CAP. I ALEXANDRU CUZA Familia Cuza. Familia Cuea pare a fi originara din satu) Cuza sai Cues in Lorena linga riul Mosela, unde ea incepe a fi pomenita in persoana unul re- prezentat al e! foarte stralucit, invatatul cardinal Ni- colae Cuza sat Cuzanus, nascut la 1401 mm acel sat si mort in 1464 in orasul Todi din Umbria. In- tre alte misiunt insemnate cu care a fost insarcinat cardinalul Caza, amintim acea din Constantinopole, unde fusese trimis spre a negocia unirea bisericel ortodoxe cu acea catolica. De si calugar catolic si dect fara mostenitort legiuitl, s’ar putea ca sa-l fi in- sotit in Italia membri din familia lu, atrast aice de .insamnata lui pozitie. Ba s’ar putea chiar face pre- supunerea ci vre un membru al familie) sale sa-l fi urmat in Constantinopole, unde sa fi ramas, consti- tuind ramura orientala a acestet familil, stirpea din care sé trag Cuzastit moldovent. In orl-ce caz familia Cuza se afla, in secolif ur- matori, traitoare in Italia si este la dinsa o tradi- tie care spune ca origina ef s’ar trage din Austria, traditie ce corespunde loculul ef de bastina. Cet de pe urma reprezentantt al aceste! familit in Italia fura baronul Nicola Cuza si comandorul Salvator16 ISTORIA ROMINILCR Cuza, ambit mortt in decursul ultimelor decenii ale veacului trecut si cu moartea cirora familia Cuza s’a stinsin Italia, in linia et barbateasca’. Lasind insa la o parte aceste simple presupuner! asupra originel familie! Cuza, presupuneri ce nu atl nicl o temelie istorica, sa venim Ja Cuzastil din Mol- dova. Cel intar boier cu numele de Cuza ce apare in documentele moldovenestt este Dumitru Cuza, po- menit de documente iv rangurl de boierie intre anit 1677-1706. Asa in 1677 gisim pe comisul Dumi- tru Cuza daruit cu satul Viaicenif de catra Alexan- ru Roset. La 1696 intilnim pe acelas Dumitru Cuza cu rangul de vel-stolnic insarcinat cu o cercetare. Intre anii 1701—1708 gasim pe Dumitru Cuza ina- intat la boieria de vel-spatar *. Dumitru Cuza avu de fii pe Miron, pe Teodor si pe Velisco. Miron, din al caruia singe se trage domnitorul Alexandru Cuza, fa easatorit cu fata Jui Neculal Costin cronicarul. Mi- ron Cuza e amintit in documente la anit 1728 si 1729°. Din cei patru copil af lui Miron Cuza, cel mat mare Ioan sat Lonité Cuea este pomenit in docu- mente din avil 1765 si 1768 ca stolnic * Acest Lo- 1. Dintre femel a maf rémas pana azi doamna Maria Felice Ber- so; iar din aliati Duca della Verdura al carui sora a tinut-o coman- dorul Salvator si Marchizul Ballestero de Bongiordano ginerile surorei celor doi frati ‘Caza: Nicola si Salvator, (toti in Palermo). (Dupa o scrisoare a d-lut Angelo de Gubernatis din 9% April 1900). Pe acesti urmast is am intrebat daca no exista in familia lor vyre-o itie, dupa care vr'un membru al familiei lor si se fi stramutat in Risarit, si mi s’a raspuns ci asemene traditie nu exista. 2. 1677, Acad. Romina XLV, 23; 1696, Arhiva sft. Spiridon, UL, 10 si 14; 17011708, Acad. Rom. XLV, 152, sft. Spiridon. Sirbit Vu, 11. si Popricanii, Vv. 115. 3. Doe. d-luy E. Varnav Sofracegtit UT, 18 si Tiganit IV, 8. 4. Sf. Spiridon, Dumestit X, 10. Doe. loi AL. Hinna, Vaslui Bh Documentele citate aici mi-aii fost comunleate de d. Ioan Tanoviceanu. D-sa, studiind aproape toate documentele cunoscute pana azi din Mol- dova, chiar gi multe din culeger private, se poate sustinea eu siguranta, cai Dumitru Cuza din 1677 este primul boier cu acest nume ce apare in Moldova.ALEXANDRU CUZA 17 nita Cuza avu o soarta tragicié. Anume pe timpul lu? Constantin Moruzi, (1777—1782) Turcit, in as- teptarea unul not razboiai cu Rusia, din cauza nein- deplinirel conditiilor tratatulul de Cuciue-Cainargi, se purtat strasnic prin Moldova si luai’ masurile cele mal pripite, spre intarirea cetatilor de la Nis- tru. Mult? soldatt turcr, dezertind din corpul Ienice- rilor, se raspindese in Moldova ca talhart, si gene- ralii turcl primesc ordinul ca sa-st iee cvartirile de iarna in aceasta tara. Pe linga aceste, se mal cere gos- podarulut o contributie de 135 de pungi, cu toate ca platise haraciul pe 4 aut inainte.* Se intelege cum in o asa stare de Jucrutl, tara trebuia sa fiarba in greutatile si netocmelile ce cazuse asupra el. Insusi domnul e nevoit sé se jaluiasca la Poarta, contra heorinduelilor comise de ostirile imparatesti: ca el hu mal poate raspunde la nemasuratele cerert ale eapilor acelor ostirt si ca locuitoril, calcati in toa- te chipurile de catre militil, nu gasese 0 seapare decit parasind tara.“ ° Mat imultt boiert, intre care Manole Bogdan si spatarul Ionita Cuza, protesteaza la domn coutra barbariilor comise; domnul insa, peutrau a acoperi propriile lui protestarl si a nu su- para pe Turci, pune la opreala pe zisil boiert; iar lur Bogdan gi lui Cuza Je taie capetele. Un raport al lul St. Priest, ambasadorul francez din Constanti- nopole, spune ea: ,dorinta lut Const. Moruzi de a se face placut Portel si de a se pune la addpost de soarta predecesorulul séa (Grigore Ghica), a impins pe domnul Moldovei a cauta crime la citi-va boierl* ; jar firmanul Sultanulu! eatra Moruzi, il lauda pen- Mai multe extracte de documente din anul 1778 in N. Iorga, Acte yi Fragmente, UI, p. 148-150. Adauge raportul lui St.Priest cittre afacerile stréine, 3 si 17 Sept. si 26 Oct. 1778 in Documentele Hurmuzaki,Suplementul 1, I, p. 969—970. 6 Raportul lui St. Priest c. af. strdine t7 Aug. 1778, Ibid, p. 969. 218 ISTORIA ROMiNILOR tru pedeapsa ce a dat’o ,hainilor boieri Manole Bog- dau si spatarul Cuza“, adaogind ca, ,s’a gisit intre scrisorile lui Bogdan cite-va cuprinzind multe spre facere de turburari!; pentru care acest! dot facator: de rale, Manole Bogdan si spatarn! Cuza, at luat ca- zuta rasplata.‘? Jonita Cuza avo trei copii; din care doi ramin fara urmast barbatl, iar al treile, Neculat Cuza ca- minarul, este bunu! domnitorulu’ Moldovel. Neculai Cuza avu de copi! pe Grigore, pe Gheorghe si pe Toan Cuza. Joan Cuza vornicul, casatorit cu fata lui Cozadin, Sultana, avu de fit pe Dumitrache Cuza mort de tinar din un accident de calarie si pe 4- lexandru Cuza, viitorul domn al tarilor romine unite.® Alexandru Cuza inainte de domnie. Alexandru Cuza s'a nascut la Birlad in 20 Martie 1820, din un tata romin si o mama greacd, naseuta si creseuta in Constantinopole, femee ce, dupa spusa contimpu- ranilor, era de o deosebita inteligenta, dar care nu stiea romaneste. Copilaria si-a facut-o la mogia pa- 7, Raportul tui St. Priest c, af. stréiine 26 Noemvrie 1778. Ibid. p. 990. Firmanul din anul Hegirei 1192, publicat iu Rominul din 10 la- nuarie 1862. Cf. niste stiburi ale Jui Enache Cogiiniceanu asupra mortei silnice a vorniculuy Emanoil Bogdan si a spatarulai Cuza, publicate in_a_doua editie a Letopisetilor téret Maldovei de M, Cogalniceanu, TIT, Bucuresti 1874, p. 281 si urm. Dupa aceste doua din. urma. iz- voare, cel doi boier! ar fi fost ucist, din pricina unor pirl minciunoase, aduse de ei contra domuului,la pasa de Bender. S’ar putea ca aceste pirl si fi fost relative tot la jafurile tolerate de Moruzi care nu _pu- tea face altfelit, cu toati Hnguirea lui, Imprejurarea ne se poate lim- pezi, documentele (stihurile gi firmanul) fiind foarte rastrinse in rosti- rile lor, 8. Dupi avborele genealogic al familier Cuza, arbore ce eonsund cu documentele.—Grigore Cuza, unchiul domnitorulul, este ace) barbat de caracter gi de moravuri aspre ce a jucat un rol asa de insemnat in deosebitele 1mprejarart politice ale tarei. El a presidat intre altele intrunirea din 1848, facuta in Tasi, la otelul de Rusia. Biografia lui ar fi o lucrare foarte interesanti.—Gheorghe Cuza este tatal Lut Costache Cuza, el insust tatal D-lut A.C, Cuza, promotorul ligei antialeoolice si -sprijinitorul monopolulut aleoolului.ALEXANDRU CUZA 19 rintelut saa, Barbosit din judetul Falcia. El fu asa- zat, spre invatatura, intal in pansionatul Jul Cunin din Tast,® unde invatatii deodata cu el: V. Alexandri, Neculai, [oan si Panaite Docan, Mateia Milo, Nicu si Evghenie Alcaz, Alex. Mavrocordat si M. Cogalui- eeanu. Dupa ce statu aict pana la 1831,-fu trimis la Paris, spre a-si desavirsi cursurile liceale, pana ce lua bacalaureatul in litere.!° Dupa sfirsirea studiilor secundare, voi sa invete medicina: dar neputind su- feri disectiile, se dadu jurisprudentel, fara insa sa fi obtinut vre un titlu academic. El fu insa numit mem- bru al societatel economistilor din Paris.” Nu mult dupa tntoarcerea lui din strainatate, el se casatori cu Elena Rossetti, fiica postelniculut Ior- dache Rossetti si a Caterine! fiiea logofatulut Duri- tru Sturza; casatoria fu celebrata la Solestt, in jud. Vasluiulu, in 30 Aprilie 1844. El intra apo! ca slen (membru) la judecatoria tinutulu! Covurlul. Dar in 1848, dupa revolutia din Paris, incepind fierberea in tineritul Moldovet, Cuza lua parte Ja ea si, in 24 Mar- tie avelul an, el se afla in casele lu! Mavrocordat din fas}, impreuna cu acel ce uneltiat miscarea indreptata contra lui Mihail Sturza. El fu prins impreuna cu cel mal multi din tovarasit lui de cugetare, legat cot la cot si dus la cazarma, unde fu batut si ranit Ja un picior, rand de care el a suferit mult timp. A doua zi fu pus in o butca jidoveasca si trimis sub paza la Galati, mpreuna cu tovarasi! lut: Manolache 9, Inte’un rind Cuza lua parte aici la o batilie en Jidanit, fiinded bietit luase unut Jidan batrin caciula din cap. Cind Cuza fu sdice pe Elena Rossetti, mama fetefo intreba pe care Cuza il iei, pe acel cea batat Jidanix? La respunsul afirmativ al fetel; ,si-l ief i spuse batrina, eet trebue si fie iubitor de Hristos" (dupa aratarea principesei Elena uza). 10. Diploma originala din 10 Deeemvrie 1835 de la Sorbona, sub No, 6287, subsemnata de ministrul Guizot, se aflain pastrarea d-Ini Th. Rossetti. 41. O serisoare a lut V. Alexandri C. Cuza din 20 Mat 1862 in hirtiile Rossetti,20 ISTORIA ROMINILOR Costache Epureanu, Grigore Romatio, Vasile Canta, Dumitru Filipeseu, Alecu Moruzi, Dumitra Raducanu Rossetti si altit, Ajunst la Galatt, dupa ce fusese ti- nutl sub un regim foarte aspru la cazarma, trebuira sa fie dust peste Dundre, in surgun la Macin. So- tia lut Cuza ce alergase dupa ella Galati, cumpara prin mijlocirea consulului englez din Galati, Cunin- gham, pe marinarii greci, supust englezi care tre- buiad sA conducd barcile peste Dunarea. Cind erat pe fluvid, surgunitit dind sampanie ofiterulut ce-t cou- ducea si soldatilor, if imbatara si. if facura sa se stramute in alte baref; iar marinari! cumparat! apu- cara, in loc de directia Macinului, acea a Brailei, unde ajungind mai curind decit barca cu soldatil, surgunitil o rupsera de fuga in toate partile. Cuza ce era ranit si nu putea merge asa de jute, fu prins din urma de ofiterul care ajunsese si el cu barea la Braila. Cuza i se jalui cit de neomeos se purtase cu el tovarasil sat care, stiindu-! ranit, il parasise, si ca spre a-si rasbuna improtiva lor, el voeste sa-i arate locul unde ei s’ad ascuns. Ofiterul multamit, dete bratul lui Cuza, spre a-1 usura mersu). Cuza i duse Ja locuinta consulatulut englez, proteguitorul surgunitilor si, cind intra pe usa, seoase palaria si multami ofiterulut pentru. intovarasire. Acesta, va- zind atunci bandiera englezasca, intalese ca a fost pacalit. De la Braila, dupa ce statu cit-va timp a- dapostit in casa consulului englez, pleca cu vaporul la Pesta si de acolo veni impreuna cu tovarasil sal Ja Cernauti, de unde Manolache Costache umbla sa intruneasca o legiune de oamen! de strinsura, cu care sa intre in Moldova. Cuza insa it spunea sa nu aiba incredere in asemene oament; si intr’adevar in- tr’o zi acet indiviz! disparura, dupa ce pradara bine pe linerit Moldovent. Ivindu-se holera la Cernautt, Cuza se duse la Vi-ALEXANDRU CUZA at ena. Pe atuncl in Moldova venise, rinduit din partea Portei, Talaat Efendi, ca sa cerceteze pricina dintre tara si domn. De si holera bintuia in toala furia et, Jonita Cuza, tatal luf Alexandru, celut chinuit din cauza principelul, veni la last spre a-st depune pira contra domnulul, infruntiad molima; dar este prins de ea si, intorcindu-se la mosie bolnav, isi da dubul in minile sotiel sale.” La Viena, Cuza impreuna cu N, Pisoschi si cu Du- mitru Rossetti, cumnatul lut, asistara tara voie, fiind surprins!, la lupta intre armata ce refuza sa mearga contra Ungurilor, si care era sprijinita de student, si regimentele credincioase imparatulut. De Ja Viena €uza se duse la Paris, apoi la Constantinopole, de unde se intoarse in tara cu Grigore Ghica Voda ce fusese rinduit domn in Moldova, in 1849.% Grigore Ghica numi pe Alexandru Cuza director al ministeriulul de interne, apo! parcalab la Galati, unde Cuza avu durerea de a saluta pe Grigore Ghica, eind la 1856 paraseste tara. Stralucita sarbare ce organiza in onoarea lui, nu era data atit acelur ce-l pusese in dregatorie, cit representautulul idee! unirel care si in sufletul lu! Cuza aprinsese mintuitoarea el flacara. Cuza pastreaza dregatoria de parealab tn timpul caimacamulu! Teodor Bals si pana la acea a laut Vogoride, cind da resunatoarea lui demisie care atrage luarea aminte a tare! asupra persoanel sale, ce indraznia sa infrunte asa de fatis temuta autoritate din tara ce se sprijinea pe infricosata putere a Tur- ciel si a Austriel.”* 12, G, Sion, Alewandru Cuza, Tanuavie 1859, publicat si mai tirzit in Romimd din 9% Tanuarie 1899, 13, Toate acestea dupi aratarea principesel Elena Cuza sia frati- lor ef, Dumitru si Teodor Rossetti, Comp. I. G, Valentineanu, Alege- rea, detronarec ‘gi inmormintarea lui Cuza Vodd, Bucuresti, 1898, Pp ch Papadopol-Calimach, Amintir®, (manuseris tu Acad. romina) p. .22 . ISTORIA ROMINILOR Cu toate ca Vogoride caimacamul cautase sa cis- tige pe Cuza in partea lut, numindu-l, in timp ce era parealab la Galati, si adiutant al saa, si inaintindu-l in seurtul rastimp de 10 zile de la rangul de sub locotenent la acel de locotenent, apo! la capitan si in sfirsit Ja maior,’® Cuza su se uila la aceasta cur- tenire a stapinului taret, ci infocat unionist cum era, el facu o maf mare slujba acestel tendintt, prin de- misia lui, decit dacé de la inceput, declarindu-se de partizan al el, s’ar fi pierdut in multimea celor care protestati. Demisia lui Cuza se intemeia pe urmatoarele mo- tive: 1) ca s’ar fi publicat listele electorale ne- trecindu-se in ele persoane cu drepturl si punindu- se in ele acele fara drepturt; 2) ca se schimbase privighitorit vrednicl, inlocuindu-se cu oamen! ne- destoinicl ; 2) ca in lipsa lui din Galati, s’a_ calcat casa unui cetatan, in puterea unal ofis ne ajuns la eunostinta lul care ar fi fost tot deauna stavila u- nor asa nedreptatt si nu unealta neruginata a ocir- muirel; 4) cA se raspinsese fara drepl pe toti acel ce reclaniatt inscrierea in comitetele electorale si 5) ca fusese inlaturat din aleatuirea comitetulut si tri- inis in Basarabia, tocmal in momentul cind, dupa glasuirea firmanulut, trebuia sa presideze zisul co- mitet. Toate aceste, urmeaza Cuza, fiind loviturl pe de o parte in dreptatile pamintenilor, iar pe de alta in intalesul inaltulut firman, bazat pe tratatul de Paris si nevazind nic! o masura luata spre a lor stavilare, din contra acele de spaimintare predomnind 15. Cele 8 decrete: intaiul din 24 Aprilie care-l inalt& la rangul de Joeotenent; al 2-le din 28 Aprilie la acel de capitan si al 3-le din 8 Mat la maior, vez{ in Acte gi documente privitoare la Kenagterea Romé- niet de D. A. Sturza, D,C.Sturza gi Ghenadie Petreseu, IV, Bucurest!, 1889, p. 415, 451 si 485. Cuza intrase in ogtire cu rangul de cadet pe timpul lui M. Sturza gi fusese inaintat sublocotenent de Grigore Ghiea, in 1849, cind il numise gi director al ministerului de interne,ALEXANDRU CUZA _ 23 si sporind in tot tinutal Covurluiulut, mé vad silit cu o vie parere de rau, In protiva dorintel ce am de a sluji patriel Intr’o vreme asa de gingasa, a vé cere demisionarea mea din functia de parcalab, fiind o trista povara sub un asemene sistem“? Cuza trimite copia acester demisii consululul fran- cez, Victor Place, rugindu-l a 0 comunica comisiu- nei din Bucuresti, ca un not document in sprijinul dreptelor reclamatif ale tarel, contra actelor asa de arbitrare ale guvernulul*?, Comitetul central unio- nist intalege de indala insammnatatea acestul act si-l impartaseste in copie tuturor comitetelor din judete, aratindu-le ,marea senzatie ce a facut demisia mo- tivata a parealabulu! de Galatl si sprijinul tnsim- nator ce l’a dat protestarel generale ce s-a trimis la Bucuresti’, Victor Place transmite aceasta demisie, nu numatl comisiuvel din Bucurestl ci si comitelut Walewsky, atragindu-! luarea aminte asupra impreju- raril, ca ,prefectura Galatilor este cea ma! insamnata din Moldova si ca domnul Alex. Cuza care o ocirmuia trecea cu drept cuvint drept unul din dregatoril cei mat destoinici, cet mal cinstitt si mal energie! at ta- rel. Prin averea sa, prin legaturile lut de familie, el tine un loc tasemnat in opinia publica. Cunostinta personala ce am asupra caracterulut séu este pen- tru mine-o garantie, cd abuzurile pe care le da pe fata au ftrebuit sa intreacit orl-ce margine, pentru a-l aduce la un demers atit de grav“'’. O urmare a demisiel lu! Cuza si a popularitate! cei-a creat, afost ca Galatenil, laa doua alegere a deputatilor divanulul ad-hoc, dupa casarea celor d’ip- tait, il alesera ea deputat al lor. 16, Din 24 Iunie (6 Iulie) 1857. Acte gi Documente citate, V, p. 47. 17. Din aceeasi dati, Ibidem, p. 50. 18. Cireulara din aceeas! data, Ibid. 19. Place c. Walewsky 6 lulie 1857, [bidem p. 53,24 : ISTORIA ROMINILOR In aceasta adunare, Alexandru Cuza sprijini, in ge- dinta din 29 Octomvrie, pe Manolache Costache cind ceru desfiintarea privilegtilor, principiad ce fu primit cu aclamatie de intregul divan®*. De alt-feliu Cuza nu iea parte la nic! o deshatere din divan, nici ma- car la chestiunea cea atit de furtunoasa a relatii- Jor dintre proprielartsi taran). El nu se credea orator si se abtinea dea vorbi. Intre numeroasele propunert ce se facuse pentru deslegarea acestel insamnate chestiunt, il videm votind pentru acea a improprie- tariret pe locurile intregt cultivate de taran!, propu- nere facuta de C. Negri si care cade neintrunind de cit 16 voturl; precum tot atunci el voteaza con- tra socotintel majoritater comitetulur proprietarilor mari care admitea teoria taranulut chirias, Cu toate acestea Alex. Cuza voteaza si contra propunerei lo- cuitorilor sateni care era prea agresiva si menita a {urna oloiti pe foc, in loc de a potoli pasiunile; pro- punere ce fusese combatula si de Cogalniceanu*), Rolul lui Alexandru Cuza in divanul ad-hoe si in cheslia taraneasca este indestul de sters, cu toate e& inclina catva delegarea liberala a acestel daravert, Imprejurarea ca el nu s’a afirmat prea pe fata de partizan al taranilor, explica cum de fu primita can- didatura lu! la domnie de totf membrit partider na- tionale, care, daca erat fntr’un gind in ¢eea ce pri- 20, Buletinul sediutelor adundret ad-hoc a Moldovei No, 7, 30 Get. 1857. Cf, discursul lut M, Cogalniceanu din*l5 Fevruarie 186]. Procesele- verbale ale adunirel XX, p. Ti. 21. Sed. din 19 Decembrie, Buletin No, 22 din 21 Decembrie 1857, Aceasta purtare a lut Cuza este potrivita cu caracternl sii. N. Sutu (Mémoires, du prince N.Sutzo grand logothéte de Moldavie, 1788-1871, publiés par Panaite Rizos, Vienne 1899, p. 365), spune ci Cuza comptait il est vrai parmi les j jeunes gens qui evaient rompu avee le passé ; mais il ne s’était jamais montré partisan du vadisaliame, ni a vavait professé des opinions extrémes*.ALEXANDRU CUZA ps) vea unirea, erati departe de a se intilni in aceleas! parerl, in privirea deslegarel chestiune!l agrare®*, Sub céimacamia de trel, Cuza este inaintat la ran- gul de colonel si este numit locotenent de hatman®*. El intra in adunarea din 1858, ca deputat al pro- prietarilor mict din Judetul Falcia®, de care adunare este ales domn in 5 Januarie 1859. Caracterul lui Alexandru Cuza. Individuali- tatile aii fara indoiala un rol in istorie, prin interve- nirea personalitate! lor in daraverile omenest! si prin ciocnirea acesteY a lor personalitati cu acea a altora ce fet parte la desfasurarea imprejurarilor. Perso- nalitatea sati caracterul unul om este productul mat intal al genezel sale fizice, in care joaca un mare rol ereditatea ; apo! al imprejurarilor care aa ineunjurat a lut desvoltare ; cu alte cuvinte, al germenului gsi al mediulut in sinul caruia a crescut. Acest din urma agent, mediul, lucreaza fara incetare asupra carac- terulul si-l schimba necontenit, incit nu este potrivit a se considera caracterul unut om, ca element ne- schimbator, de la inceputul chiar a arataret lui in cimpul istorie!. Totus!, de la o vrista oare-care, unele apucaturl mal fundamentale ramin neschimbate si, mai ales, cind rolul personalitatel nu a tinut mult timp, se poate socoti pana la un punet ca statornice partile mal de sama ale caracterulul el—si fiind-ca acest caracter ne explicd o mare parte din faptele 22, Atita este adevarat, iar nu ca ,partidul batrin il eredea pe Cuza inamie al improprietirire! taranilor*, eum spune Bolintineanu, Viafa lui Cusa Voda, Last, p. 10. 23. G, Sion, ‘Aless Cuza citat, Nu ministru de rasboit, precum se sustine de uni, Aducem ordinul original de numire din 23 -Octomv. 1858 sub No. 9 sale Colonelului Alecu Cuza: Considerind deosebi- tele merite ce acterizeazi, ciimicamia giseste de cuviintd avai instireina, in funetiunea ce ocupatf, si cu indeplinirea tuturor indato- vieilor preserise de agizAmint pand la inlocuirea postulut dehatman. {Subsemnatt) Catargi, V. Sturza, Panu. (Hértitle Rossetti), 24, Patria 22, 1858.26 ISTORIA ROMINILOR in care personalitalea va inlerveni, este bine, ca in asemene cazurt, si se schiteze prin cite-va trasaturl generale feliul de a fi al individualitatilor istorice, Cuza a domnit numat 7 ant, seurt rastimp din viata ome- neasca, si cind a fost ales, erain vrista de 39 ant, decl om format, in care se cristalizase acuma insusi- rile cele mat de sama ale caracterulu! sat. Sa le schitam, intru cit ne invoese aceasta lucrare, amin- tirile contimporanilor. Mal inlal ca fizic, Alexandru Cuza era ,un barbat de statura mijlocie, insd aratos, cu o Infatosare pla- cuta si ademenitoare. Manierele lui erat distinse, ceea ce nu putin ii ajuta in izbinzile sale diploma- tice*®°, Cind il atingeal, nicl odata nu-t) raminea da- tor cu raspunsul. El era foarte sincer, si prieten a- devarat; dar si catra cine nu-1 placea, se arata in- data, cact el nu stiea sa fatareasca. EL nu iubea pempa si aralarile exterioare si facea foarte putin caz de ovatil si de sarbatorirl, pe care, cele mal de multe ort, le stiea e& sunt de comanda®®. Era nelacom de bant, si cea mal buna dovada despre aceasta este ea, dupa cum spune Bolintineanu, el a fost unul din domnit ce at esit din domnie, fara sa fi facut avere mare®”. El insaé nicl nu avea nevol prea marl; nu iubia luxul; masa si traiul sat erat cumpatate ; a- vea insa mare placere pentru cal frumosi, cu toate ea nu era bun caldret. Intr’un grad inalt era des- voltat la el simtimintul dreptates, pe care o recunos- tea chiar si catre dugmanil sai. Aga cind apara pe imi- tropolitul Meletie care era sa fie dat in judecata, pen- tro ca tagaduise legitimitatea adundret din 1858 ; 25. Bolintineanu, Viata lui Cuza-Vodi, p. 40 Comp. p. 26. Asupra acestui punt, vezi salutarea ce i-o facura Brant Ja il Decemvrie 1861, Roménul 20 Ianuarie 1862, 27, Bolintineana, Viata lui Cura-Voda, p. 132. Comp. Anghel Di- mitreseu, Discursurile lui Barbu Catargiu, Bucuresti, 1886, p. LV.ALEXANDRU CUZA 27 cind ceru sa se recunoasca printulul Grigore M. Sturza insusirea de deputat in aceeasI adunare ; cind anu- leaza, in afacerea antreprizet sosele! din Galati, se- chestrul pus pe averea lui Lasear Catargiu care, cu toate aceste, devenise unul din dugmani! luY cel mai rostitr®’, Pe linga dreptate, avea insa si o mare delicateta de simtiminte. Asupra acestul punt domnul I. Zane spune ca pe cind Bolintineanu, fostul ministru si pri- eten al lut Cuza, statea in casa parintelut d-lu Zane, si era plin de datorif, pe linga ca si grett bolnav, Cuza stiinda-] mindru, intrebuintase urmatorul mijloc pen- tru a-l face sa primeasca un ajutor. Pusese pe un negutitor s4-1 serie, ca odata l’a ingsalat cu @ suma de bant; dar ca mustrindu-l constiinta, i-o restitue °°. Cuza era apoi fearte mindru si nu pleca ugor capul inaintea altuia. Inca din timpul parcalabiel lut, pe cind ostirile auslriace ocupat Galatul, soldati! nemtt obicinuiat a face multe necuviinti. Cuza ceru de mat multe ort de la comandantul trupelor dio Galati sa-st infrineze oamenil, la care i se raspundea tot cu glu- me. Intr’o zi el trimise 0 companie de soldati ro- mini, ca si prinda pe cel austriact prin crisme si alte locurt publice, tf legé cot la cot si-l aduse la eazarma, Comandantul, pentru a nu pati si alta data atare rusine, sali spre a nu fi nevoit a se opune cu puterea si a varsa singe, lua masura de a pune pe soldati! sat la rinduiala. Aceasta nota a caracterulut lut Cuza va domina mat ales in politica lul exteri- oard. Cuza era un infocat nationalist si patriot, pre- cum o dovedeste mar intai rasunatoarea lut demi- sie, apet tinuta sa mindra si vrednica fata cu toate 0. 28. ef decretul din 6 Octomvrie 1865in Monitorul Oficial din 8 et. 1865. 29, Scrisoarea d-lui Tulin Zane céitre A. D. Xenopol, publicata in Arhiva, XII, 1901, No. 1—2. Scrisoarea negutitorulul a fost data de d- Zane Academicl romine. Vezi si Monitorul Oficial, & Taniu 1892.28 ISTORIA ROMINILOR puterile, in tot timpul domniet Lut, tinta lul suprema fiind ridicarea politica a poporulut sau; dupa cum o dovedeste si, dupa egirea lut din domnie, refuzul sat de a reintra in tara cu ajutoral baionetelor straine, cind Frantia it facu aceasta propunere ®°. Fata cu cla~ sele tarel, Cuza era un protivnic al boierilor un par- tizan declarat al poporulut de jos siun Juptator a- prig si neobosit pentru egalitatea sociala si pentra rasturnarea privilegiilor, siin aceasta privire, omul cel mal potrivit pentru perioada de desvoliare, In care intra poporul romanese si care trebuia sa-] prefaca, din starea de barbarie orientala in acea a Occiden- tulut civilizat. Dar acest caracter avea, ca toata faptura ome- neasea, si umbre pe linga lumina. Era neserios, ze- flemist, lua toate lucrurile In ugor si prea nepasa- tor de soarta lut, de care insa era legata acea a po- porulut pe care domnia**, Cuza apot de si foarte in- teligent, cuprinzind usor lucrurile, nu prea iubea mun- ca** Pe de alta parte it placea mult a ride si a-s! bate joe de ace! ce-] incunjurati mal de aproape, si tinea in sama, prin o mare simpatie, pe acel ce pri- meatt glumele lut. Asa se facude el las4 adesa ori trebile pe minile oamenilor sai de incredere si de se constitui asa numita lut camarila: (Librecht, Docan, Pisoschi) tocmal in momentul cind el ist indugma- nise intr’un chip aga de gray mare parte din clasa conducatoare, prin lovitura d3 stat. 30, Dovezile se vor aduce in cursul expunerel. 31, Valeutineanu, Alegerea, detronarea g¢ inmormintarea lui Cuza- Vodt, Bueurestt 1898, p. 17. 32. Place c. Walensky 9 Ma¥ 1859 Acte, IX, p. 336: ,Tout ce qui sent l'application et Jes affaires le fatiguent", Acelagt c. Walensky, 24 (12) Tanuarie 1859, Iéidem 1X, p, 242: par une bizarrerie de son caractére, a Ja fois résolu et paressenx, on ne le vil passe placer au premier rang des lutteurs qui repoussérent avec tant d’énergie les intrigues de la Turquie et de l'Autriche*.ALEXANDRU CUZA 29 Conform cu aceste contrasturt in caracterul séi, if placea loviturile zdravene si neasteptate *°. Aceste putine indegetar! psicologice sa slujascé spre a explica unele fapte, pentru a caror explicare, numal elementele obiective nu ar fi indestulatoare. Acest om, ast-feliu inchegat de fire din tainele ere- ditatil, era sa se urce pe tronul tarilor romine, in momentul cel maf critie al vietet lor, atuncl cind tra- tatul de Paris, scotindu-le de sub jugul Turcilor si al Rusilor, sub care statuse pina atune! incujbate, le chema lao viata noua, atribuindu-le un rol in mer- sul politic al lumef orientale. Nu e vorba, era si se impartasasca din aceasta viata, de o cam data numa! o mica frintura din cor- pul poporulu! romin, clasa mal inalta a societatel, si unde si unde, cite un element ce patrundea din stra- turile inferivare catra regiunile cele mat de sus. In clasa insa chemata la conducerea evenementelor, se facuse inca de mat mult timp o rumpere, o sfisiare. © parte, cea mal numeroasa din aceasta elasa, de si nu se dadea indarapt in fata unul progres politic si cerea unirea impreuna cu minoritatea, era departe de a fi calauzita de aceleasi idet siin privirea pro- gresului sociaJ, a lepadaret sincere si neprefacute a privilegiilor si in imbratosarea principiilor egalita- tel, proclamate si hotarite de actul de nastere al po- porulul romin—Conventia de Paris. 33. Cit despre celelalte defecte ce i se puneat’ in sam&, Bolintineanu, Viata lui Cuza-Voda, spune; ,Se imputaii domnului patima joculuy. El nu may juea alta de cit jocuri ordinare eu amici, de eind se nu- mise domn. II acuzait de mindrie, In casi era amabil cu toti ; if pu- nea pe tott si sada, le permitea si fumeze, si riz. Il acuzati de bautura ; nu bea decit apa la masi gi un licor dupa masa. Il acuzat de patima pentru femel. Nu a despirtit nicl un barbat de femeia sa ; nu a fieut sa plingi nicl o mama pentru fiica sa rapiti*.30 ISTORIA ROMINILOR Fondul cultural pe care se implinta, ca un ar- bore strain, noua conceptie a vietel de stat, decre- tata de areopagul european, era un straniti amestec de idel, de nazuinlI si de interese din cele mai pro- tivnice, pentru a caror unificare, in senzul propasi- rel catra o stare mat buna, era sa inclesteze o lupta uriasa intre elementele trecutulut si acele ale viitoru- lut. Era usor de decretat pe hirtie transformarea unul popor; de a inlocui, in articole, privilegiile cu egalitatea, fara-de-legile cu libertatea, nestiinta cu lumina, barbaria cu civilizatia; dar era gret, cum- plit de gret, de a face sa patrunda aceste principil in viata reala, sisa prefaca insus! formele el, inve- chile si ruginite, in forme noue frumoase gi stralu- ciloare. 2 la 1824, pana la urcarea lui Cuza in seaun, se petrecuse de sigur adincl schimbart in societalea ro- mina; dar aceste schimbari atinsese numai formele vieter culturale si nationale. Se luminase intru citva mintea; se ridicase constiinta romina; se implantase in inima unul numar de oameni, dorintt si aspira- tiunt vagi dupa un ideal national, intrevazut insa numat in negurl si zugravit mat mult ca intruparea unui vis politic. Reforme sociale nu se facuse aproa- pe de loc, sat acele ce se incercase, intorsese desvol- tarea inapol, in loc de a o duce inainte. In privirea sociala, poporul romin se afla mal rat decit toate celelalte popoare din Europa. Privilegiile si neega- litatea se infatosat inca in toata goliciunea lor, si toate incercarile de a le rasturna nu facuse de cit a le intari tnea mat mult pe capul masei poporulut. Toemai aice statea greul problemel. Conventia de Paris ataca grava chestiune a transformarel sociale a poporulut romin. Ea nu invoia deplina realizare a dorinte! politice—unirea—dar legiferase in chip la- murit desfiintarea_privilegiilor, a boieriei, a mono-ALEXANDRU CUZA 3l polurilor si breslelor, si ceruse imbundtatirea soartel clasei cele. mai numeroase 2 poporulul. Conventia de Paris care trebuia aplicata de la 1859 inainte, cerea deci o transformare radicala a stérel sociale a poporului romin, adeca o prefacere si rasturnare de a totului tot a retelef de interese, pe care se in- temeiase pana acuma a el eladire. Lupta mal domoala petreeuta cu transformarea ideilor, era si se ascula si si se imponciseze, de in- data ce tarimul ef se coboria din lumea cugetarei iu acea a faptelor reale. La aceasta lupta crincena si indaratnica, data de noua conceptie civilizata a viele! de stat contra for- matiilor unut intunecat trecut, era sa presideze dom- nia lui Cuza, si conducatorul de capitenie a falangel rasturnatoare era se fie tocmai— prin caracterul luI—noul domuitor al tarilor romine. BE