D©AGOSTINI 11 ee ee saul eeu Ress: DRUMUL MATASII gana te): NATIONAL Bes |__| GEOGRAPHICNATIONAL GEOGRAPHIC NATIONAL GEOGRAPHIC LOCURI CELEBRE [NATIONAL GEOGRAPHIC LOCURI CELEBRE - NR. 11 Apatite bilunars EDITURA: De AGOSTINI HELLAS SRL. ‘ADRESA: Voullagmenis 4-4, 166 73 Aten EDITOR: Petros Kapnistos, MANAGER ECONOMIC: Fors Fotlou [MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUCTIE: Virginia Koutroubas, BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Dimitris Pasakalidis PRODUCT MANAGER: leo Para SENIOR EDITOR: Tania Skandalakl JUNIOR EDITOR: Maria Papadimlziou SENIOR PRODUCTION CONTROLLER: Katerina Galan ‘COORDONATOR DE PRODUCTIE: Carolina Poulidou [MANAGER DISTRIBUTIE: Evi Boza CONTROLLER DISTRIBUTIE:Yiannis Vougioukas SENIOR COORDONATOR LOGISTICA: Antonis Lioumis ‘Text:© National Geographic 2012 2012 De Agostin Hella id ISSN: 1792-9962 [ADAPTARE PENTRU LIMBA ROMANA: BEST COMMUNICATION MEDIA Consultant Prof Bogdan Albu DTP: RAY ‘TIPARIRE SILEGARE: G, CANALE & C DIRECTOR TIPOGRAFIE: Giuseppe Canale IMPORTATOR DISTRIBUTOR: Media Service Zawada SRL [ADRESA: Calea 13 Septembre, nr.90, The Grand Offices et. 8, ‘camera 801, sector 5, Bucuest cod postal 050726 Country Manager: Mariana Mihaltan ‘Marketing Manager: Adina Bojics Group Product Manager: Mihai Chiiacescu Redactor: Alexandra Reocov Distribution Manager: Dan ordache Drepturiletuturorilustratilor sale textelor se afla ub copyright. Este inverzisa reproducerea,stocarea transmiterea sau utlizarea co ‘mercial materialloy, sub orice forms ir acordul scrisaleditorulu, ‘TENT Poses repturlor a acordat a de wtlzre a acest YD la ‘eloaal anor respecte) pent pee cl caracer exci all Tate Celle dept sunt rezervate. Orce at uiiareneautozat, indus ‘ples, reproducre,expunees,Incierea,Impramutara,vonare publi ransiterea prin abla eter aacestiDVDsauaunor pile sale Sun st ines, cst DVD nu poate export, revandut sau stb a sop comerda in fara Romi ard oatortzati spac, Editura is rezerva dreptuldea intrerupe sauopri publicarescoletic pe termen limitat sau nelimitat, pentru orice motive, fr @ produce actfelnicun fel de prejudiciu consumatorului care benefciaza de Tiberul arbitra in deciia sa de 2 procura colectja noastra. Fiecare ‘numa al colectiel constétnt-o publicafe si un OVD. Ecitorl is rezerva dreptul de a modifica ordineatlurlor din colecie. CCREDITE FOTO: COPERTA DEA PROPUSA DE ©Getyiphotoscom p. 1 DEA PICTURE LIBRARY /, VANNN|p 2 MARTIN GRAY / National Geographic Steck /p.3 RCHARD NOW/TZ National Geograph Stock, DEA PICTURE LIBRARY A DDAGLI ORT p. 4 DEA PICTURE LIBRARY p. 5 DEA PICTURE LIBRARY / G [NIMBTALLAH: MARTIN GRAY /National Geographic Stock p.6DEA PICTURE. [RARY p.7 DEA PICTURE LIBRARY. 8DEA PICTURE LIBRARY /G NIMATALL AHI ».$ DEA PICTURE UBRARYCCHARD NOWTZ National Geographic Stack pp 10-11 JM RICHARDSON / National Geographic Stock p.12 DEA PICTURE LUBRARY JIMRICHAROSON National Geographic Stock. 13 JMRCHARDSON National Geographic Stock ‘Nu ata bibloraftutile speciale incre organiza colecia National Geographic Locuri Celebre, disponibile a ciogcuie de pres la preful de 9,99 LEV4S MDL. Peparcursul sei, De Agestinivaanunta Gatele de apatite al acestora In rice moment pe data pubic coli ecto reer dept 8 ‘modi pretu numirulttalderevste dn colecte precu fecvents partir _acestraAntrireectuiri acest modi vf iformaiin acest ses, prin Intermec reste sauprin ate mioace med Pretul publicatie: Primul numar:6,99le/19.99 MDL Pretulincepénd cual doilea numir: 15,99 e/49,99 MDL CM Evecunior sa alee enue Erato) supravietui.Schimbsrle climatice,upteleintre Cr eee ee as recor teetee eeet ee ee es aceasté forma de via. Asa se face c populati tne ceed re Ea ee eee Seater uae perce eet ne oat ceed ee Ae een pe eee rae ets ree ‘Au apirut regate care au prosperat si sau ‘eins prin rei modalitai principale: prin forta Ste er a ee ees SS euler ee Se ee a a ae Eee ee ee ee ee cod eee a i ee er uc eee} pee ee ea ee ee ee stravechi,numité Drumul Matasli datorits unela dintre principalele marfuri transportate pe ea, rere fer tree Cree cee maine turrets eee Neen are le aveau pentru cilstorii de odinioara. La inceput, drumul era 0 arter’ de aproximativ Sena e eoe} sinuoasa, incluzand rute terestre, maritime $i ee ene Toe ect schimbutile comerciale intre Extremul Orient Peer ee ee Cay ‘muntos Karakorum. De-a lungul arterei se suc~ Cerne Ros et multe ori extreme, intinderi aride de nisip si ee een ero ar ety Ss PereCoenen Ree soare sipiscuri de neatins, orase de o frumusete Cee ee eee ene een Poe eee ee uae pee et eee desertutile din Asia Central, ducand din China ee oent nese ecm Pico ite en Gr ee eae nna ee Roe Derren ee kee cues Pere ee oc ees din Imperiul Celest (China), spre care se indreptau, eee Encl Primejdii la tot pasul Aceste,,convoaie” nequstoresti au fost de foarte Bes ee eee aes rete en eee odihna, departe de ambuscadele numerosilor talhari ce pustliau inuturile din jur. Acorduri eee ere ee nm eee eee Enea ect See ores Pete ei eed si difcultatea drumuluk: nu arareori ruta era ett eect) spre piscuti cu varfuri ascunse in norisitrebuia Rete eet ener ee sub un strat de noroi sau de zapad. O2- eee ar sipante abrupte, de multe oriin condi clima- es ree eet od Peete et eres iar diferentele de temperatura erau de nesu- pee ee etc tee eee te Ou gua See ee ee eee tec etc eee eters oe ere a eee pee eee et acs ene ean ua cad niciun punet de reper, acopera drumurile, n- ever ee ete er gnu ee ee cee Pete ogee ey epee rece Loe Pete eter une en eect Protec ecu ae eee ee pputeau fi traversate decat prin intermediul unor Bier ut eRe ed Orme ese Me cs ee ee re ce ete ea cd Re Mee Rue Pe Ce CaC ers athe Ere Wine latices lo > Coane EE Ce eee eto cc)See nee ea ed Ce ee eee eee Le ee pee ee Ce ce es eee cae ee oes ee ec ees er ee ee ue ted eee er ee eee eee ee ECR) ee td aante es Creer ns Pee —eery Pee eed — ee UCSC aD atta Le ea eee ae eee ee cy Dene ee eee ea tun european in jurul anului 1100 daca dorea sa ajungaiin ceea ce Marco Polo avea si numeasc’, Cotes ence eke ‘general, caravanele mergeau la Constantinopol sau in Alexandria, orage unde se ajungea cu Pe eet ea Cee cet nay lunga calatorie. Prin intermedia, fecare se in forma in legatura cu alcatuirea caravanelor, Cosco eect tute posibile pe care le oferea Drumul Matai Prec eu me Cry Geter ay See tee ecco? Ree e eee eee ce Core eee ete a eet ge ee eRe My Cr Mesa ceeCe ere eo occ Geta eters ct eee ie eseuce es Creer ce cconsiderat 0 Rom’ a Orientului, unde se vindeau Gee ae Reem en scorfigoara, culsoarele si camforul, importate prin China din insulele Moluce si Flipine. Din eet oe eure seat tipic al stepelor desertice, iar la trecerea cara- vanelor se ridica un nor de praf ce ramanea Dee eed ‘oameni, animale silucruri.Ca s8 se primeneasca 18 Isi recapete puterile, caravana se oprea la Sone etn ot tater cs Pee enc CeO ene ree ec Sere ee eee es sia burdufurilor de apa inainte de a purcede la Pete Tees patrundea in actuala regiune chineza Xinjiang.AEE ee eta eet ee eee ee Pe ag eu eee desertul Taklamakan,primul prin nord, iar celaait prin sud ambele reunindu-sela Anxi destinatie privilegiatéa comertului cu ceal In special ava- ee a ce cae Pee ee Ot ee ee ee ee ee Karakorum si apot in podigul Tibet, dar aveau avantajul de a parcurge un traseu mai scurt cu ee uae ee te Re ee ed ete ee ae UCSC DLC ae a Lee Intreprinzator era résplatit pe deplin, pentru cd puteau cumpéra pietre pretioase, perle, obiecte attizanale,ierburi si mirodenil rare de o valoare ee eee ewe eee Pe a arene pputeau ajunge la ele. Dupa ce inchelau siaceste pment Pn eats Jinduita intoarcere la casa de care de obicei sti- pete niet eset aDe eee ee Ce) randul o extraordinara ocazie de intalnire intre pee ee tee re! unele dealtele. ee) et content shatagh tot eas Perse Ne a een at Petre a ee ed acum dispérute, al caror membri, organizati micitriburi, se opuneau oricarui tip de amestec eae merece} eee ecu ecu Cae ern eee Peer ret et a ea pees eee eS Cae Ce te ener? Cea oe e aes eee ea dependenta totala decat la sfarsitul secolului bier reece etme u eee Prone ne ar canes dupa cum se vede din numeroasele tururi or- Pee en ere ) Pr ee eget Pecos une an e a eot Cea rece ret ier ee iy Cen cama tcc Ut eee ee ete Lace} in Uzbekistan si terminandu-se in China. 0 Ree eR Rae Pree okies ee needs nee ecg eee era uke epee enn cas ace aah Petes nee bn) Ceuta Cee Sei ecu en enc Pee eat eca ee een ec se faleste in schimb cu dou’ ,perle” precum tee meee oat eee ra eee en cate een mic Sere ce eC Devanbegi, Moschea Mogaki Attati si Minaretul Kalon, carvia frumusetea i-a asigurat saivarea de furia distrugatoare a mongolilor ui Ginghis.CARAVANSERAIURILE Succesul caravanelor care strabateau Drumul Nati depindea in mod vital de supavituirea oamenilor sanimalelor incre rau aestite. Aliment important a poveilor cial peviodice, De acest aspect al expeditilor se ocupau caravanserairile,amplasate strategic de- lungul rutelo, in oazele sm oragele prin cae treceauconvoael.Intruct erau apirate de strajer Inarmati induntul lor clitoris puteau conn sigurant epi gi puteau afa sd ‘nel furtunidenisip Tipice pentru cultura p previzut cu multe ase foarte simple pentru drumetl apirate dd un zid cu portic care Inchidea o cute nterloara larg In aceasti zond, cei care doreau isi puteau instalaproprile ‘cortur ids plteasc, De aemenes,caravanseraiuril mal mari scare eru dispuse in localitti strategie din punct de vedere comercial gzduiau periodic targurl 41 plete Administrator avea in general ultimul cua a legaturé cu eventualele dispute apirute in iteror, Indeplinnd un rol aseminitor cu celal unui ,udecitor de pace’ In schimb conflictele mai grave erau rezolvate neapdratinexteriorul Incite, aproapeintotdeauna cu vrsare de singe 30 furajal constituau o parte insherau necsareaproviionblPeon rr ceCYA U Moe a ake Lc 0 Catalogata drept a opta minune a lumii, armata de teracota vegheaza somnul vesnic ERS ea ccs COR ee (eee ten re eee ecient oeeKey Pee Sea ee eee Cet ec nen Seen een ae eee Ce? 3.753 metr, la sositea in orasul chinez Kaygar Pe eee eas diferit. Ne aflém in Xinjiang, regiune populata Cot rr Re eae Caen Cee Ue e Coca Pcs ee) cere ee) re ‘hiaangdin Aina in DROMADERII S| CAMILELE CGlatori mai experimentati care porneau pe Drumul Matisl In cravane cdlareau pe dromader si cimile,Rezistenga facd mare, capac heii si numal cu ierburl uscate side a stale ntegl ir se adap le cea de preferat altor animale, mal putin adaptate eferturler glunile ce trebuia traversate, Cla europe binuiti mai mutt cu cai ecunosteau a al 1mai putin, doar pe trasee scutes pentru necesita urgente. In general, prima parte a traseu, in ca se fcea pe spinarea dromaderor, adapatideertuilorclde La intrareain maderi erauschimbati cu ciilele din ctriana, cu pit lung, cre suport bine frgul si, mal ales, altitudinea, ye purtand 150-170 ecosistemelorpreznte in cau cal at se transportau marfurile dnspre Europa spre Chin, zonele cu temperatur ma sc imalele erau incarcate Ia capacitate maxima, fie lograme de marf Gece ete tne de-a lungul veacurilor, se gasesc cladiri con- Bere ree ene eM Mame Secs ee ee Te Seen BETO Reena ces) \Vanzatorii ambulanti ofera zi de zi cele mai va- ee ee et de duminicd, rezervat in special pentru cum= eee une Ree Cee ee aig eee creer Cee et eons Dae tee aco) Sree en eee Bezeklik si ruinele citadelel fortificate Jiahoe, Coe eer ee eso en Pee te eet eae? Sen Sec eer rute seculare duce la Xian, un oras foarte vechi sifundamental pentru istoria chineza, Capital’ a unsprezece dinastil Imperiale, oragul a atins Dae ea Se te ee ee mn de locultor, find cea mai populata asezare ur- Pete ees sites? Con ua ates Pere nee Pasar s Ciera ten es eee Marii Bundvoinge, construit in anul 647 de im- Pecunia Com ee ame cee dinastia Qin, Shi Huangdi si cortegiul sau fu- ee eta a eee Ciera)Sens Cetra ee per cy eee Pay eae Un patrimoniu Coals See Cee Peto eee Tey OTe eee eer Reece egy eg ee eg Europa de Asia, doua sunt numele care se re- eet cme informatillor istorice: venetianul Marco Polo si ‘geograful suedez Sven Hedin. Cele sase secole rene er ec Sree ee cme See ec cree prin excelent. Memorille lui Marco Polo, nascut ee aE eee ne ‘moasa carte Milionul sau Cartea Minunilor si Vee eee eee a Dobiceiuri ciudate si de necrezut, despre expe eee ee ete wcSe] pene ta Dra ish, ad Cte Roe Coe cu ERM eat eam Sere ue ne Se ee eee Cece ee eed Cs one easter tions ee eee cee metre yee eis In secolul al XIl-lea, multi negustori venetieni alegeau Constantinopolul ca sediu logistic Pete em eneee ete ea siMatteo Polo, respectiv tatal st unchiul tanarulu eee nak Ce ae Cee eco rete wee ani t spre Extremul Orient. Cu ocazia acestor drumuri auavut posibilitatea de a-| cunoaste pe Kubilai See COCR Cann men! rena er MC a ea eeu a Corot enn eS Tey Se ee Meee pee ean ee eed eae eee tt ee es eee ire cera eles? spre nord-est, traversind degerturi lanturi mun- fee ee ee gee Ua gy inte de a ajunge la Kasgar. Apoi, dupa trei Se ee eee ec} ‘mai muitor greutatiIntampinate pe drum), ca Pere ict gee sfargit la Cambaluc, actualul oras Beijing, De-a ene orth ee cena? ere ete re ee ae atrimoniu extraordinar de cunostinfe: locatia eee ere te eae eet (eee tees meer ot in Persia; notite despre un lichid negru foarte inflamabil care tasnea din pamant (petrol) si despre pietrele negre care ardeau (carbunele); cet eee Mee MU ee enn ei ale popoarelor intalnite pe drum, orase si sate Prats ee mame multi ani in slujba marelui han, indeplinind si misiuni in numele imparatului, dupa care, spre nul 1292, au plecat din Cambaluc sis-au intors la Venetia, insé nu inainte de a vizita Vietnamul, eer eee cen Dee Tue esc Marco a fost luat prizonier de genovezi. Cat a fost in inchisoare i-a povestit despre Drumul cee eee te eer eee a eee Gee ee ea cd See CES ei ae eter}OS | povestitlor, insinuand ca ar fi vorba despre pe- este ee cee ae Pore ee core ot ee ee ee ce Peete ane ee eo Cee ence eg Pe ic ees Pea ete ree oe luase deja hotararea dea deveni explorator. La Reet at eos ree oe nee Ree eae eee an eee ere eeu ee militar si de portretistica sia invatat singur, la diferite nivelur, latina, franceza, germana, per PO ec nt oor eee eco postul de invatator, in 1886 Sven s-a intors in eee a tent a eta ed eee ee ed ee ere cn eee Pires sen Cera Pra ran cere ees) rere nea cio en Re een ae uae cesar Pei tt celta cee Dea RE Eee eee ue ee Tee ee ged nde a legat o strans prietenie cu Dalai Lama. Ulterior, din 1927 pana n 1935, Hedin aorgenizat Pe eee eee Cre cet ieee ee grafici, meteorologi, botanisti, astronomi) im- Bete eee a nr Gobi si in Xinjiang. In acea perioada a fost een eee hee} ees ey eee et nan (eee eee rot eros ee eee cca er eee een eee oa re een Pee cee declarat3 pentru nazisti,care la costateliminarea din Royal Geographical Society s\indiferenta tu- eed ee ec Aine oral Ce eer Sons ‘amuriteanede es Cones aoe Poe a) ee Cer corr| nary err Ae Publicatia pe care v-o oferim, Pe CMC Um iv ea ere aie peut SUC Sec eee te IC Sea a nus sseate Sy ee Oa Cee Ce resedinta reginei din Saba Pee eee) Eee ee Cree ay PE ae) Ce erence eee as eee \ONAL ei Nailg