Compusi fenolici Definitie Se numese compusi fenolici substanfele aromatice, care contin una sau mai multe gnupehidroxile, legate eu atomii de carbon ai inelului arom: Studierea profimd’ a compusilor fenolici natural prezinta un interes deosebit. Aceste substante, care secole se folosesc ca principii active a remediilor medicinale vegetale, se folosesc in tehnicd ca coloranti naturali ai articolelor textile, la pregitirea cemelei, tabacirea piel etc Aceasti grup de compusi naturali - pigmenti vegetali, tananti, lignine~ solicit o investigate complexai cum din punet de vedere al functilor lor fiziologice in planta, asa siastructurii lor, biosintezei, diverselor proprietiti sia intrebuinfarii. Compusii fenolici vegetali prezint o grupa pestriti (neomogend) de compusi organici foarte diversi dupa structura lor chimicd. Aceasta diversitate structurala conditioneaza faptul, chin sistematica compusilor naturali ei se repartizea’ in diverse grupuri de ‘compus! inruditi $1 ca rezultat se pierde caracteristica generala s1 integra a acestei grupe {nsemnate de compusi naturali, De aceea criteriul de bazi dupa care se pot deosebi acesti compusi din punct de vedere sistematie de alte substante naturale este hidroxilul enolic. Totacest grup de substanfe aromate cu confinut de hidroxil fenolie liber sau legat prezint’ compusi fenolici vegetali. Acesti compusi pot contine una, dow’ sau mai multe ‘grupe fenolice in inelul benzenic. in dependent de numénul de hidroxili fenolici ei pot fi considerati drept monohidroxiderivatii benzenului, dihidroxiderivafi-cu dou’ grupe OH, obisnuit in pozitia orto (tipul pirocatechinei), mai rar in pozitia para (tipul hidrochinonei) si meta (tipul rezorcinei); din trihidroxiderivati prevaleazi compusii cu hideoxiliin poztile 1,23 (tipul pirogalolului), mairarin pozfile 1,3,5 (pul floroghucinei) sifoarte rar in pozitiile 1,2,4 (tipul hidroxichinonei). Moleculele compusilor fenolici vegetal freevent contin scheletul carbonic de tipul ,,cu dout inele benzenice, in care se confin mai mult de doi hidroxili fenolici, de aceea multi din ci pot fi numiti polihidroxifenoli daca ei sunt prezenti ca monomeri; polimerio si se numeasc’ polifenoli. Compusiifenolici vegetal se intdlnesc in forma monomerica liber sau legaficuozele. ‘Compusiichimici ai fenolilor cu ozele prezinta heterozide, in care partea glucidiea este aleituita din oze simple (mai des hexoze) si mai rar din dizaharide si oligozaharide. Compusii fenolici constituie partea neglucidic’ a acestor heterozide, asa numitii agliconi. Hidroxilul fenolic deseor' este alchilat, mai ales metoxilat. Multi din polihidroxifenolii ‘monomeri sunt predecesorii biogenetici ai polifenolilor (substante tanante, ligninen). Mai rar se intalnesc polihidroxifenoli dimeri asa ca derivatii acidului galic si unele flavonoide, 445Clasificare Primele experiente de izolare a substanfelor active din solufiile apoase, objinute prin cextractie din plante gi Lemn, se refer a sfargitul secolului XVII, iar primele reactii de identificare si desdvargirea treptati a specificitati lor a dat posibilitatea de a stabili natura fenolic’ a acestor compusi. Clasificarea sistematic’ a fenolilor vegetali, resind din diversitatea structurald a lor, a fost si mai este o problem’ complicata. De aceea primele inceredri au dus la impartirea acestor substanfe dupa provinienta lor din punct de vedere al sistematicei botanice, dupa unele proprietii generale determinate (de cexemplu, inrudinea cu substanfele albuminoase), dup’ actiunea fiziologic’, dupa reactile de identificare (culoare), dupa produsele de descompunere la incalzire (180-200°C). Modificarca treptata a procedeclor de extractie, proceselor de purificare si separare, metodelor de analiza si investigatii chimice structurale, elaborarea criteriilor puritigi folosirea tehnicii de laborator contemporane pentru studierea legaturiiintre structura si proprietatile compusilor au dat posibilitatea dea clasifica acesti compusi fenolici vegetali {in baza structuriichimice. Deaceea la baza clasificarii compusilor fenolici vegetal st& structura chimicaa polihidroxifenolilor monomeri ca parti componente principale gi ca predecesori ai polimerilor. in corespundere cu acest principiu de clasificare avem compusi fenolici monomeri, oligomer si polimeri. 1. Din compusi fenolici monomeri fac parte: 1. Fenoli simpli, Formulele celor mai simpli reprezentanti ai acestor compusi (hidroxi-,cihidroxi strihidroxibenzenului) tinand seama de localizarea legaturilor duible in nelul benzenic pot fi reprezentate in felul urmator: OH OH OH on cy ‘OH oH Fenol Piroeatechina Rezorcina —_-Hidrochinona | 446 ] _4on ou a OH HO. OH ZA SS OH S Ss on OH OH Pirogalol Floroglucina __‘Hidroxihidrochinona inplante aceste substanfe in stare libera se intilnesc foarte rar. Asa, fenolul se contine ‘nace si conuri de Pinus silvestris, in licheni; pirocatechina -in solzi de ceap’, fructe de reipffut;floroglucina - conuri de Sequoia sempervirens, jar in forma heterozidei florina ‘in coaja fructelor de diferite specii Citrus. Derivati floroglucinei se acumuleaza in ferig. O rispandire mai larga are hidrochinona, mai ales sub forma de heterozida arbutina -scoarti si seminge de prsade, frunze de strugurii ursului si merisor. 2. Compusi C,— C,. Compusi ai acestui gir prezinta acizii hidroxibenzoici, in care ‘alena lateral este reprezentaté prin gruparea carboxila acide -COOH. Dupi aranjarea ‘eciproc a grupelor carboxile si hidroxile acizii fenolici se impart in doua grupuri de baza: COOH COOH a Aw eS R R LO A OH Acid salicilic Acid hidroxibenzoic R=R=H R=R=H Acid pirocatechic Acid protocatechic R =H;R =OH R =OH Acid gentizinic Acid galic 5 <08, & «HH R= R =OH Acid vai R=H;R= 447Aceste substanfe sunt pe larg rspandite la angiosperme in stare liber’, iar acizit hidroxibenzoic, vanilie sub forma de eter intra in componenta ligninei, Dimerii acidului galic se intdInesc cum in stare liber’ asa gin forma galo-si clagotaninuri, Deasemenea se intilnese alcooli fenolici si heterozidele lor (in Rhodiola rosea). 3. Compusi C,-C,, Fenolii acestui sir-acetofenonele si acizi fenilacetici -Inpplante se intilnese rar. Acetofenona peonol a fost obtinut& din reprezentanii genului Paconia, fam, Ranunculaceae. Hon A OW Sy SO coc Peonol Acidul 4-hidroxifenilacetie se contine in ridacini de pipadie, ‘Compusii C.-C, se impartin subgrupele acizilor cinamici si cumarine, care foarte pe larg se intalnese in lumea vegetala, Singur acidul cinamic nu este compus fenolic deoarece lipseste grupa hidrowils in inelul benzenic. Dintre numerosii hidroxiderivati ai lui cei mai rispinditi sunt: HC==CH—COOH Acidul p-hidroxicinamie a R=R=-H 2 Acidul cafeic | R=H;R =OH Acidul ferulic roS R R =H;R =OCH Acidul sinapic on R=R =OCH Particularitatea caracteristicd a acizilor cinamici este cis-transizomeria, Trans-forma este stabil, iar cis-forma (numiti si acid cumarinic) in mediu acid imediat se ciclizeart formand lactona stabiléi cumarina, 448K H coon H Sy SS ASS n coon o~ No ou on Acidul trans-orto- Acidul cumarinic Comarina hidroxi cinamie Cumultmai des ca cumarina in plante se intinesc derivati ei: esculetina, scopoletina etc. 4.Compusii C-C,-C, sunt cei mai raspandit si constituie asa numitele flavonozide siizoflavonozide 5.Compusii C, (benzochinone), C,, (naftochinone) iC, , (antrachinone) sunt caracteristici in schimbul de substante al ciupercilor, dar se intalnesc gi la plantele superioare, Cel mai simplu din ei, 2,5~dimetoxibenzochinona a fost izolatd din radacini deruscuti de primdvard, Naftochinonele (iuglona) au fost identificate in frunze si coaja maturd de nuci. Foarte mare tispandire in lumea vegetalé o au antrachinonele. 11. Compusii fenolici oligomer de rind cu formele monomere se intdinesc in yesuturile plantelor. Laoligomeri se raport ictadigalic si clagic (dimerii acidului galic. Dimeriiacizilor hidroxicinamici senumesc lignane. Ele au fostizolate din lermn, scoart, fiuctle, funzele siridacinile diferitor plante (Lamai chinezesc, leuzee, podofil) Lignanele prezint& produsele intermediare in procesul de formare a polimerului fenolic Jignina.Concomitent cu dimerii se intilnese gi lignane tr-, tetra-, penta- gi hexamere. Oligomerii se intélnesc si printre flavonoide, mai ales formele reduse a lor (catechine sileucoantocianidine), III. Compusii fenolict polimeri includ patru grupuri de baza: lignina, melanina, scizi guminici si substante tanante. Lignina prezint componentul universal al fesuturilor plantelor superioare; dupa masa substanjei organice ea cedeaz numai celulozei cu care se confine impreund sau in legiturdeuea, Melanina (grecescul melas - negru) - pigmentii cafeni mmicroorganismelor, unor plante gi majorititii animalelor, Aciaii guminici sunt polimeri fenolici cu o structura complexa si variati, se formeazit ‘nsol, mlastina de turba, sub actiunea transformairilor melaninelor microorganismelor, lignine, substanfelor tanante si melaninelor plantelor. Biosinteza ‘Toate ipotezele despre originea si formarea compusilor fenolici in plante se potimparti ‘nurmodtoarele grupuri: 1)Biosinteza nucleelor aromatice se efectueazi concomitent cu procesul fotosintezei din produsele precedente ozelor, igi si negri ai 4492) Compusii fenolici se formeazii la condensarea biozelor si altor produse ale descompunerii partiale a ozelor. 4) Biosinteza compusilor fenolici se petrece de la acidul acetic. 5) Compusii fenolici se objin din hexoze prin avidul sichimie, inprezent sunt lamurite dowd cai principale de obtinere a compusilor fenolici: prin acidul sichimic gi de la acidul acetic. Calea sichimatit Ca substante initiale la sinteza acidului gichimic servese acidul 2-fosfoenolpiruvic (format la descompunerea glicolitica a ozelor) si eritroza-4-fosfat (produsul ciclulu pentozofosfat). Aceste dou substante in prezenta cobaltului bivalent sia dehidrogenazei NAD (nicotinamidadeninnucleotida) se condenseaza in acidul 2-ceto-3-dezoxi-7- fosfoaraboheptonic, care la eliberarea ramasifei fosfate se ciclizeazd in acidul 3- ‘dehidrochinic. Ultimul ia interacfiunea cu 3-dehidrochinat-dehidrataza se transforma in acidul 3-dehidrosichimic la reducerea c&ruia cu dehidrogeneza corespunzitoare se obtine acidul sichimic (schema). COOH i COOH CHO CH c—o—® + H-C—oH —> Ho—c—H CH H—C—OH H—C—OH cHO® H—C—onl cHOm Acidul __—_Eritroza-d-fosfat___Acidul-2-ceto-3-dezoxi- 2-fosfoenolpiruvic 7-fosfoaraboheptonic Ho. 7 cooH coon oO T ‘ol o T ‘Ol HO’ T OH ou oH ou Acidul 3-dehidrochinic Acidul 3-dehidrosich 450 Acidul sichimicAcidul sichimic Ia interactiunea cu ATF se fosforilea7a in acidul 3-fosfosichimic. Utimul se uneste cu molecula acidului fosfoenolpiruvic formand 5-enolpinuvilsichimat- 3-fosfat, care dupa defosforilare si dehidratare se transforma in acidul corizmic. La regruparea atomilor molecule’ de acid corizmic se formeaza acidul prefenic. Ulterior sunt posibile dou ramificafii efectuate de doi fermenti diferiti. Unul din ei - prefenatdehidrataza (de decarboxilare) transforma acidul prefenic in acid para- hidroxifenilpiruvic. Al doilea ferment - prefenatdehidrataza transforma acidul prefenic {nacid fenlpiruvic, Pe urma acest acizi cetonici cu participarea fermentilor piridoxali se amineazsi formeaza corespunzator tirozina si fenilalanina, Dezaminarea fenilalanine’ i tirozinei duce la formarea acizilor cinamic si para-hidroxicinamic (cumaric) (schema) cooH a are a ‘on PO” on 1 HC=CH—COOH HC—CHINH)COOH HC—CO—COOH HOC. __,cH—~CO—COOH WO vi vu ul / v oH HC=CH-CooH =—-HC=CHINH}COOH——HWC—Co—COOH ¢ aa 0 on oF aig x P on 1 451-acidal sichimic, Il -acidul 3-fosfosichimic, III -5-enolpiruvilsichimat-3-fosfat, |V -acidul corizmie, V - acidul prefenic, VI -acidul fenilpiruvie, VII fenilalanina, VII- acidul cinamie, IX -acidul para-hidroxifenipiruve, X -trozina, X1- acidul par- hidroxicinamic (cumaric), Din acidul cinamic cu ajutorul fermentilor de hidroxilare (hidroxilaza acidului cinamic sipolifenoloxidazei) si metilare (catecolmetiltransferaza) se formeaza ulterior alti reprezentanfi din acest grup de compusi fenolici, precum si cumarine: |C—=CH—COOH HC=CH—COOH HE=CH—COOH — HE=CH—COOH OOO. ! =CH—cooH \ HC=cH—COoH va vin 1 -acidul cinamic, II-acidul para-cumaric, fl -acidul cofeic, IV -acidul ferulic, V -acidul sinapic, VI- acidul orto-cumaric, VII - cumarina, VIII-scopoletina Trebuie de accentuat ck compusii fenolici ai sirului C,- C, (de exemplu acizii galic si protocatechic) se pot forma pe o cale cu mult mai simpla, nemijlocit din acizii sichimie si 3-dehidrosichimic. 452Calea acetati Aceasti cale principial se deosebeste de cea sichimat, Compusul inifial in ea este acetilcoenzima A. Ea se formeazit in celule la oxidocarboxilarea acidului piruvie: CH —CO— COOH +CoA~SH+NAD ¢? CH—CO—S—CoA+CO +NADH +H sau prin reactia tiochinazica: CH —COOH+CoA—SH + ATF —+ CH —CO— SCoA+ AMF + PP Acetileoenzima A cu participarca acetil-CoA-carboxilazei si ATF alipeste molecula CO, cu formarea malonileoenzimei A: CH -CO-SCoA+CO —> CH —CO—SCOA COOH Acetileoenzima si matonileoenzima A sunt folosite de mucegaiuri la formarea compusilor fenolici. in 1961 F. Lynen cu colaboratori prin experiente cu extractul de Penicillium patulum a efectuat urmatoarea reactie: acetil— SCoA+3— malonil~ SCoA+ NADPH+H = ——> CH (OH)(CH COOH +3CO +4—CoA—SH+ NADP +HO Aceasti react este catalizati de un complex de fermenti labiliidentic cu sistema de sintezi a acizilor grasi. Calea avetati de biosintezi a compusilor fenolici este pe larg rispanditd la ciuperci, lichen’ si multe microorganisme. La plantele superioare ea se realizeazi\ in combinare cu 2a sichimati in biosinteza flavonoidelor si antrachinonelor. Formarea flavonoideloreste 0 particularitate caracteristicd plantelor superioare; nici ciupercite nici lichenii nu le potsintetiza, Experienfele efectuate cu diferiti compusi mareafila “C au arta, c3 predecesorul inelului A al flavonoidelor este acetatul (sau malonatul), iar inelului C -acidul sichimie (sau L-fenilalanina), Probabil, ci fragmentul C,-C, , format pe calea sichimatt poate participa in biosinteza flavonoidelor gi sub form’ de eterul corespunzitor cu coenzima A, fiind ca matrita in structura ramisitilor acetate (malonate) activate. in rezultatul inferafiuni para-cumarileoenzimei A cu tei molecule de malonilcoenzima A se petrece formarea tetrahidroxicalconei, insotiti de eliminarea a trei molecule de CO, si eliberarea apatru molecule de eoenzima A. Din calcone mai departe se formeaza toate celelalte srupe de lavonoide. 453