art. 78 din Tl. Nu vom relua izolat, ci g upat pe anumite probleme de principiu, con Siderentele din deciziile Curtii Constitutionale pe care se sprijina solutiile con. stante ale ace: € a exceptiilor de neconstitutionalitate a py rilor Legii nr. 51/1995, inclusiv si a unora dintre prevedcrile corela tutul profesiei de avocat" usd in situatia II. In sprijinul solutiilor Curtii Constitutionale, riguros argumentate, inte jem insa si aducem in atentie alte cl 1. Apr 44 alin lor articol A prezinta un interes capital si preliminar problema de a sti daca autoritatea legiuitoare poate, ea insisi, si stabi a profesiei de avocat sau de notar, profesiuni prin excelenta liberale gi autonome, D: ansul va fi a al de institutid bild. In ce ne priveste, rispunsul este afir eri dintre cele mativ, atunci exercitarea acestor profesitini in afara cadrului inadmi Natura profesiei de notar public este precizati in terminis prin loge, ard tandu-se c& ,notarul public este investit si indeplineascd un serviciu de interes public” (s.n.~ 1D.) ~art.3 din L 36/1995. Descifrarea semnificatilor g a implicatiilor acestor prevederi implicd o alta topicd. t iciu de inter e © activitate ,organizata” sau ,autorizata” de o autoritate a admin; tratiei lice — sau a fortiori de autoritatea legiuitoare — pentru a satisface ne bineinfeles, consac slativa'?, In aceste conditii, ,in- Vestirea’ notarului s& indeplineascd un serviciu de interes public nu semaificd numirea lui, ci cestuia.prin lege cu dreptul sau puterea de a prest lun serviciu public!®. Rezultd logic c& 0 oarecare persoana fizicd nu p ime, chiar ante tea Constitutional a fost sesizat atic”, preve: In acelasi sens, cu privire la revederilor Decretului nr. 281/1954 31 le $i poli- Decretal 990 (a 3 iz nt. 32/1994, publica in Mon al ficin Con ici", partea I, nr, 259 din 15 se 5/1995, publica o Rominiei” partes I, nr. 27 din Statutul a fost publica in , Moni "parte I, nr, 284 din 3 rin Flotitiile ne. 3 Uniunié A mania (cit priveste problema constitjionalitt prevedeilor Statutulul profes eferitoare la : onunfe ~ decizia nr. 146/1999, public Monitoral oficial al Rominiei",p embrie 199 stanfa rilor publici Prem, deplin competent « consatatnelega der 8 alin 9 din Statutul p tat si asupra Siei de avocat, prin care se institue o conditie care excede Legit nr. 51/1995 pentry mimics oy 995} entru o ampli si dens8 analiza a se vedea A. lorgovan, Tr a at Bic J, editia a I-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 103i un tnt. 255/2004, Dintr-o asemenea perspectiva, devine posibilé si necesari delimitarea ,serviiului ct in Romina interes public” de nfunctia publica” sia persoanci investte si presteze un serview pul funtionarul public". Cum riguros gi limutitor s-a previea nctei public este un su jest ,subordonat” intr-un raport jun L toritate faa de organul care upraordonat” nt-un raport de autoritat, fa dete (ibidem: p. 562ap auagdouno uotss}uie.) gt at gu p rized punt quoureen 9 pout uy BlPUOHTINSOD ano ajoveynzas 18 o[eHL paooid HIV wipe 98 YS 1 j atieooa ne 94 Sour pst UNS NM O|g “2 qa) yueme8 a $, ganreoodxo" joo wy ‘ooxjqnd ie astuy “OALyeUTULLD audoq 84) od re [ue aqstiezodsiqy ut oun voxexowtosd nn 0st § voreztuvuo nnuad vi syenquand ‘BAlnodump “9 rvomvoxo 201 ‘oyeyqeuormys |» aratoose ap tmdaiq, p09 Wop WIEZI9aIq (atinmsuog mp Tp Be 1 Up OF “He TOTEM puny w: 5 soptirzodsip vareioedsaiau sidooxo nunfiads uy °Z supe ouoaye9 uns 983] 9p zaqeuormynsut I{Napes IED. miygo sooosdt* um-ru axeaede {400 U] “YeooAe ndise ys 1S HNyLOOAR exle3yigo 18 yrudoup axe [MES a1 “{itpuod ayS99" UT one jAIRLUT BHU B OP LOI} joup vy auraud gosiod soun fm nox ImsuE e Op JOA}eIS MH ‘9 re yo yeztoaid sadse qns uouUTUnTe 9d ge vod pu apigr ‘eget auquIION ¢z wp wareINOLT », 61 de L 10" Toog ‘naunongr nw aypmdoig nnd wywioy from smyntug sop uadowng jan wluapradsianr ‘98:96 p eorRABiOH 8 865 181934009 m8 99p “st ‘QG6L “oqaxnIg| uE|AnIG|‘seNOY,) ap sio4p sap auus2douna uonasuOr D7 0853 “Y IPA ‘T p94 96 © “Fy ad) eo ud od oy mdoap 8 os wImssge ajipURUINap anu Jo, jigeuIyp9 s9901e" rau Bh 5p woo oye Sy oyeeusqy] & nyruuo socumdaupexforoud nmuod exiuaauor wp | oy eee Hp 191 "mY waned « saquywo Ye Te}oYO [MIEN WOH Uy sAEDGRA “EOOT/Hy “mE BHAIIOC uy | He genys of sngmadaap © sf otinsnf ey so0oe yyruaqy sovesndise rawod azauolie es sop 289 : aussjoud PaReN939 Wy !2oNpunt § 29124 Jo|euvostod aye auy soyesaion t 8 aojunidaxp warez vde myysuoo [f ge20A 9p f21aj03d waRYosoxo Indoos" S| -uHe p "Ue — ,.oNsNt we 18 mMLRAAPE anys tw Yond “zo}o0s ounsstu 0 axouyydapuy™ kmeaoae :ayssHNs ap yud} arEs0I0 eaind aoD uy ‘az¥0 “ooNe ap oIsaoud [mIMEIG Wp Uaparoid ajaun ap atiRNSaE LHONRS y, eoresgde yemndise e-s uo jnpous nuyuod apundses avo wjD9v 2959 “189 -one ap Jotsayoud vareptoxox9 s0[LINoIRG “Pp8aj pour us ‘sinque aio noreq nt — nao} ¥8 19] 10}a}UaBIxo asndns yuns tesa” ap a[suMoIeG Yo vaLOWOSe ap stO9p w ouadomg sins jnuajg ‘teytTe9 vauOUIOSe Youn vosBIOpISHOD UT *,,,dx|qnd nt nun qeuoHouny ezeI90se 1 — auadomng wing |nusyg w2to01d — 1or}nsn ISTE vf MjMILDOAL easedionUed ‘jasy “Blaysaoe oyLsBIEIOY oNUIP suid yeunuidxo ‘ousdomg wing je a1p9A op mound no pxogUOD [eUOLIMATSUOD sojouaqu0o SUL aNgO ap wNyeooAe 1S mynye9 OAR Byep Rawr rearoyd ut] ur 18 affpuos ut ozazylear 28 -uoo 1$ jnyupuuroang qns eye as ‘1 BS puingan 2[9 ‘[iquutasur “16 08; ap aynzpaaid 9[99 1UNs mn}eooAe ojELIOVEpLT $ ajumdaig “5, 2ieuauepuny vo oT up ¢ “ure ue oqnitzodsip uy 18 axiqioa isisw nesj18 oxeytoz -oidar urd arsnjout ‘orespde vp jmidoag“prerouiayuy jtqesayuoout 2989 ui 2p augers 1n8 op ai wroajes jouorsajord dio tn aUE wre “eheASUT “g,,.089] x gdnp yzeouorioun op ere -Jo1oxo 1 avod yeooae ap ersayoud set ‘oyproods 1Boy roun wzeq ut ezeauor}ouny 8 qeztueB10 ays0 axv0 NSUOD woUND y apundno nu Seo0ar ap Bs H1qnd nyorar9s un aso emyeooae wo rydey gfeuorim, 6619 17] wip 40]99 axPl.Uns w\kzodstp joud ySoatsd ago “ewwoqnday ‘c66I/1¢ aU VOB] ai1)saau ay yezI004 ud gyuayuoo soy e-1 nu 99 vosaynd auinse 18-ps aywod nu ¢,orjgnd s niolasas“ un-nuy ‘19 sop}rzodsip zenuod se1yo nes 13 ut 9p a] wpe Uy “poseaySoAUoNNDe altminteri, sub aspectul discutat, fosta Comisic de la Curtea Europeani a procizat c& art. 6, paragr. 3, lit. c din Conventia Europeand ,.nu afecteaza drep: tul statelor de a institui reguli de admitere in profesia de avocat sau reguli cu privire la dreptul unor persoa a pleda in fata unor instante ori dreptul st telor de a limita numarul in aceste conditii, rezultd logic, legal, conventional si constitutional c& statul are dreptul gi obligatia ca, prin lege, s& organizeze cadrul institutional al wocaturii si s% asigure exercitarea efectiva si corespunziitoare a drepty aplirare intr-un ,proces echitabil”, inclusiv prin intermediul sau cu sprijinul un avocat, in consecinta, organizarea avocaturii si exercitarea profesiei de avocal 2 cadrului institutionalizat prin lege ori in alte conditii decat cele prevazute 2, in sprijimul exceptiilor de neconstitutionalitate, constan inyocat nerespoctarea dispozitiilor constitutionale cu privire la dreptul de asociere (ac tualul a al) $i cu privire la dreptul de munc& (actualul art. 41 din Con Preci ea ce ni se pare a fi esential Dreptul de asociere a fost eronat infeles de catre autorii exceptiei de necon- stitutionalitate, iar eroarea, cu totul evident’, are ca premisi un sofism: dreptu de asociere nu poate avea ca scop si rezultat dobdndire fesio ale; dimpotriv, eventual, cei care au 0 anumitd calitate profesionald se pot asocia pentru organizarea i exercitarea profesiei deja dobandite, precum si pen- {ru promovarea unor interese comune Dispozitiile art. 41 alin, 1 din Constitutie, cu privire la dreptul la mun nu pot fi interpretate abstractie ficdnd de cele ale art. 16 din Constitutie, care au a determinative, intre altele, ,,egalitatea in fata legit”, fara privilegit si iscriminii, ,,egalitatea de sanse” pentru ocuparca functiilor si a demnitatilor publice, in cond egii, Asadar, Legea fundamentalé nu consacra simple sexpectative”; ea garanteazi doband a efectivi a unor functii si alegerea unei profes Criteriile nediscrimindrii sunt cele prevazute de art, 4 alin. 2 din Consti fufie. Ele nu sunt ins& incompatibile cu criteriile prevaizute pentru sel fia celor care au vocatie la ocuparea functiilor sau I ia exercitarea unor profesii AAlfel ar trebui si se admitd, prin absurd, intentia legiuitorului constituant de a proceda a priori la standardizarca juridicd a tuturor cetajenilor, indiferent de ca Hiatile si rezultatele competitici dintre acestia. Cum judicios a precizat Curte Constitutional in mod constant, egalitatea in drepturi nu implica egalitatea de fratament juridic; la situatii juridice inegale, tratamentul juridic este inevitabi "8 Decizia din 8 ilie 1978, fn cazul Ensolin $a contra R.F.G. jn vol, Conseil de I'Exrope Commission européenne des droits de homme, sommaires et index, Strasbourg, 1978, nr. 14, p. 64goyeo WIM 150} B IIS. m1 0 FON ( soque areanide wreIpau ido 1 a0xpunt pnyis* NU * a qxaiqns ut ‘pond dsip eapoV jsooe 99510008 10] oA 9 aytsnaieg py ap vo wzvaatoard 9 1$ TIeOTPOU ISO} mnsuadno Uip SHU go @ aj 8 am03tA UE sox ‘jeuor}oupstant 198 ye oys9 ¢,aoquoand I Sup pane 1 we oT Tuo nes gjeuod B89] irynstod wp Z “UH rpuaUIoys onpoad 81 U pnseou Prd UY romooad nes vosE22pa oP ue 23004 ‘Sep “ED 4 a" 1 ZO0ZI00P ae ng op yung ung “aUaUoN® 2p “nou! es Ss wns O 1 auqu> sy vowed. ou 1 1eHIYO {ROHN gid *g661/c01 30 8200 2 ne 1 i eon ee To (OMuOYY WESTIN SEUSS 10H sapon 28 V 0 CaT-~¥9% quoo gorpunt yiuorsise 1S 7g “we — 189) fovea lueynstioa op HEYANOE 2 sraruupe ‘aqeuzou YOR 1 in pomp bj eauattiase oc “I “UHI 78 noe waUudtt unt pluaysise nes a7eyuoz os 1$ aunsonyyur ameist0o fey }eNANNOE O30 sa01 10 aatyetdsou 9198 JOYE Uz f wy ayezusonne 7s0f mp axe" ooxpuan jus) € Ue ae wns Corupuuoyy wp woyLAnoree, © weuOHEN, eauneAe) TS eye at uno0I2q 2P rmpsuos" “tezodstp 101 msuos Uy su vo] ud ereroyusoo 18 yiwayEpoul Isoy & S66I/TS 34° 901 sun “> ayeyqeo voor uy ovesnyyse jeuanse elunysqns aimypsto> 2189 ,oTHOMNDS nes 291257 a ‘oun ape] TI ehuroosu09 1p ateod 10 ‘pypuorsafoud 3 » “ppansqre te pyso mir vou" *289 9010 Ul “eso 18 y+, JuP|OIOUIOS p amzgaaid 10} tun 9489 nu {ryBooae yup pe 8 gO nsuos tt *,}uou0o op 1p NODA SC) gH{OIDHOUIOD BINICU IP yuns “yowios ap mimpuos ¢ volo go vo pupae optunsie10 ajo Bo ‘1O|LO1EUl > oye 92 9129 2 2 auds ‘qurerozaus0o run syuad “y9U009 2p 1M ouoo ajauunu ap mee ‘ayed pUBDEL ‘A aay Se“ NSU -rworduuy uxind peur ysut oS atid na R661/P8 TU 2 oyo9 wqor vo [mdzy }OOAL BS >qeay oqmtzodstp pugpnye nes PUEL 00 1$ 1290. vay HENS! p oxnzeaaad o[sitPu0 2 puranjdopurou ‘24 iva 199 ‘aoiplnt Wirpuoo seat ray ajaltodixo puruyjdapt iyyqae nes yerouTe “ents ap wijouny 1y od nu “pun FAASV anid UOAep ‘0 op pupony atloBnsqy ‘gIHOHPi funetie gistrare substanta activitati ald si completata onsuitanta, in opinia noastra, dou’ probleme s-ar putea aduce in atentie: da Blementari isi produc efectele retroactiv si astfel sunt incalcate dispo alin. 2 din Constitu Tegea penala sau contraventionala mai favorabi Mileart. 1 alin. 4 din Constitutie, care Ii puterilor”, este admisibila suprimarea efectelor juridice care Bel jurisdictional, respectiv o hotarare judecator in vigoare a legii 8) Cat priveste nonretroactivitatea legii, opinam ca Minis din cuprinsul art, 82 alin. 1 si2 din Host modificata si completati prin L u privire la nonretroactivitatea legii, exceptand d nr. 511995, astfel cum aceasta 2 5/2004, Intr-adevar, legea insii Precizeaz’ cd de la data intrarii ci in v vitatea” barou igi ,inceteaza de drept acti rate anterior si ,continuarea” activita le constituite sau inregi Tor specifice acestora constituic infia Aceleasi dispozitii, impreund cu art. | alin, 3 din legea aratata im phies, in subtext, necesitatea unci distinctii, in eventualul conflict intertemporal lei, Hntresituatii juridice create sau stinse” sub imperiul legit veehi gi pin’ aparitia legii noi si ,cfectele” acestor situatii, care continua si sub imperiu Hebi noi’. Legea nou’, intr-adevar, nu poate retroactiva in raport cu situatiile Gitidice tn intregime constituite sau stinse, precum si in rapor cu efectele ju Fidice ih intregime consumate pani la aparitia legii noi. Dar imedia feete (facta praeterita) continua si dupa intrarea in v b) Mai Chiar anter & aplicare cat priveste efectele unor situatii juridice trecute iceste oare a legii noi nplexi ni se pare cea de-a doua problema, revizuirii Con: Blat@ fost dedus din economia reglementirilor constitutionale, Curtea Constitu. fional a decis: 0 imixtiune a puterii legis! foreascii in imposibilita Mila categorie de cauze Secin(’ ruperea c Gispozitic legal ici, cdnd principiu! separatiei puterilor in hilibrului constitutional dintre aceste autorititi. De F In opinia noastra, inerpretarea prnc Rea pursisimplu dla lee, citeleologic, 0 no afctate ride, Bunt i, ar contraver pr etoactiv, ar pune in discutie velabii Hirde: dar, a fi admisbila oleae, cu c ose depturi de erean Hn fivoaex persoanclorfzic in raport cu statu B6Pe larg si pentru o exemplar’ anaizi, a Elise a finp si spais, Con in Je dre fe Tr. on Ba Batra Academici, Bucuresti, 1967, p.77 4 a Wit in Pinat de drept civil. Partca generals”, vo. 3 P. Cosmovii), Editura Aca Iii, Bucuresti, 1989, p. 107 si urm.nd joyeut ate 21 0 ayeap aud 59 yuorsyndat -ant}90190 jod uNUOJO, rol sndns yuns nu 9 wo [e 11 “He aqua 5 syenideo 2p sndoos asazguum 18 989] op oveIUDULO} p vst dyusoyord ‘oqueysuoa oes taluoprudstunf rato 4 09 Hust) § aquouryad asoponop 9s otoqU atorpsunt ap areooaut 2 ‘poru0u0a2 qndoos no pouoriodord 9yso «enod siuog” wis ¥ rovyauag, p s0pieo0ny poung ‘U0 wu BIS e19p pupur} “plu1sosuoo Uy euyUOY, oduioa ap nexa avo eanesoroxd 1 jarauoo ayer mnogy ie rorleIoosy Tquiam go jmdey uvdio vourd 900 Uf undsex spun woven sxaquod Uy “iHBIRIOY| FoINURFOpIsuOD {nstdNS WiC at avo oppieioose auyurp wun) ,. 9 mneniqisiupe eadnse po op wosxa 18 po10pe; castfeyideo 2 speo up 9109p 2} ajois0y) Beh jasuels * cO/LSObT aU THD: d ns 1139p avsyuoo phunf pny 404 nos 10 no ‘Jozoua8 us “0 “BIUBUIOY wip JOjROTeR| B O|eUCHEN. + youopimnsuoa nos jor] urad osnpostut ‘S661 9 “vaaae qj “[B1oUDH SezOHM OP 1 ‘gyjqnd ydaup op winansur yuns 9722998 agoqurumeal vanity § aquorouyns anjour go 18 YeZ1A qotieroosy vazvAfozip 2 29 9p azotoaude 19 go 18 ‘nomeg un asoapuy ‘ouoiur optiorp sunt «$ e9 {2} P| ‘alvsopisuoo Uy Ur Kayo} :ojoTEOWEULN zo ayiuaye Uy Woop ruuvun uy ‘sloap & (,2[eUOHIMEsUOD [NOTEq™ yNIASUOD Ne og stuogg" roljeroosy tmueruazaxdoa ap prewuozazd inifoos ‘inymuig soqunydougy v euvadoang, HNN “WO94 ANP rat) BIRyE UE NYASHOD aqe wirzodsip oyou ‘sepe'