Test 1

1.1 Enumerati clasele sociale din Dacia Romana- Cetatenii romani, latinii, peregrinii, colonii, sclavii.
1.2 Comparati statutul juridic a cetatenilor romini si peregrini-Cetatenii romani aveau situatie juridica
asemanatoare cu a cetatenilor din Roma si beneficiau de drepturi politice si civile-ius comercium, aveau drept
de a incheia casatorii valabile dupa legile romane, si dreptul de a testa in forma romana.Spre deosebire de
romani peregrinii erau mai lezati in drepturi, situatia lor juridica era reglementata de legea de organizare a
provinciei si de edictele guvernatorilor. Ei nu beneficiau de legi politice, iar de cele civiledoar cu particularitati
specifice.
1.3 Argumentati aplicarea mai multor sisteme de drept referitor la statutul juridic a claselor sociale. Odata
ce Dacia a fost transformata in provincie romana pe teritoriul ei a inceput aplicarea dreptului roman, si conform
acestei conceptii fiecarei categorii de persoane ii corespundeau anumite norme juridice. Drepturi depline aveau
cetatenii romani, in relatiile dintre cetateni de aplica dreptul civil. De ex latinii si peregrinii aveau statut juridic
inferior neavind drepturi depline. In 212 en a fost adoptat un edict prin care se acorda cetatenie tuturor
locuitorilor provinciilor cu exceptia peregrinilor deditici. Insa acest lucru na lichidat diferenta dintre categoriile
sociale si dupa aceasta era prezenta diferenta dintre izvoarele dreptului aplicat in provincii.
2. 2.1 Identif ce acte normative se considerau legi locale ale Basarabiei si explicati in calitate de izvoare ale
carei ramura de drept urmau sa fie folosite actele normative considerate legi locale au fost Manualul de legi a
lui Donici, Hexabiblul lui Armenopol, Sobornicescul hrisov si regulamentul privind infiintarea Basarabiei din 1818.
Aplicarea acestor legi au fost ca izvor pentru dreptul civil.
2.2 Stabiliti si clasificati modificarile ce au intervenit in cadrul izvoarelor de drept din Basarabia in prima
jumat a sec. 19- In sfera dr penal au fost aplicate legile Imperiului rus, si a intrat in vigoare codul general Svod
zaconov. Sa adoptat un nou cod penal care pune accent mai mult pe cele mai grave infractiuni contra statului si se
observa o restrictie pentru populatie. Daca e sa comparam din perioada principatului Moldova si in prima jum a sec
19 observam ca in ambele legislatii sunt prezente pedepsele discriminatorii. Aici are schimarea rolului privind legisl
penala, care in Modova cele mai grave infractiuni erau contra persoanei, iar in legislatia rusa era contra statului.
2.3 Evaluati pozitia tarului rus fata de incercarile de codificare a legilor locale- dat fiind faptul ca functiile de
instanta de recurs pentru cauzele civile au fost remise senatului acesta trebuia sa se calauzeasca de legile locale.
Toate izvoarele au fost prezentate consiliului suprem si au cerut traducerea in rusa a Manualului lui Donici si a
Hexabibului. Acestea se aplicau pe larg insa nu erau aplicate normele cu caracter penal. Toate acestea au dus la
necesitatea de a codifica legile locale. A fost formata o comisie de codificare ce aveau menirea de a sistematiza
toate legile principatelor moldova si valahia. Tarul rus sustinea mult codificarea legilor locale deoarece se temea de
influenta franceza.
Test 2
1.1 Descrieti reformele fiscale ale lui C. Mavrocordat Prin reforma sa fiscala s-a introdus o dare fixa, pe cap de
locuitor, perceputa in patru sferturi anuale si s-au desfiintat darile multiple. Sau elab prevederi mai riguroase in
materie fiscala ca sa asigure obligatiile fatsa de poarta si sa consolodeze pozitia claselor privilegiate. Prin reforma
administrativa a incercat lichidarea abuzurilor de putere din partea reprezentantilor administratiei. Functionarii de
stat au primit leafa, iar la conducerea judetelor au fost numiti ispravnici. S-au redus dregatoriile, iar cele mai multe
titluri boieresti au ramas onorifice. Boierii au fost impartiti in mari (veliti) si de clasa a doua (mazili). Prin reforma
fiscala desfiineaz unele impozite indirecte i introduce o tax general. i elibereaz pe rani dndu-le dreptul s
se mute de pe o moie pe alta. Pe boieri i recompenseaz printr-un anumit numr de scutelnici, care nu plteau bir
dect boierului i de scutirea de orice bir pentru visterie.
1.2 Explicati si argum scopurile urmarite de C,Mavroc prin introducerea postului de ispravnic. n judee a numit
ispravnici cu un rol judectoresc i administrativ foarte ntins. Ei erau numiti la inscaunarea domnitorului din fostii
mari dregatori odata cu numirea marilor dregatori. Scopul reformei a fost intarirea autoritatii ispravnicului si
intensificarea fata de puterea centrala. Ei aveau obligatia de a explica locuitorilor masurile luate de domn, sa
prezinte sistematic darile de seama domnitorului in ceea ce priveste situatia in tinuturi. Deasemenea ispravnicilor li
sa incredintat atributia de a stringe darile pentru domnitor si constringerea populatiei la munci si slujbe datorate
domnitorului sau feudalilor.
1.3 Pripuneti propria evaluare a elementelor pozitive si negative a reformei adm si
fiscale a lui
Mavrocordat- Reformele lui Mavr au avut tendinta pozitiva in toate sferele vietii. Anume prin aceste reforme pune
inceputurile de modernizare in domeniul administratiei locale. Incepe o noua organizare administrative, apar noi
functii care aveau de indepliniti scopuri in interesul tarii acestia fiind salarizati. In materie fiscala a elaborat unele
prevederi mai riguroase care care pentru unele categorii a influentat cam negativ de exemplu introducerea
impozitelor pentru tarani, si sa consolidat doar pozitia claselor privilagiate. In general C,Mavr a fost un erudit si un

bun diplomat. Scopul sau a fost de a imbunatati starea popotului, de a dezvolta cultura, de a moderniza domeniul
administratiei locale. S-a remarcat prin reformele pe care le-a introdus. Dorinta de a reorganiza institutiile a
exprimat-o in hrisovul publicat, in iulie 1742.
2.1 Enumerati fortele politice si sociale implicate in formarea RASSM-grupul de comunisti de initiativa in
frunte cu G.Cotovschi, populatia din raioanele de rasarit a nistrului, grupul de initia tiva a lui Dic Dicescu.Biroul
politic a CC.
2.2 Stabiliti activit realizare de fortele implicate in crearea RASSM si evidentiati scopul in cadrul acestei
activ- Deoarece in stinga nistrului locuiau 500-800 mii de locuitori grupul de initiativa a comunistilor au inaintat o
scrisoare Comitetului central initiativa de a forma o unitate statala in componenta ucrainei. Biroul politic a
examinat problema si a decis formarea RASSM, insa procesul a fost tergiversat. Un rol important la jucat Dic
Dicescu care prin activitatea sa lupta pentru a nu se rusifica populatia si ai desparti de romini, sa fie lasata grafia
latina, deci lupta pentru cultura moldoveneasca. Organele sovietice au calificat aceste actiuni periculoase si iau
inlaturat orce activitate ce tinea de formarea RASSM fiindc ondamnat pe linie de partid. O alta forta din acest
proces au reprezentato un grup de tarani moldoveni care reprezentau populatia din raioanele de rasarit de Nistru.
2.3 Argum existenta/inexistenta divergentelor dintre membrii grup de initiativa si organele de partid si stat
ucrainene si unionale privitor la formarea RASSM-divergente au aparut multe in special intre organele sovietice
si Dic Dicescu care lupta pentru limba si cultura moldoveneasca. RASSM sa format mai mult din motive politice
pentru a se demonstra ca puterea sovietica poate rezolva problema nationala, dar scopul adevarat al puterii sovietice
fiind deznationalizarea prin crearea unei limbi aparte si izolarea populatiei din stinga nistrului de arealul limbii si
culturii romine. Ucraina la rindul ei a studiat formarea republ insa tergiversa procesul sub pretext ca lipsesc datele.
Test 3
1.1 Enumerati Izvoarele dreptului in timpul dominatiei otomane- Printre izvoarele drept cel mai vechi este
legea tarii-dreptul cutumial. Pe linga el se dezvolta si legislatia domneasca, prin care se modificau obiceiurile vechi
domnitorii mentionind ca forma noua este o conformitate cu obiceiul. Deoarece timp de 40 de ani au fost emise o
serie de gramote cu continut similar ce se refereau la dreptul penal si de procedura penala, aceste masuri legislative
pot fi calificate ca o reforma de 40 de ani in domeniile respective. Prin reforma sa stabilit un nou principiu a drept
penal moldovenesc feudal-principiul caracterului personal a raspunderii penale. Se intensifica receptia dreptului
romano-bizantin fiin copiate o serie de nomocanoane bizantine sa pravile bisericesti.Cartea romineasca este alt
izvor.Ea facea referinta la dreptul penal, aici pentru prima data se pune problema cunoasterii legii.Mai tirziu a fost
tiparita. Atita Cartea romineasca de invatatura cit si Indreptaarea legii nu au abrogat celelalte izvoare de drept, dar
sau aplicat concomitent.
1.2 Comparati izvoarele de drept existente in timpul dominatiei otomane cu cele din perioada regimului
truco fanariot- atit in timpul dominatiei otomane cit si a celui turco fanariot continua sa fie izvor dreptul cutumial
precum si receptia din dreptul romano bizantin. In timpul reg turco fanariot se intensifica legislatia domneasca prin
hrisoave domnesti ce reglementau statutul juridic a diferitor categorii sociale, administrative etc. I per domin
otomane sa remacrat prin reforma judiciara de 40 de ani iar in reg fanariot prin reformele lui C.MAvroc. , Manualui
lui domici, Praviliniceasca condica. Deci in per reg fanariot observam o evolutie mai ampla a izvoarelor de drept.
1.3 Estimati importanta Reformei judiciare de 40 de ani prin intermediul hrisoavelor domnesti- 1588-1628
aceasta reforma constituie un izvor de drept, timp in care au fost facute numeroase adoptari ale legislatiei domnesti.
In urma eu statul a inceput sa promoveze o politica mai dura comparativ cu perioadele anterioare. Deasemenea sa
stabilit un nou principiu al dreptului penal si anume principiul caracterului personal al raspunderii penale care se
pastreaza si pina in prezent. Sa inasprit pedeapsa asupra raufacatorilor, sa schimbat procedura de examinare a
infractiunii in justitie. Conform reformei cei mai periculosi infractori erau raufacatorii, care protestau impotriva
feudalilor prin incendierea jefuirea sau kiar omorul feudalilor. Sa schimbat si procedura examinarii in justitie a
infractiunii comise de un infractor. Se foloseste confruntarea.
2.1 Identificati structura Constitutiei din 1866 si enumer princip ce stau la baza ei-cuprindea 8 titluri cu 133 de
articole. Consfintea principiile progresiste moderne, declaraea drepturilor si libertatilor rominilor, lipsa in stat a
deosebirilor de clasa, garantarea libertatii individuale, libertatea cultelor, principiul suprematiei constitutiei care
insemna ca toate legile trebuie sa corespunda constitutiei si ca nu puteau fi suspendate nici total nici partial.etc.
2.2 Comparati Statul dezvoltator al Conventiei de la PAris si Constitutiei din 1866 stab asem si deoseb in:
dreptul de initiativa legislativa, atributii domnesti, modul de adoptare- Aseman:ambele se bazau pe principiul
separarii puterii in stat, puterea legislativa fiind exercitata de catre domnitor si parlament in statutul dezvolt iar in
constit de domnitor si reprezentanta nationala. Stat Dezv a adoptat legi de admin locala, organizare judecatoreasca,
coduri inar prin constitutie acestea sau dezvoltat si sau modernizat. Deosebiri: in statutul dezvoltator initiativa
legislativa avea numai domnitorul, conform constitutiei puterea legislativa se exercita colectiv de domn si de
reprezentanta nationala. Conform stat de3zv populatia avea situatie mai precara deoarece le erau impuse mai multe
legi care ii nemultumeau, conform constitu dispare lipsa dintre clase si da mai multe drepturi si libertati cetatenilor.

2.3 Argumentati insemnatatea Constit din 1866 pentru dezvoltarea ulterioara a Rominiei- Constituia din
1866 este prima constituie propriu-zis a Romniei, adoptat dup modelul Constituiei Belgiei din 1831.
Constituia a fost adoptat n timpul regelui Carol I , fiind cea mai longeviv constituie i cea mai important
realizare a regimului lui Carol I. Ea transforma Romnia n monarhie constituional ereditar i prevedea principii
democratice precum: separarea puterilor n stat, responsabilitate ministerial, drepturi i liberti ceteneti, dar
meninea totodat votul cenzitar A fost prima constituie elaborat fr concurs strin i fr aprobare extern,
devenind un act de manifestare a independenei, fcnd abstracie de suzeranitatea otoman i garania colectiv a
celor 7 mari puteri, oferind totodat cadrul pentru evoluia statului romn pe baze moderne i democratice.
Test 4
1.1Enumerati izvoarele de drept aplicate in Moldova si Valahia in epoca de tranzitie spre perioada modernaSa aplicat dreptul cutumial de catre populatia romineasca si un drept creat prin hotaririle Dietei si curtii de la viena.
A avut loc sistematizarea izvoarelor de drept, sau adoptat coduri de ramuri care erau facute referinte la codurile
europene. Cel mai important izvor a fost codul lui Calimah.
1.2 Evidentiati scopul incercarilor de modernizare a legislatiei in prima jum a sec 19-modernizarea a avut loc
prin sistematizarea izvoarelor de drept, adoptarea codurilor de ramura la care se face legatura cu noile codificari
europene. Prin modernizarii sa adoptat Codul lui Calimah care era un adevarat cod civil in care erau prevederi ce
tin de activitatea funciara, drepturi asupra paminturilor si oboectelor, clasificatia persoanelor, dreptul de mostenire
etc. Codul era unul modern specializat pe ramura si a dus la suprimarea pluralismului de izvoare de drept in
domeniul dreptului civil. Odata cu dezvoltarea comertului codul avea si prevederi de negot.Dreptul penal sa
dezvoltat sub influenta conditiilor social economice. Deci se observa o tentinta de dezvoltare in toate domeniile si
aceste modernizari au fost bine venite pentru dezvoltarea societatii.
1.3.Estimati importanta regulamentelor organice in formarea sist de organe centrale de conducere-PUterea
legislativa era in concordanta cu Adunarea obseeasca. Regulamentele organice au indicat independenta tribunalelor
si au fost limitate atributiile financiare fiind suprimata camara domneasca. Sfatul domnesc cuprindea membri
numiti de domn. Prin regulamentul organic divanul a fost desfiintat si sa format Sfatul admin nistrativ. Tot
regulamentul prevedea infiintarea adunarii obstii extraordinare, iar ca organ legislativ era adunarea obstii ordinara.
Regul organic a infiintat ministerele, au reorganizat armata.
2.1 Numiti organele de autoadministrare a judetelor si oraselor din Basarabia conform reformei admin din
1868.1871- guvernatorul si ispravnicii de judet.in orase sa creat duma si uprave orasanesti ca organe elective.
2.2 Determ modul de formare si competenta organelor create prin reforma de zemstva si urbana Basarabia a
doua jum a sec 19- La sfirsit anu 1868 a fost emis un decret cu privire la infiintarea organelor de zemstva in
Basarabia: zemstva regionala si cele judetene. Alegerea membrilor se facea la 3 congrese elective. a proprietarilor
funciari, a electoratului orasanesc si cel satesc. Ca reprezentanti ai zemstvelor marea majoritate erau nobili.De
competenta lor tineau chestiuni de interes local-comertul si industria locala, invatamint, ocrotirea sanatatii, asistenta
publica.Prin regulamentul urban din 1870 in orase sa format Duma si upravele ca organe elective, .Uprava era
alcat din 2 sau mai multi membri, prezidati de seful orasului. Aveau atributii de amenajare a orasului, a pietelor si
iarmaroacelor, dezvolt comertului, invatamintului, ocrotirea sanatatii.
2.3Argumentati caracterul (limitat sau complet) reformei administr din Basarabia- La general avea un
caracter preponderent complet, reforma fiind creata cu scopul de a rezolva problemele economice din regiune ca
fondarea unei banci de zemstva, constructia de cai ferate etc. Caracterul limitat se observa in zemstvele judetene
deoarece predominau nobilii si acestia iti infaptuiau intii de toate interesele proprii.
Test 5
1.1 Descrieti atributiile lui Legatus Augusti propraetore si a adunarii provinciale-acesta era guvernatorul celor
trei dacii si avea atributii de ordin politic, militar, financiar judecatoresc. Deasemenea avrea dreptul de a emite
edicte, apoi mai tirziu putea face amendamente edictului tip in baza dreptului provincial. Adunarea provinciala
aveau atributii de a sustineinteresele orasenilor, a provinciilor in fata autoritatilor imperiale, putea inainta
plingeri impotriva abuzurilor magistratilor din provincie.
1.2 Stabiliti trasaturile reorganizarii admin efect in dacia romana si acopurile urmarite de acesteaorganizarea adm sa facut prin legea promulgata de Traian in anul 107. Pentru a tine sub stapinire si a expoata
teritoriul cucerit romanii au colonizat Dacia cu elemente romane. a avea conducere si aparare mai puternica
aceasta a suferit multe reorganizari si dupa ultima reorganizare aceasta a fost impartita in 3 unit admin care era
condusa de guvernator. Deci observam ca influentele romanilor erau mai puternice decit cele a dacilor.
1.3 Estimati importanta modificarilor in domeniul administrativ si militar in cadrul Daciei romane- daca
analizam sistemul administrativ instaurat in Dacia dupa cucerirea romana observam ca atit unitatea sist adm
impus de autoritatileimperiale pentru toate provinciile romane cit si mentinerea unor particularitati ingaduite

intrun proces de sinteza au dat identitate proprie sistemului administrativ din dacia romana. Dpdvd militar in
Dacia erau 2 legiuiri si astfel apararea provinciei era asigurata prin sistemul de valuri, drumuri si turnuri de
observatie intarite de romani.
2.1 Descrieti prevederile Codului muncii din 1922 referitor la contractul de munca si durata zile ide muncacontractul de munca devine baza reglem relatiilor de munca.. Contr era incheiat intre persoana si organele sindicale
in care se indicau conditiile de munca si tarifele de salarizare. Durata zilei de munca era de 6 ore.
2.2Comparati Exproprierea infaptuita de puterea sovietica cu cea realiz in baza Constit din 1923-Consform
constit din 1923 exproprierea era admisa numai pentru cauze de utilitae publica , proprietatea vind functie strict
particulara indiferent de natura ei. Puterea sovietica a desfiintat insa proprietatea privata prin exproprierea fortata
fara despagubiri. Toate proprietatile au fost declarate proprietate socialista.
2.3Argum opinia despre institutia infierii conform codului din 1918 si cel din 1926 si aratati care din ele
serveau interesele copiilor-Codul din 1918 interzicea infierea din motiv ca cei infiati puteau sa fie folositi ca mina
de munca si sa fie exploatati. ACest fapt a dus putin in impas statu; deoarece nu le putea asigura tuturor
orfaniloringrijire si educatie. Prin codul din 1926 infierea a fost restabilita.
Test 6
1.1 Caracterizati izvoarele dreptului geto dac- goteodacii au cunoscut 2 izvoare-cutuma si legea.La inceput
cutuma a fost forma veche de manifestare a dreptului iar legea era inregistrarea oficiala a obiceiurilor juridice.C
utimpul apar reguli noi.Institutiile dreptului geto dac pot fi reconstituite doar partial din motiv ca este foarte
putina informatie. Cercetatorii presupun ca odata cu intarirea statului geto dac avea loc si constituirea marii
proprietati funciare.Dezv econom a geto daciei necesita anumite norme privind obligatiile.Informatiile lasate in
scrieri ne arata caracterul religios a normelor juridice si legatura strinsa intre puterea politica si religioasa.
1.2 Distingeti particularitatile procesului de creare a normelor noi la geto daci- Relat soiale a lor erau reglem
prin normed e conduita, si respectate de toti membrii societatii. O norma importanta era juramintul, se folosea
vendeta. Obiceiurile erau pastrate si transmise in forma orala respectinduse in chip firesc. In relatiile de familie
pozitia barbatului e mai presus , era cunoscuta poligamia.
1.3 Apreciati valorile cele mai importante a geto dacilor aparate de normele penale-in domeniul penal cele mai
importante dispozitii vizau apararea statului si a proprietatii private. Se sanctionau cu decapitare juramintul fals,
adulterul, omorul. Unii autori au mentionat ca getii detestau legea si isi aparau valorile si interesele prin forta si isi
faceau singuri dreptatea.
2.1 Determ cauzele care au dus la elab si adoptarea Constitutiei RASSM din 1925- Cauza este ca comisia
constutionala se confrunta cu greutati , si ca sa treaca de aceste greutati N.Scripnic a cerut ca sa se adopte
constitutia.
2.2 Comparati Constit RASSM din 1925 cu Const Rominiei din 1923-Constitutia din 1925 avea 7 capitole si nu
se referea la drepturile si libertatile cetatenilor, ceea ce nu era comparabbil o constitutie moderna. Constit
rominiei garanta drepturile si libertatile-a presei, egalitatea tuturor in fata legii. cuprindea 8 titluri si 138 de
articole. Spre deosebire dea Rassm cea romineasca era mai transparenta si avea regim democrat. Concluzie e ca
, constitutiea romina avea un character modern , cu o valoare mai mare a drepturilor si libertatilor , se spoate de
zis ca era mai perfecta decit a RASSM.
2.3Deduceti si argumetati principiile Constitutiei RASSM din 1925- 1.R.A.S.S.M . are buget de stat si local .
2.Are dreptul de a legifera independenta , referetor la comisariatele nealipite , comitetele executive comisariatele
nu erau in subordine directa dar la cerere trebuiau sa prezinte informatii si rapoarte, sa execute unele dispozitii.
3.RASSM are sistem complet de organe centrale . comitetul executive central , congresul sovetilor .
Test 7
1.1 Definiti sistemele de drept din Dacia romana-cea mai superioara forma de drept o avea cel roman care se
aplica in domeniul dreptului civil, obligational, procedurile de judecata. Pe linga dreptul roman sa tolerat si
dreptul geto dac precum si normele de drept locale.
1.2 Comparati regimul bunurilor pina si dupa anul 106 en pina in 10s exista atit proprietatea privata cit si cea
obsteasca. Obiectul proprietatii il constituia pamintul, sclavii. Roadele erau libere si de ele beneficiuau cei care
le cultivau. Dupa 106 en este propr provinciala si quieritana.Dupa cucerireaDaciei cea mai mare parte a
paminturilor lea revenit regelui iar populatia putea avea numai drept de
folosinta a pamintului. A aparut si
proprietatea peregrina asupra lucrurilor.
1.3Ce drept a fost aplicat in dacia romana. Dupa cuceerirea de romani pe linga dreptul deto dac a inceput
aplicarea dreptului roman, conform caruia fiecarui cetatean i se aplica anumite norme juridice.Cetatenii romani
aveau drepturi politice si civile depline. Puteau face parte la legiuiri, de a candida la magstratura, de a incheia acte
juridice etc. Latinii aveau un statut juridic inferior.Pentru peregrini se permitea aplicarea de ius gentium. Procedura

de judecata era aceeasi ca si in provinciile romane.Guvernatorul putea judeca singur sau putea transmite altui
judecator.In litigiile dintre roman si peregrin, peregrinul era considerat cetatean roman pe durata procesului.
2.1 Descrieti prevederile Codului muncii din 1922 referitor la contractul de munca si durata zile ide muncacontractul de munca devine baza reglem relatiilor de munca.. Contr era incheiat intre persoana si organele sindicale
in care se indicau conditiile de munca si tarifele de salarizare. Durata zilei de munca era de 6 ore.
2.2 Apreciati caracterul si scopul prestatiilor obligatorii in munca-reprezentantii paturilor instarite care deja
fusesera expropriati li se stabilea obligator prestatia in munca, erau impusi sa lucreze in domenii care nu aveau
uneori legatura cu specialitatea lor, indiferent de vointa lor.
2.3 In legatura cu politica economica noua in republicire sovietice au fost adoptate coduri noi, la fel si in
cazul codului muncii.Prin noul cod sa stabilit ziua de lucru de 8 ore, prestatia obligatorie de munca,
Test 8
1.1 Relatati atributiile Consiliului Suprem a Basarabiei si evolutia lor-a fost creat in 1818 si era ca organ
supreme executive, judiciar si partial avind drept de initiative legislative., putea inainta unele opinii despre
schimbarea schimarea legii in Consiliul de stat a Imperiului Rus. Avea vot hotaritor in afaceri legale de
venit.Mai tirziu in 1828 a fost desfiintat.
1.2 Determ schimbarile intervenite in sist organelor centrale de conducere a Basarabiei intre 1813-1825-a
fost format Consiliul suprem, care mai apoi a fost desfiintat si format Consiliul Regional ca organ
cosultativ.Sau creat dumele orasanesti.
1.3 Evaluati rolul Institutiei pentru conducerea regiunii Basarabia din 29 februarie 1828 in evolutia
sistemului organelor admin ale basarabiei-prin inlocuirea cu Institutia pu conducerea regiunii Basarabia se
preconiza in Basarabia aplicarea legilor rusesti la administrarea guberniilor.Ca urmare Basarabia a fost
arministrata de guvernatorul general al Novorosieisi al \Basarabiei ce supraveghea activit tuturor institutiilor.
Conducatorul guberniei se numea in functie de imparat.
2.1Determ ideile de baza a codurilor familiei aplicate in RASSM-Prin codul din 1926 sa tinut sa se realizeze
egalitatea femeilor si barbatilor, incheierea si desfacerea casatoriei se efectua de catre organelle de stat inlaturinduse
biserica. Codul familiei a stabilit regimul comunitatii bunurilor a sotilor in timpul casatoriei.
2.2 Comparati regimul bunurilor sotilor in baza Cod familiei din 1918 si a codului din 1926-ambele coduri au
tinut realizarea egalitatii femeilor si barbatilor. Codul din 1918 a stabilit regimul separatiei bunurilor sotilor
deoarece aceste bunuri impuse de puterea sovietica proveneau doar din contractile de munca, sotia daca nu era
aranjata pe contract nu dobindea astfel de bunuri. Codul din 1926 a stabilit regimul de bunuri comun pentu soti in
timpul casatoriei.
2.3 Argum opinia despre institutia infierii conform codului din 1918 si cel din 1926 si aratati care din ele
serveau interesele copiilor-Codul din 1918 interzicea infierea din motiv ca cei infiati puteau sa fie folositi ca mina
de munca si sa fie exploatati. ACest fapt a dus putin in impas statu; deoarece nu le putea asigura tuturor
orfaniloringrijire si educatie. Prin codul din 1926 infierea a fost restabilita.
Test 9
Fromarea Tarilor si a LEgii tarii
1.1 Determ factorii ce au contrib. la pastrarea identitatii latine a daco romanilor dupa retragerea aureliana
dupa retragerea aureliana pe terit Daciai continuau sa locuiasca populatia daco romana. Sa pastrat identitatea
deoarece existau asezarile romane la nord de dunare care aveau misiunea de a apara Inperiul riman de barbari.
Existenta obstii teritoriale cu sistemul sau de norme sociale si juridice au pastrat identitatea etnica a populatiei
daco romane. Orasele urmau sa fie in continuare populate chiar si dupa retragerea legiuirii romane.
1.2 Stab formele de organizz a puterii in cadrul tarii rominesti-Organele centrale de conducere erau : Sfatul cel
mare-organ supreme de conducere format din reprezentantii obstii; Adunarea juzilor-reunea sefii ostilor;
Voievodul, cenazul In fruntea tarii se aflau conducatori politici si aveau prerogative judecatoresti admin si
militare.
1.3 Argum daca exista sau nu o perpetuare a vechilor norme geto dacice in Legea tarii.- da era preezenta
deoarece pe linga normele noi se aplicau si cele vechi a getodacilor sub forma de obiceiuri. Au evoluat si
normele cutumiale. Erau trasaturi commune in materie de institutie a casatoriei si proproietatii.
Dreptul penal al RASSM
2.1 Determ categ de infract conform BAzelor leg penale-1) infract indreptate impotriva orinduirii sovietice care
tot odata erau considerate cele mai grave si2) toate celelalte infactiuni.
2.2 Stab reglem nedrepte pe care le continea legisl penala aplicata in RASSM- cetatenii care aflinduse peste
hotarele tarii erau considetari dusman iai statului si erau declarati in afara legii, urmind sa fie impuscati in 24 de
ore. Alta nedreptate era faprul ca pentru unele infractiuni nu kiar grave ca de ex incalcarea operatiilor v alutare,

falsificarea banilor se pedepsea cu moartea. Formarea a osoboe sovisheanie era la fel o incalcare de oarece active
acestui organ nu era reglem de nici o lege.
2.3Explicati si argum atitud fata de legisl penala din RASSM si apreciati dacca ea a contribuit sau nu la
represiuni politice-prevederile C penal erau foarte dure. Populatia era tensionata si aceste prevederi au dus la
represiuni politice.Pentru diferite categorii de infractiuni persoanele erau condamnate la deportate in Siberia, la
munca silnica sau pedeapsa cu moartea. Represiile au atins atit conducatorii cit si intelectualitatea, muncitorii si
taranii. In raioanele Dubasari si Grigoriopol oamenii au fost victimele represiilor. Anume prin represii se manifesta
regimul totalitar.
Test 10
1.1 Enumerati reformele sociale ale lui C.Mavroc - Mai reusite au fost reformele care prevedeau reorganizarea
structurilor sociale. n anul 1741 C. Mavrocordat i-a repartizat pe boierii dregatori dupa trei ranguri mare, mijlociu
si mic. Fiecare boier, conform rangului, primea leafa din vistieria statului. Leafa reprezenta o anumita cota-parte din
suma impozitelor de stat acumulate. n anul 1742 domnul C. Mavrocordat a legiferat printr-un asezamnt special
aceasta categorie de tarani, limitndu-le totodata numarul. El a stabilit pentru fiecare reprezentant al ierarhiei
boieresti, precum si pentru clerul nalt un numar fix de tarani scutelnici, eliberati de la plata impozitelor pentru
statcare, n schimbul darilor catre stat, erau obligati sa ndeplineasca presttii n favoarea acestor persoane . n 1741
au fost reorganizate si starile militare slujitorii, calarasii, majoritatea acestora fiind inclusi n categoria populatiei
impozabile, ei sporind numarul taranilor birnici Concomitent cu reorganizarea structurii interne a categoriilor
sociale, domnul a ntreprins si o serie de masuri n vederea consolidarii aparatul de stat central, ceea ce corespundea
necesitatilor acomodarii lui ulterioare la schimbarile, care aveau loc n viata sociala a tarii. n primul rnd, a fost
unificata si subordonata in mai mult puterii centrale administratia
tinuturilor. n fruntea fiecarui tinut erau numiti cte doi ispravnici, carora le reveneau functii administrative, fiscale
si judiciare .
1.2 Determinati cauzele si continutul reformei referitoare la taranii serbi Dupa instaurarea dominatiei
otomane se intareste dependenta taranilor fata de stat si feudali, acestia fiind in continuare masa principala. Dupa
tratatul moldo polon stramutarea taranilor devine conditionata si in anii 80 a sec.6 taranii pierd dreptul de
stramutare, iar in 1591-1595 incepe aservirea taranilor. Prin reforma sociala taranii serbi au fost denumiti vecini in
Mol.dova si rumini in Tara Rimineasca.
1.3 Apreciati elementele moderne si medievale a reformei Sociale a lui MavrocordatDreptul administrative a Rominiei 1918-1939
2.1 Cauzele ce faceau necesit unifica admin a Rominiei De rnd cu reforma legislativ, se impunea
reorganizarea teritorial-administrativ a Romniei, deoarece provinciile Basarabia, Bucovina i Transilvania, care sau unit cu Romnia n 1918, au fost guvernate timp ndelungat n mod diferit. Deci, era necesar introducerea
acelorai uniti teritoriale, instituii, norme i principii administrative n toate teritoriile romneti.
Prima reorganizare administrativ n Basarabia de dup Unire a avut loc la 29 aprilie 1918, cnd a fost adoptat
legea cu privire la administrarea Basarabiei. n consecin, s-a creat un regim de conducere administrativ comun
pentru Romnia i Basarabia a fost nfiinat un nou jude judeul Cahul.
Reorganizarea administrativ unitar a Romniei s-a realizat relativ repede (n 1925), prin generalizarea acelorai
uniti administrative pe cuprinsul ntregii ri. Dup o serie de msuri de tranziie, n iunie 1925 a fost promulgat
legea de unificare administrativ, care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1926. Dincolo de unele critici care i s-au
adus, ea reprezenta legea de baz pentru perioada interbelic
De subliniat c, elaborarea acestei legi a fost o activitate nu tocmai uoar, nsoit de multiple controverse i
discuii aprinse, unii reprezentani ai provinciilor unite cu Romnia, insistnd asupra pstrrii specificului local,
tirbind astfel din start principiul care sttea la baza elaborrii acestei legi de uniformizare a sistemului teritorialadministrativ al Romniei Rentregite. Extrem de activi n acest sens s-au dovedit a fi reprezentanii Zemstvelor
basarabene.
La nceputul anului 1921, a fost publicat n Buletinul Oficial al Ministerului de Interne (Suplimentul nr. 2),
Proiectul pentru o nou mprire a Romniei n judee, care n urma completrilor ulterioare, urma s stea la baza
reformei teritorial-administrative. Acesta a fost elaborat de un grup de specialiti.
2.2 Comparati mormele dre Arm a Rom a doua jum a sec 19 Dupa unirea basarabiei cu Romania nu s au
adopat legi,decrete sau regulamente special cu privire la organziarea administrative a basarabiei dar pe aprcursul
anilor modelul administratiei romane a fost instaurat treptat, in 1925 adoptindu se legea cu privire al unificarea
admnistr care prevedea concret perfectionarea structurilor adminstaruii publice locale pe tot cuprinsul tarii.
in Romania legile adoptate de Cuza au fost legile cu privire la instructiunea publica , pt infiintarea Curtii de
conturi , curtii de casatie si justitie pt infiintarea consiliilor judetene,au fost elaborate codurile modern ale roamniei.
2.3 In ceea ce priveste administratia publica locala in perioda interbelica din punct de vedere tehnico-legislativ
trebuie amintit ca legiuitorul interbelic a reglementat intr-unul si acelasi act normativ organizarea administratiei
publice judetene si a celei comunale, lasand unei legi speciale doar organizarea administrativa a capitalei Bucuresti.

Legea de organizarea administrativa din 1929 a realizat descentralizarea administrativa in gradul cel mai inalt
cunoscut in istoria Romaniei moderne.a realizat descentralizarea administrativa in gradul cel mai inalt cunoscut in
istoria Romaniei moderne. Desconcentrarea administrativa este cel de-al doilea mare principiu de organizarea a
administratiei publice locale din aceasta perioada. Un alt principiu foarte des vehiculat in epoca a fost
regionalizarea administrativa. Un aspect pozitiv in viata administrativa locala l-a constituit aparitia in marite 1923 a
Statutului functionarilor publici care, completat cu prevederile legilor de organizare a administratiei publice locale,
a clarificat principiile de recrutare, avansare, transferare, salarizare si raspundere disciplinara ale functionarilor
publici locali.
Test 12
Test 11
1.1 Identificati masurile caracter. a normelor ce reglementau proprietatea in legea tariiLegea tarii facea
diferentiere intre bunurile miscatoare si nemiscatoareSe cunostea proprietatea privata (pamintul de linga casa) si
publica(padurile apele etc).Odata cu extinderea suprafetelor de pamint apare dreptul de protimisis ce prevedea in
caz de instrainare a pamintului rudele avind drept preferential de cumparare. La exercitarea dreptului de prioprietate
erau prezente un sir de obiceiuri.
1.2Comparati institutia mostenirii in legea tarii cu cea la geto daci In legea tarii Transmiterea mostenirii era
legala si testamentala.Se facea in forma verbala in prezenta rudelor. Daca nu era testament mostenirea o capatau
pers de grad 1 de rudenie-feciorii, mai apoi fratii, parintii sotului nepotii de la frati. Fetele primeau doar zestre.
Daca nu era nici un fel de mostenitor toate bunurile treceau in fondul obstii. La geto daci mostenirea era facuta in
familie pe cale verbala. Feciorii puteau primi parte din averea parintelui.
1.3Explicati si argum opinia proprie referitoare la originea Legii tarii-sau format mai multe teorii 1. S-a
afirmat originea pur romneasc a Legii rii -n timpul stpnirii romane n Dacia s-a transmis dreptul roman i
mentalitatea juridic roman, , facnd ca dreptul roman s se afle la baza dreptului feudal.Se observa analogii ntre
instituiile dreptului roman i cele ale dreptului romnesc, n material persoanelor, bunurilor, succesiunilor i
obligaiilor.2. S-a susinut originea trac exemple precum proprietatea devlma, instituia nfririi, rspunderea
colectiv, dreptul de proteins, proba cu jurai i juramntul cu brazda
3. S-a afirmat originea daco-romano a dreptului cutumiar romanesc.
2.1-Struct codului de procedura penala din 1865- era structurat in dispozitii preliminare, cartea 1-politia
judiciara, cartea 2-despre judecata.
2.2Determ instantele de judecata si competenta lor conform CPP-Contraventiile se examinau de Judecatoriile
erau de plasa, delictele de tribunalele de judet iar crimele de Curtea de jurati. Curtile cu juri erau compuse din
presedinte, 2 membri si un juriu de 12 persoane. Curtea de Casatie primea recursurile penale, casind hotaririle
recuzate a unui tribunal sau a unei curti trimetea spre rejudecare unei alte instante de acelasi grad.
2.3 Apreciati importanta CPP in dezvolt drept proces penal modernTest 12
Obligatiunile in lege tarii
1.1 Descrieti izvoarele obligatiunilor conform Legii tarii si cele mai frecvente contracte- obligatiile decurgeau
prin lege, contracte si delicte. Izvorul obligatiilor erau contractele, ce se incheiau verbal si se bazau pe credinta
dintre parti.Responsabilitatea pentru obligatiile contractului se rasfringeau asupra averii. Contractele erau
insotite de simboluri ca baterea palmei, aldamas etc. Mai raspindite erau contractele de schimb, vinzare sau
imprumut. Legea Tarii cunoaste si reglementari in domeniul pastoritului.
1.2 Depistati elementele romane si geto dacice in reglementarea obligatiunilor conform Legii tarii -Ca si la
romani, si in Legea tarii contractele au fost principalul izvor de obligatii. In dreptul nostru feudal cele mai multe
dintre contracte poarta aceleasi denumiri ca si in dreptul modern. Daca insa in dreptul roman dispunem de
criterii sigure pentru a distinge intre contractele reale, contractele consensuale si contractele nenumite, Legea
tarii nu ofera asemenea criterii. Cele mai amanuntite reglementari ale Legii tarii au in vedere contractul de
vanzare-cumparare. . In virtutea dreptului de protimis, daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar
consimtamantul tuturor membrilor obstii. Acest element de drept vine la fel de la romani.Ca si la geto daci este
present juramintul ca obiect al obligatiilor.
1.3 Argumentati parerea proprie referitor la cauzele pentru care conform legii tarii raspunderea pentru
neexecutarea obligatiilor nu greva persoana-deoarece in legea tarii cea mai mare importanta la incheierea
contractelor o avea buna credinta obligatiile grevau numai averea nu si persoana. Obligatiile se rasfringeau doar
asupra averii si nimeni nu putea fi transformat in rob pentru datorii.Deci persoana care traia dupa legea tarii nu
putea fi transformat un om in rob.
Codul civil al RASSM

2.1 Determ cauzele pu care in primii ani a puterii aovietice ce considera ca legislatia civila nu e necesara si
actiunile intreprinse in acest scop-in RASSM se aplicau actele normative ale Ucrainei si Un sovietice.Ca si in
celelalte republici sovietice partidul comunistimpartaseau ideea ca dr civil nu este necesr deoarece conceptia de
baza a bolsevicilor era negarea propriet private care era considerate de ei unica pricina a existentei expoatarii
oamenilor.
2.2 Comparati Exproprierea infaptuita de puterea sovietica cu cea realiz in baza Constit din 1923-Conform
constit din 1923 exproprierea era admisa numai pentru cauze de utilitae publica , proprietatea find functie strict
particulara indiferent de natura ei. Puterea sovietica a desfiintat insa proprietatea privata prin exproprierea fortata
fara despagubiri. Toate proprietatile au fost declarate proprietate socialista.
2.3 Ce scopuri urmarea legislatia civila din RASSM cu privire la mostenire-in acea perioada a fost desfiintata
proprietatea private prin exproprierea fortata, toate proprietatile apartinund statului. Pu a nu reinvia proprietatea
private puterea sovietica a interzis transmiterea averii prin mostenire mai maire de 10 mii de ruble.Averea ce trecea
limita trecea in proprietatea statului.La fel nu era permisa mostenirea averii pers straine ce nu erau mostenitori
cinform legii.Sa stabilit un impozit pu averea care trecea prin mostenire.
Test 14
1.1 Definiti notiunea de infractiune si pedeapsa in Legea tarii-- infractiunea era tratata ca dauna materiala,
morala, fizica. E posibila ca la pedepsirea infractorului se lua in consideratie virsta si sanatatea psihica.Infractiunile
contra persoanei-omorul, pricinuirea unei rani erau sanctionate cu amenda judiciara care era platita in vite, numarul
vitelor
era in dependenta de gradul infractiunii. Incalcarile ce tineau de familie, pastrarii si desfacerii casatoriei
se socoteau infractiuni contra familiei si bisericii. Infractiunile contra bisericii ca erezia, vrajitoria era sanctionat cu
amenda ce se platea nu numai prin vite.Infractiunile contra averii se sanctionau prin amenda si intoarcerea averii
rapite sau un echivalent a acesteia. Sistemul de pedepse conform legii tarii nu continea pedeapsa capitala nici de
mutilare, si doar amenzile si recompensele.
1.2 Determ daca erau asemanari intre valorile aparute pe cale penala la geto daci si conform legii tariiasemanari existai insa nu atit de multe. De ex in ambele gasim adulterul care in dacia era sanctional cu pedeapsa
capitala iar in legea tarii cu amenda judiciara platita in vite. In materi penala Tegea Tarii prevede o gama mai variata
de infractiuni si sanctiuni care la priima vedere erau destul de simple insa asigurau bunul mers si linistea in obstii.
In dacia sanctionarea faptelor penale urmareau scopul razbunarii singelui.
1.3Exprimati propria opinie referitor la gravitatea pedepselor penale conform Legii Tarii si cum se putea
explica acest fapt- deci cum am mentionat anterior Legea Tarii prevedea o gama variata de pedepse insa nu aveau
grad inalt de pedeapsa.Marea majotitate a pedepselor constau in aplicarea amenzii judiciare care se platea in vite si
era socotita c ea mai grea pedeapsa ex: se aplica pu omor, adultery, viol.Drept crima se socotea adulterul si nasterea
copilului in afara casatoriei. Infractiunile contra bisericii la feel se sanctionau cu amenda.Nu era prezenta pedeapsa
capitala, nici de mutilare ci cele pecpecuniare.
Formarea RASSM
2.1 Data locul si ce organ a decis formarea RASSM Comitetul executive central al ucrainei a adoptat decizia
desprea crearea RASSM la 12 octombrie 1924 si cuprindea 12 raioane transnistrene.-Rbnita,Camencaa Dubasari
Grigoriopot Tiraspol Balta Stavrov Ocna Rosie Codima, Ananiev si Birzula.
2.2 Stab active realiz de fortele implicate in procesu lde creeare a RASSM si evidentiati cui ia venit rolul
hotaritor-Crearea acestei untitai moldoveneti a fost iniiat de Grigore Kotovski, dar n scurt vreme a devenit
un motiv de disput cuComisarul Poporului pentru Afaceri Externe Gheorghi Cicerin, care considera nfiinarea
acestei regiuni administrative ca prematur. n plus, Cicerin considera c astfel se d o mn de ajutor
"expansionismului ovinismului romnesc". n schimb, Kotovski susinea c aceast nou republic ar fi propagat
comunismul n Basarabia nvecinat, existnd anse s aduc revoluia comunist n Romnia i chiar i
n Balcani. La nceput, pe 7 martie 1924, s-a decis luat decizia prudent de creare a unei regiuni autonome
moldoveneti n cadrul RSS Ucrainiene, dar pn n cele din urm punctul de vedere al lui Kotovski a avut ctig
de cauz i regiunea a fost ridicat la rangul de republic autonom pe 12 octombrie.Inca o forta implicate care a
jucat un rol important era si Dic Dicescu lupta ca moldovenii sa nu fie separate de romini, socotea limba
moldoveneasca calimba de origine latine si era impotriva rusifiarii.
2.3 Exprimati paarerea despre soarta membrilor grupului de initiativa-Organele sovietice considerau
periculoasa pozitia membrilor grupului de initiative si a inceput sai critice din motivul ca ei neaga originalitatea
poporului moldovenesc fata de cel romin. Ei au fost inlaturati de la orce activit legata de formarea RASSM si iau
condamnat pe linie de partid. Grupul a fost dizolvat iar unii membri au ajuns chiar jertfe a represiunilor staliniste.
Test 15

1.1 Determinati de competenta cui tineau problemele privitoare la familie si enum condit de icnheiere a
casatoriei in Lege tarii-religia si biserica influentau foarte mult institutia casatoriei. Casat era precedata de
logodna facuta in fata preotului si se aplica skimbarea inelelor, arvuna. Se cerea o virsta miniima si religia
crestina, consemtamintul viitorilor soti. Casatoria se dovedea prin serbarea nuntii.
1.2 Stab daca normele ce reglem relatiile de familie se bazau pe egalitatea sotilor si exempl.ificati-deci nu era
prezenta egalitatea sotilor. Dependenta femeii fata de sot era materializata in numele pe care il primea de ex:
Maria, sotia lui vasile, in cazul gineriirii pe curte sotul lua numele femeii de ex Vasile Marinoiu adica sotul
mariei.
2.1 Izvoarele dreptului penal in Rominia 1918-1939- codul penal din 1865.
2.2 Trasat dreptului penal romin din a doua jum a sec 19 incep sec 20 si a celui din rominia interbelica,
asemanari si deosebiri: in ambele perioade codul era structurat in trei parti. Pentru prima data la sfir sec 19 incep
sec 20 sa introdus un nou principiu de baza-legalitatea incriminarii, nu continea pedeapsa cu moartea, pedepse
corporale si de mutilare, era deci o lege blinda in comparatie cu tarile europene in acele timpuri. Pentru crime se
prevedea munca silnica pe viatsa si pe termen.Asemanarea intre ele este si in cazut aplicarii pedepselor minorilor.
Nici in rominia interbelica nu se aplica pedeapsa cu moartea dar la munca silnica. Sau adoptat noi legi penale ce
aveau ca scop de sustinere a economiei prin masuri de combatere a speculei ilicite, falsificatii marfurilor.Deci
puteam concluziona ca in perioada interbelica are loc o inasprire a dreptului penal
2.3 Legislatia penala din RSSM si din Rominia interbelica-care dintre ele proteja mai bine persoana-spre
deosebire de rominia interbelica dreptul penal al RSSM era cu mult mai dur. Aici se aplicau pedepse dure, kiar cu
moartea, declararea de dusman al poporului, expulzarea din tara, cei care erau declarati dusmani ai poporului erau
imuscati in 24 de ore. Deci putem afirma ca codul penal a rominiei in perioada interbelica proteja mai bine
persoana, codul penal reiesea din responsabilitatea penala pentru vina si individualiza pedeapsa.
Test 16
1.1 Explicati rolul obstii in procedura judiciara conform Legii tarii-obstea avea un rol important deoarece
instanta oamenilor buni care faceau parte din ea participau la procesul de judecata si era organul suprem de
reglementare obisnuelnica si de judecata de apel.
1.2 Comparati institutia juramintului in legea tarii si la geto daci- atit in legea tarii cit si la geto daci juramintul
este prezent ca un obiccei, mai ales in institutia obligatiilor-la desfasurarea a careva activitati, la incheierea
contractelor.La geto daci juramintul fals putea sanctionat chiar si cu pedeapsa capitala. In legea tarii juramintul
ca de ex cu brazda de cap sau pe cap de berbec erau socotite ca probe.
1.3 Evaluati importanta martorilor de buna credinta in process conform legii tarii-acestia participau la
procesul de judecata si jurau despre buna reputatie a partii in proces. Partea care afirma ceva in proces trebuia sa
aduca minim 6 juratori, piritul pentru a respinge acuzatiile trebuia sa aiba numar dublu de juratori. Se socotea ca
avea dreptate acela pec are il sustineau obstea si pentru care au jurat mai multi membri.
2.1Identif factorii ce impuneau necesitatea unificarii legislative in domeniul dr civil si metodele de infaptuireproblema unificarii legislative necesita timp din cauza complexitatii relatiilor reglementate de legislatia civila si
izvoarele de drept. In Basarabia se aplicau legile locale iar in Transilvania si Bucovina legislatia civila austriaca.
Deci aceasta variatie de legi si cpduri a dus la necesitatea crearii normelor speciale la acel moment, cu reglementari
si modificari noi.
2.2Determ reglem juridice noi din Rominia interbelica referitoare la contracte-in aceasta perioada contractele
au suferit modificari, si era tratat ca translativ de proprietate. Pentru evitarea consecintelor negative sa recurs la
vinzarea bunurilor fara transferul drept de proprietate. Se aplica pe larg contractul de consignatie, reglementat de
codul de comert si care nu ducea la dobindirea dr de proprietate asupra bunurilor puse la dispozitia cumparatorului.
2.3Explicati caracterul unificarii legislatiei civile in rominia interbelica si cea a RSSM din 1940.
Test 17
Regimul juridic a claselor sociale privilegiate in Moldova si Valahia sec4 mijl sec 6
1.1Relatati privilegiile boierilor in moldova si valahia sec4-mijl sec 6-boierimea sa format partial din vechii
nobilimi, cneji, juni deasemenea si din slugile domnesti. Erau o clasa privilegiata impartita in mari si mici in
dependenta de proprietatea funciara detinuta.Dispuneau de imunitate fiscala si aveau drept de jurisdictie
exceptionala domneasca, participau la viata politica in special prin sfatul domnesc.
2.2Comparati privilegiile boierului cu ale clerului asemanari si deosebiri- In situatie similara erau si
duhovnicii(clerii), in special clerul bisericesc.Manastirile aveau proprietate funciara.Duhovnicimea era la fel scutita
de dari si prestatii fatsa de statsi erau judecagi dupa judecata speciala biseiceasca.Mitropolitul si episcopul erau
membrii sfatului domnesc.
2.3Propuneti o explicatie proprie a evolutiei de la egalitatea persoanelor conform LEgii tarii la privilegiile de
dupa constituirea statelor moldova si Valahia-Legea tarii era un sistem normativ elementar, ce reglementa

relatiile dintre mewmbrii obstii, avind un caracter unitar dupa continut acesta oferea conditii social economice si
politice asemanatoare pentru toti membrii.Marea majoritate a populatiei o formau taranii, inegalitatea sociala era
recunoscuta public insa nu era asa accentuata ca in Moldova si Valahia. Aici capacitatea juridica a persoanei era
diferentiata in functie de categoria sociala, origine etnica. Are loc desfiintarea categ sociale ca cenji, juni si sa
format boierimea. Se observa implicarea mai aprofundata a statului in viata tuturor categoriilor sociale.
Constitutia RASSM din 1925
2.1 Determ cauzele ce au dus la elab si adopt constit din 1925- Cauza este ca comisia constutionala se confrunta
cu greutati , si ca sa treaca de aceste greutati N.Scripnic a cerut ca sa se adopte constitutia.
2.2Comparati Constit RASSM din 1925 cu Const Rominiei din 1923-Constitutia din 1925 avea 7 capitole si nu
se referea la drepturile si libertatile cetatenilor, ceea ce nu era comparabbil o constitutie moderna. Constit rominiei
garanta drepturile si libertatile-a presei, egalitatea tuturor in fata legii. cuprindea 8 titluri si 138 de articole. Spre
deosebire dea Rassm cea romineasca era mai transparenta si avea regim democrat. Concluzie e ca , constitutiea
romina avea un character modern , cu o valoare mai mare a drepturilor si libertatilor , se spoate de zis ca era mai
perfecta decit a RASSM.
2.3Deduceti si argumetati principiile Constitutiei RASSM din 1925- 1.R.A.S.S.M . are buget de stat si local .
2.Are dreptul de a legifera independenta , referetor la comisariatele nealipite , comitetele executive comisariatele
nu erau in subordine directa dar la cerere trebuiau sa prezinte informatii si rapoarte, sa execute unele dispozitii.
3.RASSM are sistem complet de organe centrale . comitetul executive central , congresul sovetilor .
Test 18
Reforma Judiciara si izvoarele drept in Basarabia in a doua jum a sec 19
1.1deter izv. drept in Basarabia-Ca izvoare a dreptului in Basarabia au fost legile locale prin care se recomnda
solutionarea litigiilor civile in baza obiceiului pamintului
1.2 comparati reforma judecat din Romania si Basarabia ..asemanari si deosebiri Efectuarea reformei
judecatoresti in Basarabia a fost determinate de neconcordanta dintre prevederile normative locale si noile conditii
socioeconomic de dezvolatre a regiunii.Reforma judecatoreasca desi a avut scop sa modernizeze sistemul
judecatoresc si a principiilor de realizare a justitiei a pastrat si elemente feudale ale perioadei precedente.
In ce priveste reforma judecatoreasca din Romania ,au fost pastrate instantele judecatoresti romanesti, organizate in
baza reformei lui Cuza , reform ace s a sprijinit pe principiile democratice europene.
1.3 evaluati importanta reformei judiciare in evolutia drept in Basarabia Importanta reformei judecatorestii in
sistemul dreptului in Basarabia se evidentiaza prin faptul ca o data cu implementarea ei s au format 2 tipuri de
insatnte judecatoresti: judecatorii generale si localeastfel cele generale examinau cauzele civile si cele penale
care nu puteau fi examinate de judecatoria d eimpacare .organele locale,adica judecatoriile de impacare solutionau
doar cazuele cu character patrimonial .In aceasta perioada reforma judecatoreasca a prevazut si reorganizarea
procuraturii si totodata prin reforma s a introdus administrarea libera a probelor in conformitate cu convingerile
judecatotului.ca probe se foloseau: marturiile, inscrisurile..De remarcat este faptul ca cu toate ca reforma
judecatoreasca avea prea multe limitary ,totusi a constituit un progress al perioadei date.
Organizarea de stat pina la instaur domin otomane sec- mijl sec 6
2.1 Determ principiul elective ereditar la venirea pe tron- forma de guvernamint era monarhia
reprezentativa.Venirea la tron era dupa principiul electiv ereditar.Transmiterea tronului ce facea celui mai mare
dintre frati sau a feciorului cel mai mare-care era si predominant.Domnul era seful statuui cu cele mai importante
atributii-politicaexterna, incheia tratae, transmitea soli, executive, administrative.
2.2 Comparati atributiile sfatului domnesc si a marii adunari a tarii- Domnul era asistat si consultat de sfatul
domnesc, ce era alcat din marii boieri si marii proprietati funciari.Ei erau in numar de 15-33 membri si
contrasemnau actele domnitorului, fiind nedespartiti de domnitor.In cazuri importante se convoca Adunarea Tariicare era un organ reprezentativ fiind o prelungire a sfatului mare al tarilor din perioada anterioara compus din
reprezentantii diferitor clase sociale.In mod obligatoriu erau boierii si duhovnicimea.Aceasta adunare examina
chestiuni import ca alegerea domnului sau care cereau o larga responsabilitate ca plata tributului, razboi si pace.
2.3 Propuneti o exlicatie proprie a evolutiei Marii adunari a tarii din per precedenta si dupa inst statelor
medievale rominesti adunarea tarii in perioada medieval a avut un aspect de dezvoltare , deoarece reprezinta
interesle domnit si structura societatii feudale pe cind in perioada Daciei roamne ea reprezenta interesle stapinilor
de sclavi, avea grija de cultul familiei imperial , avea drept sa elibereze de sclavie si acorda cetatenie . venind la
idea dezvoltarii statului ne dam bine seama ca trebuia sa avanseze si organelle central de conducere.
Test 19
Evolutia dr real si succesorial sec 4 mijl sec 6

1.1 determ schimbarile intervenite in institutia proprietatii in Moldova si Valahia pina la instaurarea
dominatiei otomane Dreptul de proprietate era diversificat,deosebindu-se prin continutul sau si prin categoriile
sociale din care faceau parte acei carora le apartinea proprietatea.precum: proprietatea domneasca aceasta
caracterizinduse prin faptul ca domnitorul avea dreptul asupra paminturilor tarii. Proprietatea boiereasca- s a format
prin mostenire si donatie domneasca . Proprietatea bisericeasca a provenit din donatii domnesti si particulare.
1.2 comparati drept de mostenire conform legii tarii si in epoca de pina la dominatia otomana ..asem. si
deosbiri Se cunoasteau 2 forme de transmitere a mostenirii :tesatmentara si legala.Testamentul se face ape cale
verbal in cadrul rudelor. in legea tarii se cunosteau 4 clase de mostenitori legali: feciorii,parintii sotului ,nepotii d
ela frate.
Test 20
Izvoarele de drept in Moldova si Valahia
1.1 Enumerati si caracteriz oizv de drept 16teoria clasica deosebeste izvoare scrise si nescrise. In tarile romine
erau 2 izvoare formale-cutuma si legea.Dreptul a avut mai mult forma unui drrept cutumial. Cutuma ca izvor de
drepteste inferioara dreptului scris, fiind neprecisa, si mai greu de cunoscut. Apare un noi izvor de dreptlegislatia domneasca, gramotele cancelariei si hrisoavele domnesti.Deasemenea ca izvoare de drept sa
receptionat dreptul romano bizantin. Un alt izvor o reprezinta tratatele internationale cele mai multe fiind
incheiate cu Polonia si Ungaria.Unele clauze a tratatelor contineau reglementari juridice in zonele de frontiera si
erau folosite pentru solutionare a careva conflicte.Un tratat important a fost cel moldo polon din 1519.
1.2 Determ si caract domeniul in care sa manifestat mai mult influenta legislatiei byzantine asupra drepr
rominesc- Dreptul romano bizantin a fost ca izvor de drept. In acea perioada sau cunoscut carti laice si
religioase. Incepe raspindirea nomocanoanelor byzantine care erau colectii oficiale cu legi bisericesti si legi de
stat. A avut o larga raspindire Sintagma lui Matei Vlastaries, notar din salonic care continea norme de drept
canonic si civil, penal si de procedura.
1.3 Ce izvor Legea sau obiceiul avea rol mai amre in domen drept civil-atit legea cit si obiceiul erau utilizate in
acea perioada. De ex . Forma de incheiere a contractelor era cea verbala, in caz cind obiect al contractului era
pamintul sau holopii ca se incheia un act in scris care era semnat de catre parti in prezenta domnitorului sau a
sfatului domnesc.In institutia casatoriei socotirea legitima era facuta de catre biserica si deci se pastra obiceiul.
Mostenirea era transmisa atit conform legii scrise cit si obiceiului, mai mul predomina obiceiul-pe limba de
moarte.
Dreptul constitutional in Rominia in a doua jum a sec 19 incep se 20
2.1 Mentionati 2 acte normative constitutionale adoptate inainte de Constit din 1866-statutul dezvoltator si
legea electorala.
2.2 Comparati atributiile domnitorului conform Statul dezvoltator Constitutiei din 1866 stab asem si deoseb
ambele se bazau pe principiul separarii puterii in stat, puterea legislativa fiind exercitata de catre domnitor si
parlament in statutul dezvolt iar in constit de domnitor si reprezentanta nationala. Stat Dezv a adoptat legi de admin
locala, organizare judecatoreasca, coduri inar prin constitutie acestea sau dezvoltat si sau modernizat. In statutul
dezvoltator initiativa legislativa avea numai domnitorul, conform constitutiei puterea legislativa se exercita colectiv
de domn si de reprezentanta nationala. Conform stat dezv populatia avea situatie mai precara deoarece le erau
impuse mai multe legi care ii nemultumeau, conform constitu dispare lipsa dintre clase si da mai multe drepturi si
libertati cetatenilor
2.3 Argum insemnatatea constitutiei din 1866 pu dezvolt ulterioara a rominiei Constituia din 1866 este prima
constituie propriu-zis a Romniei, adoptat dup modelul Constituiei Belgiei din 1831. Constituia a fost
adoptat n timpul regelui Carol I , fiind cea mai longeviv constituie i cea mai important realizare a regimului
lui Carol I. Ea transforma Romnia n monarhie constituional ereditar i prevedea principii democratice precum:
separarea puterilor n stat, responsabilitate ministerial, drepturi i liberti ceteneti, dar meninea totodat votul
cenzitar A fost prima constituie elaborat fr concurs strin i fr aprobare extern, devenind un act de
manifestare a independenei, fcnd abstracie de suzeranitatea otoman i garania colectiv a celor 7 mari puteri,
oferind totodat cadrul pentru evoluia statului romn pe baze moderne i democratice.
Rest 21
Reformele judiciare a lui Mavrocordat
1.1 Sa nu vina omul cu orce potlogarie la divan- aceasta exprima reforma judiciara de a crea institutia de
judecatorii. Toate dosarele trebuiau examinate in tinut iar divanul sa fie doar ca instanta de apel sis a judece doar
cele mai mai infractiuni.
1.2 Determ reglem noi din domeniul procedurii introduse- Deci Toate dosarele trebuiau examinate in tinut iar
divanul sa fie doar ca instanta de apel sis a judece doar cele mai mai infractiuni. A creat judecatorii cu judecatori de

profesie salarizati de stat numind cite 2 judecatori pe linga fiecare ispravnicie. Sa incercat separarea puterii
judecatoresti si executive.
1.3 Apreciati elementele modernizatoare a reformei judiciare- odata cu reforma lui au aparut unele skimbari in
domeniul justitiei., avind drept scop unele modernizari precum si ducerea proceselor in scris. A incerca tsa
modernizeze sistemul de judecatorii. El a stabilit ca majoritatea dosarelor sa fie examinate in tinut, iar divanul sa fie
mai mult ca istanta de apel si sa judece cele mai periculoase crime. El a incercat sa creeze institutia moderna de
judecatori de profesie salarizati de stat, sa incercat separarea puterii judecatoresti si executive. Fiecare ispravnic
avea cite 2 exemplare de registre in care se inscriau procesele de judecata si se prezentau lunar la imparat. Astfel se
punea problema reevaluarii probelor si importantei lor. Deciziile judecatoresti devin mai maple si argumentate.
Mavricordat insista asupra trecerii prin toate etapele procesului.
Dreptul Civil a Rominiei 1918-1939
2.1 Identif factorii ce impuneau necesitatea unificarii legislative in domeniul dr civil si metodele de
infaptuire-problema unificarii legislative necesita timp din cauza complexitatii relatiilor reglementate de legislatia
civila si izvoarele de drept. In Basarabia se aplicau legile locale iar in Transilvania si Bucovina legislatia civila
austriaca. Deci aceasta variatie de legi si cpduri a dus la necesitatea crearii normelor speciale la acel moment, cu
reglementari si modificari noi.
2.2 Determ reglem juridice noi din Rominia interbelica referitoare la contracte-in aceasta perioada contractele
au suferit modificari, si era tratat ca translativ de proprietate. Pentru evitarea consecintelor negative sa recurs la
vinzarea bunurilor fara transferul drept de proprietate. Se aplica pe larg contractul de consignatie, reglementat de
codul de comert si care nu ducea la dobindirea dr de proprietate asupra bunurilor puse la dispozitia cumparatorului.
2.3 Opinia proprie asupra faptului daca legislatia muncii din Rominia Interbelica asigura sau nu drept
cetatenilor la munca si ocrotire sociala-dreptul la munca era asigurat si in acest caz in 1930 a fost adoptata legea
despre proteguirea numcii indigene ce nu permitea exercitarea de straini a vreounei profesii fara autorizatia
ministerului muncii. Cota persoanelor romine angajate in cinpul muncii era de pest 80 %.Era legea ce reglementa
conflictele de interese, prevedea dreptul la greva cu revendecari economice.Salariatilor li se garanta salariul din
patrimonial patronului. Legea din 1933 a stabilit asigurari in caz de boala, maternitate deces, accidente etc. Legea
se aplica in toate sferede-comerciale, industrie. Fondul de asigur sociale era realizat prin cotizatii. Deci ambele
sfere asigurau drepturile cetatenilor.
Test 22
Dreptul penal in Moldova Si valahia
1.1enum pedepsele penale aplicate infractiunile contra statului se pedepseau cu pedeapsa capital, cu amenda si cu
confiscarea averii. infractiunile contra justitiei : neexecutarea unei hotariri judecatoresti se pedepsea cu o amenda
numita osluh.Cel care depunea o amrturie falsa numita strimba se aplica pedeapsa fierului inrosit pe obraz.
Infractiuni contra vietii: fiind omorul ,se pedepsea cu pedeapsa capital sau recompsensa familiei celui
omorit.Patricodul era considerate o infractiune deosebit de grava si se pedepsea prin arderea de viu.
Infractiuni contra proprietatii se pedpseau cu amenzi ,pedepse corporale chiar si cu moartea.
Infractiunile precum: seductia,adulterul sotiei,nasterea unui copil de catre o femeie necasatorita pedepsele erau
sanctionate atiti de biserica cit si de pedepse penale.
Infractiuni contra religie :pentru asemenea infractiuni se pedepsea cu moartea sau exilul.
1.2. determ infrac noi din aceasta epoca care nu existau in legea tarii.
infractiunile noi apartute in aceasta perioada sunt: infractiunile contra statului,infractiuni contra administratiei si
justitiei.
Din infractiunile contra statului faceau parte: -inalta tradare-viclenie,viclesug,Subiectii ai acestor infractiuni erau de
obicei boierii care incalcau juramintul de creinta dat domnitorului de la tron .Facind in asa fel ca pe acesta sa l
detroneze sis a fie inscaunat alt domn.
-sudalma-insultarea domnitorului
-osluh-neascultarea de poruncile domnesti
din infractiunile contra justitiei faceau parte :- neascultarea neexecutarea unei hotariri judecatoresti.
-juramintul mincinos marturie strimba.
1.3.corelatia dintre gravitatia infractiunii si asprimea pedepsei. toate infrac trebuie supuse unor pedepse ce
deriva din caracterul faptei. fapta fiind una mai legera ,mai diminuanta atrage dupa sine si o pedeapsa mai
usoara.La rindul lor infrac grave si deosebit de grave sunt pedepsite ca aatre cu o pedeapsa maxima si mult mai
grea. astfel fiind savirsita o infrac de tip lejer cum ar fi: neascultarea ,neexecutarea unei hotariri folosirea unui
limbaj neadecvat intr un loc public ar atrage dupa sine o pedeapsa ca amenda , munca neremunerata ,s.a
pe cind infract grave cum ar fi: omorul ,tilharia ,rapirea ,violul,vatamarea integritatii corporale etc atrag dupa sine si
pedepse ca: privarea de liberatate in unele cazuri chiar si cu moartea.

2.1 Numiti organele de autoadministrare a judetelor si oraselor din Basarabia conform reformei admin din
1868.1871- guvernatorul si ispravnicii de judet.in orase sa creat duma si uprave orasanesti ca organe elective.
2.2 Determ modul de formare si competenta organelor create prin reforma de zemstva si urbana Basarabia a
doua jum a sec 19- La sfirsit anu 1868 a fost emis un decret cu privire la infiintarea organelor de zemstva in
Basarabia: zemstva regionala si cele judetene. Alegerea membrilor se facea la 3 congrese elective. a proprietarilor
funciari, a electoratului orasanesc si cel satesc. Ca reprezentanti ai zemstvelor marea majoritate erau nobili.De
competenta lor tineau chestiuni de interes local-comertul si industria locala, invatamint, ocrotirea sanatatii, asistenta
publica.Prin regulamentul urban din 1870 in orase sa format Duma si upravele ca organe elective, .Uprava era
alcat din 2 sau mai multi membri, prezidati de seful orasului. Aveau atributii de amenajare a orasului, a pietelor si
iarmaroacelor, dezvolt comertului, invatamintului, ocrotirea sanatatii.
2.3Argumentati caracterul (limitat sau complet) reformei administr din Basarabia- La general avea un
caracter preponderent complet, reforma fiind creata cu scopul de a rezolva problemele economice din regiune ca
fondarea unei banci de zemstva, constructia de cai ferate etc. Caracterul limitat se observa in zemstvele judetene
deoarece predominau nobilii si acestia iti infaptuiau intii de toate interesele proprii.
Test 23
1.3 Caracterizati izvoarele dreptului geto dac- goteodacii au cunoscut 2 izvoare-cutuma si legea.La inceput
cutuma a fost forma veche de manifestare a dreptului iar legea era inregistrarea oficiala a obiceiurilor juridice.C
utimpul apar reguli noi.Institutiile dreptului geto dac pot fi reconstituite doar partial din motiv ca este foarte
putina informatie. Cercetatorii presupun ca odata cu intarirea statului geto dac avea loc si constituirea marii
proprietati funciare.Dezv econom a geto daciei necesita anumite norme privind obligatiile.Informatiile lasate in
scrieri ne arata caracterul religios a normelor juridice si legatura strinsa intre puterea politica si religioasa.
1.4 Distingeti particularitatile procesului de creare a normelor noi la geto daci- Relat soiale a lor erau reglem
prin normed e conduita, si respectate de toti membrii societatii. O norma importanta era juramintul, se folosea
vendeta. Obiceiurile erau pastrate si transmise in forma orala respectinduse in chip firesc. In relatiile de familie
pozitia barbatului e mai presus , era cunoscuta poligamia.
1.3 Apreciati valorile cele mai importante a geto dacilor aparate de normele penale-in domeniul penal cele mai
importante dispozitii vizau apararea statului si a proprietatii private. Se sanctionau cu decapitare juramintul fals,
adulterul, omorul. Unii autori au mentionat ca getii detestau legea si isi aparau valorile si interesele prin forta si isi
faceau singuri dreptatea.
Dreptul de procedura civila si penala in Rominia 1918-1939
2.1 Determ inst judecat ce solutionau litigiile civile si cele ce judecau princip penale. 1instantele judec care
solutionau litigiile locale era:
-judecatoriile locale ubane si rurale , tribunal, de judet ca instante mixte de fond si de apel
-curtiel cu jurati care existau pe linga fiecare tribunal
- curtiele de apel -inalta curte de casatie si justitie insatnta suprema cu competent general in recurs , compusa din 3 sectiuni:una
judecat cauzele civile ,2a cele penale si a 3a administrative , comerciale si cele de interes.
2.2 Determ regl noi din momen dr procedural Romin 1918 in ceea ce priveste proced penala noul cod a preluat
numeroase dispozitii dinc el anterior .codul de procedura penalist a adoptat sistemul; procedural mixt pt prima faza
a procesului s a pastrat caracterul inkizitorial , iar judecata propriu zisa era guvernata de pricinile procedurii
acuzatoriale. Actiunea penala prin acre s efacea acuzarea se incepea de catre Ministrul public. Acuzarea era
guvernata de urmatoarele principia: obiectivitatii, publicitatii, individualitatiii, revocabilitatii. Rolul decisive in faza
de judecata ii revenea judecatorului . caile de atac ale hotaririi judecatoresti erau: opozitia , apelul, recursul si
revezuirea. nou in procedura civila a fost legea de unificare legislative . prin aceasta lege s a realizat o anumita
unificare in material procedurii civile.
2.3 Eval procesul de unificare legislative . procesul de unificare legislative a oferit un mers mai rapid a procedurii
civile. Cele mai importantae institutii ale drept procesual civil au fost: competent ,actiunea in justitie, organizarea
dezbaterilor , probele , hotarirea judecatoreasca , caile de atac , executia silita. Legea din 25 a simplicat o serie de
forme procedural si a micsorat unele termene. Astfel a fost simplificata procedura de intenatre a actiunii in justitie.
numarul de exemplare ale actiunii reclamantului in judecata urma sa fie conform cu nr partilor in process si un
exemplar pt instant .actiunea urma sa cuprinda pretentiile reclamantului si probele . piritul era obligat ca in timp de
30 zile sa depuna in instant o intimpinare scris , tot in atitea exemplare cas I actiunea .i intimpinare piritul urma sa
aduca contrargumente si contradovezi.
in judecata d efond ,codul a urmarit rolul judecatorului aferindu I dreptul sa puna intrebari din ofciu.

caile de atac erau ordinare si extraordinare .apelul era o cale ordinara de atac , termenul de apel fiind redus de la 30
la 15 zile . a fost desfiintata opozitia. Recursul era calea de atac impotriva hotaririlor date in apel sau in prima si
ultima instant , era de competent curtea de casatie.
Test 24
Organizarea de stat pina la instaur domin otomane sec- mijl sec 6
1.1 Determ principiul elective ereditar la venirea pe tron- forma de guvernamint era monarhia
reprezentativa.Venirea la tron era dupa principiul electiv ereditar.Transmiterea tronului ce facea celui mai mare
dintre frati sau a feciorului cel mai mare-care era si predominant.Domnul era seful statuui cu cele mai importante
atributii-politicaexterna, incheia tratae, transmitea soli, executive, administrative.
1.2 Comparati atributiile sfatului domnesc si a marii adunari a tarii- Domnul era asistat si consultat de sfatul
domnesc, ce era alcat din marii boieri si marii proprietati funciari.Ei erau in numar de 15-33 membri si
contrasemnau actele domnitorului, fiind nedespartiti de domnitor.In cazuri importante se convoca Adunarea Tariicare era un organ reprezentativ fiind o prelungire a sfatului mare al tarilor din perioada anterioara compus din
reprezentantii diferitor clase sociale.In mod obligatoriu erau boierii si duhovnicimea.Aceasta adunare examina
chestiuni import ca alegerea domnului sau care cereau o larga responsabilitate ca plata tributului, razboi si pace.
1.3 Propuneti o explicatie proprie a evol Marii adunari adunarea tarii in perioada medieval a avut un aspect
de dezvoltare , deoarece reprezinta interesle domnit si structura societatii feudale pe cind in perioada Daciei
roamne ea reprezenta interesle stapinilor de sclavi, avea grija de cultul familiei imperial , avea drept sa elibereze
de sclavie si acorda cetatenie . venind la idea dezvoltarii statului ne dam bine seama ca trebuia sa avanseze si
organelle central de conducere.
Dreptul Civil a Rominiei 1918-1939
2.1 Factorii ce impuneau necesit unif legisl -factorii care au impus necesitatea unificarii legislative in dreptul
civil au fost : consiti juridical a persoanelor astfel atemindu-se inegalitatea dintre barbate si femei . prin legea
contrcatelor de munca din 1929 femia a obtinut drept de a inkeea contracte de munca , de a primi singura salariul ,
de a beneficia de el fara aa avea nevoie de autorizatia sotului sau a reprezentantului sau legal.
au intervenit schimbari in material persaonelor juridice: de drept public , faras cop lucrative, societatii si asociati
care erau reglementate de Codul Comercial. Ele putea exercita nuami acele activitati care erau necesare pt a si
realize scopul.
schimbari au intervenit si in insitutia proprietatii astfel proprietatea avea o fuinctie publica . s a infaptuit si reforma
agrara printr o serie de legi.
2.2 Det Reglem jurid noi in Rominia .. statele med rom- au survenit o serie de noi reglementari in domeniul
abligatiunilor , statul intervenind in ami multe contracte. In interesul burgheziei si mosierilor sattul a extins sfera
bunurilor care puteau fi marite de catre creditori. Deoarce dobinzile erau destul d emari , ceea ce conducea la
nemultumiri , sfatul a incercat sa micsorezwe dobinzile . taranii ce nu puteau sa plateasca datoriile statul a pus la
dispozitia creditorilor bugetul sattului. Pin ala totala achiatre a taranilor fata de stat , proprietatea lor era sub regim
de restrictive.
au intervenit modificari si in contractual de vinzare-cumparare , anulindu-se caracterul translativ de proprietate .
vinzatea bunurilor a inceput sa fie facuta fara transfer de proprietate.
2.3 Daca legisl muncii si nRom interbelica asig sau nu drept cetat legislatia muncii in Romania interbelica
asigura dreptul cetatenilro la munca deoarece: in pimul rind s a stabilit durata zilei de munca de 8 ore pe zi si 48 pe
saptamina , depasirea se facea in cazuri exceptionale de urgenta . s a stabilit virsta minima de admitere a minorilor
la munca -14 ani si in cazuri exceptionale pt munca de noapte -16 ani. pt femei s a interzis munca de noapte si in
conditii grele. Femeile beneficiau de concediu de materniatte si 6 saptamini dupa nastere . insa foaret multe
incalcari si nerespectari iau redus din eficienta.

Test 25
Obligatiunile in lege tarii
1.1 Descrieti izvoarele obligatiunilor conform Legii tarii si cele mai frecvente contracte- obligatiile decurgeau
prin lege, contracte si delicte. Izvorul obligatiilor erau contractele, ce se incheiau verbal si se bazau pe credinta
dintre parti.Responsabilitatea pentru obligatiile contractului se rasfringeau asupra averii. Contractele erau
insotite de simboluri ca baterea palmei, aldamas etc. Mai raspindite erau contractele de schimb, vinzare sau
imprumut. Legea Tarii cunoaste si reglementari in domeniul pastoritului.
1.2Depistati elementele romane si geto dacice in reglementarea obligatiunilor conform Legii tarii -Ca si la
romani, si in Legea tarii contractele au fost principalul izvor de obligatii. In dreptul nostru feudal cele mai multe

dintre contracte poarta aceleasi denumiri ca si in dreptul modern. Daca insa in dreptul roman dispunem de criterii
sigure pentru a distinge intre contractele reale, contractele consensuale si contractele nenumite, Legea tarii nu ofera
asemenea criterii. Cele mai amanuntite reglementari ale Legii tarii au in vedere contractul de vanzare-cumparare. .
In virtutea dreptului de protimis, daca se instraina un teren din hotarul obstii, era necesar consimtamantul tuturor
membrilor obstii. Acest element de drept vine la fel de la romani.Ca si la geto daci este present juramintul ca obiect
al obligatiilor.
1.3Argumentati parerea proprie referitor la cauzele pentru care conform legii tarii raspunderea pentru
neexecutarea obligatiilor nu greva persoana-deoarece in legea tarii cea mai mare importanta la incheierea
contractelor o avea buna credinta obligatiile grevau numai averea nu si persoana. Obligatiile se rasfringeau doar
asupra averii si nimeni nu putea fi transformat in rob pentru datorii.Deci persoana care traia dupa legea tarii nu
putea fi transformat un om in rob.
Constitutia RASSM din 19382.1 Determ struct Constit din 1938 consitutia din 1938 a imbracat forma unui statut , dar ceea ce deosebeste
fundamental aceasta consitutie este continutul , conceptia si ideologie pe care s a intemeiat . desi multe din articole
si titlurile constituiei din 23 au fost preluate cu unele modificari in Const din 38 . const din 38 continea numai 100
art avind 8 titluri . inlocuind pricipiile regimului reprezentativ simplu. Const din 38 a reprezentat un regres fata de
democratia libera.
2.2organele centrale in RASSM conform Const din 38 sunt:
-regele care devenise capul statului
-parlament fiind raspunzatori numai in fata regelui
- consiliul legislativ- organ de colaborare si decizie
organele centarel conform const 23
-regele are dreptul de initiativa legislativa , de sanctiune si promulgare a legilor.
senatul
-adunarea deputatilor
-consliul legislativ-formula proiecte de lege si mai apoi erau dezbatute in Parlamnet.
este vizibil ca organele culturale conform Const 38 sunt niste organe fictive , deoarcee insasi Const 38 a avut un
caracter de regre.
2.3 Argum opinia despre princip Constit din 1938 comparativ cu const RASSM 1925 principiile Const 38 au
un caracter negativ asupra societatii a fost adoptata pe cale de plibescit . Const a fost pregatita de un comitet de
oameni politici apropiati regelui. Astfel totul s a facut in interesul propriu al regelui. pe cind Const din 23 accentua
principii democratice si reglementa instaurarea democratiei . principiul legalitatii era realizat prin controlul
constitutinalitatii legilor. principiul suveranitatii nationale era formulat prin declararea statului roamn ca stat unitar,
indivizibil si inalienabil. Cobnstit se preocupa mai accentuat de probleme sociale indeosebi cele legate de munca.

Test 26
1.1 Identificati masurile caracter. a normelor ce reglementau proprietatea in legea tariiLegea tarii facea
diferentiere intre bunurile miscatoare si nemiscatoareSe cunostea proprietatea privata (pamintul de linga casa) si
publica(padurile apele etc).Odata cu extinderea suprafetelor de pamint apare dreptul de protimisis ce prevedea in
caz de instrainare a pamintului rudele avind drept preferential de cumparare. La exercitarea dreptului de prioprietate
erau prezente un sir de obiceiuri.
1.2Comparati institutia mostenirii in legea tarii cu cea la geto daci In legea tarii Transmiterea mostenirii era
legala si testamentala.Se facea in forma verbala in prezenta rudelor. Daca nu era testament mostenirea o capatau
pers de grad 1 de rudenie-feciorii, mai apoi fratii, parintii sotului nepotii de la frati. Fetele primeau doar zestre.
Daca nu era nici un fel de mostenitor toate bunurile treceau in fondul obstii. La geto daci mostenirea era facuta in
familie pe cale verbala. Feciorii puteau primi parte din averea parintelui.
1.3Explicati si argum opinia proprie referitoare la originea Legii tarii-sau format mai multe teorii 1. S-a
afirmat originea pur romneasc a Legii rii -n timpul stpnirii romane n Dacia s-a transmis dreptul roman i
mentalitatea juridic roman, , facnd ca dreptul roman s se afle la baza dreptului feudal.Se observa analogii ntre
instituiile dreptului roman i cele ale dreptului romnesc, n material persoanelor, bunurilor, succesiunilor i
obligaiilor.2. S-a susinut originea trac exemple precum proprietatea devlma, instituia nfririi, rspunderea
colectiv, dreptul de proteins, proba cu jurai i juramntul cu brazda
3. S-a afirmat originea daco-romano a dreptului cutumiar romanesc.
Dreptul penal al Rominiei 1918-1939
2.1 Determ izvoarele dr penal-Codul penal din 1865

2.2 Trasat dreptului penal romin din a doua jum a sec 19 incep sec 20 si a celui din rominia interbelica,
asemanari si deosebiri: in ambele perioade codul era structurat in trei parti. Pentru prima data la sfir sec 19 incep
sec 20 sa introdus un nou principiu de baza-legalitatea incriminarii, nu continea pedeapsa cu moartea, pedepse
corporale si de mutilare, era deci o lege blinda in comparatie cu tarile europene in acele timpuri. Pentru crime se
prevedea munca silnica pe viatsa si pe termen.Asemanarea intre ele este si in cazut aplicarii pedepselor minorilor.
Nici in rominia interbelica nu se aplica pedeapsa cu moartea dar la munca silnica. Sau adoptat noi legi penale ce
aveau ca scop de sustinere a economiei prin masuri de combatere a speculei ilicite, falsificatii marfurilor.Deci
puteam concluziona ca in perioada interbelica are loc o inasprire a dreptului penal
2.3 Legislatia penala din RSSM si din Rominia interbelica-care dintre ele proteja mai bine persoana-spre
deosebire de rominia interbelica dreptul penal al RSSM era cu mult mai dur. Aici se aplicau pedepse dure, kiar cu
moartea, declararea de dusman al poporului, expulzarea din tara, cei care erau declarati dusmani ai poporului erau
imuscati in 24 de ore. Deci putem afirma ca codul penal a rominiei in perioada interbelica proteja mai bine
persoana, codul penal reiesea din responsabilitatea penala pentru vina si individualiza pedeapsa.