tipuri de banci.
Sectiunea IV.Organizarea, desfurarea i conducerea activitii
institutiilor de credit
Sectiunea V. Supravegherea i administrarea special a
institutiilor de credit exercitat de catre Banca Nationala a Romaniei
Sectiunea VI. Centrala Incidentelor de Pli (CIP) si Centrala
Riscurilor Bancare (CRB).
Sectiunea VII. Secretul profesional n domeniul bancar
Sectiunea VIII. Drept comparat-sistemul bancar din Anglia,
Italia, Franta, Germania,S.U.A.
Capitolul. III. Paradisurile fiscale
2

Sectiunea I. Caracteristicile paradisurilor fiscale

Sectiunea II. Clasificarea paradisurilor fiscale
Sectiunea

III.Factorii

generali

care

determina

alegerea

paradisurilor fiscale
Sectiunea IV.Factorii particulari care determina alegerea
paradisurilor fiscale
Sectiunea V. Paradisurile financiare si raiuri bancare

Capitolul I V. Evaziunea fiscala

Sectiunea I Caracterizarea general a impozitelor i taxelor
Sectiunea II. Clasificarea impozitelor si taxelor
Sectiunea III.Analiza formelor si modalitatilor de

evaziune

fiscala intalnite in Romania.

Sectiunea IV.Analiza generala a infractiunilor de evaziune
fiscala incriminate in Legea nr.241/2005
Sectiunea V. Raspunderea penala a persoanei juridice
Sectiunea VI.Drept penal comparat-incriminarea evaziunii
fiscale in Frana, Belgia, Olanda, Luxemburg,

Germania, Italia,

Irlanda, Suedia, Japonia, Elveia, Tunisia, Statele Unite ale Americii

Capitolul.V. Splarea banilor
Sectiunea I. Caracterizare general
Sectiunea II.Surse de provenien ale veniturilor dobndite ilicit
Sectiunea III. Etapele procesului
Sectiunea IV. Tehnici de splare a banilor utilizate n Romnia
Sectiunea V. Aspecte de drept penal

Sectiunea VI. Drept penal comparat-Incriminarea infractiunii de

spalare a banilor in Italia, Anglia, Franta, Germania, Elvetia, S.U.A.
Capitolul

VIII.

Particulariti

metodologice

in

investigarea

criminalistica a infractiunilor financiar-bancare

Sectiunea I. Stabilirea exact a faptelor i mprejurrilor cauzei
Sectiunea II.Cunoaterea specificului activitilor financiarbancare
Sectiunea III. Cunoaterea clientelei n scopul prevenirii
splrii banilor
Sectiunea IV. Recunoaterea tranzaciilor suspecte
Sectiunea V. Identificarea persoanelor implicate n svrirea
infraciunilor
Capitolul X. Acte de investigaie penal care se ntreprind pentru
administrarea probelor
Sectiunea I. Acte premergatoare
Sectiunea II. Efectuarea percheziiilor
Sectiunea III. Ridicarea de obiecte i nscrisuri
Sectiunea IV. Identificarea i audierea martorilor
SectiuneaV.Dispunerea

constatrilor

tehnico-tiinifice

expertizelor
Sectiunea VI. Audierea nvinuiilor sau inculpailor
Sectiunea VII. Dispunerea i luarea msurilor asiguratorii
Cap. XI. Prevenirea i combatera svririi infraciunilor financiar-bancare
Sectiunea I. La nivelul Comunitii Europene
Sectiunea II. S.U.A.
4

R E Z U M AT
privind teza de doctorat intitulat Metodologia investigatiei criminalistice
a infraciunilor financiar-bancare elaborat de domnul CIOBANU
PETRUT n vederea obinerii titlului tiinific de doctor n drept.
Teza de doctorat este rezultatul unei cercetri interdisciplinare de
specialitate, abordnd una dintre cele mai importante problematici ale
criminalitii din domeniul afacerilor, constnd n prevenirea i combaterea
infraciunilor comise in domeniul financiar-bancar.
n demersul tiinific pe care l-am ntreprins, am pornit de la realitatea
potrivit creia, n ultimii ani, att n Romnia, ct i n alte ri, dezvoltarea
rapid a tehnologiilor a favorizat naterea si dezvoltarea unui tip de
criminalitate din domeniul afacerilor care nu ar fi posibil fr existena unor
vulnerabilitati in cadrul sistemelor bancare nationale.
Preocuparea pe care o manifest, fa de acest subiect, att guvernele
statelor puternic industrializate, ct i organismele internaionale de
cooperare poliieneasc, se datoreaza, n mare msur, creterii rapide a
numrului i a complexitii acestui tip de infraciuni, care produc prejudicii
importante i care, nu de puine ori, stau la baza unor alte fapte deosebit de
grave, cum ar fi finanarea unor reele de crim organizat si terorism.
Dispoziiile legilor speciale n materie, precum i cele din Codul penal
i din Codul de procedur penal, constituie principalele instrumente prin
intermediul crora autoritile pot aciona pentru prevenirea i combaterea
faptelor socialmente periculoase, cum ar fi infractiunile financiar-bancare,
dovedindu-se astfel actualitatea temei cercetate.
In lucrarea de fa,

am considerat c realizarea dreptului penal

presupune cunoaterea i respectarea dispoziiilor legale, precum i aplicarea

strict a normelor de incriminare, norme care, la rndul lor, trebuie s fie
5

elaborate cu respectarea cerinelor de tehnic legislativ i, de asemnea, s

fie cuprinztoare i fr ambiguiti.
Actualitatea temei de cercetare este determinat si de faptul c, n
ultimii ani, a avut loc o cretere alarmant a infraciunilor din domeniul
financiar-bancar, att n Romnia, ct i n la nivel international.
Principalele prevederi legislative n materie au fost analizate dupa
criterii tiinifice, realizndu-se o analiz att sub aspect teoretic, ct i sub
aspect practic al reglementrilor penale privind acest fenomen, precum i
evidenierea tendinelor comune i a specificului diferitelor ri n acest
domeniu, a cerinelor din legislaie i a problemelor ce au aprut n practica
judiciar.
Astfel, lucrarea cuprinde peste 400 de pagini, fiind structurat pe 8
capitole, care, la rndul lor, cuprind mai multe seciuni. Teza de doctorat este
conceput pe o abordare pluridisciplinar a tematicii respective, mbinnd
cunotinele din perspectiva ivestigatiei criminalistice cu cele din alte tiine
juridice, cum sunt Dreptul penal, Dreptul procesual penal, Dreptul fiscal,
Dreptul comercial, Dreptul bancar.
Capitolul I, intitulat Crimminalitatea organizat izvorul
principal al obinerii banilor murdari cuprinde patru sectiuni in care am
prezentat pe larg fenomenul criminalitatii organizate, aa cum este
incriminat n principalele ri membre ale Uniunii Europene, precum si in
Statele Unite ale Americii.
Fa de aceste aspecte, apreciez c Romnia are implementat un cadru
legislativ modern, care urmeaz linia directivelor comunitare n acest sens.
In opinia subsemnatului, criminalitatea organizat este cel mai
important

segment al fenomenului infractional, intrucat determina

numeroase implicatii n societatea civila.

6

Criminalitatea organizat, prin modul su de structurare, flexibilitatea

si deosebita capacitate de infiltrare n zonele vitale ale politicului,
internationalizarea sa rapid, reprezint un pericol direct si de mare
actualitate, o amenintare la adresa societtii mondiale, deoarece polueaza
circuitele financiare si de credit, creeaza disfunctionalitati in cadrul
mecanismelor economiei de piata prin utilizarea unor mijloace ilicite,
stimuleaza economia subterana si sustrage sume considerabile de la
impozitare.
Criminalitatea organizat este prezent si pe teritoriul romnesc prin
traficul de stupefiante si armament, traficul de uraniu, furtul autoturismelor
de lux, aparitia filierelor pentru traficul de carne vie pe pietele din Turcia,
Cipru, Italia, Grecia, Japonia, trecerea ilegal peste frontier a cettenilor din
trile subdezvoltate, traficul de valut fals, vnzarea copiilor minori pe
filiere internationale
Capitolul al II-lea, intitulat Cadrul activitii bancare n
Romnia este structurat in cinci sectiuni si cuprinde o analiza detaliata a
sistemului bancar roman in ceea ce priveste organizarea, desfurarea i
conducerea activitii institutiilor de credit, sunt analizate modalitatile
privind supravegherea i administrarea special a

institutiilor de credit

exercitat de catre Banca Nationala a Romaniei, sunt prezentate Centrala

Incidentelor de Pli (CIP) si Centrala Riscurilor Bancare (CRB).
Tot in cadrul acestui capitol, am analizat si secretul profesional n
domeniul bancar, impreuna cu prezentarea a numeroase aspecte de drept
bancar comparat din Anglia, Italia, Franta, Germania, S.U.A.
Restructurarea si dezvoltarea sistemului bancar romanesc este un
proces amplu si complex desfasurat, in principal, pe doua laturi, cea
institutionala si cea functionala.
7

Astfel, restructurarea institutionala a sistemului bancar a cuprins, pe

de o parte, reorganizarea Bancii Nationale si transformarea acesteia intr-o
adevarata banca centrala, iar pe de alta parte, dezvoltarea unei retele de
banci comerciale.
In cadrul acestui capitol este tratata si institutia juridica a secretului
bancar potrivit careia instituia de credit este obligat s pstreze
confidenialitatea asupra tuturor faptelor, datelor i informaiilor referitoare
la activitatea desfurat, precum i asupra oricrui fapt, dat sau informaie,
aflate la dispoziia sa, care privesc persoana, proprietatea, activitatea,
afacerea, relaiile personale sau de afaceri ale clienilor ori informaii
referitoare la conturile clienilor - solduri, rulaje, operaiuni derulate - la
serviciile prestate sau la contractele ncheiate cu clienii.
Capitolul al III-lea, intitulat Paradisurile fiscale este structurat in
cinci sectiuni si analizeaza pe larg caracteristicile paradisurilor fiscale,
factorii generali si particulari care determina alegerea paradisurilor fiscale de
catre persoanele care comit infractiuni din domeniul financiar-bancar,
precum si paradisurile financiare si raiurile bancare.
Pentru a scpa de controlul autorittilor, criminalitatea organizat
plaseaz profitul afacerilor n paradisurile fiscale, dup care fondurile
splate sunt investite n afaceri legale. Paradisurile fiscale reprezint astfel
o component important a crimei organizate.
Datorita reglementarilor lejere in ceea ce priveste garantarea
depunerilor si formalitatilor de infiintare a noilor banci , aceste jurisdictii
sunt vizate cu precadere de delincventi internationali.
Desi au plecat de la premise asemanatoare, paradisurile fiscale au
evoluat diferit, astfel incat unele au devenit centre financiare serioase,

respectate in orice colt al lumii, iar altele reprezinta in continuare refugii

pentru delincventii internationali
Capitolul al IV-lea, intitulat Evaziunea fiscala

cuprinde

caracterizarea general a impozitelor i taxelor, o clasificare a impozitelor si

taxelor, analiza formelor si modalitatilor de evaziune fiscala intalnite in
Romania, analiza generala a infractiunilor de evaziune fiscala incriminate in
Legea nr.241/2005, un element de noutate-raspunderea penala a persoanei
juridice, drept penal comparat-incriminarea evaziunii fiscale in Frana,
Belgia, Olanda, Luxemburg,

Germania, Italia, Irlanda, Suedia, Japonia,

Elveia, Tunisia, Statele Unite ale Americii

Plecand de la o caracterizare generala a taxelor si impozitelor din
Romania, am analizat formele si modalitatile de savarsire a infractiunilor de
evaziune fiscala, prezentand totodata si cadrul general al infractiunilor
prevazute si pedepsite de catre Legea nr.241/2005.
In cadrul acestui capitol, cu titlul de noutate, se analizeaz necesitatea
angajrii rspunderii penale a persoanei juridice n cazul comiterii de
infraciuni in condiiile n care ia natere acest tip de rspundere, precum i
cumulul de rspundere ntre persoana juridic i persoana fizic care
savarseste o fapta penala cu vinovatie.
Consider justificat existena acestui tip de rspundere, cel puin
pentru urmtoarele motive : din punct de vedere teoretic, este posibil
sancionarea unei persoane juridice pe baza propriei sale activiti
infracionale ( dat fiind c deciziile n cadrul persoanei juridice se iau
adesea de ctre organele sale de conducere, putem afirma c persoana
juridic are o voin colectiv proprie, care poate diferi de voina fiecruia
dintre membrii organului colectiv) ; din punct de vedere practic, numeroase
infraciuni sunt comise de ctre persoanele juridice (existnd cazuri n care
9

persoana juridic nu este dect un paravan n spatele cruia se ascund aciuni

ilicite sau cazuri n care persoana juridic poate comite infraciuni cu ocazia
exercitrii activitii).
Capitolul al V-lea intitulat Splarea banilor, prezint in cadrul a
sase sectiuni caracterizarea general a acestui tip de infractiune, sursele de
provenien ale veniturilor dobndite illicit, etapele procesului, tehnicile de
splare a banilor utilizate n Romnia, aspecte de drept penal si drept penal
comparat-incriminarea infractiunii de spalare a banilor in Italia, Anglia,
Franta, Germania, Elvetia, S.U.A.
Infractiunile comise au n vedere o serie de categorii de infractori i,
n special, o serie de modaliti de savarsire adaptate zonei de operare i
tehnologiilor moderne.
In funcie de educaia, de nivelul de pregtire i de profilul psihologic
al persoanelor care recurg la astfel de metode, scopul comn al comiterii
infractiunilor l constitui obinerea de bunuri de lux sau acumularea unor
averi impresionante, fr a plti taxele sau impozitee datorate catre stat.
Splarea banilor proveniti din activitti criminale reprezint o
veritabil industrie financiar international, constituind n acelasi timp si o
adevrat dilem profesional pentru bnci, avocati si experti din lumea
afacerilor.
Banii sunt splati pentru a ascunde activitatea criminal asociat cu
ei, adevrata surs a fondurilor, in scopul de a fi folositi de catre grupurile
criminale pentru diverse investitii, achizitii, etc.
Aceast infractiune se caracterizeaz print-o colaborare extrem de
larg determinata de svrsirea ei pe teritoriul mai multor state si numrul
mare de persoane implicate n svrsirea infractiunii.

10

Cea mai utilizat tehnic pentru splarea banilor utilizat n Romnia

const n contrabanda cu mijloace de plat strine, respectiv scoaterea fizic
peste frontiere a unor importante sume provenite din practicarea evaziunii
fiscale, traficul cu valut fals, contraband, traficul cu substante radioactive
Capitolul al VI-lea intitulat Particulariti metodologice in
investigarea criminalistica a infractiunilor financiar-bancare cuprinde
cinci sectiuni in cadrul carora se analizeaza particularitatile metodologice ale
investigatiei criminalistica cu privire la stabilirea exact a faptelor i
mprejurrilor cauzei, cunoaterea specificului activitilor financiarbancare, cunoaterea clientelei n scopul prevenirii splrii banilor,
recunoaterea tranzaciilor suspecte, identificarea persoanelor implicate n
svrirea infraciunilor.
Cercetarea infraciunilor presupune, n primul rnd, cunoaterea
aprofundat a acestui fenomen prin culegerea, stocarea i prelucrarea n
bazele de date , a unor informaii ct se poate de complete privind infractorii,
antecedentele penale, modurile de operare, tranzaciile suspecte, faptul dac
acetia lucreaz individual sau n grup, legturile pe care le pot avea cu
criminalitatea organizat i, n acest caz, structura organizaiilor criminale.
Investigarea infraciunilor din domeniul financiar-bancar prezint o
serie de particulariti, care o difereniaz faa de alte tipuri de investigaii.
Am analizat principalii pai care trebuie urmai n cercetarea acestor tipuri
de infraciuni, cu precizarea c aceste linii directoare trebuie combinate cu o
nelegere a specificului problemelor cu care se confrunt fiecare echip de
investigatori n parte.
In acest sens, anchetatorul trebuie sa realizeze o documentare
specializata, sa posede cunostiinte solide din domeniul afacerilor, sa fie
familiarizat cu lumea delincventilor din afaceri, astfel incat sa se determine
11

contributia personala a participantilor, si nu in ultimul rand, a victimei, fara a

se exclude cooperarea cu organisme internationale specializate cum este
Interpolul sau Europolulul.
Pentru

descoperirea,

documentarea

si

probarea

infractiunilor

financiar-bancare, organele de urmarire penala trebuie sa identifice toate

modurile de operare folosite de catre invinuiti sau inculpati.Acest lucru este
extrem de greu intrucat adesea manoperele dolosive intreprinse de catre
invinuiti sau inculpati se situeaza adesea la granite dintre activitatea licita si
activitatea ilicita.
Capitolul al VII lea intitulat Acte de investigaie penal care se
ntreprind pentru administrarea probelor este structurat in sase sectiuni
care analizeaza actele premergatoare ce se intreprind in vederea inceperii
urmaririi penale, modalitatile tactice de efectuare a percheziiilor,
modalitatile tactice de ridicare de obiecte i nscrisuri, modalitatile tactice de
identificare i audiere a martorilor, modalitatile tactice privind dispunerea
constatrilor tehnico-tiinifice i a expertizelor, modalitatile tactice de
audiere a nvinuiilor sau inculpailor.
In perioada moderna cauza penala nu mai este privita ca un litigiu
privat, intrucat statul acorda o importanta deosebita pentru infaptuirea
justitiei penale, ceea ce a determinat desfasurarea procesului penal in baza
unor etape complexe care erau declansate si sustinute din oficiu de catre
organe specializate.
Probele care tind sa dovedeasca faptele penale nu pot nu pot fi
preconstituite, acestea fiind descoperite si adunate dupa savarsirea
infractiunii, iar autorii infractiunii, inainte de a fi trasi la rasp[undere penala,
trebuie sa fie identificati.

12

Datorita faptului ca organele de urmarire penala sunt in posesia unor

date incomplete sau neverificate, sau nu prezinta un anumit grad de
certitudine, sunt necesare o serie de activitati privind verificarea acestor
informatii.
Organele de cercetare penala au ca prima sarcina stabilirea adevarului
sub toate aspectele si in mod complet, cu privire la imprejurarile in care s-a
produs infractiunea.
Regulile de baza ale procesului penal sunt aplicabile si in faza de
urmarire penala, fiind influentate doar de particularitatile activitatii de
urmarire penala, desfasurate in vederea realizarii obiectivelor acesteia.
Capitolul al VIII-lea intitulat Prevenirea i combatera svririi
infraciunilor

financiar-bancare

prezinta

principalele

prevederi

legislative, romneti i strine, n materia cooperrii internaionale n

vederea combaterii acestui fenomen, precum i principalele organisme
internaionale ale poliiei judiciare, cu competen n soluionarea acestui tip
de fapte, avand in vedere natura organizrii, a unei reele de experi i
profesioniti care sunt ntr-o oarecare msur ntr-o legtur permanent
unul cu altul.
De asemenea, au fost analizate modalitatile concrete de combatere si
de cooperare la nivel international cu privire la savarsirea infractiunilor
financiar-bancare, fiind realizata o analiza pe doua planuri : Europa si
S.U.A.
Aciunile U.E. de combatere a splrii de bani ar trebui privite n
contextul eforturilor globale de a se ocupa de splarea de bani, n special
prin Grupul Operativ de Intervenie Financiar (FATF), ale crui membre
sunt toate cele 15 state membre ale U.E i ale Comisiei Europene. O mare
parte din activitile mpotriva splrii de bani se reflect n activitatea
13

FATF, att n ceea ce privete aplicarea celor 40 de Recomandri ale FATF

asupra splrii de bani, ct i a celor 8 Recomandri Speciale ale FATF
asupra finanrilor teroriste.
Cadrul larg al activitilor curente ale U.E. mpotriva splrii de bani a
fost stabilit de ctre Consiliul Europei la Tampere, Finlanda, n octombrie
1999. Mai precis, paragrafele 51 58 din concluziile Preediniei Consiliului
stabilesc "aciunile speciale mpotriva splrii de bani".
Iniiativele de categoria I cuprind majoritatea rspunderilor
obinuite ale U.E. i includ msuri pentru piaa intern, precum cele dou
directive la U.E. mpotriva splrii de bani, al cror scop de baz este de a
facilita funcionarea normal a pieei interne a U.E.
Categoria a II-a are de-a face cu politica extern i de securitate
comun a Uniunii Europene. Categoria a II-a a fost nfiinat prin Tratatul de
la Maaastricht din 1993. Componentele legislaiei U.E. asupra finantilor
teroriste, dei fac parte strict din msurile din prima categorie, i au originea
n iniiativele de categoria a II-a.
n cadrul celei de a III-a categorii, U.E. a fost deosebit de activ
ncepnd cu Consiliul European de la Tampere. Scopul principal al msurilor
U.E. de categoria a III-a mpotriva splrii de bani este cooperarea pentru
combaterea infracuinilor. Iniiativele includ un Protocol la Convenia de
Asisten Reciproc din 2000 i o Decizie Cadru asupra identificrii,
blocrii, reinerii i confiscrii beneficiilorde pe urma intermedierilor i de
pe urma infraciunilor.
La 26 octombrie 2001, preedintele George W. Bush a semnat Actul
Patriotic al SUA (Actul Patriotic), o lege menit s descurajeze i s
pedepseasc actele teroriste naionale i internaionale, s mbunteasc
mijloacele de investigare ale aplicrii legii i s furnizeze o mai bun
14

strngere i circulaie a informaiilor ntre serviciile de informaii i factorii

de aplicare a legii.
Actul Patriotic conine zece seciuni. Seciunea III a Actului Patriotic,
Reducerea splrii internaionale de bani i Actul mpotriva terorismului
din 2001, (Actul privind splarea de bani) conine prevederi pentru
prevenirea i pedepsirea splrii de bani. Acesta impune o serie de noi
responsabiliti instituiilor financiare, cerndu-le s adune informaii i s
monitorizeze cu grij relaiile contabile cu clienii strini, n acelai timp
mbuntind capacitatea Departamentului de Trezorerie i a instituiilor de
aplicare a legii de a descuraja i pedepsi splarea de bani si de asemenea,
cere diferite noi regulamente i rapoarte guvernamentale.
In concluziile tezei am formulat i unele propuneri de lege ferenda,
respectiv: crearea unei metodologii de investigatie a infractiunilor din
domeniul financiar-bancar sau un ghid, care sa stabileasca directiile
metodologice de investigatie; crearea unor unitati operative specializate in
investigarea infractiunilor din domeniul financiar-bancar prin metode de
actiune in echipa, sub conducerea si supravegherea unui procuror, de genul
task force, care sa fie consiliat in permanenta de catre specialisti in domeniu;
recrutarea persoanelor implicate in combaterea acestui fenomen infractional
(magistrati,politisti, functionari publici) din randul tinerilor cu buna
pregatire profesionala, care sa fie atrasi de o cariera publica, dar care sa fie
foarte bine remunerati financiar; crearea unui spatiu judiciar European,a unei
retele judiciare europene, a Ministerului Public European, precum si
institutia procurorului pentru protectia intereselor financiare ale societatii;
structurile de investigatii si organele judiciare trebuie sa aiba o dinamica
similara organizatiilor criminale, pentru a comunica in timp util informatiile,
pentru a putea descoperi si administra probele aflate pe teritoriul mai multor
15

tari; aplicarea unor masuri de natura administrativa care sa prezinte un scop

preventiv-retragerea licentei ,autorizatiei profesionale, etc; crearea unei baze
de date comune, in care sa fie evidentiate persoanele fizice si societatile
comerciale care desfasoara activitati ilicite; crearea unei metodologii de
investigatie a infractiunilor savarsite de catre persoanele juridice sau un
ghid, care sa stabileasca directiile metodologice de investigatie; modificarea
cadrului legislativ in domeniu prin interzicerea persoanelor fizice care au
savarsit infractiuni financiar-bancare ( spalare de bani) de a deveni
administrator la o societate comerciala sau membru fondator la o asociatie
sau fundatie; modificarea cadrului legislativ in domeniu si reorganizarea
Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii

Banilor din

organizarea actuala de oficiu, intr-o organizare viitoare sub forma de agentie

nationala sau autoritate nationala, care sa poata asigura o mai buna
comunicare si colaborare cu toate strucurile din domeniu, inclusiv cu
unitatile implicate in raportari; modificarea cadrului legislativ in domeniu si
reorganizarea si depolitizarea Oficiului National de Prevenire si Combatere a
Spalarii Banilor, prin trecerea acestuia din subordinea actuala a Guvernului
Romaniei, in subordinea Parlamentului Romaniei.
Ciobanu Petrut

16