CAP. VIE DE LA SESIUNEA DIN 1862 PANA LA AL DOILE MINISTER COGALNICEANU. (8 Dee. 1862--12 Oct. 1863.) Sesiunea furtunoasi, Adunarea, convocata in se- siune extraordinara, la 10 Noemvrie 1862, pentru a se ocupa cu votarea budgetelor, nu putuse indeplini aceasta indatorire, in scurtul timp ce o despartia de inceperea sesiunel ordinare, 3 Decemvrie, din pricina, intat, ca ea nu se complectase din cele d’in- tat zile; apol din aceea ca ministerul, infatosind u- nele budgete nespecificate in cheltuiell, adunarea ce- ruse amaruntirea lor. Pana sa se readuca budgetele, in forma ceruta de adunare, se intrase adine in se- siunea ordinara; dar nicl atunc! budgetele nu putura fi volate, din alte imprejurari, pe care le vem ra- porta in curind. In afara insa de budgete, ministerul Cretulescu, re- inoind si aeuma spornica activitate care tot deauna caracteriza venirea Jui la pulere, infatosase mai multe proiecte de legi, precum acel al impozitulut pe sare, al concesiunei minelor de sare, al unificdref contri- butie? personale, al pensiilor, al consiliilor generale,252 ISTORIA ROMINILOR al organizarel puteret armate, al organizaret minis- terulut public, al recrutarel, al atrupamentelor si -adunarilor turburatoare, al constringerel corporale, al consiliului de stat, al actelor staret civile, al des- fiintarel magaziilor de rezerva, al sistemului metric, al curtei de conturt, al camerilor de comert, al expro- prierel pentru utilitatea publica si altele inca. Citeva ‘din aceste proiecte se voteaza chiar de la incepu- tul sesiunel, iar cind vin budgetele la rind, comi- siunea adunarel trece ja venituri cifra de 20,000,000 de lef de la manastirile inchinate. Ministerul se opune, sustinind ca s’ar prejudeca chestiunea care este in tratare diplomatica si asupra careia tara inca nu ar fi stapina. Ise raspunde, ca aceasta inscriere nu era de cit urmarea fireasea a dispozitiel luata de minis- ter, dupa plingerea unor patriarht, de a se stringe veniturile manastiriJor in casa statulut. Ministerul raspunde ca era un simplu depozit, pe cind daca sumele se inscrieat intre veniturs, se vor face chel- tueli asupra lor si se va dispune de ceva ce inca nu ne apartine. Atuncl Panu se scoala si rosteste cuvinlele; ,Ne ziceti ci compromitem chestiunea ; dar cine aitul a compromis-o, de nu ministerul ? Ati asteptat sa va vina initiativa de la patriarht si de la chiriarhit manastirilor, si cind adunarea vine si face o chestiune nationala si voeste a va subtrage -de sub aceasta inriurire, reclamati ca se compro- mite chestiunea si viitorul. Viitorul este al Roma- niel; viitorul este al nostra al tuturora, al tarei in- lregi, si nol care suntem mandatarif el, avem drep- tul si datoria de a ne ocupa de dinsul si de a lua toale masurile pentra a-l asigura“. Lascar Catargiu adaoge, in aplausele intregel adunari,.ca ,pe liuga inserierea cifret intre veniturile tarel, gavernul sa infatoseze un project de lege pentru regularea defi- wnitiva a acestef chestiuni“. Adunarea voteaza aproa-SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 253% pe in unanimitate si in mijlocul celut mat mare en- tuziasmu, inscrierea venitulu! averilor manastirilor inchinate in budgetul tarel.? Acest vot, dal contra parerel ininisterulut, fu cea» dintal nota discordanta intre guvern, reprezentat prin Neculat Cretulescu, si adunare. A doua fu, cind ca-- mera propune a se numi o comisie care sa privi- gheze modul de intrebuintare al unut credit de 150 mid de lel, incuviintat de ea; a treia si mult mati grava, rasuna atuncea, ciud ministerul, in expunerea. de motive a budgetulul pe 1863, declara, ca ,finan- tele tarel se afla in o mare desordine“.? Declaratia provoaca un atac violent contra ministerulur care raspunde, ca cel mal multt din cel care-l ataca sunt autorit destrabalare! finantelor, de pe cind e1 au fost ministri. Desbaterea inversunindu-se, principele Stir- beiti mustra pe ministril, pentru ca ad pus in gura. domnulut cuvintele: ,In urma unul trist evenement,. am luat ea insum! cirma guvernului*, adaogind a- pot ca armata s’ar preumbla in jurul cameret. Mi- nistrul de razboitt intimpina, e& cuvintele rostite de- Maria Sa sunt in deplin acord cu Conventia care spune, ca domnul ocirmueste tara impreund cu mi- nistvié sai; iar la zvonurile raportate asupra arma- tel, ministrul de culte, Tell, raspunde pria afirmarea unor zvonurl mult mal grave: ,Se zice ca intre de- putati se fac adunar, care aii de seop sa rastoarne- starea de lucrurl; si zice ca s’att format programe ;. se zice ci s’a compus chiar guvernul provizoriu, liste de proscriptiunt, se zie aceste. Domnul Stirbeia a zis ca se zice; tot astfelit zic si eu*.® 1. Sed. din 22 Decemvrie 1862, Mon, of. No, 14, 1863, supl. ed. din 20° Noemvrie 1862. 3. Sed. din 15 si 18 Ian, 1863, Mon. of., No, 22, 1863, supl. Chiar aceste prime atacuri sunt transmise la Paris, ca inceredrl de ristur-- nare, Ziarul L'Esprit pudlic 6 Fevruarie (25 Ian.) 1863 spune: ce parti en est arrivé A entrainer Passemblée qui ne se proposorait ni.“254 ISTORIA_ROMINILOR Toate aceste erat prevestirile unet furtun! mult mati puternice ce era si se deslantuiasca, cu prilejul raspunsulut la mesaj, care furtuna trecind de asta -data peste capetele ministrilor, era sa se indrepte chiar asupra domonulul, cautind sa desradacineze co- pacul ce nu-si implintase de cil proaspete radacini in tronul Romaniet. Anume, Ja proiectul de raspuns la adresa tronu- lui, redactat de o comisie aleasa de majoritatea a- dunarei si a caruia raportor era Barbu Belu, o mi- noritate insamnata de 32 de deputati, dintre capite- niile adunarel, propuse un amandament, sai mal bine zis un contra-proiect, care critieind nu numai actele ministerulul de atunel, ci toti cet patru ant de ocirmu- ire at domnitorulul, sub aparenta constitutionala a unel cenzurarl a administratiel, trecea peste mini- stri, spre a lovi in domnitor. Jata in rezumat cuprinderea acestul asa numit a- mandament: Incepe prin o critica a purtarel mini- sterulut Cretulescu, despre care spune: ,Nu numal ea de la deschiderea camere! pina acuma nu nea dat nicl 0 sama despre mersul afacerilor, dar in- spaiminteaza tara, prin propria lui declaratie, ca fi- nantele sunt in cea mal mare desordine; apoi ne tagadueste, in douva rindurt si in tonul cel mal ame- nintator, cel mal neauzit in analele parlamentare, drepturile de capitenie ale reprezentatiei nationale, si merge pana a o declara de vatra de conspir tiune. Aceste imprejurarl ne imping a arata Mariei Tale, in cea mat intreaga sinceritate si cel mat ab- solut devotament, situatiunea tarei“ Aicl amendamentul se intoarce cu critica situatiet politice, de la alegerea chiar a domnitorulul, eu pa- plus ni moins que de proposer la déchéanes du prince Couza, ce qui par contro obligerail le prince, de recourir au parti désespéré “du -coup d’Etat*,SESIUNEA DIN 1862--AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 255 tra ant in urma: arata intal, cum Rominit aa dove- dil lumel, prin spontanele lor manifestart, vitalitatea si destoinicia Jor, ca corp politic si social ; eum con- strinst de Europa a-si margini nazuiutele, ele izbuc- nise in¢a mal puternice cu votul de la 24 Januarie 1859; ca dupa alegerea domuitorului, guvernul sat nu si-ar fi dat toate silintele, spre a inlesni opera de renastere si de reconstiluire ; cum in sfirsit, u- nirea fiind proclamata, se astepta ca toate puterile publice sa rivalizeze, pentru reedificarea si consoli- darea statulal romin. , Vorbind de indeplinirea uneia din cele mat mart dorintt ale natiunet, not ca repre- zentanti ai ef avem imperioasa datorie anu lasa sa treaca aceasta solemna ocaziune, fara a deeclara, ca de cite orl se pronunta, in aceasta adunare, cuvintul de Romania una si nedespartita, inimile noastre nu se pot opri de a reporta recunostinta lor eterna la pi- cioarele tronulul augustului suveran al Frantiel care a contribuit mai cu deosebire la constituirea statulut romin. Din nenorocire, uicl dupa unire, in curgere de un an, nu s’a facut nicl un pas inainte; iar acum guvernul vine si cearcaé a spulbera chiar bazele gu- vernamintulul constitutional, si reprezentatiunea na- tionala se intreaba, cu spaima si durere, care este cauza ce o paralizaza si-I mistue toate puterile, pana a o face chiar sa piarda inerederea ce avea intrinsa ? Cauza este ca de patru ant, guvernul Mariel tale nu si-a aplicat puterile sale legale, spre a inlesni sincera functionare a mecanismulul constitutional. Concursul oamenilor n’a putut lipsi Marie! Tale; cact ip sesesprezece ministerit ce s’ati succes de patru ani, at intrat tot! barbatii care at o valoare politica in tara, fara deosebire de opiniune politica, si tott aa t dela pulere, fara a lasa nimic in urmele lor, de- cil poate reputatiunea lor politica‘. Ainendamentul apara apol camera de imputarile256 ISTORIA_ROMiNILOR ce i s’at adus de unil, ca din pricina el, trebile s’ar fi tramintat pe loc. Prin urmare nou regimul consti- tutional ci nesineera lut aplicare era cauza suferin- telor. Aicl enumera actele guvernulu! care ad pa- ralizat activitatea camerel, intre altele nesanctionarea leget rurale si raua administratie a finantelor. »Maria Ta, sfirseste acest rechizitor, a fost gred si dureros pentru nol, sa ne hotarim a pune dinaintea M. T. si a lumel, desvalite in toata goliciunea lor, ranele ce bintue natiunea si o fac sa sufere amar ; dar am crezul ca este o datorie imperioasa pentru not, s‘aducem nevoile, pasurile si suferintele et pana la tronul alesului nostra, ca ineredintindu-Te si M. T. ca raul este la culmea lut, sa factea guvernul M. T. sa iasa de pe drumul ratacit si vatamator interese- lor tarel, pe care merge“.* De o cam data, combatindu-se forma de amenda- ment in care se imbracase un contra-proiect de ras- puns, pus la vot, luarea lut in consideratie cade, prin paritate de voturi. Numindu-se 0 noua comisie, de asta data ea aduce, ca proiect al majoritatet, o repe- tare a fostulu! amendament. Intrind acest proiect de raspuns la adresa tronulul in desbaterea camerel, 4, Subsemnatit: A, Panu, C. A. Rossetti, St, Golescu, G, B. Stir- bein, Bibescu Basarab Braneovanu, Gr. Arghiropol, A, Avion, A. Ma- vrocordat, Gr. C, Sutu, I, Cantacuzen, Al, C. Golescu, Gr. Busuioeeanu, I, Petrescu, C, T. Grigoreseu, A. Ursachi, G. Vileanu, P, Rossetti, N. €. Izvoranu, T, Olineseu, CM. Brailoiu, C. Culogla, Gr. M. Sturza. I, Brateanu, Dim, Ghica, C, Gr. Ghica, Cipariu, Nicolescu, N. Moseu, Gherman, I. Ghica, G. Cantacuzen, T. Briteanu, Vezi Mon. of. 17 Ta- nuarie 1863, O corespondenti din’ Galatt din 18 (6) Fevruarie, eatra ziarul parizian La Patrie 2 Martie (21 Feveuarie) 1863, spune: ,il va sans dire que M. Pano, le premier des signataires, est, sans aveun doute, le rédacteur du fameux contre-projet*. Acelag ziar adauge ci: -l’opposition contre le prince ne se compose i peu prés, que des boyards mécontents, soutenaspar quelques journalistes exaltés", L’ Esprit public, { Mar 1888,’adanga: ,Les accusations y sont accumulées avec un soin qui semble s'aire plus inspiré d’une hoslitité inexplicable contre le prince, que du souci du jugement, au moins sévére, que l'Europe aurait 4 prononeer contre nous, si les griefs dune partie de nos re- présentants étaient justifiés*,SESIUNEA DIN 1862—AlL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 257 mal multi orator’ protivnicl lui, precum Costaforu, Manolache Costache, Boerescu, se inireaba, cum se poate, ca atacul in contra pretinsel conducert la peire a tare, in tot decursul celor patru ant de la indoita ale- gere in coace, si se faca tocmal de acele persoane ce ati luat parte la cirma ef in acest rastimp? ,,Cine sunt oare ministril ce s’at succedat in acesti ant ? A. Panu, St. Golescu, L. Ghica, D. Ghiea, A. Arsache, C. A. Ro- ssetti,]. Brateanu, Brailoiu“.— Vasescu conchide decl, ca ,,totl care att fost ministri, declarati-va de vino- valt si culegeli acum roada paeatelor d-voastre ; ple- cal! capul sub greutatea lor“. Boerescu, facind soco- teala timpulul cit at cirmuit deosebitele ministerit, observa, c4 ,e un lucru ciudat, ca in acestt patru ant care fac 48 de luni, dupa un calcul exact ce s’a facut, 38 de luni at guvernat acel care vin sa se plinga, si numai 10 luni ceflaltt“.® Ministrul de razboit, gene- ralul Floreseu, tragind incheierea neaparata din pre- misile puse de inainte-vorbitoril say, arata, ca el nu vede in acest proiect decil perseana domnitorulut; cact daca numaY ministrit sunt in joc, atunct intreb, care ministri, cet actual! sati acel care ati subseris amen- damentul‘ ?° Ca nu era vorba de ministri, ci de domnilor, se vede de pe imputarea, adusa in cursul desbaterilor, ca domnitorul trimisese la Poarta memorandul cu- noscut, ne contrasemnat de nic! un ministru, si prin- cipele Grigore M. Sturza cere darea in judecata a lut C. Negri, care a pus in lucrare un act al domnito- rulut, neinvestit cu aceasta formalitate, prevazuta de Conventie; cacti s’ar invedera, prin asemene proce- dare, tendinta de a se introduce guvernul personal. 7 5. Sedinta din 5 Fevruarie 1863, Mon. of., No. 40,41 si 42, 1968, su- plement. . 6. Sedinta din 6 Fevruarie, Mon. of., 46,1863. Unil oratorY urmeaza a numi proiectul tot_amendament. 7. Sedinta din 6 Fevruarie. Ibid., No,, 48, 1863. 7258 ISTORIA ROMINILOR Catra aceasta invinuire se mai adaoge fraza rostita de domnitor, ca raspuns la felicitarile de 1 lanuarie 1863, cA ,in urma tristulul eveniment al omorulul lut Barbu Catargiu, luind insumt cirma statulut, am ur- mat cu luare aminte mersul trebilor publice*,® cu a- tit mat mull ca aceste spuse a le domnitorulut fu- sese repetate de el, mai pe larg, unei deputatiunt din Craiova: ,Am bagat de sama, spusese domnitorul, ca in tara noastra, tot se uita la domn, pentru toate lucrurile. De greseste vre-un subprefect, domnul este yinovat; de nu ploua, domnal este vinovat; intr’un cuvint, binele si raul sunt de o potriva arunsate a- supra domnilorulut si numat asupra Jul. Pentru a- cest cuvint m’am hotaril, faraa atinge citusi de pu- tin fegile si datinele de azt ale tarel, a ina ocupa, impreuna cu ministrif met, de ocirmuirea er, intr’ur ehip cu totul activ; pentru care va rog pe tot, si ca domn sica Romin, ca de cite ort vell avea vre-o nevoie, sa veniti Ja mine; insa in toate plingerile voa- slre sa nu fili povaluiti decit de spiritul de dreptate si de adevar“.® in contra unor ast-felia de intentiun!, manifestate de domuitor, oratorii opozitiel apasad asupra teoriel constitutiouale, dupa tipicul englez, a careia principiu este, ca regele domneste iar nu ocirmueste; la care lise raspundea, din partea aparatorilor domnitorulut, ¢a dupa Conventie domnul ocitmueste impreuna cu ninistrit say; iar in chestiunea ne contrasemuarel me- morandulut trimis puterilor, se raspundea, ca aduna- rea din 1864 d&duse domnitorului mandat sa efectu- eze unirea. ° Ce e drept, in memorand, domnitorul 8, Mon, of., 2 Tanuarie 1863, 9. Citata de A, Panu in sedinta din 5 Fevruarie, Mow. of, No. 44, 1863, suplement. 10. Cogainiveanuin gedinta din 9 Fevruarie, Mon, of, No. 57, 1863, Brateanu spune: Noi am ales pe Alexandru Ioan I, doma al Roma.SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 259 nu se multameste numai a dovedi puterilor nevoia neaparata a unirel, ci el ataca pe insdsI acei care] insarcinase cu efectuarea el, atacuri pentru care dom- nitorul de sigur nu primise mandat.1! Chestiunea con- stilutionalismulul purtarel domnitorulut era cain in- eurcata si nu se putea limpezi numa! la lumina princi- piilor teoretice. Mat invinuia Gr. M. Sturza, bine intales tot pe dom- nitor, ca schimba ministerele dupa anotimpuri; ca sunt ministere de iarna cit line frigul, iar indata ce infrunzeste codrul, vin altele de le inlocuese; ca a- po! ministerele nu at fost mat nici odata uate din majoritatea adunaret“. La aceasta raspunde Ver- nescu, ca _textul Conventiel autoriza pe domn a-st lua ministrii si in afara de adunare. Apoi, adaoge el: La nol majoritatile camerilor, fiind tot deauna compuse din conservator, din oamenil trecutulut, ele n’ad-a- vut alta politic decit de ane tinea pe loc, de a o- pri reformele, de a impiedeca punerea in lucrare si desvoltarea principiilor mintuitoare cuprinse in Con- ventie, si din contra ministril care adese-ort s’ad luat din minoritate, adeca dintre acet oament care iubese institutiile cele noue, si-at pus toate silintele, aa fa- cut toate incercarile posibile, ca sé impinga majori- tatile inainte*.’ Oratoril protivuic! guvernulul adaog, ca starpa fra- mintare a adus starea pe loc a tarel, coruptia jus- litiel si a administratiet, destrabalarea in finante, in- jesirea simlimintulut public, desorganizarea armatet si alte multe rale. S’a vazut din analiza amendamen- tului, ca opozitia nu recunostea principelut niet un niei; ba incd mai mult, i-am dat mandat st faci unirea, unire ce s’a facut de Romiuia si cireia p'avea de cil sa-Y pund formuls de can- ‘celarie, de notarial", Sedinla din 11 Fevruarie, Mon. of., No. 61, 1863. 41, Vez mai sus analiza memorandului, p. 204, 12. Sedinta’ din 6 Fevruarie. Mon. of., No. 48, 1863. 13. Sedinta din 7 Fevruarie, Mon. of. No, 49, 1863.260 ISTORIA ROMINILOR rol in efectuarea unirel, pentru care declara, ca este recunoscatoare numai imparatulut Francezilor. La a- ceasta din urma parte, raspunde Cogalniceanu, ca , mat intat nu trebue sa facem un singur om solidar de tot raul ce este in tara, eact atunci recunoastem ca si binele nu ne poate veni decit tot de la el, si atunct Ja ce mat avem institutiile noastre ? Domnitorul e om, nimic may mult decit om; nu are pretentiunea de a fi un barbat mare. Saminta barbatilor mart s’a per- dut de Ja Stefau cel Mare si Mihai Viteazul; acuma se culliva siminta gindacilor Ge matasa, adaoge o- ratorul, stirnind veselia adunaret. Cit despre progre- sele realizate, privitf numai la unire si spunett, daca in 1856, credeam not ca, in zilele noastre, sub ochit uostri vom vedea unirea indeplinita? Credeam noi ca inainte de a ne albi parul, vom videa tatrunite tro- nurile lui Stefan cel Mare sia lul Mihai Viteazul? Credeam no! ca, in patru ani, vom avea unirea si fara varsare de singe, fara paguba, fara zdruncinare si not, cel despartitt de veacurl, ne vom gasi intrunitt intr’o singura adunare, Muntent si Moldovent, si ca deputati a unef singure natiunt, sa hotarim despre tre- bile une! singure farl, une! singure patril, Romania > Plecat! capetele, multumitf lut D-zet, eacr la putine generatif a fost dat sa vaza ce am vazut noi si sa dobindeasca ce am dobindit not; si in loc de a mul- tami, d-vuastra venitt acuima si faceti imputare ace- Juia cc a implinit misiunea ce i-am dat, zicind ca el a caleat drepturile tarel, a chemat intervenirea slrai- nilor“ | 1 Dintre partizanit proiectulut de raspuns, A. Panu formulase mat cu tarie aceasta invinuire, ca domunut nu realizase unirea prin tara, ci recursese la invoi- rea straina. Panu chiar citise in adunare mat multe I. Sedinta din 9 Februario. Mon. of, No. 57, 1863.SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 261 serisori, trimise de el domnitorulul, pe timpul cind era ministru, in care scrisorl cauta sa-1 dovediasca cum ca starea Europe, era asa, ca domnul putea sa realizeze unirea si fara a el invoire, indemnindu-] sé faca acest pas. In una din aceste scrisori, Panu intra in consideratiunt filosofice asupra mersulutl trebilor europene, spunind, ca ,se produce astazt in politica Europe! 0 schimbare importanta, de un mare invata- mint pentru popoarele in epitropie sali supuse. Acest fapt capital este micsurarea rolulut diplomatiel. Initia- tiva transformarilor universale ce sunt pe calea de a se indeplini, if scapa, spre a trece in minile na- tiunilor, interesate a reclama drepturile lor de eman- cipare, si sarcina diplomatie! este astazi rastrinsa in confirmarea, moralmente silita, a actelor frumoase si spontane de independenta ce se produc pretutin- dene, pot zice nepedepsit, sub protectiunea a doua principi! noué, invierea nationalitatilor si neinterve- nirea“.15 Acestor videri, luate din luamea gindurilor, A. Flo- rescu raspunde, punindu-se pe tarimul faptelor reale si sustinind, ca ,,recunostinta tare! trebue sa fie re- purtata intreaga catra acela care ne a dat unirea, prin mijloace intalepte si prudente, si care apol singur stiea, ca nu-I era permis sa joace la loterie destinele si existenta patriei sale“.1® Vernescu adaoge intreba- rea: ,Daca este bine si cuviincios, in adresa catra tron, sa facem multamiri strainilor; dar admitind chiar aceasta, este cel putin drept si leal, ca sa aratam recunostinta numal suveranulut Frantiel, fara sa a- dresim un. cuvint de gratitudine domnului Roma- niel, alesulut natinnel? Dar d-voastra stitt, sfirgegte Vernescu, in ce stare, sub ce conditil ni s’a dat unirea din 5 Fevr., Mon. of. No. 43, 1863, Originalal francez rei In hirtiile Rossetti. Sedinta din 6 Fevr., Mon. of., No. 47, 1863.262 IsTORIA ROMINILOR de catra straint, si va aduceti aminte in ce mod a pro- clamat-o Alexandru Ioan I de la aceasta tribuna*,?7 La celelalte invinuiri, de ducere a taret la peire, raspund alti oratort, tagaduind colorile prea negre in care se imbracai fapte reale, dar uu datorite dom- niet actuale, ci mostenite dia vremuri mal vechi. Ma- nolache Costache raportindu-se la finante, spune, c& »pricina raulut nu este atita in indivizt, in cel ce at ocirmuit tara, ci in imprejurarile si greutstile din care abia de uu an am esit*.'® Din protiva A. Flo- rescu se pune pe tarimul personal si intreaba: Ce am facut noi toti de la 1859, si cum am condus tre- bile tarel pana acuma, ca sa o punem pe calea pro- gresulul si s’o facem sa devina, cum a declarat im- paratul Napoleon, un bulevard de asigurare pentru Occident? Daca autoril amandamentulul nu voese a © spune, vor spune-o ea. Ne am sfisiat iutre not prin lupte si intrigi de partid, si am sacrifieat interesele cele mai vitale ale tare! in setea razbunarilor per- sonale*.?® Ambele explicatil pot fi contopite, cact la urma urmelor, rivalilatile si setea de rasbunare intre oameni, nu era decit o urmare a imprejurarilor, im- pingindu-1 intr’acolo, fara de voia lor, boldul puteri- lor istorice. Cogalniceanu, adinceste inca explicatia istorica a starel In care tara se afla. El spune: ,Daca in co- mentariile d-voastra, am admirat ceva, ad fost cu- vintele principelu! Stirbeia, ca toti suntem gresitt. Dar, aga este si, fiind asa, sa iertam gresitilor nostri, precum zice rugaciunea de toate zilele, rugaciunea do- minicala, Aceasta este singura cale ce poate sa ne duca la un viitor fericit; dar sa nu imputam unut singur om raul la care cu totif am contribuit; sa edinta din 7 Fevr. Mon. of., No. 49, 1863. Mal sus, p. 224, inta din 6 Fevr, 76id., No. 44, 1863. 19. Ibid, Ibid., No. 47, 1863.SESIUNEADIN 1862— AL 2-LE MINISTERIUCOGALNICEANU 263 nu facem din domnitorul nostra Christul Romaniet si sa cerem rastigairea tut. Cum, socotiti domnilor, ca din decadenta cea mare, urmare neaparata a se- culilor de urgie ce ati trecul peste capal aostra, ca din namolul de abuzurt si de viciurl, sub care ain fost cufundati, vom putea, ca prin o varguta magi- ca, si ne transforma gi sa ne ridicam la perfec- tiune ? Ca regimul nostru constitutional ce dateaza abia de ieri, va putea in citi-va ani, sa ajunga la inaltimea parlamentulul englez? Cum, d-voastra nu admitet! nic? de cit epoce de tranzitie, ant de cer- care? Ce, vroiti ca, deodata, din prunci sa ne facem oament mari? Dar oare civilizatia asa iute pageste ? Nu, in Jumea morala ca si in lumen fizica, Inerurile nu merg asa de grabnic. Fie care generaliune are mi- siunea sa; fie care nu poate pune decit o piatra la edificiul viitorulul. Perfectiunea ce o dorim, numai generatiunile viitoare vor videa-o si se vor bucura de bunurile ei. Mai avem inca a trece prin multe cercari, prin multe dureri. Fil si nepotf at domnii- lor regulamentare ! Aducett-va aminte de umilintele ce asteptad pe parintil vostri, cind mergeat la Con- stantinopole pentru a lua investitura; eT ist ingova- iat’ capul pana la pamint si sarutad pulberea de sub picioarefe sultanulu?. Comparatt vizita si primirea lui Alexandru loan J de Ja Poarta, cu primirea ce se favea mat inainte domnilor nostri, chiar si acelor re- gulamentari, siapot mai jaluiti-va de prezent! Si daca domni) laret care aveat tn mind sabia si topuzul, cazuse intr’un aseminea grad de injosire, si aceasta pu numal inaintea Sullanulut, dar chiar tnaintea fie cdrul pasa; dac& domnul era atit de injosit, ce tre- buiat sa fie boieril, ce trebuiat sa fie celelalie clase ale societalel noastre? Si cu un trecut de ier! atit de degradator, not astazi am voi s& ne imbracam in mantia pairilor Maret Britanit? Libertatea si consti-264 ISTORIA ROMINILOR tutia engleza, stranepotil nostr! vor videa soarele lor ; nol sé ne multimim ca le putem saluta zorile“ ! °° Coalitia monstruasa. Toate aceste invinuirl si apararl se invirtead in jurul starel tarei, din care unit alribuiad mizeriile, domnulu, ceilaltt imprejura- rilor sat neintelegerilor dintre conducator!. Care era insa pricina adevarata a acestor imputari mutuale? Not credem ca ea izvoria din pozitia domnitorulut, fata cu majoritatea clase! conducatoare. Aceasta po- czitie trebuia sa-] puna in o neimpacata dugmanie cu dinsa, din doua motive: 4) Conducerea daraveri- Jor interne din partea domnitoruiut nemultamia atit pe dreapta cit si pe stinga extrema. 2) Persoana lut nu mal era acum asa de trebuitoare, de cind se re- alizase unirea. In privirea puntulut d’intal, amintim ca purtarea po- lilica a domnitorulul cautase tot deauna a se tinea intre cele douad mart curente, in care erat impartite spivitele clase conducatoare. Voia sé mearga ina- inte; dec! nu se putea da in apele dreptet; pe de alla parte insé nu voia s& se lase ripit de sivoiul prea iute, in care ar fi vrut sa-l tirasc& extrema stinga. Am vazut cum intaiul minister al lu) Barbu Catargiu traise tol atit de putin ca si acel al lut Golescu-Rosetti-Brateanu si cum domnitorul se des- partise de amindoua intr’un chip cam pripit. Daca el reveni la Catargiu, cu prilejul uniret, aceasta nu insamna ca parasise principiile sale fundamentale de conducere a tarel, prin oameni de progres ins& mo- derat! ; prin un partid de centru care insé nu consta decit din cite-va individualitats, ale caror numar se silia in zadar a-l spori, une ori chiar prin ingerinti in alegert. 20. Sedinta din 9 Fevr. Mon. of., No. 59, 1863,SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 269, Pentru ce insé domnul nu se putea intalege cu par- tizele extreme ? Cu dreapta nu, din cauza tendintel lui de a reforma legea electorala, tendinta ce se da- duse pe fata, mai ales prin memorandul catra_pu- teri, si din acea a legei rurale ce fusese votata de adunare, dar a careia sanctiune domnul refuza sa o dea, fiind legea absolut contrara parerilor Jul. Domnul spusese aceasta pe fata chiar, prin mesajul de disolvare al adunarel din 1863. ,,Proiectul de lege rurala, votal de majoritatea adunarel din 1862, nu lam putul sanctiona, fiind c& nu raspundea do- rintelor mele“.?!| Aceasta purtare a domnitorulu! scosese din fire pe membril dreptei, vazind in ea un scop anumit, de a lovi in principiul proprietatel. Si ca lucrul era aga, ne o dovedesc tot desbaterile ras- punsulut la adresa din anul 1863. Apostoleanu. spu- ne: ,la nol partidele nu pot fi de cit sociale: par- tida progresista si cea stationara. Cimpul social este ciinpul de lupta parlamentara al Rominilor. Not nu avem sa luptim pentru rezolvirea chestiunilor po- litice ; dar avem s& rezolvim chestiuni sociale, din- tre care cea mal vitala este chestiunea rurala. A- cuma intreb, in deslegarea acestef chestinni ce ne framinta, cine este ce] interesat? Camera sati dom- nilorul ? Ea zie si afirm ca partea interesata este camera. Miscarea progresului in aceasta privire re- sede numat in domnie, neinteresata in aceasta lup- ta*.?? Cogalniceanu revenind mat pe larg asupra lu- crulu, zice: ,,Pana nu se vor rezolva chestiunile sociale, in zadar vom striga ca taberi nu ai exis- tat inainte de 1859, si vom atribui unut om, politica de bascula. Aceasta e in natura lucrurilor, in cila vreme chestiunea proprietatel nu va fi hotarita, in 2, Mon. of., 2 Noemvrie 1343. 29. Sed. din 8 Ferr. Mon. of., No. 54, 1863.266 ISTORIA ROMINILOR cila vreme aparatorit proprietatei absolute vor trata pe aparatoril improprietariret taranilor, de himere eu capul de porumbita, cu trapul de aspida si cu coada de nu stit ce. Fitt siguri, ca ori care ar fi capul guvernulu, totusi vor exista in {ara noastra doua tabere. Dovada ca chestiunea sociala este cauza cea mare a discordiilor neastre, este propria corespou- denta a domoulut Panu care alaltaier? vat’ martu- risit, ca chestiunea sociala adeca a improprietarirel este in aceiasi linie cu chestia nationala, adeca cu chestia uniret, Aceasta din urma chestie s’a desle- gat; deslege-se si cea d’intat, si atuncl nu vom mat fi despartiti in doue tabere ; nu vom mal avea a ne tingui de sisteme de bascula‘.?* Chestiunea rurala era adevarata piedeca, de care trebuia sa se sfarme toate incercarile principelut, de a impaca spiritele si de a restabili armonia in mer- sul statulut zdruncinat, Ea determinase mat in tot- deauna crizele cele mai marl, prin care trecuse pana acuma domnia lut Alexandru loan J. [n jurul ef gra- vila toata viata politica a acelul timp.** In sfirsit sa nu uitam nict omorul lut Barbu Ca- largiu, savirsit ziua mare, fara sa se fi putut gasi ucigasul, imprejurare ce dadea Joc la banuiala; aga ca unii mergeat pana a invinui pe capul statulut de impartasire la acea fapta, dupa cum ne 0 spu- ne Bolintineanu, in memoriile sale, ca ,opozitia pro- fita de aceasta ucidere, ca se atribue, ci nu fara stirea tronulut era facuta‘.?° Ort cum ar fi stat Ju- 23, Sed. dia 9 Fevr. Mon. of., No. 57, 1863, - 24. Tot aga judecd si Daily ‘News chestiunea, si atribue refuzul adunarei din 1863 de a vota budgetul, vefuzulul principelui de a sanc- tiona legea rurald, In numarul ef din 15 Tulie 1863 ea spune; ,The landed aristocracy in the Chamber presented such a solution of the land question that the Prince could not accept; and the aristocracy, in revenge, have made war up on the prince, by rejecting his bugets und snubbing him in every possible manner*. %. Viata tut Cuea-Voad, p, 56.SESIUNEA DIN 1862 AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 267 ernrile cu aceasta banuiala, ea exisla si explica dect: si mai mult, pentru ce dreapta se scula in contra domnulut. Sa venitn acuma la extrema stinga, reprezentata. in camerd prin putine, dar puternice individualitat, intre care erat: Golescu, Rossetti si fratil Brateanu.. Lucru ce poate se va parea stranit, este ci acest partid nu privia chestia rurala ca reforma esentiala a timpulut; ba chiar I. Brateanu se rosteste intr’an rind cam ascutit, in contra taranilor, cind spune: »Cind ne ficea domauf Cogalniceanu si altit din Moldova imputarea, de ce nu discutam chestia pro- prietatel, nol raspundeam ca exista inca in am- bele parti litigante prejudecatt; ca chestiunea cere sa fie disculata in toata linistea, cu tot singele rece ce trebue; ca lrebue sa asteptam pana ce vor vi- dea proprietaris, ca modul proprietater de astazt nw este cel mat profitabil pentra dinsil; sa vada ca at “alle resurse mat bune decitacele ce le dat legile e- xistenfe. Sa incepem, ziceam not, cu alte reforme ; cu moralizarea functionarilor, cu garantiile comertulm, cu instilutele de credit. A intrat in capul taranului ideea ca toala cauza raului de care sufere tara, este proprietarul. Daca bate piatra, daca ploua broaste, cauza este, ca proprietaril a proprietaly. De aceca am zis capulul statulut, pe cind eram la guvern, sa nu atingem chestiunea proprietatel: sa caulam mat intal a infrati spiritele, a lumina pe ambele parti; sai facem intal institutele necesare, si ciud vom re- zolva legea proprietatei s’o rezolvam astfelit, in cit s’aduca regenerarea Romaniel, iar nu sa pupem in pericol existenta noastra nationala; cael un rasboiit civil este nefericirea cea mat mare“.?° 26. Sed. din 11 Fevr, Mon. of., No, 61, 1863.268 ISTORIA ROMINILOR Din aceasta tinuta a membrilor extreme? stinge fata cu chestiea rurala, se explica cum se face de Rossetti si cu Brateanu isl daduse dimisia din adu- nare, chiar in ajunul marilor desbatertT asupra leget rurale in 1862. Ort care ar fi fost molivele acelet demisiuni, ea nu ar fi fost data, daca cel dot corifer al partidulut radical din acele timpurt ar fi privit legea improprietarirel ca o parte esentiala din pro- gramul regenerarel! poporulut romin. Ba, dupa Bo- lintineanu, aceasta retinere a partidulul stinget fata cu chestiea rurala, provinea din imprejurarea ca par- tidal liberal unit intr’o idee cu boieril asupra ras- turnaref domnitorulul, si voind a-) cisliga, nu mat apara chestia rurala“.27 Dar apot ceea ce interesa mal mult pe menibrit stingel, era chestiunile, mai mult formale, ale liber- tatilor si formelor constilutionale. Brateann, cind a- taca pe demnitor, in desbaterea raspunsulut, nu-l a- taca de cit pe aceasta tema a constitutionalismulat purtare? lui: ,domnul spune el, nu poate fi in ace- las timp o fictiune si un om; ca fictiune este saeru, ca om, nu; daca este domnitorul o persoana sacra, ridicata deasupra tuturor valurilor, atunel 0 asemene persoana ou administreaza; iar dacd se amesteca in ocirmuire, atunel cer de la el raspunderea faptelor sale si el nu mat poate fi neresponsabil“.?° Brateanu imputa domnulul ca a parasit calea constitutionala, calea ‘garantiilor libertatel asigurate natiunel, prin Conventia de Paris. 2, Viata lut Cuza-Vodd, p, 21. La aceeast piirere duce un dia- log urmat intre Cogilniceanu si Calimachi in sed, din 7 Decemvrie 41890. Cog. Liberal am fost, liberal sunt gi liberal voi muri. Calimachi. AY fost cu Cuza; n’ai fost cu Brateanu. Cog. Atuncl aveam la ordinea zile legea rurala, $i Calimachi, Rogit n’aii voit legea rurala. Cog. Fa-mi onarea a nu m& mal intrerupe. Discwrsed lt Cogdlni- ccanu, publicat sia parte, Bucurestt, 1895, p. 38. 28, Sed. din {1 Fevr, Mon. of., 61, 1863,SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 269 Sa venim acuma fa al doilea motiv al inversuna- tei opozitie! contra domnitoruluy, dorinta de a-l inla- tura, ca anul ce nia maf era trebuitor, dupa reali- zarea uniref. Am vazut intalesul ce se daduse alegeret lut A- Jexandru Cuza, chiar la ei savirsire. El avea sa pre- gatiasca tarimul pentru intemeierea unet dinastil stra- ine. Nu numat adunarea rostise aceasta parere intra indeplinirea dorintelor divanulut ad-hoc ; insug} do- muitorul si-o insusise si o intarise prin a lui declara- tie.®°° Domnia lut Alexandru Joan Inu avea deci, ca toata recunoasterea el pe viata de catre puter, ca- racierul staterniciel, ci era mat malt privita ca o stare de tranzitie, imprejurare care nu inceta de a o pune in o falsa pozitie, fata cu aceia ce, sinceri sat nu, doriad intronarea unei dinastit straine. De aceea am vazut in repetite rindurt asalturt date contra dompiel nationale, in numele domnalut strain. Asa cu prilejal volaret constitutiel de comisia cen- trala; apor la apropiata realizare a unirel, cind Las- car Catargiu face interpelarea relativa Ja demersu~ rile ce ar fide luat tof odata, pentru dobindirea prin- cipelui strain, cind atunet agitatia pentru si contra acestuia iea un caracter mat ascutit.?! Acuma se re- deschide focul pentru a treia oara, in mijlocul arilor si deslautuirilor patimilor din desbaterea asupra ras- punsulut Ja mesaj. Priucipele Grigore Sturza da sem- halal, dupa ce ataca regimul domnitorulul, spunind ci ,spera ca va sosi oara fericitaé pentru natiune, cind vom dobindi un principe strain, precum ad ce- ruto divanurile ad-hoc“. O voace protestind cu _,fe- reasca D-zen“, contra dorintet lur Sturza, el ff ras~ punde: ,In zadar se ridica cite o voace izolata, spre: 30. Mai sus, p. 61. 31. Mal sus, p. 108 si 197.270 ISTORIA ROMINILOR a protesta contra dorintilor rostite in divanurile ad- hoc, contra voturilor tuturor corpurilor noastre le- giuitoare, contra vointel are! intreg?. Domniile pa- mintene sunt judecate si osindite de tara“. Princi- pele Bibescu Basarab Brancovanu intreaba apol pe Boerescu, de ce considera dorinta manifestata de a avea un principe strain, ea o lovire in domnitor, cind natiunea intreaga doreste dinastia straina. La aceste euvinte se face un tumult in camera, si nu numai o voace izolata, ci un mare numar protesteaza, ca ,na- tiunea nu vrea principe strain“. Brancovanu raspunde insa, ca ,insus domnitorul a luat indatorirea de a lucra pentru principele strain si el trebue sa se tina -de acest angajament“, raspuns ce atrage.o energica protestare din partea deputatulul Gh. Radu. *° Cogalniceanu explica insa aceasta revenire la prin- cipele strain, ca o dorinta de rasturnare, pentru capa- tuiala unuia sad altuia din acel ce uneltiad rasturna- rea. El zice: ,,La not, fie-care cetatan ce are 35 de ant si un venit de 3000 de galbeni, putind aspira la dom- nie, suntem un stat intr’adevar republican. Singura anomalie este cd, In tara noastra, domnul in loc de a fi pe 5 ant, dupa cum se cerea la 1848, este a- les pe viata. Ce vreme lunga! Daca el ar fi fost ales pe 5 ani, fie-care pretendent si-ar fi putut. zice in sine: sa astept 5 ant si va veni si rindul met, cum se ur- meaza asta-zi in America, cu alegerea presedintilor de republica. Dar la not domnia fiind pe viata si vi- ata unul om fiind Junga, mai ales cind domnul este lindr, ambitiunea noastra ar avea a rabda prea mult. ‘Si fiind ca prin constilutie, prin mijloace legale, nu putem reduce terminul domnier la 5 ant, apot cau- tam sa-] rasturnam, si iaté cum ajungem a purifica sistemul nostra republican. Dar daca Europa nu ne 82. Sedinta din 6 Fevruarie. Monit. of., No. 47, 1863,SESIUNEA DIN 1862——AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 271 va da principele strain, ce va fi? Preteudents, fit si- gurt, se vor ivi si in fast si in Bucuresti, si in sta- rea de asta-zi a lucrurilor, fili sigurt ca ace de la last vor gasi pe cine sa aleaga domn. Asa de la prin- cipele strain, ne vom gasi iar cu dot domni separa- tigti*,3% Este usor de intales, c& domnul nu era sa ramina nepasator la atitea lovituri ce i se aducead de adu- nare. De aceea, nune vom mira de faptul, indestul de neobicinuil in uzurile parlamentare, ci prezentin- du-se inaintea lut delegatia adubarel, spre a-1 ceti ras- punsul la mesaj, domnul opreste a lui cetire, spu- nind presedintelut deputatiei, Lascar Catargiu, ca nu e de trebuinta sa se mai osteneased, intru cit cunoa- ste continutul si sa remila kértia primulut ministru. Catargiu staruind sa dee cetire actulut, domnul it re- peta vorbele si adresa este inminata pregedintelul con- siliului, fara a fi nicl deschisa. In desbaterea adunaret asupra acestel imprejurart, se rostise cuvinte foarte grele, precum acel de_,ne- cuviinta“ ce se raporta fara indoiala la capul statulul, cu toate ca dupa a tut rostire, se cauta.a se indulei lucrul, spunindu-se ca ministrif comisese acea necu- viinta, ** ministrit care ne avuse nicl un rol in scena petrecuta intre domn gi deputatt. 33. Sedinta din 9 Fevruarie. Mon, of., 59, 1863, Tot aga serie si Reforma, 7 Aprilie 1863: ,Ministerul a hotarit si samiie Ja cpostui sati aparind situalia, Daca s’ar lasa un minister din coalitie, inimicii ta- rei vor sili pe Voda si abdice. Abdicind de voie saii de nevoie, am- ea pretendentilor, uemultamirea Moldovenilor, rivalitatea ‘pute- vilor garante ya aduee’ razboiul civil, invaziunea, separatismul’, Iar AL. Papadopol-Calimach (Aminti~? p, 402) spune, ci ,pretendentit la domnie nu pierise, din eauza, ci unirea se facuse, nu sub o dinastie, ei sub un om, si la moartea lui Cnza, trebuia se récind pe tapet cheslia nuivel. Pretendentit specail, ea Cuza se va inneca in oceanul de si- liu{t si de reforme, de greutati, contra Turciel gi a Conventiel, pro- voeate prin unive. | Dar Cuza tot domnia; el incepuse a deveni uvit. De aicl coalitie contra lut Cuza; 2 Mai era fatal*, 34. Sedinta din 22 Fevruai e. Mon. of. 81,1863.272 ISTORIA ROMINILOR Cu toate aceste relatiunt atit de incordate intre domn si adunare, ea nu este disolvata, dar nict mi- nisterul nu se retrage, cu toate ca adunarea if da un vot de blam si opreste pe cetatent dea mat ras- punde darile, nevotat fiind budgetul de adunare. ** La 2 Mart insa expirind sesiunea ordinara a adana- rei, ea este incbisa, fara a se prelungi pentru vota- rea budgetulut. Prin mesajul saa de inchidere, dom- nual mustra cu asprime adunarea pentru votul ef, prin care provoaca poporul la neascultare, precum si pen- tru paralizarea tuturor luerarilor si nevotarea nict uneia din numeroasele legi prezentate pentru orga- nizarea tarei. ,Aceste luple prin care am trecut, sa ne slujasca la toti de invatamint. In trebile publice ca si In cele private, fiecare zi ist are sarcina ef; progresul este opera timpulut; agitatiunile nu pot decit a-] impiedeca mersul, si mandataril une natiuni, in diseutia marilur interese ce le sunt incredintate, bu se pol departa de moderatia si rabdarea de care pu- terea execaliva a avut ocazia a va da atitea probe*.3¢ Nu nuviai insé la mustrart se opresle guvernul si downitorul. El si cn oamenit devotati lut reluase iar ideea care fusese desmierdata de mat multe ort, a u- 35. C. A. Rossetti di exemplul acester nesupunert, refazind si pli~ teased impozitnl, El este sechestrat si vindut, Rominul din 28 Mai 1863, confine in caractere groase anuneiul vinzarey, Un seaun al Jur Rossetti, pe care el statea la inasa lui delucru, se vinde cu suma de 10,00 de lel. 5000 de lei sunt subserisi in favoarea Poloniel, iar res tal este pastrat pentra plata amenzilor ziarelor ee yor mai fi osindile pentru aparacea regimulur constitutional. Vezi si Le Siésle din 91 u- 1863. Petru Gradisteanu, in L'Esprit public din 24 Tunie, aratit focmal faptul, ei numat pe ict pe colea cite un individ asculta de vorbole camerei, de a refaza plata datilor, dovedeste neizbinda acestet masart, ,Lorsq’une assemblée déclare violatear de ta loi quicouque ordomnera ou poursuivra la levée des impéts non autorisés par elle, ce nest pas ceux qui sont dans Ia légalité qu'il faudvait compter, mais ceux qui sont en dehors. Or, en dehors do Ia légalité se trouve la na~ tion enliére, Cela s'explique aisément. La majorité de la chambre roumaine est une légalité ilégitime". 36, Sedinja din 2 Martie, Mon. of., No. 95, 1863.SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 973: nel zdrobirl a aceste? inversunate opozitil, prin o ma- sura autoritara. Inca in 17 Fevruarie, C. Negri seri- sese principelui: A.V. avind dreptul, legalitatea si puterea, nu vetilasa de sigur, sa se produca anar- hie si desordine, prin faptul citor-va ambitios! izolatr, fara niet un rasunet in tara®.?? N. Cretuleseu, ama- rit pana& Ja inima de privelistea la care asistase, pro- pune principelui, dupa inchiderea sesiunel, 0 masura mal radicala, pentru stimpararea fierberel. Intr’un ra- port al lut, al caruia original s’a pastrat, si care poarta data de 14 Mal 1863, el spune prineipelut: ,Expe- rienta acestor 4 ani ne a dovedil ca cei citf-va oa- ment care conduc desbaterile si lucrarile adunaret, departe de a sustinea sia reprezenta adevaratele in- terese ale Larel, nu s’att slujit de mandatele lor, decit pentru a face din adunare arena patimilor celor mat nedemne si a ambitiilor celor mai culpabile, Tendin- tele partidet lor, intrigile ambitiosiler, 0 propaganda sistematica de desordine pe fata, prin gazete si pe ascuns, prin agent! secreti, framinta tara in toate col- turile. In fata une? aga de temerare, dar nu maj pu- tin adevarate slari, nu ramine decit un singur mi- jloe de scapare, pe care iew libertatea a-l supune la inalta apretuire a Mariel Voastre, anume: sa se sus- penda adunarea un timp oare care si sa se jee cirma guvernulul de Maria Voastra; sa se decreteze forma- rea unul consiliti de stal, caruia fara zabava sa se puna insarcinarea de a elabora, pe bazele asazate de Conventie, legile trebuitoare. Toate aceste legi sa se sanctioneze de Maria Voastra si sa se promulge spre a se pune indata in executare. Masina guvernamen- tala fanctionind asl-felit iu linisle un an, Maria Voa- stra sd convoace, pe baza unel noue leg! electorale, 37, Negri c, Cuea, 17 Fevruarie 1863, Corespondenta, p. 165. 18274 ISTORIA ROMINILOR adunarea“.°§ Daca asemenea sfaturl se dadeaii dom- nulul in aseuns, ziarul Buciumul impingea pe fata la lovitura de stat: ,,Fara vot universal, scrie el, nu poate fi mintuire; dar acel vot sa-l dee domnitorul si nu camera oligarhica, pe care voim s-o risipim“ Profesorit Hasdet si Cobalcescu, tot pe atuncea sus- tinea, in acelas ziar, ,dictatura pentru stabilirea vo- tulul universal, insa dictatura momentana‘.*® La explicarea lut Cogalniveanu care cauta sa a- tribue agitatia, competirilor ascunse pentru domnie, protivnicil raspundeat, ca _,prin unirea lideralilor, Pa- nu, Golescu, Rossetti, Brateanu, se lua opozitiet ori ce caracter de competire la tron si se prefacea in un ti- pet al poporulul“.“° Desi liberalil uu vinat domnia, si el uneltiau insa rasturnarea. Aceasta se vede din faptul, ca putin timp dupa inchiderea cameret, se ho- taraste, ca An. Panw sa mearga in misiune la cur- tile de Paris, Londra si Viena, ,spre a cerca, daca Ja caz de vacanta a gospodoratulut si a instituirel unul guvern provizoria, Prinzipatele puteat fi ex- puse unel interveniri colective sat separate, si daca ele pot nadajdui a dobindi un principe strain“.*! Tot catra acest timp, inceputul sesiunei din 1863, se ur- 38. Raportul lut Neculal Cretulescu aflatin original in hirtiile Ros- . N. Cretuleseu sfatuia pe domuitor la un act pe care acesta ca- realizeve ined de mai inainte, dupa cum yom vedea mal jos. Nici Cogalniceano, cum se credea fara cuvint, nicl Cretuleseu nu sunt autorif intelectuali a¥ loviturel destat. Aceasti idee s’a nascut, a eres- cut si s’a copt fu mintea domnitorulai, sub apasarea imprejurarilor. 39. Buciumul, 15 Aprilie 1863. Tot ‘pe atunel, spre a-gi intari po- zitia, domnitorul iea el singur comanda armate! si numeste pe unul din cet maidevotati ai sii partizani, pe generalul Floreset, maior ge- neral. Mon. of. 27 Mat 1863, 40, L’International din Paris, 1 Aprilie 1863. Reforma 7 Aprilie 1863, 41, Misiumea lut Panu ehotarita pe la August 1863. Le Nord o anunta in numarul sait din 3 Sept, 1863: ,Deux députés du Parlement roumain, MM, Panu et Brancove (Brancovanu) ont été chargés d’aller plaider én France et auprés des autres gouvernements de 'Enrope, Ja cause des députés moldo-valaqnes contre le priuee Conza*. Comp. DEsprit public 4 Sept, 1863. Ambele ziare spun, ea principele ,s'est inserit snt la liste de. souseription qui devait procurel aM. Pano lesSESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 975 meaza intre Brateanu si Cogalniceanu, o convorbi- re, in care cel intal spune celut al doilea, ca frun- tasil partidulut liberal aveat’ mandat de la alegatorif Jor sa detroneze pe Voda Cuza. Aceasta convorbire, destainuita ceva maf tirziti de organul lui C. D. A- ricescu, Buciumul, nu este tagaduita in principia de Cogalniceanu.*? Extrema stinga si cu dreapta ist daduse mina inca din 1863, pentru rasturnarea lui Alexandru joan I, si aceasta alianta, de altfelit in destul de nefireasca intre doua partizi, cu parerf asa de diametral opuse in toate chestiunile, a fost botezata: coalitia mon- struoasdé. Cu ea va avea de luptat de acuma dom- niloral, pana la sfirgitul domniel, si tot ea il va ra- pune. Capul ef era Ioan Ghica fostul beia de Samos ; dupa parerea gazetelor engleze, el tindea la rastur- narea lui Voda Cuza, poate chiar pentru a-l inlocui.4* frais de voyage, avec la somme de 3500 francs*. Scopul misiunei lut Panu, se vede din un bealion gisit in hirtiile lot (hirtiile Rosetti). Din motive neeunoscute, Panu n’a plecat decit prin Martie 1864 (Vezi mai Jos). 42. Tati o parte din aeeasti convorbire: Brateanu:avem mandat de la alegitoriy nostri si detronim pe Caza Vedi; du-te de-i aprin- de luminarea, Cogdin.: As fi cuvioz si vid ave) mandal, B. Ml vel vedea la camera. . Si pentru ce voiti a-l risturna? B, Fiind ea a ingilat sperantele Rominilor, fiind-ed nu e Ja inil- timea misiunei sale. C. Vodi Cuza nu o Napoleon; dar ¢ patriot. Nief chiar boierit n’ar avea euvint a se plinge de el carei-a menajat in destul ; dar boierit sunt inimieit poperului, si Voda Cuza este alesul poporului care a pus in el sperantele sale. B. fste alesui cameref care poate si-l rastoarne. C. Ma indoiese; Vodi Cuza nu e Voda Bibescu; suntem in 1863 nu ia 1848 (Vezt Buctumul § Fevraarie 1864). Ministral Cogalniceann, in comunicatul din Mon. of., 13 Fevruarie 1864, confirma indirect convorbirea, intimpinind de forma, ed a fost ,re- produsa intr’un chip cu totul neexact*. 43, Daily News 10 Martie 1863: ,'The uaited opposition in the Prin- cipalitees is headed by a very able man, being uo other than John Ghika, Lord Stratford de Redeliffi’s old friend. His aint is evidently to dethrone Prince Conza at all risks, und possibly with the hope of filling the place himself*.276 ISTORIA ROMINILOR Framintirile tarei si strdindtatea. Ce rasunet avura, in tarile straine si asupra guvernelor lor, fra- minlarile din Romania ? Inca de la primele lor manifestarl, desbaterile cele furtunoase incinse asupra raspunsulut la discursul trouulul, Poarta, apucind cu placere prilejul de a in- terveni, atrage luarea aminte a puterilor asupra tur- burarilor ce se petreceat in Principate. Ambasadorti straint din Constantinopole trimit instructiuni con- sulilor lor din Bacurestl; insa pentru a nu slabi au- toritatea guvernulul, if insarcineaza a cauta s& im- piedice ori ce atingere la drepturile capulul statulut si la constitutie.*4 Domnilorul insa se grabeste a de- pesa agentului sav din capitala imparatiel otomane, cerindu-I sa se improtiveasca la orl-ce intervenire di- plomatica, intru cit agilatia ar fi ramas inchisa nu- mal in adunare, jar tara ar sta in cea maf deplina liniste. Mai adaoge, ca un demers al puterilor ori cit de bine voitor, ar putea fi rat interpretat si da un sprijin moral ralel voint! a adunarei, deci favoriza desordinile si pune guvernul in nevoie de a le ina- busi cu puterea; cd in acest caz, domnitorul declina de mal inainte responzabilitatea urmarilor ce ar putea sa rezulte, fie in launtru fie in afara“.4® Consulil, dindu-st intilnire la domnitor, il sfatuese si se impace, la care domnitorul le raspunde: ,,Cu cing sa se impace? Opoziliunea a atacat pe impa- ratul Napoleon, spunind ca acolo unde un singur om conduce trebile, merge rat; a atacat apo! misiunea generalulut Florescu, insarcinat de el a saluta pe im- 44. Depesa din *,s Fevruarie, 1863 reprodusi de Le Courrier dw Dimanche 22 Martie 1863: ,Les représentants sont unanimes sur la necéssité de prévenir toute attaque contre la constitution et tout acte de Fassemblée qui pou 45. Depesa_Domnito: 7 Martie HOS. Fevraarie) 1863. Depega domnitorniai ,aurait heureuse~ ment coincidé avee la résolution des puissances“, Comp. un articol ak lui Jules Grenier din Le Temps (26 Fevr. 1863).SES LUNEADIN 1862— AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 277 paratul Rusiel, pe linga ca opozitia arata simpatiile el pentru Poloni; contra Angliei spune, ca in ches- tiunea armelor de la Galati, ambasadorul englez s’a facut vinovat de tradare; contra Turciel ce nu e re- prezentata, opozitia ataca actul de curtenire facut de principele fata cu ea. Domnitorul arata apot ca nu tara este in protiva lul, ci camera; ca daca consulil nu ar incuraja opozitia, prin demersurt ca acel ne- precugetat ce-l facuse acuma, ea ar reintra de in- data in liniste“.*° Se zice c& domnitorul ar fi adaos la aceste cuvinte ined urmatoarele, ca raspuns la asigurarile consuli- lor despre sprijinul lor: , Daca va deveni necesar de a se lua o hotarire, el avea intentiunea de a face un apel la poporul romin, inainte de a cere spriji- nul puterilor ; dar ca le este recunoscator pentru buna lor vointa’.*7 Aceste vorbe, adevarate sau nu, fiind reproduse de ziarele timpului, intarira parerea ca domnitorul medita o lovitura de stat, lucru ce in as- cuns am vazut ca se planuia, de catre domnitor si de incunjurimea lut. De si puterile se intalesera a- supra depesel trimise consulilor lor din Bucuresti, ele nu erat pe deplin intr’un gind asupra tinutet lor, fata cu neintelegerile dintre dompitorul si adunarea Ro- maniel. Asa ambasadorul englez din Constantinopole, spune tot pe atunct lu C. Negri, ca ,ar fi bine a se trimite o comisie in Bucuresti, spre a se impa- ca jucrurile cu majoritatea adunarel ; ca ad auzit, ca 46, Serisoare din 19 Fevruar (3 Martie) 1863 din Bucuresti c, Negri (Hirtiile Rossetti), Intr’adevar tara nu participa la migearea din adu- nare; acest fapt era constatat de toate ziarele strive ale timpului, ceea ce era insimnat pentru pozitia prineipeluy fata eu puterile. Aga La Patrie din *"; Aprilie 1863 spune: .N’est-il pas surprenant que Yon s‘évertne a représenter les Prineipautés-Unies comine en proie 4 une agitation qui, du sein de l’assemblée, of elle s’est munifestée, ne s’est pas élendue dans le pays"? L'Esprit public 1 Mart (17 Fevr) 1855: yil y a de Vagitation dans l'assemblée; tout autour d’elle est culme*, 47. La Patrie, *1. Martie 1863.278 ISTORIA ROMINILOR domnitorul ar avea de gind sa cedeze tronul duce- lut de Leuchtenberg (din easa rusasea)“. Negri i ras- punde, ca ,daca principele Cuza, si tara ar trebui sa treaca prin furcile caudine ale unui principe strain, ceea ce ar fi mat bine de facut, ar fi de a se lasa principil la o parte si a se alege curat un general francez, care sa ne invete a ne apara contra acelora ce se amesteca in trebile noastre, fara a avea drep- tui“. Ambasadorul mat adaoge apol, ca ,guvernul sau fiind constitutional, Anglia nu va mai putea sus- tinea pe principele Cuza, daca el nu merge in inta- legere cu adunarea“, la care Negri if raspunde, ca »de si principelut kar parea rad dupa lipsa sprijinu- lui Excelente sale, nu ar cauta decit a se sustinea inca mal mult prin el insus, avind pentru aceasta tara care e obosita de toate intrigile de rasturnare si de ambitiile cameres“.** Ceea ce indispusese mat ales pe ambasadorul englez, era zvonul despre ce- darea tronulut unul principe rusese, zvon de care se preocupat mult gazetele engleze ale timpulut.*? Frantia din protiva iea pozitiunea mai mult pentru principele si in contra adunarel. In Moniteur Uni- versel de VEmpire francais apare o nota, in care se spune, ca ,adunarea din Bucuresti a primil cu 58 de voturi contra 6, contra proiectul de adresa prezentat de opozitie; 50 de deputati s’at abtinut 48. Papadopol-Calimah dmintirt, p. 343, confirmat prin serisoarea lui Negri c. Cuza din 4 Martie 1863 relativa la convorbirea lat cu ambasadorul englez. Corespondenta p. 168. Aluziunea lui Negri la un general francez se vede ci ad desteptal in ziare zvonul, 4 in Roma nia s’ar agita pentru intronarea principelui Napoleon. Vezi V Esprit public 6 Fevruar (25 Ianuar) 1 «Nos correspondants nous assu- rent, gu’il se fait dans le pays? ain une propagaude fantaisiste ew faveur du prince Napoléon; d'un autre coté on met, profil cette mau- yaise plaisanterie, en effrayant les Roumains, par la possibilité de la candidature du due de Leveblenberg, forme nouvelle du protecto- rat russe“. 49. D. e. Times 6 April (25 Martie) 1863 :) , With the obvious of intro» dncing a foreing Prince, in the person of the Duke of Leuchtenberg*.SESIUNEA DIN 1862—AL 2~LE MINISTER COGALNICEANU 279 de la vot, declarind la tribuna, ci ef nu vor sa iee parte la un vot care pusese in desbatere principele ajes de fara intreaga, drepturile, asizamintele, tra- tatele. In ochit lor, aceasta adresa contine locuri care sunt in stare s& puna in indoiald intalepciunea Rominilor si simtimintele lor de recunostinta eatra puterile garante“.°° Si pe Francejt ii indispunea mult reinoirea cererel unul principe strain. Aga marchi- zul de Moustier, ambasadorul francez de pe lingé Poarta, spuve lu! Negri, ca ,ideea unul principe strain face mat mult rat de cit bine tareY voastre*.*? De altfelii purtarea camerei se interpreta pretu- tindene, in ziarele straine, ca o tendinta de rastur- nare a domnitorulu!. Asa U’Esprit public spune, ca acesl partid a ajuns a Jua inainte adunarea care nu si-ar propune. nici mat mult niet mai putin, decit detronarea principelul Cuza, ceea ce va impinge pe acest din urma a recurge la masura desperata a u- net lovitur! de stat*.°? Aceste zvonurt de dictatura, purtate prin foile fran- ceze inca din primele momente ale conflictulat din- tre domnitor si adunare, trebuiaG sa se intariasca din ce in ce si s& gasasca pana la un punt adeve- rirea Jor in fapte. Anume, putin timp dupa inchiderea adunarei, dom- nitoruJ, prin intermediul lui Negri, face lut Fuad pasa © propunere in privirea dictaturei, el ne mal putind ocirmui cu Conventia, si comunica un memorand pu- terilor, in care sustine ci nu poate administra tara cu institutiile actuale, cerind drept conditie prealabila, dictatura pe 5 ant. Cabinetul de Paris trimite am- basadorulut séi o nota, in care arata ci nu poate admite lovitura de stat si ca dictatura pe 5 ant se 50. Moniteur Officiel, Bulletin 4 Mavs (20 Fever.) 1863. 51. Negri c. Cuza, 24 Fevruar 1863, Corespondenta, p. 163. 52. L'Epsrit public din 6 Fevruar (5 Ian.) 1863.280 ISTORIA ROMINILOR raspinge, admivistratiunea ne oferind sub nic) uo raport vre o chezasie. Ministrul Drouin de Lhuys admitea sa se faca oare care modificari Conventiet in inleresul poporatiilor romine; dar aceasta in ur- ma une! hotarir! a conferente! ambasadorilor, Ca- dinetul francez doria insa, in chestiunea Principate- lor, sa se intaleaga intal cu cabinetul rusesc. Anglia, Austria si Prusia aderat’ la principiul modificdret Conventiel; dar raspingeat dictatura, ca protivnica principiilor tratatulul de Paris. Ambasadorul Angliei, Bulwer, propunea un tribunal de arbitri care sa se ecompuna din doi reprezeatanti ai poporatiilor ales prin al doile grad, de principt si fill privcipilor si de inaltt functionar!. Acestut tribunal se va infatosa orl ce contestare de drept public intern intre gu- vern si adunare, si hotaririle Jui vor fi fara apel*.°* Memorandul de care e vorba, si care nu trebue amestecat cu acel din 1861, fusese trimis de dom- 53, Aceste destiinuiri, asupra memoranduluy in chestia dictaturei, le da Memorial diplomatique, toemai in 17 Tanuar 1864. La France imsi _pomenea de existenta acestut memorand, ined in numarul ei din 30 Martie 1863: On assure gae le prince Couza aurait adressé a Ja Porte, avec priére de le communiquer aux puissances, un memoran- dum, oii il se fonde sur opposition violente qu'il a rencontrée dans Vassemblée, pour réclamer la dietature*. Mémorial diplomatique di deci _gregit data acelu{ memorandum, ca fiiud 10 Mal 1863. Mat vert si Notes sur les Principautés-Unies de Moldavie et de Valachie, Pa- ris 1864 p. 8: ,Aprés avoir regu ce memorandum, le cabinet de Paris transmit & son ambassadeur 4 Constantinople une note, eoutenant Vinadmissibilité d'un coup d’Elat. La dictature pour 5 ans était éga- lement rejetée, ’administration de Phospodar, dit la dépéche, n’offrant sous tous les rapports, aucune garantie, et la faute de cet état de choses incombant plutot aux hommes qu’aux institutions“, In o seri- soare a luY Negri c. Cuza din 5 Aug, 1863, (Corespondenta p. 178 si 180) se spune: ,ambasadorul Angliel mi-a’ spus, in gvaba, si numat ea pirere particulari, cd ar trebui sait o noua constitutie sat dictatura ; iar acel al Frantiel, ei nu ar fi de nevoie a se apisa mina prea mult timp la vof, pentru ca {ara voastri, pusa pe calea ordinel si a legalitateY adevirate, s'ar deprinde in curind cu ea“, Se vede ef zvo- nurile de dictatura indispusese gi spiritele ma! indiferente din tara, de oare ce Rossetti, dat in judecata pentru un proces de presi, este achitat de curtea de apel din Bucuresti, in 11 Septemvrie 1863. Con ventiunea 18 Sept. 1863.SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 281 vitor lu! Negri, cum obicinuia el sa faca in politica externa, fara stirea ministrilor, si ciud Neculat Cre- tulescu in 14 Mat 1863 it asternu planul loviturei de slat, aceasta masura se cernea acuma de mal mult timp tv cugetul domnitorulut. Za France, gazeta fran- ceza de opozitiune contra imparatulul si dect dusmana si principelut romin, da la lumina chiar proiectul de intoemire ce trebuia sa se dee statulul romiv, sub forma dictatoriala, si cu toate ca Monitorul Oficial voméin, prin un comunicat, desminte existenta unul atare act, gazetele franceze sustin cu energie fiinta lul, spunind, ca ,nu intaleg ca in Bucurest! sa nu se slie, ceea ce se slie asa de bine in toate can- celariile Europel, unde acest project a ajuns“.>+ De si Frantia sprijinia mai mult pe domnitor de cit puterile celelalte, totus? si ea era desiluzionata asupra asteptarilor ce le pusese in destoinicia Ro- maniefl. O nota a guvernulul francez catra cel en- glez, din 15 Noemvrie 1863, spune, ca: ,situatia tn Principatele-Unite nu raspunde sperantelor ce se in- temeiati pe noua ordine constituita prin Conventia de Paris. Neintalegeri grele ad izbucnit intre domn si adunare, cind unirea, si concursul tuturor ar fi fost neaparate, spre a organiza o tara, careia Europa il ineredintase ingrijirea de a-si pregati ea insasi viitorul. De va fi trebuinta de o intervenire, spre a se modifica constitutia lor, guvernul imperial va fi plecat a se intalege cu celelalte puter!, spre a in- 54 La Nation, 4 Decemvrie 1863, Proiectul publicat in numarul din 24 Noembrie 1863, Le Pays, 9 Decemvrie 1863, spane de asemene: »Nos propres informations. puisées 4 bonne sourte, confirment plei- nement celles de la Nation. Le projet en question qui voudrait ef- facer toutes les dispositions Jibérales de la Convention signée a Pa- ris en 1858 et élablir une sorte d’autocratie au bénéfice de l’hospo- dar, ne rappelle que trop les tendances dictatoriales que, depuis un an, nous signalons daps la conduite du prinee Couza*.282 ISTORIA ROMINILOR Jesni reformele ale caror oportunitate ar fi recu- noscuta *.°% Ziarele franceze amintesc Rominilor ca el nu sunt deplint stapini pe soarta lor. La Nation observa, ca »Romania este in anarhie; este neapdrat a se cur- ma acea stare care ameninla sa deschida o lupta singeroasa in desbaterea chestiet orientale“ ;°° iar Le Temps adaoge, ca ,daca in Romania continua anar- hia, atune! Europa, care a vrut sa apere pe Turci prin un bulevard, vazind in ea Belgia Orientulut, s’a jnsdlat, se va cauta alfa combinatie, alipind aceasta Belgie catre unul din statele vecine“.>” Ca aceasta amenintare nu era o simpla vorba, ne o arata planurile ce se croise in aceasta perioada, cu cit-va timp mal inainte, si care poate nu erat inca parasite. Anume revolutia polona, sustinuta silit de imparatul Napoleon, adusese iar pe tapet chestia re- constituirel acelei tari; ceea ce nu se putea face de cit daca si Austria ceda Galitia. In schimb, se vor- bea despre trecerea catra monarhia habsburgica a Priveipatelor-Unile.®* Un ziar francez baga de sama, ca ,nu intalege cum membril une! adunary, atunet cind ziarele europene vorbese de compensatiunt teritoriale, in care Romania ar alcatui partea de capitenie, sa se puna pe favorizat o opozitie strimta si sistema- tica, alit de pagubitoare intereselor celor maf invi- derate ale tarei“.>° 55, Le Livre Jaune de Empire francais, O depesa din 15 No- emyrie 1863, Aceleast cuvinte gi in Repose présenté an corp législatif, sesiunea dint 1863, reprodus de Rominul 25 gi 26 Noemvrie 1863. 56, LaNation din 24 Noemvrie 1863. 57. Le Temps, 28 Decemvrie 1863. 58. Le Nord,26 Martie 1863 : ,, Pour dédommagor l’Autriche deV'aban- dou de Ia Gallicie, ou lui donerait les Principantés-Unies. Pour ces causes, on ne saurait trop recommander aux Principautés la noncorde et Lunion. Agir autrement, serait manquer de patriotisine™, 59, L’International, 7 April 1863. Le Nord din 8 April 1863.SESIUNEA DIN 1862—AL 2-LE MINISTERIU COGALNICEANU 283 Costangalia. In timp ce aceste daraver turburate agitag atit Romania cit si opinia publica europea- na, se petrecuse gi alte fapte cu armart insamnate asupra mersului trebilor in Principate. Anume mi- nisteru] Cretulescu urmase fnainte cu rastringerea drepturilor calugarilor greci, incepute prin depunerea veniturilor madnastirifor in casa statulut. Asa el scoate limba greaca din bisericile inchinate (18 Mart 1863); opresle pe avocalil manastirilor a maf pleda fara a- sistenta avocatilor statului romin (17 aprilie 1863), si asa mat departe, pasind tot cu mal mare energie pe calea secularizarel, cu toata opezitia lut, mai mult de forma, la inscrierea venitulul averilor manastire- sti intre veniturile statulut.®° Daca fnsa aceste masur! mergeat catra deslega- rea chestief manastirilor inchinate intr’un sens favo- rabil statului, alta imprejurare veni se complice mer- sul treburilor. Anume, in noaptea de 30 Iunie spre 1 Tulie, o trupa de 400 de Polont desbarea la Ca- hul, de pe o corabie sub pavilion englez, si inain- teaza pe teritorul romanesc. Ea mergea in Polonia in ajutorul revolutiet. In afara de violarea teritoriulaf romin de o trupa armata, mai era si teama de a nu jigni pe Rusia, pria invoirea trecere! unul asemene corp. Colonelul Milcovicl comandantul trupei, da o proclamatiune catra locuitorif Moldovel, in care le arata ca este nevoit a trece prin tara lor; cacti ,care Lribunal va osindi pe un fit, trecind peste ogorul vecinulut, pentru a-st secapa mama din mina ucigasilor“!®! Colonelul Cali- nescu, trimis dupa trupa polona, pleaca in goana el si o ajunge linga satul Costangalia, unde dupa o in- 60. Vezi_aménuntimele mai jos, la expunerea chestiel manastirilor inchinate. Cap, VIII, 61. Proclamatiunea reprodusa de Le Voix deta Roumanie, din “ths Tulie 1863,284. ISTORIA ROMINILOR: trevedere cu colonelul Milcovici care refuza preda- rea armelov, Calinescu ordona atacul ; dar din cauza superioritatet armelor Polonilor gi a unef gregite co- mande in tr upa romina, Polonil seapa si urmeaza rumul lor mat departe. Lupla insa facuse jertte pe ambele parti; pe acea a Rominilor 18 mortt gi 35 de riniti, dintre care 3 ofiteri. Ostirea romina, luin- du-se din nou dupa Poloni, it ajunge la salul Rin- zesli, unde ef sunt silitf sa se predee. Polonit sunt apol foarte bine tratati si inapoiati peste granita in Tarcia. Purtarea urmata de domnitor in aceasta impreju- rare igi gaseste explicarea in cuvintele rostite de el insus eatra capitanul Zagrovsky care, in 1864, veni sa reinoiasca incercarea de Invoire, a trecerel unel irupe poloneze prin tara. Domnitorul spune acestuia: »Am cea mal mare simpatie pentru cauza voastra, dar nu pot sa-mt periclitez {ara pentru ea; daca v’as invoi si va inarmat! pe teritoriul mea, Rusif ar fi indreptatili a ve privi de dusmanl. Treceti daca pu- tetl, armele voastre prin mic incareari, oamenit vos- vit prin mict mauunchiurl; dar nimie mat mult, ni- mic pe fata*.® Cam tot pe atunct, un all Polon, Mie- roslavski, fugind din patria lut, se refugiase in Ro- mania, unde voise se tina niste conferentt in favoa- rea conationalilor sai. Guvernul romanesc, pentru a 62, Amanuntimele din actele oficiale. Mon. of. div 4, 5 si 6 Tulie si 19 August 1863. In acest din urma. se afld serisoarea de multamire a ur M vski, cind pardaseste tara. 3 Be soared lui Baligot de Beyne, c. E. Tissot, eousulul francez din Test 17 (29) Ianuarie 1864 (Hirtiile Rossetti). Se bamuia, e& opozitia inlesnise intrarea trupei polone pe teritoriul romin, inadins pentru a crea grentati domnitorului, Ministrul afacerilor stréine de atuncl, de- pesazit lui Negri: ,Des hommes appartenant aux partis extremes du pays ont été en relations avee ces Ctrangers*. Papadopol- Calimah, Amintiri, p. 399. Fata cu partagia Rominului (d. e. 5 Tulie 1863) pen- tra Polont sicu ura lof contra Rusie¥, binuialanu pare a fi cu totul neintemeiata.SESIUNEA Din 1862—AL 2-LE MINISTER COGALNICEANU 285: nu atinge neutralitalea, pe care era tinut sA o res- pecte, il opreste. ° Masurile luate de Alexandru Ioan I contra Polo- nilor, unile cu inlesnirea treceret armelor catre Sirbt il pusesa in prepus de plecare catre Rusia, care pre- pus dadu chiar nastere vuetului de cedare a tronu- lul catra ducele de Leuchtenberg. Din aceste impre- jurart se va trage invinuirea domuitorulul de ruso- filismu care-I va aduce chiar racirea sprijinulul Fran- tie, ceva mai tirzit. Asa ined din [unie 1863 Ga- zeta de Colonia spunea, ca ,puterile apusene nu sunt multamite de tinuta principelui Cuza fata cu Rusia ; cacl el lucreaza intocmalca si cum ar fi vasalul Ru- siet“. % La 8 Necemvrie trebuie sa se deschida noua se- siune a adunarei deputatilor. Era inviderat, ca daca domnul vroia sa cerce a merge tol cu ea, nu putea mantinea ministeru! ce dusese cu adunarea o lupta alit de crincena. A disolva aduuarea si a face un not apel la tara, stiea bine ci era de prisos, intru cit alegatorii erat’ sa trimita din pod in adunare ace- leagi persoane. Domnitorul dect sa hotaraste sa mat adaoga un minister ja lista cea lunga a schimbari- Jor indeplinite pana atune!, siin 12 Octomvrie 1863: e] cheama din nou pe Cogalniceanu sa compuna ca- 64. Opinion nationale, 14 Tunie 1863. 65. Vezi Le Constituéionnel din 6 [unie 1863 si La France din 11 Iunie 1863. Gazotele franceze alaca pe intrecutele pe domnitor, pentru oprirea Polonilor. La Patric din 10Tulie 1863, buna oara, re- cunoaste pe de 0 parte .que la situation politique des Principautés- Unies ‘leur commande la neutralité"; dar pe dealla, observa ,que Vo~ rigine du peuple moldo-valaque, ses luttes et ses espérances Jui font un devoir de s‘associer de coeur au mouvement national polonais et a la régéuération des peuples voisins*. Les Débats din 29 lulie 1863 ob- «quele prinee Couza n’a pas toujours deployé tant de vigilance ses devoirs de neutre, quand il faisait passer les armes Dupo versiune dati de ziavul Le Temps, 5 August 1863, bundele ar fi avut de gind sii rascoale Moldova contra principelut Cuza, dupa iustigatiile engleze, Tot aga si L’Esprit public din 12 August 1863.286 ISTORIA ROMINILOR -binetul care fu alcatuit din persoane ce nu erad in par- lament, afaré de primul miaistru ce era deputat, si -apume: colonelul lacovache la rasboia, Lud. Steege la finante, Papid Marian la justitie, Rossetti Bala- mescu la externe, D. Bolintineanu la culte si P. Or- -bescu la lucrari publice. °° Domuitorul, vroind ins&i sa-si intareasea pozitia in armata siin opinia publica, fata cu noua convocare a parlamentulut, intoemeste o mare ceremonie mi- Jitara, in care imparte steagur! noue ostiret si tine .o cuvinlare plina de foc si de patriotismu; intreprinde apo! o calatorie prin tara, publicind in Monitor dari .de sama amanuntite asupra_ entuziasmulul cu care fusese primit pretutindene. °’ Tot acestus sistem de .a dovedi intinsa popularitate a domniet, se datorese anultamirile cele nenumarate sosite din toate coltu- wile tare!, pentru concesia drumurilor de fier si pen- tru banca de scont. Lucru curios, toate multamirile -sunt redactate in acelas felit, de unde se vede ca -erali niste formulare, trimise de guvern spre subsem- mare prin provineil, Nu se poate tagadui apo? cite-va semue de nemul- tamire cu masurile luate de domn. Rominul, dat in _jadecata pentru apararea cauzel Polonilor, este achi- tat, iar unul Marin Draghict din Iasi, dat in judecata pentru refuz de a plati impozitul, este si el achitat -de curtea din Iasi. °° 66. Mon. of., 12 Octombrie 1863. 87. Mon. of, 23 Sentemvrie si 9 Octomveie 1863. 68, Compara buna oara multaimirea din Judetul Bacdulut, Mon. of., 8 Angust si acea din Rimnicul Sarat, 8 August gi en acea din Lato- mita, 10 Kognst 1863, 69. La France, 10 Octomvrie 1863 si Le Constitutionnel, 4 Octom- yrrie 1863.