POnanawne Anexa 1 LISTA unitatilor administrativ-teritoriale componente ale Zonei Metropolitane Bucuresti Municipiul Bucuresti Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6 Consiliul judetean Iifov 1 Decembrie : Afumati Balotesti Berceni Bragadiru Branesti Buftea Cernica Chiajna Chitila Ciolpani Ciorogarla Clinceni Copaceni Corbeanca Cornetu Darasti Dascalu Dobroesti DomnestiDragomiresti Ganeasa Glina Gradistea Gruiu Jilava Magurele Moara Vidsiei Mogosoaia Nuci Otopeni Pantelimon Peris Petrdchioaia Popesti Snagov Stefanesti Tunari Vidra Voluntari___Ce este “Zona Metropolitana Bucuresti +Exoenente din ate tar Ce este Zona Metropolitana? Zona metropolitana este definita ca un intreg in care oragul central si localitatile Inconjurdtoare defin interelatii directe, variate si permanente, astfel incdt se dezvolté ca un ansamblu functional, sistemic, Acceptand ideea si reaiitatea c& zonele metrpolitane sunt formate dintr-un ora {sau mai multe, daca acestea sunt unite spatial) polorizator si asezéirile din teritoriul sau inconjurdtor, puternic legate de acesta, atunci problema esentialé care se pune este aceea a delimitari granitelor, o asezarilor care intra in aceeasi zona, Punem accentul pe interelatia dintre oras si localitafile din jurul s6u deoarece multi consideré, in mod eronat, zona metropolitana ca find o zoné periurbana, exterioard oragului exciuzand din acest ansamblu de concentrare social economicd tocmai nucieul su central, polarizator. Exist nenumarate metodologil de determinare a asezarilor care sunt incluse in zona metropolitand, mergand de la cele mai simple, a stabiliii distantei maxime fat de oragul central si p4n& [a cele mai profunde, prin care granifele sunt trasate in urma apticarii unei metodologii de evaluare a interrelatillor dintre orasul central si zona sa exterioara {in literaturé aceasté arie este denumita ciferit: Periurband, preurbana, _extraurbané, de navetd, —_preordseneascd, Premetropolitand etc.). Exist numeroase preocupari ale unor geograf, ‘economisti, statisticieni, sociologi, urbanisti etc., pentru determinarea limitelor zonelor metropolitane. In unele zone metropoiitane sunt incluse numai osezarile declarate suburbii sau localitati suburbane. in altele sunt incluse toate asezarile din teritoriu! inconjurditor aflate la o distanté x de orasul central (de regula, pana Jn 50 km). dar sunt si studi in care aceasta zona este extins& Ia peste 60 km. Chiar si th cazul Bucurestivlui exist studii care includ Oltenija, de pilda, in Zona Metopolitana Bucuresti. Fara s@ exludem experientele de tip normativist si asociativ prin care a fost decisé Pe cole administrativa sau asociativé (parteneriate) constitvirea unor zone metropolitane, cele mai multe zone metrpolitane s-au format pe baza unor studi si cfiteri stiinfifice clare, prin care sd se evite efectele negative ale unor interese sau decizi arbitrare. Experienta din alte tari. In Siatele Unite, de exemplu, Biroul de Statistica a introdus inca din 1940 conceptul de Zoné Statistica Metropolitana Standard (Standard Metropolitan Statistical Area - SMSA), devenité apoi Zona Statisticé Metropolitana (Metropolitan Statistical Area). in 21conditile in care integrareo socio-spatiala a oragelor este moi mare, incluzond cateva zone statistice metropaiitane s-a ajuns 1a zona statistic Metropolitana Consolidata. impdrtant este c& aceste 20N& metropoltane au fost Seterminate PS paza unor ifort iguroase. in cazul SUA status Ge zond metropolitand presyPune: crtent Bestenta unui oras central cu cel ‘putin 50000 de locuitor * Rribuirea sau inciudered in SMSA. © ‘oturor comunitariolor din care cel putin 15% din forta de munca ‘Stectua naveta penty a lucrain orasul central sau Cel putin 25% din forka de muncd ‘din orosul central efectua navelo pentru ceca in teritorul udetul)inconiurdtor eee . ‘in plus, cel putin 75% din forta de muncd din teritoriul inconjurator inclus in EMSA trebuic sa lucteze Tn activitatl sou ‘ocupatii neagricole SM A gna meiropoliand poate sé includa Zin motive de configuitate spatials gialte asezari rurale care nv csdepinesc crterile amintite dar ponderea acestora 5 poate depdsi 10% din intreaga z0n6. Ip Europa exist numeroase experiente de studiu si planificore integraté a oraselor polorzatoare. impreund sou ‘cand in considerore si asezarle_ in teritoriul pefiurban, mai mult sou mai pufin gpropiat de orasul central. in unele tari a existat $0 legisiatie in domeniv, chior dace Seeasta sa referit moi mult la circumscriers> fenomenului decat la dezvoltarea Snitaré a unor asifel de realtafi (pentru Romania, vezi Leged 320 din 1939). problematica amendiarii si dezvoltari integrate, 'a nivel metropolitan devine o preocupare sistematicé Io nivel ‘european doar din anii 90, cGnd s-a pus explicit problema adoptéri_unel Nrategi integrate de dezvoliare | o zonelor fnetropolitane pentru ca «Marea Europa" sa poaté face fate mai bine concurentei economice mondiale. In 1998, Comisia Eutopeand a publicat documentul infitulat .Durabilitatea Gezvottéri urbane: un plan de acfiune”, jar in 1999 a fost adoptaté. prin mijlocrea ministilor Insdrcinafi, cu_amenajarea fertoriulul din _statele membre ale UE, “Schema de dezottore a spativlul comunitar (SDEC)". Aceste documente, eoporate cu refiectile asupra problemelor de ‘amenojare a tetitoriului trasate de Consiful Europei au condus Ia. configurarea OT proiect european pentru Srenolarea $1 dezvoltarea_ Ia nivelul metropolsion ‘ale cari obiective veaz6: Gezvoltorea durabilé, competitivitates ‘echiliprata, coeziunea social, renovarea urbana si guvernarea mai buna. in perspectiva extinderii UE, dupa exominere® planului privind planificorea spatului si poliicile urbane existent lo hivel european, mai multe organisme iheluzand Guvernul Portugaliei, Junta Metropolitana din Porto, Comisia fyropeand, uneie _metropole Europene + Reteava Regiunilor si Zonelor Metropolifane din Europa (METREX) jin asociere CU Pariamentul European, eSinetl Regiunifor si Consilul Europel, au invitct institutile europene, guvernele Kafionale sf cele locale din zonele metropoiitane ale Europel, so 22efropoitana aucuresi" semneze ,Magna Carla Metropolitana: Declaratia de 1a Porto, asupra strotegiet in moterie de planificare si dezvoltore pe regiun! sizone metropolitane din Europa". La nivelul Europel exist 120 de regiuni sou zoné metropaiitane recunoscute. Dintre gcestea 33 sunt membre ale Retelei europene 3 tegiunilor si zonelor metropolitane [METREX). METREX intenfioneaza s6 ‘includa in retea gi alte zone metropolitane. in Romania, procesul de ubanizare a determinat constituirea, ca siin alte tari, thor pal de crestere urbana. Dupd 1990 experienfa ptivind determinarea zonei metpoitane +a mutipicat. Asifel, procesul de urbanizore a detereminat ce Mtuirea. ca sin alte {ard, c unor poll de crestere urband CU impact regional. seirinistrafile unor orase polarizatoare precum las Oradeo, Constanta, Cluj, Baio Aare. Brasov, Boc’u, Arad efc., av deja preocuparl cunoscute privind Servoltarea zonelor metrpoiitane pe baze asociative Experientele sunt pozitive Ger cle se refera practic la formarea unor ansambiur metropolitane in cadrul fedislalie’ exstente fare ca, pe de o parte, zona sa fe consfituita tn urma unor Sfuai slinffice validate silorg acceptate in uma evalvert suportului populatie’ si ord ca, pe de alta parte, nous realtate sé aibs putere financiarG, manageriald si interinstitutionala suficienta pentru o dezvoltare durabild. Evident, orogul Bucuresti find cel mai more si avand $1 functia de Capitala, cunoasle si cea mai civersificata experienté in acest sens Determinarea zonei metropolitane Bucuresti a intrat in preocupared geografilor, Urbanistior si sociologiior inc& inainte de 1989, find limitaté insG lo unele studii de Geterminare © zonei periurbane (Llordan 1973), a functiel regionale o corogului Bucuresti (D.Abraham, 1979, 1991) si a Planului de dezvoltare a capitalei in perspectiva. Dupa 1989, odata cu expansiunea orasulul in spatiu! inconjurator, determinaté de procesul de urbanizore pe ofizontalé (suburbarizare), prin exurbatie, au aparut si preocuparie sistematice de a defini, amenaja si ‘organiza zona metropolitana Bucuresti. Un prim studi, coordonat Ia nivelul Primariei Sectorulul |. inifiat in 2003, s-a axat pe cele dovd dimensiuni: determinarea sfinfificd a Zonei Metropolitane Bucuresti si ‘organizarea juridico-politicd a unei astfel de realtati in prezent, exst6, in cam orasui Bucuresti, 5 studi privind reolizarea Zonal Inetropeltane Bucuresti, fiecore avand propuneri mai mult sou mal pulin ser etonte privind organizarea si legiferarea acetei zone, plus un proiect de lege. Este vorba de urmétoarele proiecte: ye odiul aminti din 2003-2004, bazat pe cercetarea CURS, coordonal de exprimarul Vasile Gherosim, referitor ia fundomentarea sfinfficG $i legislative a constituiri zonei metropolitane Bucuresti 23studivl din 2005 coordonat de _Asociatio Aime-Ro, referitor Ia nous Sructu’a a Zonei Metropolitane sucurest, porind de [a evolulio Saiminisirative a orasuiui Bucuresti Tm ‘cadrul judetelor din zona Inconjurdtoare din perioada 1950-1981. Studiut din 2005 coordonat de catre Agentia pentry Dezvoltorea Regional Bucuresttfov, refertor la Cache! Regional Strategic, 2007-2013, Fepectiv la aspectele economice, socidle, oe infrastructur, de mediv. Saministrative si police, pentru constitvireo ronelor metropolitane, in Gadrul unui Plan de Dezveltare Regionala. SRaiu-proiect coordonat [comandat) de Centrul de planificare urbana si Metropolitana Bucuresti ol CGMB, prin Insitute for Housing and Urban Development Studies - Romania sf, si Integraph Computer Services. referitor la granitele, amengjarea gi functionarea zone! metropoiitane Bucuresti. Studiul coordonat de ASE Coordonate Economice si Dimensiuni_ oie eeSruni Sociale in Dezvoltarea Durabi Metropolitan’ “DEMOS” Sortor la erearea unui model socio-economic care $6 ofere criteri de Slaluare a stadivui actual de dezvottare ol orasulll cy precizarea Gportunitafilor si a efectelor economice, sociale, polifice si culturale. Principalele obiective ale proiectului au fost: cP eromovarea coezuni teritoricle prin intermedivi unei dezvoltari eeeioeconomice echilibrate slimbunatatirea competitivikat incurdjarea dezvoltéi functilor urbane prin Imbundtatrea relatilor dintre zonele urbane si rurale Promovarea unor condiii de accesibilitate mai echilibrate Faciltarea accesuiui la informatie si cunoastere Reducerea degradarii medivivi Volorificorea $i protectia resurselor si a patrimoniviui natural Valorificarea patrimoniviui cultural ca factor de dezvoltare Promovarea unui turism durabil Limitarea preventiva a efectelor catastrofelor naturale 0000000 24Jone metrapoltand Bucuresti «Documentar de undaentae Avantaje si dezavantaje ale constituirii zonelor metropolitane Avantaje - efecte pozitive « Consfituirea zonelor_metropolitane raspunde unei necesitéfi sau oportunitati determinate de evolufia organica a asezinilor. Procesul de urbanizare pe feritoriul european a condus la dezvolioreo interdependenté a metropolelor PS localtatie offate in zona lor de influent, formand deja realitati metropolitane primare care, chiar daca _nu sunt denumite zone metropolitane funcfioneaza practic ca zone uritare, relativ independente- Asador, fara real”, evolufio. eeeiafior urban-urale solicits 0 recunoastere i legiferore ‘adecvata din portea tari legale", respectiv a celor care ‘asigura guvernarea in Romania. » Mulle dintre problemele strategice de amenajore urbané ia nivel european nu pot fi fratate direct decat Ia nivel de zone metropolitan, care sa fociiteze dezvoitarea productiel, a schimburllor si ‘consumului de bunut Ia nivelu! Europe, astfel Inc&t sa fie evitate piedicile datorate ‘tat localismului excesiv cat $1 Centraismului [a nivel nafional. Este vorba, in esenta, de formarea zonelor metropolitane ca poli si regiuni de crestere sau dezvoltare la nivelul Europei, inckse in cadrul_unor—strategi nationale dar transnationale. Zonele metropaiitane pot deveni astfel capete de pod core s& beneficieze de noile cai Ge comuricati si de relati comerciale, pentru schimbul de. marfuri si servic, de know-how, ca centre ale circulatiei de capital si ca destinatii pentru turism si cumparatori. « Dezvoltarea zonelor melropoliiane faciliteaz’ amenajarea integraté a teritoriului la nivel regional ostfel incat prin aceasta sd se diminueze dezechilibrele tine cent sana limitrofa provocate de dspersarea (say _morginalzsres generata de ghetozarea, izolarea unor ayezdri lipsite de ‘oportunitéti), in planul Sisto demografice, sociale si economice, de dezechilbreie legate de fonsportul in comun, finaniorea infrastructuri, rezervele de spat penis locuit § aera Inlaturarea sou diminuarea unor astfel de dezechiliore va conduce Ia 0 imbunatatire a calit&ti viefii populatiel. = Inférirea copacitafii asezéiilor incluse in zona metropoliiand de a face fata concurenfe! din afard. Identificarea unor tendinfe comune de dezvoltare $i cooperare 6 asezariior din cadrul zonei ca si crearea de noi forme de oracrizcte Geitotionalé $e administrate, de reprezentare a intereselor la nivel extern. vot en napactalea ocestora de a face falé concutentel. Prin uimare se osgu Cresterea competitivitatl economice a localitafior din zona metrop nd fata de regiunile invecinate. 25sions Bucues”_+Erpertenie cin cite fo = Implementarea politicilor de dezvottare i amenajarea a teriforiului printt- un management eficient si perforant . in coe fundamentorea poitticiior de un waltore 38 ting séama de cererea pietel. or si de alte cerinte “legate de asigurarea_unei densitati suportabiie, infrostructuré tehnica si sociold {servici), ‘aprovizionare in apropierea locuintelor, localizarea spatilor de agrement etc. qo ererea acestor poltici de dezvoltare se face ‘de reguia printr-o bund cooperare intre localitéti in domenile ‘amenaiérii teritoriului, locuintelor, cP ucturi, dezvoltari economice, protectiel medi utilizar resurselor umane aye ele moi performante actiuni sunt, de requis. cele legate de transportul in eieyon, aimentatea cu apa, prelucrarea deseurior $i implementorea_unor proiecte investitionale. + Asigurarea subsidiaritafi zonelor metropolitane prin atogere’ participa populatiei diferitelor asezGri la ‘elaborarea $i impiementarea strategiel dezvoltGri: zone, astfel incat obiectivele si final itatile ‘amenaijarii sé devina mai eficiente. Asa cum se stie democratia si subsidiaritatea nu pot fi aplicate daca un factor de decizie lipseste. Aceasta presupune ca popuiatia din zonele metropoiitane, chior sicea dela periferia acestora sG@ poata ave oO infivent& asupra uNor decizi dela nivelul metropolei care ar afecta viata. + Asigurarea unei dezvoltéri durabile a zonei metropoliane prewyesne ° srotegie cate sa find seam de nevolle sociale si economics o's populatiei si se bozeaz’ pe acea opfiune de planificare core, in uma evaluat impactulvi, compenseaza cel mal bine pierderie de resurse core nu pot imediat refacute Ser RRcuite, deci nu limiteaza dezvottarea zone’ in vitor. Perspect dezvoltéri svabie presupune existenfaunei Imagini de ansambiu asupra st ii medivlui, Gvelvarea miloacelor de ameliorare o calitafii cadrulul urban, de §regenerare ai resusselor prin core sti se dirrinueze imapcty| negativ al unor Syategi de dezvollare a zonel si s0 se asigure dezvoltarea. in aces! context se pot Gotemnina zonele care trebuie protejate cum sunt cele cu vegelatie naturala $i pot fr evaluate valofle lumii satului, locu care, datoriG valorilor culturale $i eeologice trebuie ajutate sa dobadeasca dreptul de patrimoniu national. 26Documentor de fundamentore! Dezavantaje - efecte negative Co dezavaniie ale consfitviri zone! metropolitane trebuie avute in vedere cele legate de posibilele: o Foca de trafic datorate intensificari circulatiel, 2 poluarea mediviui dotoraté deseutior urbane dar si utilizar unor mijoace de transport neecologice. Th planul guvemari exist pericolut limitiril implicarii unor localitafi la o colaborore formalé sau Ia lipsa de incredere o ‘administratilor locale ale unor sez in organismeie de planificare jocald, Desigur c&, exist si pericolul co Gnumite grupuri de interese locale sa influenteze exagerat planificarea Ia nivel onal, Acestea sunt mal mull aspecte anormale, car ele trebuie prevenite. In practica vor exista dificultéti in ceea ce priveste cordonarea infre instrumentele locale s! zonale de planificare, in reaiizareo une! politici unitare de utllzare a rezervelor centrale, reconcilierea intre propunerile administrafilor locale tn ceea ce priveste infrasiructura si echiparea jeritoriului, a utilzarii terenuiui de catre diferiti agenti primar si mentinerea echilibrului ecologic etc..ete. Guvernarea (managementul) zonelor metropolitane jn ceea ce priveste guverarea (managementul zonelor metropoittane): modele de guvernare metropolitand existente astazi in Europa sunt clasificate de care METREX (Reteaua Europeand a Regiunilor si Zonelor Metropolitane] in trei categotil: J aclortati metropoltane care dispun de puteri depline in ceca ce priveste sect social, economic, infrasiructur®, mediu si de plonificare sau amenciore corretG. Acesie autortafi sunt Insarcinale sé planiice $i sa oplice efectv $ Compiet strategie de dezvoltare armonioasé a zonelor metropoltane. 2. Autoritéfi, numite sau alese, prevazuie cu puteri selective esentiale, prin intermediul cGrora se planificd si se aplicad strategie pentru rezolvarea problemelor cheie. 3. Agenti metropolitane numite sau organisme complementare imputemicite cu + pensabiitali de planificare strategicd si cu functii consultative de apicore. Conelutia studiului modetelor_ de guvernore a zonelor meitopolitane este 3, reat de solutia adoptaté, in functie de specificul national sau regioncl, dé problemele cu care se confrunié, va fi necesar ca autoritaled soy agentia sé Bina capacitates de plonificare (amenaiare). control, revizie, copseners si Guicore @ strategie! metropoiitane. Zona metropoltand trebuie s6 dispund de cEinsele profesionale necesare planifichti strategie pe termen madly # lung, ee ee poltigior [a nivel metropolitan, corelarea sau stabilrec echiloruui dinire inleresele sectoriale si cele ale zonei metropolitane. 27Mekopolione _ _ Horta meropolions: Ms Harta metropolitana: Metodologie de determinare a Zonei Metropolitane Metodologia de determinare stiintificd a Zonei Metropolitane Metodologia cadru, relativ standardizaté, pe care © propuneamn. cuprinde in esenté 4 pasi sau stad 1. Culegerea datelor sondoj pe baz8 de chestionar Ja nivelul autortétilor locole din jurul oraguiui polarizator care va deveni centrul zonei metropoltane, Pe ° razi mai more vecat cea th care se va forma zona metropolitana propri-2is6, cel pufin in prima faze. In cozul orasulvi Bucuresti aceasta distant a fost de 50 Km. in aceasta etapa s-au stabil indicatorii de interrelatie (prin care sS masoara intensitatea ‘nterelafilor) si s-au adunat datele necesare pentru determinarea granitelor, respectiv a locolitétior care urmeaza sé fie incluse in 2070 metropolitana studiate find celelalte localtati lésate pentru acest studi tn afara sa Indicatori selectati se refera lo mobiltatea populatiel, Innoirea ediltara indusd de of08. cultivarea de produse perisabile pentru oras, potentialul turstic si distanta pané la oras. 2. Analiza datelor si metodologia de determinare a 2M Aceasté etapa include: oe eterminarea indicilor pentru fiecare dintre indicotorii selectati pentru masurarea intensitatiirelatilor oraguiui central cu fiecare locaitate. « Sondardzarea indicatorilor (de interelatie) astfel inc&t acestia so devind comparabili, respectiv aducerea lor pe aceeasi scala. Standardizarea se realizeazé cu formula vu! maximale, unde Valoarea standardizaté este rezuitatul reaportului_ dintre (valoorea ‘sla. valocrea minima/valoarea maximd-valoarea minim&)*100, ceea ce aduce toaie ciftele intre 0 si 100 sou intre 0 si 1. * Ponderarea indicatorilor + Stabiirea indicelui global (index) sau scoruui total al fiecérei localite ca indice de integrare. Indicatorii selectati sunt calculati astfel: + procentul de navelisl, din jofalul populatiel ocupate a localitatii, spre orasul polarizator ® procentul de navetigii din orasul polarizator spre locaiitatea din zona de influenta/total populatie ocupatd in aceasta localitate * procentul populatiel care s-o mutat cu domicilul din localitate in oragul polarizator/totalul gospodarilor din localitate * procentul populatiei care s-a mutat cu domicilul din coragul polarizator in localitate/total gospodrii din tocalitate « procentul de case nou cosnsiruite in localitate in perioada de referinta (ultimii 10 ani) de c&tre locvitori orasutui polorizator/total case in localitate ssndicele de potential turistic determinat prin ponderea suprafetelor cu ap6 si 28pddutiin fotalul suprafetet localitfi plus existenta sau nonexistenta unor monumente istorice si amenojari turistice * distonta in minute faté de oras, cu mijocul de transport in comun cel mai des utilizat. Formula de caicul: C,+1y)t2+1 vl i eoreaeeee DSL unde: re indicele de navetism insumat {spre oragul polarizator sl spre localitatea din zona de influent) Lon indicele de migrafie insumat (spre orasul polarizator si spre localitatea din zona de influent) indicele de innoire ediitara indicele de potential turisic istanta In timp pand la orasul polarizator Inmultrea tin cu 2 se datoreazd foptului c& naversmut $1 migratia reprezinta aoe mai importantd relate, cu dublu impact, pentru or9s si peniry localitatea din seo ie inflvenia. Exiragerea de radical din b, araté ca acest repreznté 0 relatie mai degrabé potential decat efectiva. Distanta in timp este considerata un factor direct de influent sau oportunitate. Pentru selectarea localitafilor care vor intrain vitoarea Zoné Metropolitana se vo stabil un prag minim (0 valoare minim’ a scoruiui de integrare) al indicelui de integrare dar se va tine seama si de principit! Contiguit&ti spatiale [in acest fel 0 localitate va fi inclusd in zona metropolitand dacé este ‘nconjurata de alte loclaitdti propuse a intra in aceast& zona chiar dacs are un indice de integrare sub gradul stabiit). Dupa stabilirea limitelor exterioare ale Zonel Metropolitane se poate trece lo coracterzarea structuri/profilului zonei. Ca indicator de analiza vor fi folositi atat cei din chestionarul cu auioritafile locale pentru care say calculat date, cat si Cel din datele rezultate din sondajul de opinie la nivelut populatiei din viitoarea zona metropolitané. Indicator utilzafi, modul de analiza a datelor, inclusiv formula de calcul, corstituie esenfa metodologiei_relativ standardizate _propuse pentru determinarea Zonelor Metropolitane. 29Metropottone _ metropoitana: Metogologie de Getermnare 9 70 3, Evaluarea suportuiui sau aderentel pentru 7M in esentés in acest staciu se reaiizeaz’s sondajul reprezentativ 6 nivleu! populatiei, tir tocalidile propuse la pasul 2 pentru a fiincluse vitoared z0n8 metropolitan, pentru o evalua legaturie sale cu orasul, afitudinea § suportui popuiatiei penis Constiuirea unei astfel de zone. Chestionarul pentru studiul Ia nivelul populatiei cuprinde in esenta idicatori honor ta suportul popviatie’ pentru Zona Metropolitana, relate populatiei din erst inconjurator orasui central cu acesta, deferminand cose ce Xe fumeste fenomenul atractiei urbane dor si intrebar referitoare la dotarea gospodie, nivieul de urbanizare al acestora elc Inrebarile si datele care vizeazé suportul pentru Zona Metropolitana si perceptia Gvantgjelor —_acesteia completeaza_metodologia propust. La evoluorea suportuilui populatiel se adaugé evaluarea suportuli autoritattlor locale realzat prin sondajul ia nivelul priméiilor. 4, Implementarea Consfiurea unui colectiv interdisciplinar format din reprezentan ot cautoritatilor Toeale, in principal din centrul polarizator si expert. din domeniul juridic, eoneimic, urbanistic, sociologic etc. care sa onalizeze rezuttatele cercetari $150 propuna modelul de zoné metropolitang care se vo constitui, in prima etapa, dar § scenarii de evolutie a Zonei Metropolitane in staciile ulterioare. Rezultatul muncil seg concrefiza ini-un Raport de funcdamentare a modeluisi concret Se zona eeropoltané pe cate propune, inclusiv @ granitelor, structuri obiectivelor, modeltatilor de gestiune a Zonei Metropolitane. De asemeneo colectivul va Sferi sugesti pentru tundamentorea unei Legi a Zone! Metropoitane, 30nior de funcomentare Proiectul agi Aplicarea metodologiet la Zona Metropolitana Bucuresti 1. Metodologia cercetaril ceajotele cicesiel lucr&ri ay [a baz6 o cercetare sociologic® de determinare $I ceracterizare a Zonei Metropolitane Bucuresli realizata de Cenitul de Sociologie Grband si Regionalé CURS, ca activitate in proiectul “COORDONATE ECONOMICE $1 DIMENSIUN] ALE COEZIUN| SOCIALE TN DEZVOLTAREA —DURABILA SIETROPOLITANA- DEMOS” coordonat de Academia de Studi Economice Bucuresti (ASE). Metodologia acestei cercetari pilot a presupus stables ariel de cercetare cstfel incét aceasta s& fie mai mare, st: depayeasea limita exterioaré a zonei metropoltane propriv-zise. Se considerd co ‘oceasta arie Ivaté in studiu or trebui sa cuprinds toate asezorile atlate pe o raz6 de 50 km de Bucuresti, distant considerata maximd, in acest moment, din care vo fl decupaté ZMB. O existent posibila a unei asezéri care ar putea fi inclysd in zona metropolitand. in ofara Gistantei de 50 km de oras, nu conduce [a includerea so in aceasta arie deoarece fu respect principiul contiguitafii spatiale. Tot asa © posibild existenta a unei asezari in cacrul zonel metropoiitane. dar care Ww respecté criterile pentru a fi fetinutd va fi inclusa in zona, tot pe principiul contiguit&tii spatiale, deoarece se regaseste in interiorul granitelor osifel trasate!. Selectia primatilor ai cdror reprezentanti au fost intervievoli, de pe raza a 50 km in jurul Bucurestiuiui, a fost exnaustive. Au fost selectate astfel 98 de localifati din jurul Bucurestivlui ‘Analiza rezultatelor a necesitat standardizarea indicatorlior astfel incat acestia so Govina comparabil, respectiv au fost adusi pe 0 scale de la 1 Ia 100 (cu formula Mare: 20-54% (2 Medie: 10-18,5% wm Micdi: 0,11-8% ma Municipiul BucurestiHarta metropolitans: Metodologie de determinare a Zonei metropolitane Distanta fat de Bucuresti Indicatorul distanja faté de Bucuresti (in minute) este esential pon tru faciitarea interrelafilor dintre oragul central, Bucuresti, si agezérile incluse in Zona Metro- poltand. Distanta influenteaza toate relafiledinte cele 2 tpuri de comunit! si de aceea valorie Indicilor de identificare a granielor ZMB au fost impéirte la indicatorul ,distanta, fata de Bucu- resf. Relatia puternic& dintre aceste localitaj este tundamentatd gi de existenta mijoacelor de transport facile spre oragul polarizator si, aga cum araté datele ‘sondajului cu reprezentantii primarilor, se estimeaza ca jumatate dine locultori din cele 61 de local! selectate utiizeara Fe bicei microbuzul pentru a ajunge la Bucuresti iar 30% autobuzul. (vezi grafic 3 Principalul mijloc de transport utilizat de obicei pentru a ajunge la Bucuresti). “Timpul consurmat pentru a ajunge in Bucuresti este un alt factor favorabil constitu Zonei Metropoitane. Astfel, cca. 59% dintre reprezentanti autorittilor apreciaza c& dureaza, in medio, 20 de minute, cu mijlocul cel mai des utilizat, pentru a ajunge la Bucuresti si doar 11% au’ raspuns c& trebuie peste 35 de minute in acest scop. (vezi grafic 4 Izocrone pentru transport cel mai utilizat). Grafic 2 - Principalul mijioc de transport utilizat de obicei pentru a ajunge la Bucuresti f a: [mm Autobuz wm Microbuz | ! =m Autoturism {Asa cum se observa din harta Izocrone (distanta in minute fafai de Bucuresti) un numar de 23 de localitati se pozitioneaza la o distan{a apropiata fata de orasul polarizator (intre 5-15 minute) gi numai 8 localitati putem spune, conform aprecierilor reprezentantlor autortafiior lo- tale, se aflé la o distanfa indepartata fat’ de Bucuresti (Ia peste 40 de minute).Zona Metropolitana Bucuresti + Documentar de fundamentere * Proiectul legit Harta 11 - Izocrone (distanta medie, in minute, fata de Bucuresti) ; Legenda tA Granifa de stat LN. Limita de judet 1a Apropiata: 5-15 minute | ( Medie: 16-35 minute wm indepartata: peste 40 minute: {| mm Municipiu! Bucuresti Aona Metropotian’ Bucuresti « Documentor de fundamentaree Project leat B, Indicatori de structurd. Caractetizarea soclo-economicd a Zonel Metropolitane Bucurest! Populatie si feritorlu. Realizarea Zonel Metropolilane Bucuresti prin integrare acestor 61 (59+2) localitati ar inseamna un oport de populatie de peste 430,000 locuitor, dintre care cca. 40% in mediul urban. Circa 50% (adica 228,809) din populatia acestor localitati este popuiatie activ, ceea ce inseamna un aport de Populatie cu vars de muncd semnificative. Mai mult, un numar de 3° de localtati au rata de ocupare intre 50%-80%. De asemenea, din fotalul populafiei acestor localitati 32% sunt salariati si numai cca. 3% dintre locuitori sunt someri. Este foarte important ca, in principal, localitaiie imediat inconjurdtoare orasului polatizator au 0 pondere mare a salariatilor (numér de salariati raportat ta total populatie ocupatd) intre 70%-98% sau medie intre 50%-68% ceea ce poate avea un efect pozitiv pentru piata de forté de munca din Bucuresti in continua crestere sicu 0 cerere de forta de muncé foarte mare. Prin urmare ZMB va cuprinde orasul Bucuresti cu cei cca. 2,000,000 de locuitor ai sdi Ia care se adauga peste 430,000 de locuitori din asezarle care vor fi incluse in Q@cesté nova siructurd. Asadar, ZMB cuprinde, conform acestul studiu 62 de unititt ‘Gdminisiratlv teritoriale, adic& orasul Bucuresti si cele 61 de unitafi administrative (de fapt orase si comune) care inconjoaré oragul 31 au obfinul un scor care justicd integrarea in aceasté noua structur. In esenté, rezultatul confirmé celelalt studi ol CURS din 2003 cand in ZMB ar fi intrat 62 de unitati administrativ teritoriale, in mare mésura aceleas ca in 2008. Unitdtle administrativ teritoriale core ar uma sa fie incluse in IMB aparfin in prezent de judetul Ifov (40), judetul Giurgiu (11), judelul Calarasi (5), judetul Dambovila (3) si judetul lolomita (2). Intro primé Slaps, pend Ia aparitia unei Legi care sa intemeieze noua ZMB in graritele Stabiite conform acestui studiv, cu cele 61 de unitafi administrativ teritoriale in fronte cu orosul central Bucuresfi, ar putea fi constituita Zona Metropolitand Bucurestilifov cu 41 de unitati administrativ- teritoriale, dar care ar fi relativ dezechiibrata, extinzandu-se mult prea mutt spre Nord, comparativ cu Tnfinderea spre Sud, SuCLEst si SudeVest. Ramane ca intr-o a treia etapa, uiterioaré. ZMB $6 poatd fi exiinsé din nou, in toate directile. formand 0 regiune metropolitané core $2 ojunga cu granita de Sud pe Dunére iar Ia Nord s& constituie 0 conurbatie cu orasul Ploiesti.. Co supratatd, integrarea celor 61 de localitati ZMB ar insernna o extindere a Bucurestiviui CU Ca. 250,000 ha. Potential socio-economic. Rezuitatele cercetéri arata c& mojoritatea unitatilor admiristrativ teritoriole din Zona Metropolitana Bucuresti au unitaji economice. (vezi grafic "Numér unitafi ecanomice si/sau comerciale")Harta metropolitan: Metoaciogie de aeterminare a Zones metronortane Grafic 3 - Numar de unitati economice si/sau comerciale Pana in 100 Peste 101 unitati economice _unitaji economice Degi o mare parte dintre aceste localit&ti selectate au 0 pondere mare a terenului agri- col (ponderea terenului agricol raportat la total suprata{a loclaitate), in aproape 50% dintre aceste 61 de localitati suprafata agricola reprezentand intre 80%-98%, acest lucru poate fi con- Siderat pozitiv din perspectiva potenfialului acestor localitSti de a furniza produse perisabile cate oragul polarizator. (vezi harti Pondere activitate agricola si Pondere produse peri- sabile pentru Bucuresti) Datele sondajului arata c&i media suprafeei arabile cultivate cu legume destinate Bucurestiului este de cca. 7%, principalii furnizori fiind Cometu, Copaceni, Popesti Leordeni, Gradinari si Dragomiresti Vale, cu peste 30% suprafaté agricola cultivata cu legume destinate Bucurestiului. Pe total, un numar de 15 localitati avand intre 10%-50% suprafete ara- bile destinate cultivarii produselor perisabile pentru Bucuresti din total suprafala agricola.Zona Metropolitan: Harta 12 + Pondere activitate agricola ccuresti« Documentar de fundamentare » Provectu' leg AV Granita de stat AV Limita de judet 2 Mare: 80-98% I Medie: 62-79.9% mm Sclizut: 22.7-58.9% = Municipiu! BucurestiHarta 13 « Pondere produse perisabile pentru Bucuresti Legenda Granita de stat Limita de jude Mare: 10-50% BEOORe Municipiul BucurestiZona Metropoittana Bucuresti « Documentar de tundamentare * Protectui fea Din punct de vedere al condifiilor de locuire datele arat& o situatie destul de buna in aceste localitatii, media numarului de case la 1000 de locuitori (indicator calculat ca raport intre total case in localitate si total populatie *1000) este de 383 case. Localitatile care au situatie locativa peste medie sunt in principal acele localitati in care aportul bucurestilor la innoirea edi- litara a localitatii este peste medie. Prin urmare, aga cum se poate observa din harta Numér de case la 1000 de locuitori, un numar de 16 localitati au intre 451-583 de case la 1000 de locuitori, iar un numa de 19 localitafi se situeaza la medie, adic& au un numar de 353-450 de case la 1000 de locuitori. Aceasta situatie localitva bund este influentata gi de rata de innoire edilitaré a acestor localitati in ultimii 5 ani lucru care sugereaza cA aceste localitati sunt intr-o continua dezvoltare. Harta 14 - Numér de case la 1000 de locuitori la / Granita de stat NV Limita de judet (2) Mare: 451-583 la 1000 loc. [I Mediu: 353-450 fa 1000 loc. mm Mic: 181-342 la 1000 loc. wm Municipiul BucurestiZona Metropolitana Bucuresti - Documentar de fundamentare + Project tegii Rezultatelo sondajului araté o situalje relativ favorabilé din punct de vedere al dota (dez- \otér)tehnologice in aceste localtai. Numzirul mediu de telefoane fixe la 1000 de loouitori este de 142 telefoane, insii, in special, localtatle imediat invecinate cu oragul polarizator se situeazé peste medie, adicd au o pondere a telefonelor fixe la 1000 de loouitor intre 152-806. (un numar de 25 de lo- cali). De asemenea, numérul mediu estimat de calculatoare la 1000 de locuitori este de 124 cal- culatoare gi, in general, loctatijleaflate imprejurul oragului central depagesc aceasta medio. Aga cum se poate observa din harta Ponderea dotiri cu calculatoare, un numér de 31 de localiti au intre 100- 635 de calculatoare la 1000 de locuitor. Numarul mediu de utilizatori de intemet este de 87 utiizatori la 1000 de locuitori, iar un numar de 17 locaitati au o pondere a numérului de utiizatori de intemet intre 106-574 la 1000 de locuttor. Harta 15 - Ponderea dotirii cu calculatoare ‘Legenda AV Granita de stat AV Limita de judet [ Mare: 100-635 la 1000 loc. I Mediu: 54-99 la 1000 loc. mm Mic: 1-41 fa 1000 loc = Municipiul BucurestiHaria metropolitans: Metodologie de determinate @ Zone! met Harta 16 - Potential personal didactic. Numar de elevi la 1 cadru didactic AV Granita de stat A Limita de jude} (3 Ridicata: 6-9 elevi la 1 cadru didactic mm ScAzut: 20-50 elevi la 1 cadru didactic. = Municipiul Bucuresti $i din punct de vedere al conditiilor de educatie, aceste 61 de localitati se situeazé destul de bine, unui profesor revenindu-i cca. 18 elevi. Daca privim cu atentie harta Pon- dere personal didactic. Numar de elevi la 1 cadru didactic, observam ca 19 localitafi au 0 pondere ridicata, adic& unui cadru didactic ji revin cca. 6-9 elevi si numai 5 localitati au 0 situatie mai defavorizata din acest punct de vedere, adic unui cadru didactic revenindu-i un numar de cca. 20-50 elevi. Doar din punct de vedere al conditiilor medicale situatia nu esteZona Metropolitana Bucuesti + Documentar de fundamentare « Proiectul legit foarte buna, din moment ce la 1000 de locuitori, se estimeaza ca exista, in medie, un sin- gur medic. Exist totugi 13 localitati unde num&rul de medici la 1000 de locuitori este intre 1.02-4.64. Un alt indicator care demonstreaza ca din punct de vedere al conditiilor medi cale, situatia in aceste zone necesita o imbunatatire este si cel privind ponderea policlini- cilor la 1000 de locuitori, unde, aga cum se observ pe harta Ponderea policlinicilor, in cca. 41 de localitéti este aproape 0. Harta 17 - Ponderea medicilor Legenda A Granija de stat A Limita de jude [ Mare: 1.02-4.64 medici la 1000 loc. i Mediu: 0.52-1.00 medici la 1000 loc. mm Mic: 0.00-0.49 medici la 1000 loc. m= Municipiul BucurestiHarta metropolitand Meiadologie de determinate a Zone: metropoltane A Granita de stat AV Limita de judet T= Mare: 0.20-0.66 la 1000 loc. Mediu: 0.06-0.19i la 1000 loc. m™™ Mic: 0.00 la 1000 loc. = Municipiul BucurestiZohta Netrataritotite Biwtpetstie Doeuceeceden tancardomarerPapettar: Suport pentru realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti. Analiza rezultatelor acestei cercetari arata un inalt grad de sustinere din partea au- toritatilor publice din cele 61 de localitati pentru realizarea Zonei Metropolitane Bucuresti. Asa cum se observa din graficul 2 Potential pentru integrarea localitatii in ZMB, 90% dintre au- toritaiile locale ale acestor localitati doresc ca localitatea lor s& fie integrata in ZMB, doar 3% nu ar fi de acord, iar 7% nu sunt hot8rati, nu stiu. Suportul din partea autoritatilor locale urmeaza sa fie confirmat sau infirmat de cel al locuitorilor din unittile administrativ-teritoriale posibil a fi incluse in ZMB, lucru care se sta- bileste pe baza unui sondaj de opinie reprezentativ pentru populatia din aceasta arie, in curs @ wreaizare. Grafic 4 + Suportul reprezentantilor unititilor administrativ-ter- itoriale pentru integrarea localitatii in ZMB.ona Metropotitana Gratic 5 - Suportul populatiei pentru integrarea localitatii ‘in ZMB 16% Mai degraba, —_ Mai degraba, NS/NR da nu Mai mult asa cum rezulta din Graficul nr. 5, 70% din populatia din cele 61 de comune si @ craze propuse a fi incluse in ZMB ar fi mai degraba de acord, acic& ar sustine un astfel de proiect, iar 14% ar fi mai degraba impotriva, adic nu ar sustine un astfel de proiect. Din totalul celor care opteazai pro sau contra, ponderea sustinattorilor se ridia la peste 80% din populatia vizaté, procent de sprijin care concorda cu cel al autoritatilor locale une ponderea sustinatorilor proiectului se ridica la 90%.