CAP, XV STAREA ECONOMICA. De si desvoltarea unul popor sat acea a omeni- rel nu alirna excluziv de acea a substratulut eco- nomic, cum o sustine teoria socialista a istoriei, to- tusi nu se poate pune in indoiala, ca desfasurarea -vietel materiale va avea o inriurire din cele mat rostite asupra prefacerilor ideilor, si de aceea ex- punerea une? perioade istorice nu ar fi deplina, daca nu star intinde cercetarile el si asupra factorulul economic. Dupa ce am schital desvoltarea societatel roma- neslt pe timpul lu Cuza-Voda, pe tarimul social, politic si cultural, ne trage rindul a cobori privirile noastre catra partea mai inferioara dar mai puter- nica a vietel, conditiile materiale ale traiulul oame- nilor. Vom indruma aceasta cercetare pe calea trecerel -de la elementele morale catre cele materiale, de oare ce in istorie, ca si In natura, totul se leaga in 0 inchegare nedespartita, si puma! mintea pnoastra, in nedestoinicia ef de a cuprinde absoluiul din o sin- gura aruncatura, e nevoita sa desparta ceea ce este unit, spre a-sI putea da sama de rostul lucrurilor.STAREA ECONOMICA 157° Moravuri adiuinistrative. MagistratiY erat o- bicinuilf a lua mita sat, sub forma mat dulee, da-- rurt de la impricinatt, si acest obiceiit se fnradaci- nase atit de adinc, incit se parea a fi o datorie de indeplinit fata cu impartitorit dreptatet. Domnitorul si cu ministril sat luptase chiar de la fnceput con- tra aeestel fara-de-legi; dar se lovira tol deauna de cuvintul micimet Jefilor. Prin budgetul din 1860, spo- rindu-se in chip insamnator lefile magistratilor pre cit si in deobste ale tuturor dregatorilor,’ ministrul de justitie Damaschin Bojinca, prin o circulara din 7 Iulie 1860 catra magistratl, le spune ca ,de a- cum inainte nie? un pretext ridicat sub cuvint de neajunsul onorarului nu va fi primit niet de eum, si cea mal mica aluziune la fagaduiala de la impri- cinatl, sub nume de prezenturi, va atrage punerea sub judecala“:? Domnitorul adaoge catra aceasta masura, dispozitia cuprinsé in mesajul saa din 6 Decemyrie 1859, ca ,,ministerul justitiel sa constale averea magistratilor cind vor iutra in functiune, precum si cresterea sat’ micsurarea ce s’ar intimpla acester stari“.? Privigherea care trebuia sa se puna in lucrare asupra magistratilor era de lipsa la tott funetionaril; si eY sunt desteptatt in mat multe rin- duri a inceta cu primirea de pocloane.* Cogalniceanu, in cireulara lut din 20 TIunie 1860, spune ea va intrebuinta toala activitatea, toata energia, toate pu- terile sale, spre a privighia moralizarea si inalta- rea administratiel, si vat de acela care-si va mir- savi functiile. Cuvintul ca leafa nu ajunge trebuia sa dispara de acum din tara romaneasea si darul este o mita cind vine de la impricinat catra funetionar*.® « Mon. of. al Moldovet, 17 Martie 1860. . Ibidem, 9 Tuli 1860. . Ibidem, 7 Decemvrie 1859. . Mon. of., al Taret rom, 7 Marlie 1860, » Mon of. al Mold., 30 Iunie 1860, 2 69 Bo et158 ISTORIA ROMINILOR Nu se poate tagadui ci in ceea ce priveste ma- ogistratil, de atunci a inceput seria suiloare a mora- lizarel lor, care a tot sporit pana in zilele noastre, cind a devenit aproape obsteasca. Cu toate ca Ju- -erul nici pe departe nu se poate sustinea despre ‘tot! ceilalt! functionar!, totust nu poate raminea nici -o indoiala, ca moralitatea lor a crescut si ci acea- sta ureare ist trage fnceputul din primil ant al dom- niet lu! Alexandru foan I. In privirea raportulu! administratiel cu poporul, -predomina pana la aceste timpurl fata cu clasa de sus, hatirul si pdsuiala, fata cu cea de jos violenta si fara-de-legea, si om de jos era tot omul mat mic in vaza si rang decit un altul cn care avea afa- cer!. Obrazul era totul. Cu introducerea principiilor -de viata civilizata, organele superioare ale ocirmui- rilor moldovene si muntene is! dat toate silintele spre a face sa ineeteze aceasta stare de lucrurt, si cu toate ca si aict, ca si in incercarile de mora- lizare, rezultatul nu se putea astepta de iudata, to- lusi nu ramine fndoiala c4 repetatele masuri si a- menintari facute dregatorilor administrativl, vor mat fi stimparat raul, si ca de atuncl a inceput misca- rea suitoare in masura fn care legea se aplicd pen- tru tott. Am vazut cum se seutiai si se reduceai contri- butiile celor cu stare.? Se videm cum se incasai ele de la cei de jos? Un om din Hirlaa e batut de jan- -darmi, pentru ca nu putea plati contributia si e silit a se preumbla prin orag cu o traista de bolovani a- tirnata de git. Deosebirea fntre timpul de acuma si cel de mat inainte se vede din aceea, ca politaiul este dat judecatel pentru aceasta fara-de-lege. Un sub- 6. Vert .vol. I, p. 172. Comp. Steaua Dun, 18 Tunie si {4 Tue lie 1859,STAREA ECONOMICA 159 prefect din plasa Siretiul de jos bate niste oameni ce vroiad sa se tinguiasca prefectuluy contra lul, fi- ind ca-¥ obligasé a alege neghina din griul unut proprietar. Nu stim daci subprefectul a fost pedep- sit; in orl ce caz fapta lut a fost data la lumina de ziarul Tribuna, ceea ce era tot mal bine de eit a raminea infundala sia chema si altele dupa ea.* Samesul de Ja Neamt, I. Grigoriu, este inchis si ba- tut de ministrul Gr. Bals, sub pretext de lipsa de bani, in ziua in care se facea alegerea ministruluf, pentru c& acel sames combatea alegerea. Aceasta fapid, data in public in adunare impreuna cu altele, aduce retragerea ministrulut, etc., etc. § De asemene cauia si se infrine hatirurile si pasuielele. Cogalni- ceanu, in o cireulara a lu, din Octomyrie {860, spune ca ,dorind a face sa inceteze odata pasuielele in in- easarea banilor, fie din contributil, fie din implinirt, va fae cunoscut, domnule prefect, ca in viitor dupa doua desteplarl ramase fara rezultat, o a treia des- teptare se va face prin Monitor ; raminind si aceasta fava urmare, nu-m! va raminea decit a incredinta ad- ministratia districtulut unet altel inini*.® Bataia incepe a fi oprita prin masuri administra- tive; apotin Muntenia, pe timpul ministeriulut ultra- liberal, ea este desfiintata dintre pedepsele codulul pe- nal. In Moldova Cogalniceanu mal ales ist da toate silintele, pentru a stirpi acest abuz din moravurile ocirmuitoare. In o eirculara din 18 Noemvrie 1860, el spune, cd ,at ajuns vremea ca si laranil sa fie priviti ca celateni, ca ef sa fie aparali in persoana, cinstea si averea lor“.!° Si asta-zi se petrec nelegiuir! mat ales fata cu po- 7, Lribuna romina, 21 si 23 Iulie 1859. 8. Ibid., 16 Iulie 1859. Comp. Vol. I, p. 146. 9. Mon. of. al Mold., 10 Januarie 1861. 0. Mon. of. al Mold., 22 Noemvre 1860.160 ISTORIA ROMINILOR porul de jos; si asla-zi se vad pasuelt fala cu oa- meni) influenti. Asta-zi insa, cind aceste fapte sunt descoperite, ele trezesc indignarea publica si faptasit sunt mai totdeauna dati judecatet. Inainte de dom- nia lut Alexandru loan I si de introducerea princi- piilor de viata europeana in sinul societatel noastre, asemene acte se putead indeplini la lumina zilet, fara a atrage macaro dojana din partea ocirmuirel, fara chiar a chema razbunarea publica. Pe timpul dom- nie! primulul domn al Romaniel, se face inceputul se- riet suiloare care lrebuia sa duca din starea cea ve- che in acea de aslazt. Ast-felitt decl se desfac cu incetul, incepind din domnia lui Cuza-Voda, morava- rile administrative de elementele economice, incapind din ce in ce mat mult sub slapiuirea celor morale— o serie din cele mai interesante de urmarit in des- voltarea poporulul romin. Functionarismul. 0 alta serie de fapte care pune in legatura elementele morale si intelectuale ale so- cietatet romanest! cu acele materiale, este acea pri- vitoare Ia desvoltarea si intarirea din ce in ce mat mult a curentuluf catra dregatoriile statulut, ca mij- loc de existenta individuala si parasirea paralela a indeletnicirilor in adevar producatoare de avutii ale industriel, comertulul si agriculturet. Daca in privirea moralizaret functionarilor am pu- tut constata o serie suitoare spre progres si civi- lizatie, aceasta lalta a sporiref curentulul catra dre- gatoril va reprezenta, in mersul ef suitor, o deca- dere neconlenita a puterilor de viata ale poporatiet romanest!, 0 paralizare din ce in ce mat rostita a destoiniciel ef de a-st agonisi cele de trebuinta prin mubea libera si vrednicA de om. Tendinta aceasta insa nu-st are tnceputul, ca acea catre moralizarea functionarilor in timpul domniet Lut____STAREA_ECONOMICA 16t Alexandru foan I. Pornita din vremuri mult mai vecht, ea se intareste si prinde putert noue pe timpul dom- niei lui. Pentru a-Y intelege mersul, trebue sd expuuem in cite-va cuvinte desfagurarea ei inainte de timpul des- pre care ne ocupam. In vremurile de mal inainte dregatoril se recrutad Hnumai din clasa boierease’ si, prin darca une dre- gatorif upul om de rind, el era inaltai in clasa bo« ierilor. Fiind deci onoare gi vaza mare a fi boier, fie- care om trebuia sa linda a ajunge in aceasta stare. Cum spune prea bine Const. Cretulescu, in o brogura a lui tiparita in 1860: Cea d@intat instilutiune funesl& fu acea a nenumaratelor foloase cu care s’at crezut neyoiti strabunil nostri a incuraja serviciul statulul. Deosebit de remunerarea recunoscula ea de ajuns in toata lumea—de un salar pe limpul serviciulut si de o pensie pe viati (scutelnieit)—la noY ca nicairt se acordati excluziv servitorilor statului si copiilor lor, drepturile politice, nobilitatea si un numar mare de sculirl. O asemene institutiune avu de consecventa primara neaparata, de a inabusi la noi desvoltarea de ort-ce alte forme de eultura. Profesinnea serviciu- lut public fu inzestrata cu alitea foloase, de care toate celelalle profesiunt erati desmostenite, ineit putem zice ca acele erat lovite de proscriptiune. De aici, stiin- tele, literatura, artele, industria, comerciul,— atilea diferite cariere care inalte societati fae carierel po- litice o concurenla din cele mai fericile, ca mijloc dea procnra avere, consideratiune, chiar celebritate, la noi fura cu totul condemnate, Tot Rominul cu oare-care cultura intelectuala, cu oare-care ambiliune, nu se mar putea deda decit la cariera serviciulut statulul, si Ro- minil ramasera in cea mati absoluta ignorauta si bar- barie! O lupta de viata si de moarte intre numero- sit aspirant! fu sorgintea primara a coruptiel mora- I it162 ISTORIA ROMINILGR vurilor poastre“.!1 S’intelege ca faptele aratate de ‘Cretulescu se accentuara inca atuncea, cid se orga- nizara scoalele intr’un chip intru cit-va mal sistematic, pe timpul Fanariotilor. Se luara de la o vreme ma- suri, ca ,nimene dintre ucenicl sa nu iasa la nict o cinste, de nu vor poseda alestatul de savirsirea cursu- lui, iar acet diutre el ce vor dobindi un asemene tes- timonit, vor fi considerati de domn in cinstea lor in- data dupa boiert (in cazul cind nuar fi din cceasta clasa), si lise fagaduia a-I boieri dupa averea pro- copsele! lor“.!? Invatatura devenia deci un mijloc de a se inalta in rindul boierilor, intrind tot odata in- tr’o slujba datatoare de pine. Onoare, vaza si asigu- rarea traiulul, iata ce aduceati cunostintile dobindite in scoala. Copii plugarilor tarant, , carora le este data agricultura sipasloria ca indeletnicire indatorita“, e- ratt opriti a umbla in seoalele maf inalte care des- chideat drumul catra functiunile publice; puteati insa intra in aeele de preoti de pe la sate. In academil insa se primiad, pe linga odraslele boieresti si de a- cele ale negutitorilor, mazililor si preotilor, incit ast- felit si taranil, in a doua generatie, puteat sa-st des- chid& calea catra dregitoril, adeca spre boieril. '? Pria aceasta poarta deschisa claselor de jos, se furisara inulte elemente in rindurile dregatorilor, ceea ce a- duse sporirea numarulul lor intr’un chip insamnator, mai ales priv navalirea Grecilor in posturile tarilor romine. Nestatornicia acestor posturl adaoga fnea nu- marul nazuitorilor, fie-care crezind ea eu sprijin le 11. Const, Cretulescu, Trecutu gi Era noud, Bucuresti 1860, p. 13. 12. Hrisov pentru seoale al lui Grigore Al. Ghica Voevod t Moldovei din 15 Noemvrie 1775 in Uricaral lut Th. Codreseu I, pag. 71—76. Comp. A.D. Xenopol, Istoria Romtwilor din Dacia traiana, V. p- 3. Hrisovul grecese al lui Alexandra Ipsilante, 1776, iu Coust. Er- biceanu, Cronicarit grect, p. XVIIL Comp. Istoria Rominilor eitata, V p. 625 si VI, p.275.STAREA ECONOMICA 163 poate dobindi. Ajungind ele a fi date pe bani, schim- barile se faceati ca si acele ale domnilor, cu o mare repejune. Constantin Radovic din Golestr ne spune, despre ultimele timpurt ale epocei fanariote, ca ,,tott capil deosebitelor ramurt vind dregatoriile mai mic; spatarul polcovniciile, capitaniile si alte asemene ira- turi (venituri din slujbe); vistiernicul samesiile, is- pravniciile, pana si zapcilicurile. Acestia toti cauta sa stoarca, prin despoiert de la popor, suma cu care ist ecumpara posturile. Apot toate aceste dregatoril, de la cea mal mare pana la cea mal mica, se schimbati pe tot anul, aducind tot sugatori not si flaminz! in locul acelora ce nici nu apucase bine a se satura®.'* Dupa primele incercart de infiintare a seoalelor nationale, facute de L. Sandu Sturza gi Grigore Ghica, scoale destiinfate in curind prin razboiul din 1828, ele se reintemeiaza mai trainice, sub ocirmuirea pro- vizorie a comitelut de Kisseleff, si in Regulamentul organic gasim ca tinta urmarita de aceste scoale ro- manesli, este tol una cu acea a foastelor academif grecestt din epoca Fanariotilor. Limba romina se in- troduce anume in scoale, ,pentru ca toate trebile pu- blice erau sa fie tratate in aceasta limba‘ ; dee? scoa- lele erat’ menite a da oament destoinici pentru ca- utarea trebilor publice—adeca functionari. Tot Re- gulamentul organic infiintaza un colegiti menit pen- tru invatatura a 100 de elevi, copit de functionari, intretinut! pe socoteala statulul—mat folosind pe func- tionarl si fo acest chip. ** Alexandru Ghica in Muntenia si Mihait Sturza in Moldova, in anit 1835 si 1842, ieati dispozitia ca ni- 14, Insemnare a ediliteriet mele, de Couslantin Radoviel din Go- lesti, facula in anil 1824, 1825, 1826, Buda 1829, p. 65. 18, Art. 421, Regul. org. Mold. Pentru Muntenia vezi Analele parlamentare ale Romaniet I, 1890, Bucuresti, p. 355. Comp. Istorta Rominilor citati, VI, p. 230,164 ISTORIA ROMINILOR mene sd nu mat poata intra in functiile statalut fara, atestate de urmare a cursurilor invataturilor, si a-. nume: pentru postul de scriitor, atestatul savirsirer, eursulu! primar; pentru cap de biuroi, acel de gra-. dul al tle; iar pentru cap de sectie, acel de gradul al [ff-le.'® Acel ce savirsiat aceste cursurt erat pri- mitt in functil, sa fi fost e¥ si din clasele mai de jos. ale societatel; dar pentru a se pastra principiul, ca numal boierit pot oeupa dregatoriile, li se dadea, o-. data cu a lor numire, cite un mic rang de boierie. De aici se explica cum se face ca la sfirsitul domniet, lut Mibait Sturza, gasim in Moldova 3750 de boiert, cind la inceputul ef erati numat 858. Mai tot sporul, era reprezentat prin oament din straturile de joc tre- cull prin scoale si inaltatt prin functiile lor, la boierit, Parerea ca scoalele erat menite a crea functionart prinde tot mai adinci radacini cu cit se desvolia min- tea romaneasca. Agazdmintul scolar al lal Grigore. Ghica din Moldova, diu anual 1851, prevede la § 9, ea ,invatatura publica, fe ea orl cit de pretuita de persoanele singuratice, aiba ea ort cita atragere in. sine insasi, trebue sa ramina pe o treapta inapoiata, daca ocirmuirea nu o va privi ca o conditie neapas. rata a ocuparer functiunilor. ' Cind vine Alexandru foan I Ia domnie, el gaseste. acest curent catra functiunt care exista de mult, spo- rit si intarit inca prin infiintarea scoalelor nationale. Principiul egalitatel care invoia acuma fie-caruia in- trarea in scoale si deci in fuactiunl, fara a mat avea nevoia intovarasirel unul tillu de boierie, pe de alta trebuinta de a avea functionart destoinici, intareste tn-. ca pulerea curentuluy. Este insa de observal, ca daca 16. Buletinul oficial al Tare? Rom, 18385. Manualul adininistra- Hv al Moldovet T, p. 67, Comp. Ist. Rominilor, VI, p. 280. 17, Ist. Romtnilor, VI, p. 2 18. Manualul adm, Ul, p.STAREA ECONOMICA 165 papa acuma erat de lipsa functionarl spre a ocupa ‘posturile, de acuma inainte posturile vor sluji spre ‘a _asiza functionarii care rojiati tot wnat numerost din scoalele statulul. Apot, cum spune Bolintinea- uu, ,cu introducerea sistemuluf constitutional, functi- ile nu vor fi date pentru interesul serviciulul public, ei oamenilor de partida, de zestre favoritilor si ceea ce este mai trist, ele vor servi a regula alegerile, a pastra simpatiile corpurilor pentru guyern si a re- naste, ca o fatalitate, regimul coruptier“.!* Intarirea curentului catra functiun! provenia pe de ‘o parte de la organele statului, de alta insa si de la parerea obsteasca, cu totit vazind de o cam dala nu- ‘mal nevoia nemijlocita, uu si primejdia mat indepar- ‘tata. Ziarele progresiste ale timpului impartasesc teo- ria asazamintulut scolar al lut Grigore Ghica. Asa Nafionalul, cu prilejul primiret unor tiner! netitratr la concurs pentru niste posturi, alaturea cu altil ce caveat titluri, exclama: ,fata cum se incurajaza in- ‘structia publica; iata cum se recompensaza acei ‘ce si-ati petrecut o parte din viata spre a studia“ !°° ‘Steaua Dundret pe de alla parte sustine, ca ,gu- veroul nostru trebue sa inteleaga, ca nici odata nu vom putea avea amploaiati bunt si apti spre a in- “leplini cu demnitate funetiunile ce li s’at incredin- fat, cil timp nu se va da cea mal mare fotindere in- vataturel publice*. Tot asa si barbatil de sama. Ministrul primar, M. ‘Costache Epureanu, in o cuvintare la impartirea pre- miilor, facind aluzie la vremile vecht, spune copii- lor: ,Decretul vostru de boierie pe temeiul caruia vet! fi chematt la functiile statulut, fie la cele mai ‘inalte, trebuie sa va fie invatatura*. Steaua Dund- 19. Viata lui Cuza vodii, p. 20. Nationalul, 9 “ausuet 1856, 21, 8t. Dunarei, 9 ‘August 1859.166 ISTORIA ROMINILOR : rei, reproducind aceste cuvinte le da deplina el apro- bare. 2 Mai mult inca, insus Cogalniceanu este cu= prins de ideile timpulul saa. La impartirea premii- lor din 4860, fiind el mivistru ad-interim la instruc+ tiunea publica, introduce o noire caracteristica pen- tru menirea ce se credea ca ait scoalele atunci. In cuvintarea rostita de el spune, cai: ,chiar astiazl, e+ levil ce si-ati sivirsit cursurile de invatalura in scoa- lele noastre, at’ si treaca de pe bancile lor in rin- dul functionarilor statului si in niste posturi de na- tura a satisface ambitia a multor mai inaintati in vris- ta*.?5 Ministrul impartasind domnitorului, in Bueu- resti, masura luata de dinsul, primeste chiar in ziua impartirel premiilor deplina sa aprobare care si este celita in public. Astfelia se punea, intr’un chip vazul in lumina, legatura intre scoala si functiunt, legatura care, fn mintea oamenilor de atunci, parea a fi ne- aparata. Fiind ca functionarif trebuiat sa iasa din scoale, se convertia judecata aceasta in cealalta, ca scoalele sunt menite a da functionar!, de si se comitea 0 gre- sala elementara de logica, in conversiunea acestei jndecatt. Scoalele fiind menite a da functionart, pregatirea din ele trebuia sa fie corespunzatoare scopulul pen- tru care erait menile. Programul tuturor acestor scoa- le este acel clasic, cu greceasca si latina, istoria, geo- grafia, arilmetica, algebra, geometria gi stiintele na- turale. Pe cind insa& se sporiad cu trel numérul scoale- lor menite a da functionari, gimnaziul Mateiti Basa- rab din Bucuresti, acel din Buzet si acel din Ploiestt, si lasa tot un singur institut de agricultura, la Pane 22, Patria, 13 Inlie 1859. St. Dunareit, 8 Tulie 1859. 23, Mon. of. al Mold., i4 gi 29 Tulie 1860,STAREA ECONOMICA 167 lelimon, pentru intreaga Tara Romaneasea, o singura scoala de arte si meserif la Mavrogheni, doua scoale comerciale Ja Bucurestt si la Braila si o scoala tech- nica la Bucurest!. Programul acestor seoale, in apa- renlta menite a da o instructie practica, era alcatuit tot mat mult din invatatur? teoretice. Asa buna oara in scoala de agricultura dela Pantelimon, se invata sub profesori speciali: {) fizica, chimia si agronomia, 2) botanica si horticullura teoretica, 3) zoologia si arta velerinara, 4) cultura duzilor, tot teoretica, 5) con: tabilitatea, 6) geometria si agrimensura, 7} 0 limba straina—ca malerif principale; iar agricultura prac- tic era lasata directorulu—ca ocupatie secundara, pe linga atributiile sale. S'intelege ca elevit esili din o asemene scoala, cu invatitlurl aproape excluziv teo- retice, nu erat sa se apuce de agricultura, cind pa- rasiat bancile ei, ci-st cautat cariera in vre o func- tiune. Apo! chiar cind scoala era organizata mat mult spre practici, precumera buna oara scoala de arte si meserii din Bucuresti, cu ateliere de feravie, Lim- plarie, lemnarie, pietrarie si turnatorie, dar si eu un program deslul de bogat de cunostintt teoretice, spi- ritul timpulut impingea pe ucenicil adapostill in ea a se folosi mat curind de cunostintele lor teoretice spre a intra in functiunt, decit de acele practice care le putea’ da o carier& neatirnata. ** Aceste idei se mantin in tot decursul domniet lui Cuza-Voda. Asa in 1864 Reforma spune ca ,,guver- nul s’a aratat curtenitor eatra junimea studioasa, prin numirea citor-va studentt in posturt, si iata ca o mul- time de junt napadesce la scoli. Conjuram guvernul 24. Toate aceste stiinl! asupra seoalelor din Tara Romaneasca din auul 1860 sont luate din budgetul instructiunel publice din acel an. Credem de prisos a cerceta lucrurile mai cu deamanuntul gi in Mol- dova, ne avind seopul de a serie o istorie ascoalelor, ci numa dea caracteriza o directiune ce era comuna ambelor tari.168 ISTORIA ROMINILOR pentrn legea adiministratiel in favoarea a mit de su- flete candide care in cursul celor mal frumos! ani ai vietel asuda ziua si noaptea®.?® Raportul comisiunet mixte a camerei si senatulut, prevazuta de constitu- tia loviturei de stat, adaoga la aceste consideratit, al- tele de aceeasi natura, anume, ca ,observind desele schimbart ale fanclionarilor, comisia iea indrazneala a exprima dorinta de obstie simtita ca acest mare principit( sa nu fie sacrificat niet chiar in ramure ad- ministrativa, pentru cd numai ast-felia se va asigura viilorul functionarilor celor bunt*.2° Sa se observe spiritul in care este rostita dorinta stabilitater fune- tionarilor, anume in interesu) lor, pentru a le asi- gura viiloral sinu pentru a impiedeca, prin aceasta stabilitate, prea marea imbulzala Ja functif. Pe par. tea opozitiel ziarul Romine da aceeast nota, dovada ca loata lumea impartasia acelas felit de a gindi. »Scoalele sunt goale, zice el, pentru ca usile cance- lariilor guvernulut sunt deschise nestiintel.?* Falta cu asemenea pareri obstese ftmpartasite, in zadav rasunatt cite-va glasuri intelepte care cautaa se destepte lumea asupra primejdioaset indreptaria spiritulul public. Stefan Falcoianu, vice ptegedintele consiliulul general de instructie, spune in sedinta din 10 Seplemvric 1865: ,.Trebue, daca obligam pe fiul sateanulul a veni la seoala, sa stim sa-] invatam spre a nu maiface din acet ce vin la ea, oamen! pierdult pentru agricaltura, comert si industrie; spre a pu mal face pana si din scoalele primare, atita prasitori de eandidali la paragraful budgetului“.? De asemene Trompeta Carpatiloy arata ca ,organizarea, econo- 25. Reforma, 1 Tulie 1864. 26. Mon. of., 18 Octomvri 5. Este inspiimintatorde vonstatat numirul magistratiler destitu: ‘at motive vazule, in decursul anu- Jur 1864 dupa lovitara de stat. Monitorul din acel an pasiun. 27. Rominul, 3 Noemvrie 1863. 28. Mon. of, 21 Septemvre 1865,STAREA ECONOMICA 169 mia sunt straine vietel noastre. Not am fost si sun- tem pentru ideile abstracte si nief de cum pentru sliintele pozitive: poet, filosofi, advocati in toate par- tile; matematicl, economist, fiuanciarl, nicderi. Not n’avem nicl inginert, nicl arhitectt, numa legist!; nos suntem numai legiuitor’. Aceia care invata cum sa se indoiasca averea statulut sia particularilor, cum sa se organizezee comunicatiile, comerciul, aceia vor face bine statulut; dar aceia care nu ad invatat decit eum sa iee averea unuia, spre a o da celuilalt, a- ceia nu ati invatat nimic folositor“.*° Constantin Cre- tulescu spune de asemene, ca ,ceea ce este mal des- curajator este, ca videm oamenil de stat din ce in ce ademeniti a se felicita de inmultirea posturilor lor publice, ca de un semn imbucurator; ca ese a arata tinerimet un scop mal nobil pen- tru freeventarea scoalelor, decit pentru capatuirea posturilor*.°° Martian deplinge plecarea Rominilor numat catre carierile statului; critic’ administratianea instruc- tiunef publice care ,a cautat tot deauna mal mull de binele profesorilor decit de acel al invataceilor, din care preocupare el explicé sporirea asa de re- pede a facultatilor, cu toate ca in unele nu se afla decit 10 tinerl, si aceia insa bursiert cile 50 de gal- bent pe an“. Cu prilejul unet masint agricole stri- cata si ne mat intrebninlata, neavind cine sio drea- ga, Martian observa ca _,pentru junit nostri ce in- vata ceva carte, singura cariera ce rivnese este a- vocatura si functiunile publice; iar ocupatiunile pro- ductive, precum mecanica Ie lasd pe minile strai- 29. Trompeta Carpatilor, 16 Mat 1865, Rominit se tinenti tot inde- pirtatl de comert, Comerciantii cet mart din consiliul comunal din Bucuresti din anal 1865 erat: Vlasto, Gudgiu, Atanus, Zerlendi, Ca- lenderal, Georgief, Parfeni, Avram Manoah (nicl unul Romin de bas- tind). Mon. of, 12 Noemvre 1865, 30. Trecutul g era noud de C. Cretulesen Bucurest{ 1860, p. 24.170 ISTORIA ROMINILOR nilor. Martian era apo un sprijinitor al luminilor si mai ales le reclama pentru massa poporului. ,Se instruim massele, zice el; sa’ primenim decadenta morala a clasel uoastre de sus, cu voul si nealte- ratul element al poporulul, ca sa prevenim totala et putrezire® {31 De o cam data functiile nu cereatt decit cunos- tint! maf usoare. Carierile lehnice nu erad intrebu- intate decit putin in viata statulut si unde eraa de trebuinta asemene elemente, se aduceaii straint. Se observa de aceea o lipsa simtita de inginerT rominy, si iministrul luertrilor publice din 1862 spune, in un raport al sit, c& ,pe cind la studiul dreptulut se dedati o multime de tinerl, la acel al stiintelor po- zitive, numatl din intimplare s’a aplicat cite unul, si aceasta e privila ca o hazardare dea se angaja pe o cale care nu avea nimica in perspectiva*.®? In cu- rind insé si profesiunea inginerulul incepe a deveni atragatoare; se organizaza ierarhia inginerilor cu le- file respective; cariera inginereasca devine si ea ba- noasa si introducerea culturei stiintifice urmeaza fo curind imboldirea obsteasea catra functionarism, sub forma de specialitale. Se constata, conform cu aceste imprejurari, ca numarul scolarilor sporia mat ales in invatamintul secundar care deschidea el singur cariera functiu- nilor, fara a mal fi neaparata nevoie de cursuri su- perioare, afara decit pentru putine posturl. Asa pe cind in scoalele rurale scade numarul baetilor de la 58,060 in 1862 la 49,328 in 1863; si in cele ur- bane de Ia 11,391 in 1862 ia 10,379 in 1863; pe eind in fnvatamintul superior numarul studentilor da iarasi inapor de la 320 in 1862 la 212 in 1863; 31. Mon. of. 1 $i 3 Oct. 1865. 32. Mou. of. 4 August 1862,STAREA ECONOMICA 171 numarul elevilor din scoalele secundare creste de la 2059 in 1862 la 2778 in 1863.%* Si cu toate aceste, nu se inmultise intr’un chip anormal scoalele secun-: dare. In 18638, gimnaziul Mateiii Basarab este pre- facut in liceti cu 7 clase; Sf. Sava se reduce din 8 tot la 7 clase, intru cit in anul urmator urma sa se infiinteze universitatea si in Bucuresti. Seminarul din Buzeti se intocmeste cu 7 clase ca si acel din Moldova de la Socola. In Craiova se preface gim- naziul in licett cu 7 clase si se mai creazai un gim- naziu in Galati. Se creaza burse la internatele de fete, ete.** De si se fac aceste adaose, insusi ministrul ce se falea cu aceste creatiunt, Bolintineanu, constata mat lirviu, in amintirile sale, ca ,nicl o organizare nu se intilneste in institutiile noastre menita a garanta viitorul. Toti nasteau si crestiati pe budgetul statu- lui. Comerciul, agricultura, industria, ort ce alle mij- loace afara de functif erat lasate strainilor. Aveasta adaoge si numarul si patima nemultamitilor care for- meaza namolul partizilor de opozitie. De aicl nascu spiritul de adaos Ja cheltuelele statulut in personal si material, tnmultirea functiilor si marirea salarii- lor, inaugurala de Ioan Ghica, apot de Epureanu si complectata de Cogilniceanu dupa 2 Mat‘.®° Este curios de constatat ca chiar oamenit ce in launtrul lor erat’ convinst de contraral, erat nevoiti sa se supuna puterel imprejucarilor. Straiinii. Evreif. Navalirea clasel culte a Romi- nilor catra fanctiuni, lasase din vremuri mat vecht, o multime de locurf libere, pentru a fi ocupate de straint. Observase inea de mult calatoriY si seriito- » Vezi Tabloul din Analele economice 13—16, 1863, p. 21, 34. Discursui lof Bolintinean ministrul cultelor in Dimbovita, 6. Tulie_ 1864. 35. Viata lut Cuza Vodd, p. 50.“472 ISTORIA ROMINILOR -rii ce ati scris despre Romint, c& aceslia considera numa! plugaria ca ocupatie vrednica de ef si ca lasa negotul si meseriile pe minile strainilor. De aceea cind vine Alexandru Joan I la domnie, el gaseste in tarile romine o mulfime de straint cc ingrijiat -de daraverile economice ale acestel regiunt, tragind din ele foloascle cele mat mart. In Muntenia, Greci, Bulgart, Sirbi, Nemti si Ungurt; in Moldova mat a- tes Evrei. Din aceste eletnente neromanesti, Evreil slaruiat’ in insusgirea lor de straini, pe cind acele de religie crestinad dispareaii cu timpul in sinul po- porulut romin. Se intelege insa ca, alunci cind ef *se asimilat cu Rominit, le luat: obiceiurile, si copiit negutitorilor bulgari, greci, sirbi sati chiar ungurl si nemti, deveniti Romint, nazuiati si ef? dupa func. fiuni, si Lrebuia ea alll straint proaspeti sa-i inlo- cuiasea in ocupatiile productive ale parintilor lor. Evreil insi neasimilindu-se, ramineati tot deauna pe linga indeletnicirea lor aducatoare de bogatit si spo- riati comindul Jor din tata in fit, din generatie in ‘generatie. Din aceasta imprejurare, prin staruinta elementu- lui evreesc ca clement strain in sinul corpulut na- tiunef romine, el devine cu deosebire interesant de studiat si de aeeea trebuie sa-1 consacram cite-va pagini, Pe Ja inceputul Domniet lui Alexandru Joan J, numarul Evreilor era inca mice in Muntenia; dar in- cepuse a se inmulti prin emigrare din Moldova.?® 36, Nationalul 96, Noemvrie 1860 spune ca_ceva neobicinuit: ,a- flim ci multi Evrei din Moldova tree ta noi* Dupa Anailele statistice ale lui B. T. Martian I, 1860, p. 49—53 eraii in Iifoy 8589 de Evrei, in Braila 593, Prahova 324, Dolj 277 si Rimnicul-Sarat 200; in cele- Jalte judete ma¥ putini. Astazi sunt cel putin de 10 ori pe atita, daca nu de 15. Asupra introducerel si a sporului elementulut evreese in Moldova, vezi Istoria Romiwilor din Dacia traiandé U. p. 390 si VI. p. 47, 201 si 430.STAREA ECONOMICA 178 Din protiva erati foarte numeros! in aceasta de pe urma tara, unde se inmultise sub domniile anteri- oare si inca de pe timpul Fanartlotilor. Asupra a- - cestul fapt, aducem urmatoarele date: ,La Falti- cent in 1859, pe Ulita-Mare la deal nu mat ra- miasese Romini decit economul Eftimie, starostele -- Trasnea si altil citl-va; in colo tot Jidani si iar Ji- dani*.?* In Dorohoiti ,Jidovil, nabuga eu totul popo- ratia romaneasea“.*8 Tot asa si in Galati, eu tot nu- marul cel mare de Greet, nict Evreil nu erat putin! Bolintineanu care intovarasi pe domnitor in 1860, in calatoria luf spre Constantinopole, cind trecu prin Galati si vazu marele numar al Jidovilor, rosti cu- vintele profetice: ,Jidanii ce vin la not sunt mullt si toti strain’: in curind vom fi innecati“.2° Despre numarul covirsiior al Evreilor din Tas! re poate da o idee tabloul tinerilor fnscrist la recrutare pe anul 1860 care tablot constata 1488 de crestint si 1375 de Evrel. Tinind sama de tmprejurarea,ca mull! Evrei se vor fi dosit de la inscriere, capatam rezul- tatul ca, inca din 1860, aproape cu jumatate de de veae in urma, numarul Evreilor din Iasi era e- gal cu acel al crestinilor.*° 37. Steaua Dundrei, 31 Inlie 1859. 38. Steaua Dundret, 25 Martie 1859. 39. Cildtoria domnulut Principatelor-Unite. la Constantinopole, Bucuresti 1860, p. 25. 40, Mow. of. al Moldovet, 18 Noemvrie 1860 da urmitoarele ci- fre dentru recrutare, pe despartiri: crestint, 8£ Evrei; I, IIT, 363 er,, 198 Ev.: IV, 860 Ev.; V,.260 er, 310 210 Ev. Total 1488 er., 1375 Ev.—Iata. dupa brosura Din lucrérile statistice ale Moldovet, Cap. V, Populatiunca pe 1859 gi 1860, Jast, p. 109 si urm., uumarul ‘poporatiet . deosebitelor orage ale - Moldovei, dupa religiunt: Crestini si Evret: Crestini _ Eyrei Grestint —_ Evrer Dorohoit 7,200 8,700 Foesani (15,500 2,500 Botosanl 19.200 19,400 Tecueiii 8,500 300 Falticent £300 6,800 Galati. 22,800 2,600 Piatra 13,600 7,500 Birlad’ 12.900 2,500 Roman 8400 4.200 Vaslui 4,900 2,800 Bacat 15,600 5,400 Hugi 12,300 3,100; Tagi £0,200 crestinY, 34,300 Evret.174 ISTORIA ROMINILOR Potrivit cu acest numar insamnat al Evreilor si e¥ avind dreptul a cumpara case in orase, multe proprietatt urbane treecura in minile lor. In Iasi din 1520 de proprietatt mal mari, 515 erat ale Evre- ilor; in Botosani din 992 erat vr’o 52 manasti- resti, iar 460 evreesti.“ Evreif se indeletniciati mal cu deosebire, cu ne- gotul de banyY si cu acel al bauturilor spirtuoase, cele doua cal principale prin care el att facut se treaca avutiile Moldovenilor in minile lor, pe linga ca pusera cu ineetul stapinire si pe celelalle arte- ril ale vietel economice ce mal ramasese printre Romint. In privirea negotulul de bant, contactul cu strai- natatea puse pe Evretl in cea mal favorabila pozitie. Boierii, ametiti de frumusetile tarilor apusene si moda esind in curind sa fi mers ,in launtru“, ipo- tecele curgeati pe mosiile boierilor, ipotect luate de Evrel pentru imprumuturile facute de el, fie din ba- nij lor adunati prin economie, para catra para, fie din bani straint. Procentele fiind mart si adaogite necontenit Ja capete, mosiile erat scoase in vinzare, si asa disparura una dupa alta marile aver! boie- regti moldovene, intrind in minile claset mai de jos, care nu e vorba, cumparatt cele mal adese orl a- cele mosif contractind alte datori, in cit adese or! apasarea nu era scuturata. Datoria ipotecara a tarilor romine se urea pe la 1859 la 11,000,000 de galbent (sat: 407,000,000 let) din care 4,000,000 pentru Moldova si 7,000,000 pen- tru Muntenia.4* Pentru a se usura grelele dobinzt care ruinatt pe imprumutali; se proiecta de pe atun- cea infiintarea unul credit fonciar; dar un articol 41. Mon, of. al Moldovet, 25,31 Ianuarie. 3, 10 si 16 Fevrnarie 1861, 42, Expunerea de motive pentru projectul de imprumut de 60 mi- Jioane de franci. Mon. of. al Térei Rom., 30 Seplemvrie 1860.STAREA ECONOMICA 175 desteptator si putem adaogi profetic, asupra acestul asazimint, spunea: ,c& acest credit trebuia sa fie intrebuintal numa in scopurl de economie; alt- feliti institutia va deveni un institut de expropriare pentru marea majoritate a datornicilor proprietarl*.“* Daca mosiile ramasera in minile pamintenilor, a- ceasta s’a intimplat numai din pricina dispozitiilor ocrolitoare ale legilor vechi care impiedecat pe stra- inl a agonisi proprietati rurale; de altfelit ar fi a- vut si ele soarta caselor din orase, din care aproape jumatate eraa de pe atuncl in stapinirea strainilor. Cum se face ca in Tara Romaneasca ruinarea bo- ierimet si desfacerea averilor mari nu se indeplinira pe o seara atit de fntinsa ca in Moldova; ca acolo multi coborilor! al vechilor familii pastreazd inca mostenirile lor ? Credem ca pricina hotaritoare a fost sistemul de cultura a pamintulul. In Montenia, lu- erarea in partasie cu taranit aducea maf tot deauna un venit sigur, fara nevoirea unut fond mare de exploatare, pe cind in Moldova cultivarea pe sama proprietarulul aducea adese ori trebuinta de capi- taluri mart care, in anit slabi, se rezolvat in ipoteci pe mosif; apol procentele urcate indepliniatt ruina sia celor putint care nu benchetuiati averile lor si nu le imprastiat la cele patru vinturi. O alta deo- sebire intre Muntenia si Moldova este ca in cea d’in- tat credilorit fiind elemente straine asimilabile, ave- rea baneasca a tarel raminea in mare parte tot in minile Rominilor (sat al Rominizatilor); in Moldova, incapute in pungile neamului neasimilabil al Evrei- lor, ele esiau din patrimoniul poporulul romin. 43. Mon. of. al Téret Rom. 31 Martie 1860. Prevederea s’a cam realizal. Astizt datoria ipotecara a mogiilor si caselor in toate rangu- rile intrece un miliard, si nu daca a 16-a parte din impremutort a fost intrebuintatii la imbunitativea fondarilor.176 ISTORIA ROMINILOR Daca insa prin comertul banilor in conditiile ara- tate, Evreil se tmbogatiatt pe socoleala clasei avute, acel al bauturilor spirtuoase le aducea in mina a~ verea celor mici, dar care prin multimea lor ras- cumparail putinatatea lor economica. Negotul ca rachiti era vechia in tarile romine. La inceput el se importa in Moldova din Polonia si nu- mai de pe timpul lut Constantin Moruzi (1777 — 1782) se pomeneste despre existenta de velnitt in Moldo- va, pentru sprijinirea carora si spre a face pe pla- eul boierilor proprietarilor lor, domnul opreste fn- trarea rachiulut lesese.“4 Consumatia acestel bauturi sporta necoutenit si mat ales de la introducerea fa- bricdref ef din grine, pe la 1844. La suirea lat A- lexaudru Ioan I in seaun, intrebuintarea ef era a- proape obsteasca in Moldova, maf mult sai mat pu- tio eunoscula in Muntenia, unde era inlocuita cu tuica sat’ rachiul de prune. Relele efecte ale consu- mare! rachiulut de catra satenit din Molduva se ob- servase inca de pe alunet, si Steaua Dundret nu- meste prea bine aceasta bautura: ,otrava taranului.4> Raspindindu-se tot mai mult viciul pierzitor al be- tiel, productele velnitelor gasiaa o piata de desfa- cere tot mal imbelsugata si numarul povernelor spo- ria pe zi ce merge. In 1860 erat in Moldova 200 care produceat’ in mijlocitt fie care cite 10,000 de vedie de rachiti pe an, deci o productiune totala de 2,000,000. de vedre, mat toale consumate ca bau- turd, ceea ced facea aproape de o vadra de cap pe an, proportic uriasdé, daea tinem sama ca copiit in deobste nu bean si femeile mult mai putin decit barbati.’® Tribuna ist pune intrebarea, daca esle jertat de moral a fonda un venit numat pe cumplita , 44, Istoria Rominilor din Dacia traiana V, p. 253. 45, Steaua Dundret, 3 Aprilie 1860. 46. Ibidem, 15 lannarie 1860.STAREA ECONOMICA 177 demoralizare, adeca pe betia acelet mat trehuincioase clase a poporulut‘? 47 Steaua Dundret observa de asemene, ca fiil lut Izrail, exploatator! al aceste! patimi teribile, duc in- dobitocirea otravitoares lor bautur! prin loate rami- ficarile societatel si i absorb chiar pinea de toate zilele.48 Pe linga aceasta raspindire a betiel, cris- mele tinute de Evret, slujiat mat ales la hotar, la savirgirea a feliurite delicte, precum contrabande, furturt, oplosirea si inlesnirea trecerel Jidovilor va- gabonzi de care era inundata tara si care nava- liad fara nicl o oprire.“4° Am vazut ca fata cu in- greuierea datoriel ipotecare, se vorbia de infiinta- rea unui credit fonciar. Fata cu inmultirea Jidovilor, a velnitelor si a crismelor, nu se lua nici o masu- ra; ba chiar prin taxa de 5 Jef la vadra asupra spirtulul, adaogindu-se veniturile statulul, aceasta sporire nu putea fi rad vazuta. cu toate dreptele ob- servari a le gazetelor. Sa venim acuma la pozitia Evreilor, in tarile ro- mine, la inceputul domaiet lut Alexandru loan I. Din vechime Evreif eraa ingaduiti a’st exercita religiu- nea, industria si comertul in tarile romine; erat ingaduiti a se asaza in sate; nu putead tinea mosii in arenda nicl cumpara imobile rurale si nicl macar vil, iar case in orase puteaii cumpara. Regulamen- tul organic, cea d’intal organizare mat sistematica a tarilor romine, exclude pe Evret de la drepturile politice, admitind la impamintenire numai pe strai- 41, Tribuna_romina, 14 Tan. 1860. 48, Steaua Dundret, 24 Martie 1860. 49. Mon. of. al Mold., 9 Iulie 1860, Gazeta german’ Bukarester Intelligenzblatt, 2 Decemvrie 1859 spune despre Evret: ,Es ist wahr, der moldanische Iude ist ein fataler Mensch, und sein Schaher weit eutfernt ein solider Handel zu sein*. 1 12178 ISTORIA ROMINILOR nil de rit crestin.®® Si el pastreaza oprirea Evreilor de a lua mosil in arenda. Anul 1848 cu ideile jut liberale, aduse gsi pe acea a emancipéret Izvaelitilor —-termin cam neproprit.—Aceasta idee este susti- nuta de Cogalniceanu in Dorintele partidet natio- . nale din Moldova; dar ea ramine fara nicl un re- zullat, revolutia fiind inabusita. O lege din 1852 re- inoieste inveirea Evreilor de a tinea crisme prin sate.>? Dar pana atunel, celatenia romina nu era un bun asa de cautat, de oare ce multi Romini chiar se punead sub protectiunea straina. Nicl macar la Con- ventia de Paris nu se vad staruinti de ale Evre'lor de a fi primitf in cetatenia romina, de oare ce si ea pastreaza, de si incheiata sub ochit Evreilor din Paris, cetatenia. romina pumal crestinilor. De aceea, o foae evreeasca ce aparea in last in tipografia H. Goldner si sub redactia lui B. Feldman, intitulata Gazeta romind-evreiascd, in profesia ei de credinta din numarul 1, din 12 Martie 1859, tsi margineste scopul aclivitater ef numal la literatura, comercia si industrie ,intru cit edificiul politic ramtnind inchis ludeilor locuitort in Principatele-Unite, am socotit a fi de prisos cu reproducerea in jurnalul de fata, de articole polilice*. Faptul este numai constalat de foaia evre- iasea, fara nici un comentar, fara nicl o protestare.*? Conform cu aceasta tendinta a Evreilor if videm m 1860 Aprilie, cerind, ca limba de predare in scoalele lor sa fie acea germana. Ministerul raspinge aceasta cerere ca protivuica art. 97 din asazamintul scolar.*? KO, Art. 1431 Codaul Calimah. Insi legea Munteniey din 15 Martie 1840 opreste pe Izraelitit din Valahia sa cumpere loeuri in afara de barierele oraselor, Anexa X a Reg. Moldovet: Despre Indigenat art. gi Anexa P. cap. L. St. Manualul administrativ I, p. 4t. Dr. Felix, Istoria igienet in Romania, Partea 1, al doile memoriit, p. 100. Se alla citeva numere din aceasta gazeta in biblioteca din Iasi. » ¥. A. Ureche, Istoria scoalelor, IIT, p. 234.STAREA ECONOMICA 179 Et cauta apof imbunalatirea soartel lor pe alte cal. Asa el slaruesc si obtin desfiintarea taxei Jidovilor la 1 Ianuarie 1860, o dare in destul de apasatoare ce atirna asupra lor si pentru raspunderea careia li se incuviintase din vremurt mat vecht sporirea pretulul carnei cuger. Prin aceasta masura se adu- sese comertul carne! in deobstie, in cele mai multe din orasele moldovenest, in minile Evreilor, de oare ee el vinzind carnea cuger cu 70 de parale oca, jar pe el costindu-l numat 14 ca pret de cumpara- lura, el cistigaQ asa de mull, in cil pe linga plata taxel erau pus! in pozitie dé a vinde carnea trif (necurata pentru el) crestinilor cu un pret asa de jos, ca punea pe acesti din urma in neputinta de a coneura cu el la vinzarea acestut Jucru de hrana, pe care puteat sa’llese cu un pret foarte jos crestini- nilor, scotindu-si profitul din cuger.** Desfiintarea ta- xel Jidovilor ar fi trebuit sa aiba de urmare supri- marea facultatel lor de a putea urea pretul carne cuser, ceea cei-ar fi silil a ridica pe acel al carne trif sile ar fi rapit avantajul in concurenta cu cres- dinit. Lucru insa nu se facu, cu toate ca ziarele ce- rura aceasta mdasura. Astfeliti ramase comertul car- nel confiscat de Evrel in mat totalitatea oraselor moldovene. Evreif ins& se convinsese in curind ea, fata cu schimbarea situatic! tarilor romine care facuse chiar pe tultl supust al marilor state europene, si pre- fere cetatenia romina, aceleia de care se tinuse pana atuncl, trebuia sa-1 indrume si pe ef la dobindirea drepturilor politice si a renunta la pozitia pana a- cum atit de rivnita de et de Unterthan.®? Et in- 54, Patria, 24 lunie 1859. 55. Acest cuvint desficut de Romint in articol si substantiv, dupa jimba lor, dadu nagtere poreclei dale de et Jidovilor de Tértani (Un- ferthan=un tirtan).180 ISTORIA ROMINILOR cep a se misca in acest sens, cind cu desbaterea constitutiel in ‘comisiunea centrala. Cu acest prilej dat Jidanii primul asalt, bine inteles teoretic la ce- tatenia romina. O brogura scrisé de un Izraelit ro- min intitulata Emancipatiunea Izraelitilor in Ro- mania apare in Paris in anul 1861 °° si apara cu mult foe aceasta cauzd inaintea parerel obstestt. Este primul pas al Evreilor prin care cer egalizarea drepturilor, prima verig& a serie! insemnate ce se desvolta inca sub ochil nostri. Parerile autorulul anonim fura imbratosate cu mare caldura de toaté presa izraelita, si presedin- tele Aliantei izraelite din Paris, Carvalho, serie re- dactorulul unui mare ziar (nu se spune care) ce re- produsese brosura, ca ,lucrarea va fi luata de baza la negociarile ce ar fi intreprinse pentru a spri- jini dorintele coreligionarilor romini*. Brosura ex- prima credinta, cd ,noua constitutie a Principatelor va tinea drept onoare de a inscrie marele principit al egalitatet religioase, civile si polilice care este primul semp al libertatit une! natiuni si siguranta progresulul si a prosperitatei sale. Avem de rhezas al sperantelor noastre simpatia manifesta a unor barbali eminenti dintre Romini si cuvintele atit de frumoase ale principiulul, caruia vointa nationala a incredintat puterea si-care, mal a doua zi dupa a lul intronare, raspundea unet deputatiuni, ca nu vreati se vad in Principatele-Unite nici crestini, nict Jidant, ci numat Romint“.®” In aceasta brosura, Izraelitul romin pledeaza pen- tru egalizarea deplina a Jidanilor in Rominia, si com- . L'émancipation isradlite en Roumanie par un Israélite rou- Paris, 1861, 57. De si nici un act oficial al timpulud na reproduce astfeliti de vorbe ale domnitorulul, ele a putut fi rostite, daca luam in privire cele ce spune Alexandru Toan I, tot relativ Ja Jidany;in mesajul saa din Decemvrie 1864, Mai jos p. 184. Alian{a izraelita se inflintase in 1860.STAREA ECONOMICA 181 bate toate argumentele religioase, economice si po- litice ce de pe atuncea se aduceat in contra acestel egalizarl. De Ja aceasta brosura inainle, se pune pe tapet chestiunea izraelita in tarile romine, si lucrul se explica, daca pe de o parte luam in pri- vire, cd atunct le vine Evreilor pentru intaia oara in gind, sa se folosascé de schimbarea de regim in tarile romine, pentru a-si imbunatati si ef pozitia; iar Rominil af caror simtimint national se deslep- tase mal cu sama de la 1857 in coace, incep a pricepe mai Jamurit primejdia Implicata in o ase- mene pretentie.®* De si rezolvirea impartasirel Evreilor la dreptu- rile politice trebuia asteptata de la constitutia taret care de abia intra in desbatere, totus! pozitia lor se imbunatati inca din ceea ce era mati inainte. Ei capata dreptul de a avea scoale confesionale, pe temeiul principiulut tolerante! religioase proclamat de Conventia de Paris.°* Lovitura de stat si noua constitutie intocmita de domn aduse din not iu desbatere chestia jidoveasea. Jidanit gindind ea a venit momentul pentru a do- bindi impartasirea la drepturile pamintenilor, se vede ca att pus in lucrare mijloace ascunse, spre a do- bindi aceasta pozitie, cu prilejul schimbarei autori- tare a constitutiunei din partea domnitorulul. Ro- minil simtind uneltirile facute, pornira iaras] o cam- panie prio presi in contra lor, in care se deosebira mai ales doua luerari: Articolul d-lui A. D. Holban din Véitorul din Tast si o brosura a lut D. Popasu absolvent in drept si stiintele politice de la Univer- sitatea din Halle. Acest din urma, antisemit infocat, pune ca dilema fa inceputul lucrarei sale, ca ,sat 5S. La Question israélite en Roumanie, Paris, 1869, p. 1—15. 59. Mon. of. al Moldovei, 22 Noemvrie 1861.182 ISTORIA ROMINILOR no! raspingem cu energie si dispret impertinentele pretentiunt de emancipare ale Evreilor si ne silim a scapa prin mijloacele cele mai nimerite si mat urgente, chiar de Jidanii pe care if mal avem din nenorocire, sat nol repuntam Ja independenta, ba chiar la existenta statulut si a natiune! romine, pen- tru a deveni sclavil, ilotii dispretuiti at Jidanilor“. O convietuire nu ar fi cu putinta decit ,atuncea, cind Evreil se vor desbraca de legea lut Moisi; cind se vor denationaliza si vor putea deveni adevarati cetatenI al unut stat“.° Acestor invinuirl, Evreif se grabese a raspunde si anume celor aduse de Holban prin o scriere a doctorulut Silberzwaig, presedintele uniunet izraelite din last, iar lut Popasu prin o broguraé anonima din Bucuresti subsemnata ,Un Romin“.®* In aceasta din urma se spun, pe linga argumentele trebuiloure cauzel si unele adevarur! care intaresc, si din par- tea aceasta, caracteristica situatiel economice a ta- rel. Mal intal brosura tagaduieste ca tot comertul, toata industria, toate capitalurile ar fi in minile E- vreilor. ,Adevarul si tristul adevar, urmeaza ea mat departe e ca mare parte din comert, industrie si capitalurt sunt in minile strainilor: Greci, Bulgari, Arment si Germant. Domnul Popasu ar fi Lrebuit sa 60. Vezi Viitorul, din 1863 si_brogura Sunt sat nw Evreit folosi« tort Principatelor-Unite ? de D, Popasu, Buenresti 1864. Ni se pare «i aici se giseste pentru intaia oard emisa parerea cea adevarata si siindtoasi a deslegarel chestiunet evreegtl; sati daca deslegarea pe aceasti cale pare cu neputinta, arguinentul cel may hotaritor contra cererilor lor; ciécY la Evreif religia este maf mult decit o inka 5 este o forma de viala nationala. Nu poate insi nime s& apartina de- odata la doua legaturi nationale. 61. Chestiunea izraclitd in Romduia de doctorul Zilberzwaig Iasi 1864 (nu am putut gisi brogura), Evreit in Romania ce sunt si ce pot sé fie de un Romin, Bucuresti 1865. Evreil_ mai sunt sprijinitY in foile romine, buna oara in Reforma, de articolele Iui Vaillant 8 Dee. 1864 si urm. De asemine in Convenfiunea, unde sunt aparatt contra im+ putarilor lut Cogalniceanu, 28 Ianuarie si 14 Fevruarie 1864.STAREA ECONOMICA 183 puna straint in loc de Evrei*. Pentru Muntenia nu se poate lagadui temeinicia acestel observatiunt, de oare ce Evreif erat pe atunel aicl, in numar mult mat mic decit in Moldova, si strainit erat’ reprezentati mai cu sama prin alte elemente.“? Dar se intreaba brosura mat departe: ,din ce cauzas’ail gramadit a- tita straint in tarile noaslre? Pentru ce tot comer- tul, toata industria, toate capitalurile se afla in mi- nile lor? Pentru ce oare Rominul nu mai este de- cit agricultor, amploiat sati servitor? Strainil nu at eucerit tara cu sabia, nicl at fost ocrotitt prin legt, pentru a pune mina pe comert, industrie si capita- lurt. El s’ad aruncat cu activitate si staruinta in toate ramurile comertulut si ale industriel, at mun- cit fara a obosi, at trait cu economil si att ajuns ase inavuti, a face capitalurl si a cumpara mosil si un mare numar de case prin orase. Era aceasta culpa lor? Din contra credinta Rominulut era ca cine invata carte, trebue sa fie functionar, visul sau, indata ce se apuca de invataLura, era functiunea, cu hotarire de a intrebuinta toate mijloacele spre a inainla,a se boieri si a se chivernisi. A fi lipsean, postavar, peptanar, bancher, tabacar, timplar, ferar, curalar, era privit, daca nu ca desonoare, dar ca un ce foarte scazut, foarte umilit, de catra biurocrati si de clasele inalte ale societatel. Starea de agricultor chiar nu era mult mat onorata‘.®? De si acesle argumente nu pot aduce deslegarea chestiunel evresti, totusi ele ati meritul de a pune 62. Intr’un comitet pentru a veni in ajutorul inundatilor, comitet compus din marif comerciant! din Bucuresti, figureazi ca fruntast aT comerciulul eapitalier urmatoarele nume: Miron Vlasto, Constantin Derussi, Mihail Califar, losif Halfon, George Coemzopol si Garabet Anug, (Mon. of., 11 Martie 1865). Niel un Romin. 63. Lu aceste polemici sunt si p hazlit? Tribuna din 25 Mai 1864 spunind ca in Elvetia Evreii sunt mai rai tratati de cit la nol, brosura ,Rominulut* raspunde, ci ce ati nevoe Rominil sa iee e- xemple de la brinzart ? Nu numay ca Svitera nu este may inaintata ea nol; dar chiar e departe de a putea intra in comparatie cu noy* (?!)184 ISTORIA ROMINILOR si ma? viii in lumina cauzele pentru care elemen- tele stradine si cu deosebire Evreil ai ajuns se in- genuncheze pe Romini pe tarimul economic. Evreil se siliaa sa dobindiasea drepturi, aratindu- se in launtru ca bun! patrioli, preeum o fac buna oara atuncl, cind societatea izraelita Cultwra pro- voaca pe Jidant la subscriptie pentru armata, in vi- derea ca domnilorul promisese ca se va ocupa de chestiunea izraelila si cd ef sperati dec! s& dobin- deascé emanciparea lor macar in parte. Siintr'a- devar ca domnitorul in mesajul sat din 6 Decem- vrie 1864 spune, ca ,tinind sama de imprejurarile locale, guvernul va lua masurile cuvenite pentru e- manciparea Rominilor de rit izraelit*.°> Buna vointa a domnitorulul pentru Evret se vede si de pe aceea, ea ziarul Constituliunea atacind religia izraelita, primeste un avertisment. °° Daca insa domnitorul se arata plecat a incuviinta Jidanilor oare care drep~ turl, tara se opuuea acestel tendinte, si legea care invoia strainilor dreptul de a cumpara imobile rurale, marginea aceasta invoire numal celor de rit crestin, si aceasta cu toate plingerile ambasadorulul fran- cez din Coustantinopol pentru aceasta rastringere.*7 Chestliunea izraelita fusese ins& numal pusa pe tapet in domnia lui Cuza. Seria produsa prin des- voltarea el este inca in plina putere in zilele noastre. 64, Reforma, 15 Ianuarie 1864. Statutele societdtet izraelite din Tagt 1864 Iasi Avvilie, aprobate de guvern, pun ca scop al societa- tel: ,dobindirea defdrepturt cetileneslt din partea Izraelitulut. ae rui a propaga ronuinismul intre Izraelitit din Moldova. Intru eit ¢ eh dobindirea dreptului de cetatenie este numai o chestie de timp, yom sprijini Patria si vom lupta chiar de astazt pentru dinsa cu toata energia®. 65. Mon. of., 7 Dee. 1864. Evreil se grabese a multami domnitorului pentru fagiduinta continuta in mesaj. Adresa lor e reprodusa de Courrier Orient Qt (5) Tan. 1865, eae La Patrie, 27 (14) Ian. 1865; l' Opinion nationale, 16 (4) Fevr. 1865. 67, Legea din 20 Aug. 1864, Cf. Negri c, Cuza, 14 Sept. 1864. Co- respondenta, p. 197.STAREA ECONOMICA 185 Starea financiaré. Dupa ce am analizat cite-va intrebarl care stati in cea mat strinsa legatura cu sta- rea economica, dar care izvorasc din alte impreju- rar] decil din aceasta stare insusi, sa trecem acuma la cercetarea conditiilor materiale care incunjurad viata poporulul romin, spre a ne da sama de mijloacele ce-l stateati la indamina, spre a se indruma pe calea civilizatiet. Daca privim total la mijloacele de care dispunea statul, gasim chiar de la inceput pusé temelia unel grave descumpeniri intre veniturl si cheltuelf, care descumpenire ist are obirsia in inlaturarea de catre Conventia de Paris a masurilor ocrotiloare in aceasta privinta, si ingaduirea deci a patrundere! spiritulut stricat care predomina in conducerea daraverilor pri- vate si ina acea a daraverilor publice. Aceasta se vede chiar in anul intat al domnie? lui Alexandru Ioan I, cind budgetul Munteniel sare de odata de la 40,000,000 in 1859 la 74,000,000 in 1860 iar acel al Moldovet de la 22,000,000 in 1859 la 44,000,000 in 1860; °° iar budgetul scoalelor din Mol- dova se urca de odata de la 1,700,000 la 18,000,000 in 1860.7 Si daca acest spor s’ar fi facut io timpul unet si- tuatil infloritoare a caselor publice, tot ar fi mers. Dar in ce stare de destrabalare ele se aflati la ince- putul domniel lui Alexandru Joan I, ne o vor arata cileva spiecuiturt culese pe icl pe colea in izvoarele timpuluy. Casa militara a Moldovel era desarta; ofi- terilor nu li se platise lefile pe mat multe luni, si soldatit umblai gol si desculti. Tot asa statea si casa scoalelor care nu raspunsese de */, de an lefile in- 68, Mat sus, Vol. I, p. 10—11. 69. Mon, of. al Téret Rom., {3 Octomvrie 1860; Mon. of. al Mold., 5 Decemvrie 1859.10 August 1860, Comp. Analele economice, 1862, No, 9-12, p. 191; Lribuna romina, 20 Decemvrie 1859. 70. Mon. of. at Mold., 26 lulie 1860. Cf, Budgetul scoalelor pe 1860.186 ISTORIA ROMINILOR vatatorilor de la sate." Comisarif de control Ja fi- nante jaras! nu fusese platiti de 7 lunt. ™ Statul cer setorea ofrande de la privatt si nu se rugina cind ise oferiad. Asa Teodor Bals i harazeste intr’un rind 200 de galbeni, iar ealugarit de la Neamt 4000; mal multe sum se subserise fara procente la impru- mutul de 8,000,000 de tet. 7? In Moldova o cerere de imprumut de 5,000,000 let cade, de oare-ce era sigur, ca uu se va gasi de unde sa se imprumute, lip- sind ereditul, 7 si aga mat departe. Si cum se facuse sporul budgetulut? Nu se dobin- dise intat veniturile trebuitoare si apot sa se intoc- miasca, dupa ele, sporul cheltuelelor, ci se votase mal intal cheltuelele si pe ura, neputindu-se gasi mijloacele de acoperire, se recurse la masurl extra- ordinare. Ministrul de finante marturiseste singur, ca a fost -silit, spre a nuimpovora cotitatea contribu- tier si anu recurge la un impramut, sa intrebuinteze intat toate rezervele exercitiulut {859“.76 Asa se echilibra insa budgetul numat pe_hirtie. De atunci a inceput seria cheltuelelor peste puterile larel, care s’a traganat pana in zilele noastre, sia careia inceput poate fi pus in budgetul anulut 1860. Cresterea cheltuelelor era datorita mal cu sama spo- rirel neinvetate a numarulu) functionarilor si adao- girel lefilor lor. Complicarile contabilitater franceze cereat' aceasta sporire, pentru inzastrarea indestu- latoare a serviciulut tarei, Se proclama chiar un prin- cipiti fatal pentru starea finantelor noastre, anume ea ,trebue sa ne ferim de o administratie putin cos- 71. Generalul Miliceseu in sedinta din 30 Ianuarie. Mon. of. al Mold., 12 Fevruarie 1859, 72. St. Dundret, 30 MaY 1859. 73. Tribnna, 16 lulie 1859. 74. Mon. of. al Tare? Rom., 5 si 10 Aprilie 1859, 7, Mon. of. al Mold., 12 Fevruarie 1859. 76. Winterhalter in Rominul, 23 Noemvre 1862,STAREA ECONOMICA 187 lisitoare, si ca pe cit se va cheltui mal mult, pe a-— tita tara va fi mat bine administrata, principit in con- tra caruia in zadar luptase unit din oamenil bine cu- gelatorl al timpulut. Asa Wénterhaiter ne arata, c& in virlutea acestul principiti salinele eare custati in 1860 suma de 1,171,120 de lel, in 1861 inghitat cu exploatarea lor, 3,972,471 de let; iar sporul de yve- nit ce se cistigase cu aceasta administratie mal cos- tisitoare era numat de 995,900 de lel, incit in rea- litate erao pierdere de 1,895,451 de lel. 77 Pentru a se echilibra budgetul, se reeurgea la eva- luari cu totul fantastice care urea veniturile numal pe hirtie si trebuiat’ sa lese numat decit un deficit in easa statulul, Asa venitui contributiilor direete se sporeste in evaluare de la 53,000,000 la 76,000,000 ; timbrul de la 27,000,000 la 38,000,000: salinele de la 26,000,000 Ja 29,000,000 si asa mat departe. Este adevarat ci veniturile se adausera de ia un timp, prin intinderea lor asupra intregel poporatit si apol prin sporirea feliulut lor. Dar nu se tinea sama de mai multe imprejurari: mai intal, ca nicl odata impozitele nu produc indata ce sunt aplicate, tot ce se poate scoate din ele; apol de raua vointa a fos- tilor privilegiath care cautaad in toate modurile sa seape de a lor plata. Se facea un abuz de tot deo- chiat cu cererile de iertari de dart, pe baza certifi- catelor de saracie, asa ca ministrul finantelor este nevoit sa publice, c& asemene certificate nu vor mat fi luate in bagare de sama, de nu vor fi fost inta- rile de municipalitati, pentru a pune un capat prin- cipiulul, ca ,a abuza de averea statulul nu este a 77, Idem, Ibidem, 30 Noemvrie 1862, confirmat prin expunerea de motive a budgetului pe 1863 a ministrului de fiuante A. Canta- cuzen, cetita in sedinta din 10 Noemvrie 1862. Desbaterile adundret pe 1862—1863. 78. Expunerea proiectulut de budget pe 1863, citali in nota prec.188 ISTORIA ROMINILOR abuza*.7® De aceea si domnitorul, in mesajul de des- chidere a adunarel Moldovet din 4 Decemvrie 1861, spune, intre altele, ca ,greutatea cea mai mare a fost de a se initia tara la un sistem de dari bazal pe ega- lilate, pe cind pana acuima era bazat pe privilegia*.®° Atit de inradacinat era vechiul sistem in eugelul oa- menilor, ca gasim pe un boier din Roman, Teodor, dind © hirtie, in care spunea, ca ,prefera sa fie spin- zurat decit sa platiasea birul*.8! Ministrul Mavro- gheni ne spune, ca ,raul cel mare in finantele noas- tre este: neineasarea coutributiilor, pasuiala autori- tatilor silipsa unei contabilitatt regulate*.*? Dar nu numat contabilitatea nu era regulata; nicl adunarile nu-si faceati datoria de a vota budgetul la timp. Dom- nilorul, in rmesajul saa din 4 Decemvrie 1861 spune, ea de la suirea mea pe tron, un singur budget s’a putut vota si acesla numat 6 lunt dupa inceperea exercitiulul*.®? In zadar convoaca domnitorul aduna- rea ipaintea termenului ef legal de 23 Decemvrie 1862, pentru ase putea vota budgetul pe 1863. Pana sa se lipdriasca, se intra in sesiunea ordinara gi se Incepe noul exercitiu (1 Ianuar 1863) tot cu budge- tul nevotat. Div pricina acestor imprejurart starea financiara mergea tot mat rai; cheltuelele sporiat faraa li se gasi mijloace de intimpinare; darile si cite erat nu se incasat, si ramasitele se adunai din ao tn an tot mal numeroase. Ministrul de finante este nevoil sa facé marturisirea cam stranie, ci ,veniturile din da- rile directe ar fi supuse indoielel si unor variatiunl 19: Mon. of. al Taret Rom., 23 Decemvre 1861. 80. Mon. of. al Mold., 9 Decemvre J861. 81. Cogdlniceanu in cuvintarea de aparare a ministeriului sit in sedinta din 15 Fevruarie 1861. Procesul verbal al adunirei Moldovei No, XXI, p, 272. 82. Mon. of. al Mold., 14 Noemvrie 1861. 83, Mon. of. al Taret Rom. 4 Decemvre 1861.STAREA ECONOMICA 189 neinlaturabile“, cind este cunoseut ca cele mat sigure venitur! sunt tocmat acele directe si ca variatiunea este insusirea veniturilor indirecte. ,Ca in afara de venitu- rile scoalelor de 6,832,293 de lel, din 35,935,618 de let, veniluri din contributiun! directe prevazute prin budge- ul Moldever pe 1860, s’a incasat numal 28,036,559°%.°* Pentru a se acoperi nevoile arzitoarea ale statulu!, guvernul cere, in sedinta din 4 Mal 1861, un impru- mut de 4,000,000 de lei, ,trebuitor spre a plati am- ploaiatii si soldatil sia se indestula bolnavit cu hrana, lipsa tezauruluf provenind din neincasarea arenzilor mosiilor manastlresti siacea a impositulwi fonciar*.>° In zadar si acum se ridicase mal multe glasurt, pentru a protesta contra unui asemene sistem. Bar- bu Catargiu accenluaza, fara rasunet, ,spaima ce o simtim cu totil, pentru multimea covarsitoare a ce- rerilor de pensie“, iar principele D. Ghica adaoge, ca »vina acestel stari de lueruri este a acelora care ai luat oamen! ce aveat inca praful baneilor pe coate si i-at pus in toate serviciile statutulul, trimitind la pensie pe acel care puteai servi inca“.8* Selea de a se infrupta din fondul pensiunilor era asa de mare ca se videat pensionarl care, dupa ce primiat pen- siunile lor regulat cuvenite, mal cereatt pensif via- gere sait chiar tmpartirl de la cutia mitelor.®” Scar- lat Cretulescu adaoge, ca ,pe cind se aslepta o mat buna cumpenire a intrebuintarel veniturilor statulut, se ivi inmultirea de posturt cu lefurl iasamnate, din 84. Mon. of. al Mold., 8 Aprilie 1861. 85. Mon. of. al Taret Rom., 9 Mai si 13 Tulie 1861. 86. Sedintn din 13 Mai 1861, Mon. of. al Taret Rom., 20 Mai t86’. Vezi_mal sus cum Cogalniceanu numeste in functil pe premiauty, p. 166, 87. Numele funetionarului care cerea impartagire de Ja cutia mi- lelor, vezi Mon. of. ‘al Mold., 23 August 186], Copii lui triiese inca. Fabulistulut ‘A. Donict if se face 0 pensie viagera pe linga acea ceo primea pentru slujba, Vezi cele ce le spune Prijbeanu in sed. din 20 Martie 1262, Tot aga se fuee cu Catinea Fotino, Vezi sedinta din 3 Aprilie 1862.190 ISTORIA ROMINILOR care o mare parte nu sunt decit sinecurl“.8* Mal a- les budgetul instructiunel crestea fara nici o propor- tiune, iar Brateanu declara ca el raspunde de aceasta sporire, intru cit tara are nevoie de instructie“. *° Dupa cele spuse pana aicl, s’intelege de la sine in ce stare trebuiati sa se afle finantele statulul. Func- tionaril adese ort nu erat platiti de 6 lunt.® Prin legea din 5 Martie 1862, s’a creat ca sistem finan- ciar, datoria flotanta, de care toate statele cauta as- lazI sa scape pe cil se poate. Bonurile de tezaur e- rat’ insa menite a intimpina cheltuielele, pana 1a in- casarea venilurilor. Ba ministrul se fericeste despre izbinda operatiunilor, ardlind, ci ,,publicul subscriea mat curind Ja bonuri cu scadente mai lungi de 3 luni, find dobinda 10°, Indata ce ele sunt platite, sumele sunt din nod reimprumutate. Succesul aceste! ope- rallunt este asigurat si putem spera, ca bonurile de tezaur vor permite a invinge crizele care ati nece- sitat imprumuturt oneroase de banea“.” E drept ca bonurile de tezaur feriat pe stat de a recurge la stra- in} pentru imprumuturl, lucru ce se considera pe a- tunel ca primejdios. °? Erad insa oament prevazatori care desaprobat in deobste ort ce felia de imprumu- turl. loan Brateanu spunea cu prilejul unet cerert de acest felia: ,,Mergind tot aga, si ingramadind cre- dite peste credite, imprumuturt peste imprumuturt, nu facem alla ceva pentru finantele statului, decit ce aa facut feciorii de boieri cu averile lor“. Cu toate aceste tot Brateanu am vazal, c& aproba ort ce chel- tnel!, cind era vorba de instructia publica. % 88, Romind, 7 Noemvrie 1862. 89. Unirea, 25 Fevruarie 1861. 90. Rominul, 21 Fevruarie 1861. 91. Referatu) ministeculul de finante. Mon. of. 15 Septemvre 1862. Ch Téranw romin, 25 Fevruavie 186: 92. Rominul. 11 Fevruar 1862, care reproduce un articol de Grenier din Le Constitutionnel. 93, Sedinta din 26 Fevruarie 1862. Won. of., supl.STAREA ECONOMICA 191 Secularizarea averilor manastiresli aduce de odata un sporinsamnat in veniturile statulul, vr’o 20,000,000 de lei, si s’ar putea aslepta ca situatia financiara sa se fi imbunatatit. Adaosul insa fu inghilit si se trecu chiar mult peste el, prin sdritura cea vajnica facuta de cheltuelele budgetare de odata dela 1863 la 1864. Pe cind pe 1862 cheltuelele erat: de 124,000,000 si de 127,000,000 pentru 1863, pentru anul lovitu- rel de stat ele se urca de odata la 204,000,000 din care 166,000,000 ordinare iar 38,000,000 extraordi- nare. Pentru 1865 budgetul se reduce in chip sim- titor la 159,000,000 de lef venituri si 158,000,000 cheltueli; dar tol in disproportie cu mijloacele reale.°* Nu numat ca veniturile tarei, cu tot adaosul averi- lor manastiresti, nu ajungea spre a_ lor intimpinare ; dar budgetul trebue sa fie echilibrat prin un Impru- mut de 18,000,000, menit a se plati primele sumf datorite proprietarilor din obligatiile rurale. S’inte- lege ca un uries deficit se punea in perspectiva, si ministrul de finate Balaceanu se sileste sa-l justifice prin consideratiun! retrospective; ,,caelar proveni inca din 1860, cind la reorganizarea tarel, s’a spo- rit cheltuelele, fara a se cauta si veniturile din care ele sa fie intimpinate; ba inca aceste din urina s’at micsurat, desfiintindu-se taxa de export*. 9° Sa se a- daoga apo! neincasarea ramasitelor, in lipsd de agentt indestulatori; iar cind se inmulti numéarul lor, din sporu) cheltuelelor inc&ésdrei. Ramasitele ingramadin- du-se necontenit, ele nu mai putura fi incasate, ur- 94. Eapunerea ministrulut de jfinante, Steege, facuta in gedinta din 23 Decemvre 1864, 95. Raportul ministruluy de finante ad-interim Balaceanu, publicat in Mon. of., 13 Tulie 1864. Comp. Ibéd., 14 lanuarie 1865. Taxa de ex- port se reinfiintase, hotirindu-se de asti data, cu intalepciune, desfi- infarea ef treptata cu incepere de la Octomvrie 1864, potrivit eu ur- carea celorlalle impozite, Analele economice No. 13--16, 1863, p. 223 si No. 16-26, 1864, p, 219.192 ISTORIA ROMINILOR eindu-se la sumi prea mari pentru contribuabill. °° Pana lat Noemvrie (865 ele erat de 54,000,000 de Jef, mai mult dea '/4 parte din veniturile totale, °7 Cu tot sporul personalulut perceptorilor, sistemul incasdrilor era vicios, perceptoril fiind platitt cu lefi fixe. In 1865 se scad aceste lefi si se incuviinlaza o vemiza de la sumele incasate. °° Sa se adaoga ca- tra aceste imprejurarl, staruinta neajunsurilor vecht, nevotarea budgetelor la timp (pentru prima oara se facu lucrul de camera chemata in 1864—1865 in urma decretarel noue! legit electorale), evaluarea exa- gerata a veniturilor, °° nedeprinderea partel avute a socielatel cu plata impozitelor si tendinta nenorocita a tuturor autorilatilor de a urea cheltuelele, sporind functiunile si retributiuuile lor. Fie-care creatiune noua: consilil comunale, judetene, camere de comert, cautat sa obtina lefurl cit mai marl. O cireulara a ministrului de externe, Floreseu, din 1865 atrage lu- area aminte a prefectilor asupra faptulul, ca_, intiinta- rea comunelor a deslantuit o mulfime de dorintt spre imbunatatir! care na statin raport cu mijloacele ju- 96. Jurnalul consiliului de ministri, 15 Septemvre 1863, Mon. of., 19 Septemvre 1863. Ministrul finantelor in sedinka din 2 i 1863 (Mon. of., supl. 39, 1864) spune : ,Avem creante a diferil! debilorl afstatulut pe sume de 8,000,000 de let, ostbit de rimisit! ale caror su- mii e fabuloast, dar ale caror ineasare e nu mat putin problematica. De s‘ar incasa ramasitele si creantele private, statul si-ar plati dato- ria“. (In 1864 eapitalul dat publice era de 42,000,000 de ler). 97. [ata tabloul acestor rimisiti neincasate : din contributil directe -— 15,000,000 — ‘indivecte — 8,000,000 — domenit — 20,000,000 (din cauza leget rurale) — posta gi telegraf 5,500,000 — diverse —_5,500,000 . Total, . 54000,000 98. Mon. of., 5 Fevruarie 1865. 99, Asnpra acestul punt iat’ o dovada’ pozitiva. Venitul total at proprietatel fonciare, dupa statistica, era de 170,259,825, [mpozitul fou- ciar fiscal de 4. insuma vifra de 6,809,592 din care se percepea nu- mat 3; adie& 4,539,728, In budget se evaluase cu toale aceste impo- zitul fonciar tot la 5,000,000, deci eu stiiut& in mat malt cu 460,272 de lei, Vezi sedinta din 12 Fevruarie 1865. Mon. of., 12 Martie 1865.STAREA ECONOMICA 193. detelor, precum: iufiintarea de scoli de comert, a- gricultura side gimnazil in mat multe orase secunda- re“, 1° Acejas! circulara desteapta comunele, sa ,faca a intelege pe preott si pe ceilaltt slujbasi, ca mai cu deosebire, in anul cel Wintdid al organizarei, trebue sa se caule, gi sa se tinda mal mult la o buna stare a casel comunale, decit la marirea salariilor lor“. De pe alunc! fncep apot a se face cheltuell exage- rate cu personalul tecnic, dupa cum se poate vedea lucrul din sporirea necontenita a costului unul chilo- metru de sosea. In 1862 era 899 de ler; in 1862 de 1183; in 1864 de 1706, iar in 1865 de 3445 !! 7 Legile pensiunilor eraii apot absolut ingreuietoare pentru stat. Dupa cea munteneasca, un functionar civil putea sa se retraga la pensie dupa 8 ant, iar mili- tarul chiar dupa 6 ani, cu dreptul la 4/5 lefey; dupa 46, respectiv 12 ant, cu 7/4; iar dupa 24, respectiv 18 ant, cu Jeafa intreaga, # ’ De aceea si videm ¢a ve- nitul case? pensiunilor era numai de 5,822,000 de lel, iar serviciul et de 7,626,000 de lei; incit sta- tul trebuia sa dee o subventiune de 1,804,000 de lef. °* In zadar Verneseu sustine, in desbaterea legei pensiunilor, ei numat retinerile sa le constitue fon- dul, fara adaos din partea statulut. Proectul modifi- eat urea subventiunea statului la 3,200,000 de let si, numai in cazul cind nicl aceasta subventiune nu ar ajunge, sa se retina din pensiuni. '°* Cit era de deprinsa lumea a recurge la ajutorul 101. Serisoarea luY "palinot de “Regn Ef, Raportul comisiune’ miate, Mon. of., 13 tte ee Mintle Ros- setti). Chilometrul si metrul patrat intrebuintate in misurator!, intat iu Mon. of., 28 Octomvre 1863. 102. Raportul lui Hasnas in sedinta din 6 Noemyre 1863, Mon. of., 1864, No. 4, supl. a Sedinta din 16 Decemvrie 1863. Mon. of., 1864 No. suph. inta din 26 Decemvrie 1863 si cea din 8 [anuavie tS64. Mon. of., 63, 1864. 3194 ISTORTA ROMINILOR _ statulul, se vede de pe cererea stranie a unuia Cor- descu din Buzet care se roaga de Senat sa fie aju- tat la maritarea unel fete. Nu e vorba, se ridica uude siunde cite un glas pentru economil si anume in ramura instractiet, in care partidul liberal nu admitea de loc vre o res- tringere a cheltuelelor. Asa Bacaloglu spunea, in se- dinta din 18 Septemvrie 1865 a consiliulut general de instructie; ,,Greutatea la scoulele primare este, ca daca voim sa avem scoale bune, custa scuinp. Fa- cett socoteala si veti vedea, ca numal stoalele pri- mare ar trebui sa custe 24,000,000 de lei. Toti do- rim imbunatatirea instructiel; numal eu cred ca este bine s’o0 moderam putin; sa aib& o margine, aga cat dorinta noastra sa fie concordanta cu mijloacele de care dispunem*.!°? Trompeta Carpatilor adaoge sfa- tul, ca ,,toate lefile mat sus de 500 de let sa fie re- duse in proportif bine cumpenite ; iar ministerul de interne se ceara dela toate comunele si judetele, re- vizuirea budgetelor lor*.1°° In sfirsit Constantin Bo- erescu in sedinta din 2 Fevruarie 1866 a cameret deputatilor, caraclerizaza ast-felit’ politica financiara a tuturor ministeriilor ce se perindati la cirma sta- tului: Stitt cam face guvernul actual si eum at fa- cut toate guvernele noastre? Tocmal ca ace! parti- culari care cheltuiat fara a sli unde se afla; se im- prumutaa fara marginisi fara repaos, pana cind in- tr’o zi se pomeniad cu averea pierduta ‘207 Si starea era in adevar ingrijitoare : lazile vistie- rie} erat’ goale, si creditul statulul nict nu exista. Bancherul Halfon pu vroia sa imprumule statulut ci- te-va milioane, decit zaloginda-i-se venitul vamilor; mandatele se scontati cu pierdere de 25°/0, ?* si mi- Septemvre 1865. 6. Trompeta Carpatilor, 3 Feveuarie 1866. Mon. of, 13 Fevruarie 1866, 108, Brileanu in sedinta din 14 Januarie 1863,STAREA ECONOMICA 195 nistrul de finante singar marturisia, ca ,in toate zi- dele saute de creditor! incunjura usile casei publice si cel mai multi sunt silitl a se intoarce neindestulatt“.1% Incepuse apoi era concesiunilor catre straint a deo- sebite jucrari si aprovizionarl. Cea d’intal este con- cesiunea podurilor de fier facuta companiel engleze Barklay et Stanford, pentru construirea a 19 poduri care custati 18,000,000 de francl, suma ce urma sa fie platita in 16 ant cite 1,443,000 de franci pe an. Alte concesiunt fura acele catra Lemettre si Godillot pentru furniturt ale armatei, toate concesiuni scum- pe si ruinaloare, cum nicl putea sa fie alt-felia in starea de lipsa de credit al statulur.?° Datoria publica apot sporeste necontenit: in anit dintal ea este neinsamnata. Asa in 1862, dupa u- nire, ea se ured la 28,000,000 de lei vecht plus 20,000,000 datorie flotanta, si toata contraclata in tara. Cea intal datorie publica contractata in straina- tate, cu care iarse incepe o serie insemnata in a- nalele noastre finauciare, este acea facuta pe piata Londret, !" Ja bancherii Stern Brothers de 48,000,000 de lei vechi. Catre aceasta se adaoga acele pentru des- pagubirea calugarilor grect de 150,000,000 de lel tur- cesti satt 93,000,000 de let de tara; se mai face im- prumutul de 18,000,000 pentru plata cuponului in- tai al datoriel rurale; apo} datoria pentru podurile de fier 54,000,000 ; in sfirsit deficitele acumulate de 109. Sedinta din 28 Noemvrie 1863. Mon. of.,17 Tanuarie 1864, sup], 110. Asupra caracterului impo’ tov alacestor concesiuni. Veri: Ua arunctturd de ocht asupra stare actuale a Romdniet de S. K. Bu- euresti 1870, p. 5. 141. Acest imprumut, cel intaY contrateat de?Rominia in straina- tate se inchee in urmitoarele condi 000 de livre ste ing sait 22,900,000 de franci sait 48,142,636 let rominesti. Cursul emisiunei 76, eu 7%> procent, 6% comision si 2%‘ amortisment, in total 15%a%. Jmprumutul a fost avoperit de 2 ori in Anglia. Vezi Le France, wa Tanuarie 1865. Comp. Le Courrier d’Orient, 1 Fevruarie 1865 si Cor- respondance générale de Vienne, 10 Septemvrie 1864,196 ISTORIA ROMINILOR 42,000,000—in total o datorie publica de ceva peste 250,000,000 de lel vecht. Cresterea avutiel publice. Sanu se creada, ca riua stare financiara a statulul ist! avea pricina ze- wislitoare in o slare asemanatoare a tarel, si ca in- rautatirea continua a daraverilor publice provinea din o scidere a bogatiel poporulut, cum o sustine Vid- toral, organul partidulul dreptet care spunea, pe tim- pul ministerulat lur Anastase Panu: ,Cum sa nu fin prinst de mirare, cind videm pe fie ce an cere- rile ocirmuirei indoindu-se, pe cind starea materiala a natiel intreg! merge tot in aceeas! proportie scazind si iInrautatindu-se“? 7? Din protiva se poate dovedi prea bine, ca avutia publica ce incepuse a apuca pe calea suitoare cu cit va timp inainte de domnia lut Cuza Voda, se mantine si in timpul acestet domnit pe aceeasl seara, ceea ce se vede mal lamurit dia afacerile comerciale care cresleat necontenit sub im- boldirea productiel sporite a tare. Am vazul in introducere, cum propasirea agricul- turei, izvorul de productie a tarel, incepe de la tra- fatul de Adrianopole si aceasta propasire devine mat rostitt pe zi ce merge." Aceasta buna stare a tarilor romine nu se rasfringe fn acea a caselor publice, din cauza ca ele erat a- limentate Ja inceput tot dupa sistemul vechit de im- pozite; mai tirzia, dupa sporirea ecestora, din cauza disproportiel Lol mai mare dintre venituri si cheltuelt. Asa pentru Muntenia, la un comert total de 207 milioane (92,000,000 import si [15,000,000 export) era in 1859 un budget de 44,000,000 ; raporlul bud- getului ta comert era la 7: 4°7. In 1860 la un co- mert de 265,000,000 (94,000,000 import si 171 mi- 113. Victorul, 2 Apvil 1861. 114, Mei sus, Vol. [, p. 10-11,STAREA ECONOMICA 197 lioane export) se vede un budget de 74,000,000, a- deca raportul este de 2:3°5."* Dar aceasta ar fi fost o ingreuiere pentru tara, in cazul cind in ade- var tara ar fl raspuns acele suint prevazute in bud- get. Ea insa, din motive expuse mal sus, nu raspun- dea aceste suinf. Statul se resimti mull maf rat de cum s’ar fi resimtilt tara, si se produse de la ince- put chiar acea descumpenire in finante care nu va mat putea fi tamaduit& si care apasa ca un munte pe intreaga domnie a lul Alexandru Joan I. Jn tot decursul domniet acestul domnitor precum- penirea exportulul se mentine, si era pastrat tim- purilor mat noue a intoarce balanta comertulul in defavoarea poporuiul romin. Asa tabelele statistice ne dati urmatoarele cifre pentru import si export, pentru rastimpul de la 1860 - 1865, in milioane. Import _ Export 1860 — 169 313 1861 — 179 273 1862 - 175—523 318 —904 1863 — 394 324 1864 — 202 401 1865 — 183 -779 301— 10265 Tabloul ne arata lamurit, ca afacerile comerci- ale si deci bogatia tarel sporise in cel din urma tre} ant, din ceea ce fusese in cel 3 d’intat. Nu e vorba, inca de pe acuma se putea intrevedea plecarea cum- penel comertului in partea defavorabila tarei, de oa- re ce ined din 1861 se constata o sporire de 5,000,000 414. Cifrele sunt luate din Analele Statistice ale lui Martian, 1861, p. 11 si 17. Comp. pe 1860 p. 18 unde Martian exagereeza insi chel- tuelele facute cu absenteismul. 115, Anulele statistice 1865 si 1866. Bucuresti, 1867 si 1868, Comp. A- nalele economice 1864 No. 17—20, p. 107 si 121.198 ISTORIA ROMINILOR de lef mai mult in importul obiectelor de care pro- ducea si tara, dovada ca industria rominad incepuse: a fi ruinata prin concurenta straina."° Dar acesta era numai un semn prevestitor lucrurilor ce erat s& vind. Si cu toate aceste Martian, cel mal mare spirit e- conomist de pana acuma al Rominilor, se ingrijia de tendintele de sporire ale importului, cu toata man- tinerea favorabila a balantel comertulu!. El cauta sa destepte lumea asupra primejdiel ce ar putea rezulta din prea marele cheltueli facute in tarile straine: y Tot banul, spune el, pe sutele de mii de chile de grat ce cumpara strainil tree prin minile a 4—5 indivizy,. pana ce 4/10 intra in vizuina unui stringator, iar res- tul cuprins in mint neproductive, ies rast din tara pe producte straine, la bat si voiagiuri. Economia rurala afirma insa adevarat, cA ori ce mosie sait pa- mint productiv se istoveste, daca productul venitulut lul in departare se paradueste. Unsoarea pamintu- lui se cheltueste in strdindtate si nu sé consumd in tard, spre ai se reda puterea productiva* 7 De o cam data tarite romine trageati foloase din afacerile lor cu strainatatea, foloase ce se rezolviate in imbogatirea privatilor, mai ales a agricultorilor si comerciantilor. Un efect firese al acestel bune start a larel, fuinmuitirea poporatiet. Cam de la 1,800,000, cum era maximum pe timpul sfirsitulu! regimulul fa- nariot, se ured in curind la intreit: 4,000,000. us 146. Analele economice 1862, No. 9-12, p. 96. De exemplu ; coara care in 1859 insuma la export 19,974 de let, cade in 1860 la 2,375. Analele statistice, 1860, p. 147. 117. Analele economice, 1864. Parerile lui Martian care criticase a- dese orl masurile guvernulus, sunt eu toate aceste reproduse im Mo-- nitor, Vezi Mon. of., 3 Oetomvrie 1865, 118. Ist. Rominilor din Dacia Traiana, V, p. 552. Cifra din 1860 este seoast din acea a contribuabililor Muntenie! ; 426,000 in 1852 si 569,000 in 1860, ceca ce ar urea numiral total al sufletelor (aproxi- mativ cite 5 de cap de familie) 1a 2,500,000 pentru Muntenia, deci la 4,000,000 pentru ambele tari, Anatele statistice, 1860, 1, p. 109.STAREA ECONOMICA 199 loau Brateanu arata in sedinta ein 17 Fevruarie 1861, ca ,anul trecut este stiut, ca intrat 8,000,000 de galbent in taré numai pe grid si pe porumb si este stiut, cd din an in an, productia progresaza re- pede la nof; cact anul acesta (1861) s’a samanat mai mult derit anul trecut si in acela mai mult de- cit in anij de mat inainte; bucatele s’at vindut mat bine: banit at intrat in tara, cu toate ca criza n’au incetat a ne bintui*.? Cu toate aceste propasiri ale puterilor productive ale tarilor romine, este foarte nimerita bagarea de sama a ziarulul Téranel romin cind spune, ca ,strim- torarea noastra provine de acolo, ca nevoile noastre s’at inmultit, fara s& se sporiasca si mijloacele de ale indestula. Cum putem intimpina cele mat rafinate trebuinti, aplicind si asta-zi mijloacele cele mal bar- bare“ 2° Bagarea de sama nu se refera insa la ne- voia de a rafina si productele munce! si a le inalta la nivelul nevoilor vietet mai subtiri pe care ince- pusem a o trai; de a nu se multami numar cit cu productia de obiecle brute si de a tinde Ja desvol- tarea industriilor. Preocupata de marea chestiune a timpulul, numita foae aplica cugetarile ei la munca silita a taranulut, Nu Jipsiai insasi elte bagart de sama inca mal adinct si mal nimeritoare de adevar. Asa buna oara tot Téranul romin lua aminte, ca »la not totdeauna preturile pe grat’ sunt bune, cind esle lips de gra tn alte tari“.!#? De pe atunel se pusese degetul pe una din ranile feliulul nostru de productiune care nu poate aduce foloase imbelsu- gate, decit cind agricultura merge rat in tarile ce- lelalte; ca bogatia noastra atirna de lipsa si de ne- voile altora, iar nu de a lor bogatie si indestulare. 119. Mon. of. al Térev Rom., 18 Martie 1865, suplement. 120. Téranul Romin, 19 Noem 186 121. Téranul Romin, 18 Fevruarie 1862.200 ISTORIA ROMINILOR Tot de pe atunei insa se gaseste si radacina unel paverl ce inca nici asta-zi nu a disparut, anume ca tarile romine ar fi pline de bogatil nedesfundate, 12? parere ce ne a facut cel mal mare rad, impingin- du-ne la cheltueli nesocotite, pe baza unel inchipuite bogatil. In realitate am fost si suntem o tara sa- raca, a careia productiune atirna, nu numai de munca omulul, ci si de nestatornicile imprejurarl atmos- ferice. Starea economica a tarilor romine mergind bine, oamenit se imbogatiati; si fiind cd aceasta imboga- tire era usoara si repede, nu se punea pret pe a el dobindire. Cistigind mult si lesne, oamenil se deprin- sese a cheliui tot asa de usor pe obiecte neproduc- tive, dindu-se la o viata luxoasa si destrabalata, in loe de a aduna capitalur! prin economie. Un corespon- dent din Bucuresti al ziarului Concordia Romina din Budapesta jea aminte cu mult cuvint, ca ,aice, Ro- minil is! mincd averea si prada puterea cea inaseuta a tare lor, numai pentru a trai o viata de stat ce se poate asamana cu acea a unul vagabond prada- tor care, fara a mal cugeta la viitor, minca si bea si risipeste toate, numat spre a-st face placul momen- tulul in care traesie“.'?8 Asupra clasel conducatoare, imbogatirea tarilor ro- mine avu dect un efect demoralizator; iar casa sta- tulut nu beneficia, precum ar fitrebuit, din sporirea afacerilor, mal ales din cauza refuzuluY acestei clase de a participa la nevoile statulul. Cit despre clasa {araneasca, ea se infrupta foarte putin din sporul de avutie a tarel. Ba din protiva, Cu propasirea maref agriculturl, se restringeat mij- loacele de traiti ale sateanului, de oare ce pamintul 122. Barbu Catargiu in sedinta din iO Tapuarie 186]. Rominul 13 Ta- IS6l. Zéranw Romin, 18 Martie 1862: ,prodigioasele resurse ale taret noastre*, 123. Concordia Romina, Budapesta, 18 Septemvrie 1801.STAREA ECONOMICA 201 de imas si de finat de care avea nevoie pentru vi- tele ef, de Ja ingustarea pamintulut prin Regulamen- tul Organic,'** se scumpia necontenit, si pentru al avea, trebuia s4-st robiasca tot mal mult munea ia proprietar. Apot aceasta munca se ingreuia pe fie ce zi prin cerintele tot mai intinse a le proprie- tarilor, si fata cu sistemul barbar al executiunel ra- mas din vremile mai vecht, conditia taranulul tre- buia sa se inrautatasca. In afara de circulara lut Co- gilniceanu raportata mai sus, in care cere de la prefecti ca se considere si pe tarant ca cetateni, mal avem marturisirl asupra conditiel in care se afla taranimea, in raspunsurile unor comisiunt agricole. Acea din judetul Gorj constata, ca ,doua din tret parti din locuitort sunt lipsiti de nutrimint, de im- bracamipte si att locuinte ca animalele, gi asa sunt chiar mosneni! ce mai ati’ o sfoara de pamint si a- earor avere consta in citi-va prunt plintati si din care dupa ce fabricd tutca, nu se mal desbata pana nu o ispravesc, neingrijind cimpul si cultura‘.?® Doctorul Felix, singurul igienist al timpului si unul din oamenif ce ati patruns cel mat adine cu ochil in viitor, constata in chip aproape obstese raua stare a taranulul ,care nu mininea bine si de aceea e le- nes; el nu mininca decit prea putina carne si foarte rar lapte. In Muscel buna oara, pentru 80,000 de locuitorl se consuma pe fie-care an 1200 de vite, 500 de porei, 1200 de miel, 160,000 de pasert si 55,000 ocd de pastrama, adeca un miel la 66 de locuitor! pe av, un boa la 53 de locuitor! pe an, un pore la 120, 2 pasert de locuitor si 277 de dra- murl de pastrama pe an“, Vitele locuitorulul sunt foarte prost ingrijite. Nutrimentul obstesc al taranu- 124, Mai sus, I, p. 439. Comp. Istoria Roméinilor, VI, p, 109 si urm. 125. Mon. of., 15 Martie 1262.202 . ISTORIA ROMINILOR lute mamaliga. Daca acest sistem de insalaciune a stomahulut va mat tinea cile-va zecimi de anl, re- zultatul va fi o mizerie analoagaé aceleia ce se poate videa in Germania, in locurile unde se nutresc cu eartofe. Nutrimentul prost devine adese orl cauza betiel. Stomahul saturat de buruene si de mama- liga goala, cere un aliment iritator. Satencile dan si copiilor de tita, rachia. Pelagra a aparut in 1846; acum numarul e mie, dar zicem: caveant consu- les 126 Pentru ce toate aceste lipsurl in ingrijirea de in- teresele adevarate ale laret? Pentru ca, cum spupe Viitorul: ,Astazi se face politica si nimine nu gin- deste la administratie si organizare“.?27 Si sa nu se creada cum-va, ca preocuparea cu marele act al Unire! paralizase, pentru timpul cit el se framintase, puterile clase! conducatuare, Si dupa ce ea se realiza- se, tot politica in intalesul cel rat al cuvintulul, adeca intrigile si saparile mutuale, rivalitatile si dusma- niile de persoane, ocupa activitatea oamenilor con- ducatori. Foarte drept spuve o scrisoare din Buea- rest, ca ,si cu unirea adunarea in nimie nu s’a schim- bal; alita numai ca patimile sat facut mat evideute. Tot noi eram in Jasi, tot noi suntem in Bucuresti; tot not an fi si in China“.??* Politica economic si domnia lui Alexandru Ioan J. De si interesele economice vineati numat pe al doile plan in preocuparile tuturor guvernelor ce se succedad la cirma tairilor romine, totus? bine fnteles ca acele interese nu puteati fi lasate cu to- tul in parasire, intru cit mat ales, fata cu nevoile 126, Analele eeonomice. 1861 p. 62. Ce cuvinte profetice! Astizi a- vem 40.000 de pelagrost si numavul lor sporeste cu o repejune in- spalmintatoare. In 1898 eraii 18,000. 127. Viitorul, 7 Tunie 1861. 128. Tribunw romind, 3 Martie 1851,STAREA ECONOMICA 203- crescitoare de mijloace banesti, era firesc lucru de a cauta sa se gasased acele mijloace si in imbol- direa vietel economice. AicI insa videm cit de nepre- gatite erat timpurile pentru aceasta lucrare atit de delicataé si mult mat greii de aplicat, decit copiarea si intreducerea cu toptanul a legilor si regulamen- telor franceze. Niel un principia uu calauzia purtarea elemente- lor ocirmuitoare in conducerea afacerilor economice, sai ma! bine principiile puse inainte erat si ele luate din ideile franceze, fara bagare de sama daca ele se potrivese satt nu cu starea tarilor romine. Asa domnitorul spane in mesajul saa din 6 Decem- vrie 1859, ca ,noi nu admitem nici un sistem pro- tector; ba suntem fericiti ca in pamintul nostru, nu exisla inca nicl una dio acele industri artificiale ce nu pot s& se tina, decit prin puterea unor leg! spe- ciale“, Cu toate aceste, si in contrazicere cu acest prin- cipit. liber-schimbist, el face o exceptie pentru indus- triile cirbunelul si a fierulut.?2° Acest loe din ma- nifestul domnitorului fu apretuit iutr’un chip foarte: favorabil de societatea de economie politica din Pa- ris, unde domnitorul era membru, si care socielate era aleatuita din liber-schimbistt. Oamenil politic] ce’sI facuse studiile si in Germa- nia, cea de pe atunct protectionista, precum era Co- galniceanu, impartasiat alte vedert. In profesia lut de credinta din 14 Fevruar {860 catra alegatori, el spune, ca ,este pentru libertatea industriel si a comertului care si astazi sunt asa de libere, ftneit strainif att ajuns a fi mat favorizali decit paminte- nif. Insa intru cit vom fi ineunjurati de state ecu sistem protectionist, intru cit vom avea jurisdictie consulara, vol starui pentru ocrotirea comertulut si 129, Mon, of. al Moldovet, 7 Dee. 1859.D4 ISTORIA ROMINILOR a industriel nationale care, de abia nascinda, are trebuinta de o deosebita ingrijire din partea guver- nulut®.° Cogilniceanu si caula si punt in lucrare, -ca ministru, profesia lut de credint& de deputat, ce- rind de la prefect!, sa indrume pe proprietari la cresterea cailor pentru armata; ,cact ar fi trist, ca necontenit sa ni&izuim la straint, chiar pentru acele ce le putem gasi la noi“."3! Tot Cogalniceanu mat dea masura a se infiinta ragidnite de copaci de pa- dure in Vlasea, Briéila si fast,”* spre a_reintregi padurile, ale caror pustieri ineepea sf-si arate urma- rile in secetele neobiciuite siin revarsarile de ape tot atit de cumplite. Dar la atita se margineste poli- tica protectionista a Jul Cogalniceanu. Si cum putea -el si facd mat mult pe acest tarim, cind era rupt si haratit in toate partile de opozitia ce tindea sa-l sfisie ? Fata cu asemene stare a spiritelor, nu trebue sa ne iniréim, daca videm pastrindu-se taxa de 5°/o a- -supra exportulul, prin care se scumpiai productele tarel sit se ingreuia desfacerea lor in straindtate, cu toate ca unil oament cu vederi mat largi, precum era Ioan Brateanu, cereai desfiintarea eI si atribu- iad chiar eY si criza economica ce bintuia Muntenia la inceputul nouel domnit.’* Cu ineepere de la 4 Ia- suarie 1862 taxa pe export se desfiintaza; insa, lu- eru caracteristic pentru ideile timpulul, desfiintarea el nu se face din consideratii economice, ci din mo- ‘live politice. Anume tot pe atunci Turcia schimba si ea politica ef vamala, reducind taxa de export de la S Ja 5°o si ureind pe cea de iinport dela 5 la 8%o, schimbare care lasa sa se intrevada o li- 130. Steaua Dunarel, 19 Fevroarie 1860. 131. Mon of. al Mold, 9 Dec. 1860. 132, Mon. of., 14 Sept. 1864. Comp. Ibid. 14 Martie 1865. 133, Mon. of. al Tdret rom., 13 Tulie si 2 Aug. 1860.STAREA ECONOMICA 205 carire de interes economie in capelele infundate de- pe malul Bosforulut. Indata ce Negri afla de tratarile Portet iu aceasta privire, el sfatueste pe domnitor ca, in loc de a re- duce (ixa de export de la 8 la 5°/o precum facea Poarta, se o suprime cu totul, iar cea de import sa olese tot la 5°/o, spre a nu parea ca urmeaza pe suzerana el in intoemirea treburilor materiale sia intiri astfelia pozitia autonoma a Principate- lor-Unite, documentata prin incheierea de tratate de comert deosebite.*** Se tutelege insa ca acest chip de aapara interesele polilice, prin masuri economice- nechibzuite si uestudiate, aducea un mare rai, o descumpenire in budgetul tare, a careia venitury fura de o data redusa cu suma insamunétoare de 8,500,000 de lel, fara a se pune nimic in loe.> A- ceasta imprejurare sili pe guvernul din 1863 sa reinfiinteze taxa pe export. Aceiasi idee il con- duce si in chestivuea participarel tarilor romive la expozitiunea universala din Londra, din anul 1863. Guvernul se hotarise sa iee parte la agea expozi- tiune, obtinind fagaduita unut loc deosebit de Tur- cia. Comitetul expozitiunel, se vede dupa staruiutele ambasadorulul otoman, reveniod asupra acestel dis- pozitiuni si punind Principatele la un loc cu Egiptal. in cuprinsul loculul atribuil tmparatiel turcesti, gu- vernul romin se leapada de ideea impartasirel la. acea expozitie, cu tot interesul eel mare ce-L avea de a face cunoscute Apusulul productele pamintului rumanese.% Incheindu-se tocmai pe atunci 0 con- 134. Negri céitre Cuza, 2 Fevruarie 1864. Corespondenta, p. 80. Comp. p. 228, 35. Mon. of. al Térei Rom., 7 Aug. 1861. Mon. of. al Mold.,. t1 Sept 186; 136. soarea lui Alexandri din 10 Faanvar {862 in Mon. of., 14 si 18 Tanuarie 1862, Comp. Rominal, 14 Iau. 1862 si Taranul Romtn, 4 Fevruarie 1362.1206 ISTORIA ROMINILOR ventie telegrafica tntre mal multe state europene, ocirmuirea Principatelor declara c& adera la ea, in contra parerel Turciel care credea ca nu e de ne- voie o atare adeziune a Romaniel, intru cit sub- ‘semnatura el obliga si Principatele. Paralel cu a- ceasta emancipare continua de sub epitropia oto- mana, C. Negri declara capulut postelor turcesti, ca daca Poarta va mal intirzia cu plata catra statul romin a datoriel rezultate din tranzitul depeselor turcesti, depesile nu vor mal fi transmise.1?7 Mai tirzid Principatele-Unite incheie 0 conveutie telegra- fied si cu Rusia."** Cit de putin se gindiat’ oamenil conducatori la interesele curat ecenomice, se vede din o masura care acopere de ridicul pe acel ce o luara, dar pe care et o hotaresce in deplina seriozilate a unel coapte chibzuinti. Anume, find nevoie de scama pentru bol- navil din spitale, consiliul ministrilor dispune sa se faca o comanda de cirpe vecht la Paris, pentru procurarea materiajulut trebuitor. Guyernul francez, erezind ¢& 0 asemene comanda avea de scop a a- limenta fabricele de hirtie(!) din Principate, opre- ste exportul cirpelor. Ca nechibzuinta unui asemene act fu simtit de oameniit timpului, se vede de pe chipul cum el este comentat de Martian care, ce e drept, privia masurile economice in ele insdsi, si nu prin ochelarit politicet. ,Ce trebue sa se creada despre economia societatel noastre, cind pana si zdreutele trebue sa Je adncem din strainatate!“!° Si daca nu ne indreplasem maear catre un Joe mal putin tn- departat ca Parisul, aceasta o facusem mat ales din 187. Papadopol-Calimak, Amintiri, p. 426. Cf. Negri c. Cuza 2% Martie 1861, Corespondenta, p. 99. 438. Mon. of., 4 si 7 Decemvrie 1862. 139. Mon. of. al Ttérei Rom., 8 unie 1861 Cf. Analele economice, 1861, p. 101.STAREA ECONOMICA 207 interese politice, pentru a da de cistig ,marei noa- stre surori®. Urmindu-se mai departe cu reorganizarea tari- lor romine, dupa sistemul si cu elemente din Fran- tia, se aduc tn 1861 dot inginerl, Drumont si Bon- net, unul ca inspector general altul in insusire de sef al serviciulu! drumurilor, at caror leafa in- suma impreuna cifra insamnatoare de 150,000 de lei pe an; 1° apol un inspector reorganizator al fi- nantelor, Fraugois du Coudray.’*! In afara de acea- sta introducere a elementelor franceze in Principate, se urmeaza inainte cu trimiterea de liner! pe socoteala statulul in Frantia. Astfelia se trimit tret stipendisti la studif navale la scoala din Brest.“? Trimiterea sta in legatura cu infiintarea flotiler si cu promul- garea unul regulament de navigatie.'*? Apropriarea civilizatiel franceze merge insd pana la imitarea u- nor asazaminfe ce nu aveau in Prineipatele-Unite nici un temeiti de a fi. Asa se infiintaz’ in Bucu- rest] o casa pentru invalizit militari, imitatie a Ote- lulut Invalizilor din capitala Frantiel, cu toate ca invalizi in adevaratul intales al cuvintuluy nu se puleai intilni in tarile romine. Doamna_ contribue eu 300 de galbent, din caseta el, la inzastraréa ace- stul asazamint.’“# Cit de putin priceputa era fns& ocirmuirea in da- 140. Mon. of. al Téret Rom., 26 Mai 186t, Mon. of, al Mold., 23 Mai 1861. Unirea, 3 Iunie 1861. 141. Voix de la Rownanie, 2 Noemvrie 1861, 142. Mon. of. al Téret Rom. & lunie 1861. 143. Mon. of. al Taret Rom.. 19 Tanuarie 1861. Mon. of. al Mold., 24 Oct, 1861. Regwlamentul in Mon. of. 4 Oct. 1862. 144, Mon. of., 27 Oct, 1862, Regulamentul casei invalizilor. Zbidem, 98 Oct. 1869. Le Siécle 2 Sept, 1862 spunea foarte bine: Un des eotés curieux de Ja nation rounaine c'est son esprit d’imitation de tout ce qui est francais. L’amour propre gaulois n’a certes rien ay redire ; mas Jes vieilles habitudes des Roumains, certains intéréts s’ac- commodent-ils aussi bien de l'introduction universelle de notre sys- fome de gouvernement*?208 ISTORIA ROMINILOR raverile economice se vede din urmatoarele fapte mal caracteristice: Intai ca se desfiintaza coserele de rezerva, una din creatiunile intelepte ale regulamentulul organic in o tara a ecareia existenta se baza in intregimea el pe o productiune aleatorie. Se aducea ca argu- ment in contra coserelor, ca depunerea porumbulut in ele se facea neregulat si ca, fiind el pastrat tn rele conditiunt, se strica; imprejurart care, precum observa Joan Ionescu, puteat indreptati numat re- forma satt imbunalatirea, iar nu desfiintarea cose- relor. 14> O alta imprejurare, in care se vadeste vepricepe- rea ocirmuirel in ale economiel, priveste cultura vier- milor de matasa. Putinta acestel culturf fusese mull inlesnita, prin masurile Iuate de principele Stirbeit, de a plinta duzt in multe part ale Munteniet. Inca din 1852 acelas domnitor lua masura de a introduce saminta milaneziéi care imbunalati mult producerea burangi- culut. In 1857 George Coemzopol, starostele boga- sicrilor din Bucuresti duse la fabricele de malas& din. Lyon probe de burangicul nostru si capata in- curajarile cele maf mari. In 1859 el se uni cu G. Cantacuzino, V. Nicolict, V. Obedeanu si N. Andro- nescu in o societate (compania sericicola) pentru cultura matasel, si el infiintara o fabrica pe mosia Daméroaea. In darea de sama a activitétet anulut Ia acelei societat!, cetim: ,Aducind o masina cu 160 de roti dupa metoada perfectionata din Lyon, 4 femei toreatoare, modele si un masinist, am o- perat in vara anulut 1859, cu multa inlesnire, ma- nipulatia a 10,000 ocale de gogosi, cumparate nu- mal in piata Bucurestilor, si am extras 409 ocale matasa de cea mat fina calitate, aprobata de fabri- M5. Léranul Romin, 3 Fevruarie 1863.STAREA ECONOMICA 209 cantit din Lyon unde s’a trimis spre vinzare, for- mind ca la 40 de fete romine sa foarcé dupa me- toada perfectionata. 4° O imprejurare cu totul intimplatoare trebuia insa sa abata pe o cale gresita, mersul aceslul fericit fneepul, si sA adueca in curind ruina unut felis de ocupatiune ce parea menit a sport intr’un chip tm- bueurator productiunea tarilor romine. Anume se ivise in Frantia o boala in vermil de malasa, si cres- catoris de aici cautara sa-st regenereze sdminta. Sti- ind, din vizita lut Coemzopol Ja Lyon, ca in tarile dunarene se cultiva malasa, venira aici spre a ca- ula, insd nu fire, ci saminta, a careia producere exclude pe acea a matasel.47 Producerea samintet, cind poate fi desfacuta, aduce iusa insutit folos de- cit acea a matasel. Indemnati prin preturile ne mal auzite ce Francejil oferiat pentru saminla (pana Ja 100 de galbeni ocaua), tott producatorif din Mun- tenia se pusera pe produs saminla, daunind in mod indoit eullura la eare se dedat; mat intal fiind ca o indepartat: de modul ef trainie de punere in lu- crare, pentru unul ce era sa tina numal cit timp boala era s& bintue Frantia; apot prin aceea ca, de- prinzindu-se cu cisligurl mart, erati sa despretuiasca pe acele mai mict, dar statornice, ale produceret mata- sel. Cultura samintel se si desvolta inu’un chip a- proape de necrezut. Anume, in afara de cele 10,000 ocale de gogos! prefacufh in matlasa in anal intai, la fabrica de la Damaroaea, se mal exporta in: 147, Din ecauzt ei gindacil trebne Jasali sa iasi din gorosi, pe care ff sparg, rupind firele. Pentru a pastra gog spre tors, trebue incalzilY, omorind astfelit’ gindarii din ei. 146, Analele econonice, 1860, Trim, II, p. 49. Statutele companiel sericicole in Mon. of. at [drei Ront., 18 Sunie 1860. 14210 ISTORIA ROMINILOR 1859 pentru 34,526 let gogosl si pentra 300,300 let saminta 1860 — 100,443 904,273 _ 1861 — 202,482 _ — 3,482,781 _ 1862 — 125,273 _ — 4,281,528 - 1863 — 100,452 _ — 11,300,178 448 -— Martian si aicl vazu gresita directie a activitatel producatoare si dadu strigatul de alarma. El spune jnea in 1864, in plina inflorire a comertulul samin- ‘tel si a productiunei gindacilor: ,Numat o cauza in- timplatoare favorizaza atit de mult exportul samin- tel. Ne bucuram de un folos mat mare, dar foarte efemer, si iu loc sé introducem in tarile straine ma- tasa noastra si sa ne asiguram o vinzare perma- nenta a productulut nostru, ne am ruinat insust fa- pricatiunea pe mal multt ant‘.'4° Compania serici- cola cere chiar de la guvern oprirea exportulul sa- mintel si invoirea numat a eelut al gogosilor. O- cirmuirea ins& videa numat partea financiara a lu- erulu. In o circulara din 8 Noemvre 1862 a mi- nistrulut de interne, se spune: ,,De cit-va timp aceasta industrie a luat 0 desvoltare considerabila si va a- duce in tara capitaluri care se pot numara intre veniturile principale ale taret. Ministerul, avind in videre aceste foloase,a luat si va lua toate mésu- rile putincioase pentru propasirea acestet industri. 1° Dar tocmai masura de capitenie, ceruta de compa- nia sericicola, nu este luat& de minister, si in eu- riud stingindu-se boala gindacilor din Frantia, si- miata incepe a nu mat fi cautata si dot ant dupa 148. Analele economice, (861 p. 68; 1862 1866, IV, p. 105. Cf Obedenaru, La Rownanie woneique, p. 167, . Xenopol Stic dit economice, Craiova 1882, p. strin matisel devenise asa de insamnali, trebuise si s anumitt pentru ¢in- tarirea gog . Rominul, 149. “nalele econonrice, 18 c! 150, Reprodas de Térand Romin, YW Noemvrie 1862.STAREA ECONOMICA Qi ce exportul din cultura gindacilor ajunsese la 11 milioane, el cade la 11,000 de les! Cu toate aceste, in un articol inserat in Monito- rul oficial, se atrage luarea aminte, ca nu cumva »sa facem si cu gindacil, dupa cum am facut cu inul, cu cinepa si cu stupit. Inul era o bogatie mare pentru tara, daca am fi pus mult; am fost insa ne- pasator! si am pagubit. Albinele na ne cereati mat nic! o munca si ne aduceaii foloase; le am parasit si pe dinsele si a inceput sa ne vina ceara din tart straine. Tot astfelit, vom pati si cu cresterea gin- dacilor®. Iu teorie Monitorul si cu guvernul erat pentru masurile cele mat bune; in practica tnsa se certai, se disputat, iar tara o lasai in voia soar- lei si, fata cu situatia de atunci, niet nu se putea sa fie altfeliu. . Dar pare c& numal in aceasta privire guvernul ramasese surd la cererile de indreptare! Organele timpulul ne mat raporteazd inca multe alte dorintt ramase neindeplinite: Asa Rominul cerea in deobste perfectionarea industriel, spre micsurarea importulut care de pe atunci, cum am vazut, arata tendinta spre ureare. Foarte insemnati esle cererea Jui Ne- delcovicl de a se seuti de slujba militara industri- asil ce ar voi sa caldtoriasct in strainatate.??? In Joc de a se urma astfelid, se incuviintaza usurarea slujbet militare elevilor din scoalele teoretice, aspi- rantilor la functiunt, usurare ce ad atras maz cw deo- sebire poporafia {drei spre functionarismu gi tra- tul parazitar. De asemene comitiile agricole din ju- detul Gorj cer si se cunstruiasca cosere pentru vite; 151. Analele economice 1866, IV, p. 105. Xenopo] Stxrdit economice, p. 56. Pe linga aceasta, exportatoriy samintei, mal ales Evrel, com- promisese gi “reputati ia siminter romiinesti, ‘amestecind-o cu siminti de mae. 152, Citeva cuvinte asupra cresteret gindacilor de médtasd. Mon. of, 18 Ang. 1864,212 ISTORIA ROMINILOR si sd se plinteze du pe marginile soselelor, de oare ce se vede marea aplecare a locuitorilor pentru cre- sterea vermilor de matasa.’®* Acele din Judetul Il- fov propun, ca gunoiul din sate, in loc sa fie ars, si fie intins pe ogoare, spre a le ingraga.‘°* Acele din Teleorman cer introducerea masinelor, bratele lipsind: ,Daca am avea, dupa pamintul nostru, si bra- tele trebuitoare, am fi fericitt.t°° Guvernul insa nu se vede sa fi dat macar o circulara imbolditoare in aceste privintt. Sa venim acuma la alta masura luata de guver- nele domnitorulut Alexandru loan I care adaugi mult la uciderea si a restuluf de comert si de in- dustrie ce se mai mentinea in Moldova in minile e- lementulut indigen. Mat inta! contribui Ja aceasta mis- care folosul procurat Jidovilor prin desfiintarea taxet lor. ©* Apot indeletnicirile cu comertul si cu industria ale pamintenilor erat ocrotite prin existenta bresle- lor. Loviturile primite insa de a lor organizare, inca din vremile anterioare domniei luJ Alexandru Ioan I, slabise foarte mult puterea de improlivire a Ro- mninilor contra asalturifor din ce in ce mal puternice ale strainilor in deobstie si matales ale Evreilor— cacl breslele erad o protectie incuviintata bastinasi- Jor sub mantia religiunel. 1°’ Regulamenlul Organic scutise pe negutitorit straint eu diridicata de plata pa- tentel. Prin abuzuri, se folosian de aceasta scutire sicel cu deamaruntul care erati pusi in o pozitie pre- 153. Mou. of. 10 si 28 Martie si {1 si 18 Apvilie 1862. 154, Mon. of, 28 Martie 1862. 155. Mon. of., 11 si 18 Aprilie 1862, Pe atuncea se introduse pri- ma masini de triervat. Unirea 19 Aug. 1861. 156. Asupra chestinnel carnel, vezi Mon. of, al Mold., 9 Fevruarie 1860. Comp. St. Dun., 24 Martie si 24 Aprilie 1860. Mat sus, p. 179. “157. Vezt asapra deeaderet organizirei breslelor. Ist, Rominilor din Dacia Traiana, VI, p. 204.STAREA ECONOMICA 213 eumpenitoare fata cu negutitoril pamintent. Prin un ofis din 1850 se supusese la patenta tot! negutilo- rit straint, modificindu-se in acest punt Regulamentul Organic; dar dispozitia nu se puse in lucrare, din ca- uza improtivirel consulilor straint.'°* Ministruil M. Cos- tache impune iar negutitorilor plata patente! ; noue protestar! din partea consulilor olandez si englez. Lu- crurile mersera asa pana la votarea lege! patentelor in Septemvrie 1860, prin care lege se egalizatt in a- ceasta privire negutitoril straint cu acel paminteni. Daca insa era vorba de proteguirea industriel si a comertului indigen contra celul practicat de stra- inl, nu era indestulator a se pune pe o treapta e- gala ambele elemente, cact lasate de sine, din multe priciny, industria si comertul bastinasilor nu putea tinea coneurenta cu strainil. Si breslele ce tot mai existau, de siaproape nimicite ca agazaminte ocroti- toare, cdutara de a apira pe alla cale indeletnicirile carora ele presideai. Asa breslele din Bucuresti, °° in seopul de a apaira pe Romint contra concurentel straine, cerura masura de a supune pe negutitorii. si industriagif strain] care voiati sa se inscrie in bresle, Ja darea unel chezasil cuprinzatoare, ca strainul ne- gutitor: 1) se va supune legilor taret in daraverile sale cu pamintenit si nu va invoca protectia straina ; 2) ea va da cuvenitul respeet starostelul breslet; 3) ca va contribui la cheltuelele ceremouiilor si la sarba- 158. Art. XIV din anexa lit. P. In cercetarea similor pe 1856 pre- zenlata adunarei din 1859 (Zribuna Romina, 5 Tuniu 1860), se spune ¢4 ,darea striinilor era numai de 1003 lef, din pricind ci negutitoril straint cu deamaruntu! refuzi a lua patenti; iar guvernul nici odati n'a avut curajul a aplica legea*, 159. Pe la 1860, erat inc& in Bucuresti urmatoarele bresle mari (a- fara de cele micl): Bogasierit (staroste G. Comemzopol), Cojocarti sub- tirt (G, Radulescu), Argintarit (1. Sirbanesgu), Bragovenit (I. Sotir), Croiterit (C. Ionescu), Bacanit (P. Fotinov), Salarit (1. Constantin), Pantofartt (N. Ionescu). . Vezt Mon. of. al Tdéret Rom., 15 Octom- vrie 1860.214 ISTORIA ROMINILOR rea patronulut breslet. 7°° Ministrul Epureanu in Mun- tenia casaza aceste dispozitil pe motivul, ca staros- til nu ar avea céderea a determina juridictia careia tre- buiat si se supuna strainif; iar asupra cerere! de ca- pitenie, acea privitoare la participarea strainilor la cheltuelele bresletin care se inscrieat, ministrul intim- pina intr’un chip ingaimat, ca ea ar fi indeplinita prin conditia formule! de garantie, lucru ce nu se intim- pla de loc, de oare ce formula prescrisa de ministra, in locul chezasie! cerute de bresle, impunea garan- tulur unul negutitor strain, sa chezasluiasea numat plata patentel si a zecimilor aditionale, dar prin nici un cuvint nu se pomenia de cheltuelele particulare ale breslel. Guvernul, cum o spnne chiar pe fata jur- nalul de casare a dispozitiilor Iuate de bresle, avea in- teres numa a clasa grabnic pe patentarii straint si a nu-t ingreuia cu alte plat!, pentru ca mal usor sa raspunda patenta ; dect urmaria numal un interes fis cal si de loc scopul de a protegui comertul si indus: tria bastindsilor contra concurentel straine. In aceasta prigonire a intereselor economice pe baza fiscalitatel, guvernul era sprijinit de opinia pu- blica, chiar din partea organelor opozitiel, precum era Conservatorul progresist, organul partidulul dreptet si al majoritatel adunarel, care da o zdravana lectiune starostilor ce se incumatati a lua dispozitiile de mai sus, spunind, c&,el ar vroi sa creeze stat in stat; ca s’ar amesteca in daraverl unde nu ati ce cauta, de oare ce starostit nu sunt alta ceva de cit agen< til fisculut pentru stringerea contributiel dia paten- 160. Aceste cheltueli eraii insimnatoare. D. Ioneseu-Gion, Istoria Bucuregtilor, Bucuresti 1869, p. 743 spune, ca ,breslele tineaii foarte mult—pana la batae incluziv—la gartul lor si, in doriua de a se ine trece unele pe altele, munciai din zor, isi faceaii cone renta la toarta pentru bogatia steagulur bresle!, pentru ‘mirelia sirbarei lor anualé, cind mergeaii la anume hiseris%, la anume icoand casi sirheze praz nicul gi pe patronul breslet*,STAREA ECONOMICA 215. ta“.4°! Tot asa si Neculat Docan, membru in comi- sia centrala, cu prilejul desbaterilor unor zecimi a- ditionale ce trebuiat sa fie impuse in folosul came- rilor de comert, care trebuiat si inlocuiasca breslele, sustine, ca ,starostiile si corporatiile nu slujesc decit spre a impiedeca libera desvoltare a meseriilor, 0- prind arbitrar pe indivizt a trece din o branga in alta si impovorindu-1 cu felurim! de dart spornice, necunoscute fisculur®.1° Trebue sa amintim insa, ca sculirea breslasilor stra- int de a suporta cheltuelele breslel care se face in Muntenia abia in 1860, in Moldova fiinta inca din a- nul 1838, cind Mihai Sturza prin un ofis al sat dis- pusese, ca ,,Evreil, peste taxa catra stapinire (laxa Jidovilor) admisa de la natia lor si alta dare spre tinerea de spitale si pentru cei nevoies! dintre el, nu pot fi indatorift a mat plati si deosebita zeciuiala, in trebuinta breslelor ce uu sunt de neamul lor*.2% Aceasta anteriorilate a desfiintarel ingreuierel co- merciantilor si industriasilor straint in Moldova decit in Munlenia, unita cu puhoiul evreese ce a inundat pe cea d@’intal, explicd cum se face ca in aceasta tara distrugerea indeletnicirilor economice din minile Ro- ininilor a fost mult mal adinca decil in Muntenia. De aceea, pe cind in Bueurestt breslele erat’ ined pline de negutilor! si de industrias! pe la inceputul dom- niet lui Alexandru Ioan J, in Moldova ele figurat mat mult cu numele, raminind Ja multe din ele numai sta- rostele si cu—sleagul, '* 161. Conservatorul progresist, 28 Octomvrie 1860. 162. Protocolul gedintelor com. centrale XXI, 15 funie 1860. 163. Manualul administrativ al Mold., Il, p. 45. Comp. Istoria Rominilor din Dacia traiani, VI, p. 204. 164 In agi se vid trent iu lista alegatorilor pentra eforia ovasului (sfatul ordsinesc), breslele urmitoare cu starostiY lor: Bacalit (sta- roste: V. Dimitriu si 15 breslasi, toti cu nume romanesti) Drogcarit (I. Calinescu eu 16 Rach ¢ (N. Suciu cu 10 br), Péscarit (Pa- naite Boinea cu 11 br), Crégmarit (Al. Dumitria Zarba eu 18 br.),216 ISTORIA ROMINILOR YTendinta de a protegui strainil in dauua paminte- nilor se mat vede din urmatoarea imprejurare: Jn sedinta din 14 Iunie 1860 venind in desbatere in- ~ talesul cuvintulut acaret din art. 379 al regulamen- tulul organic al Munteniet care dispunea, ea strainul de rit crestin chiar, inainte de alu! naturalizare sa- si poata ,intrebuinta al sad capital in orl ce cum- paratoare de acareturi va vot“, 1 se interpreteaza a- cel cuvint in intalesul ca ar cuprinde si mogi!. Mar- tian si Eugenia Statescu referendar la biuroul sta- tistic protesteazi contra acestel largirl a intalesulut cuvintulul, mergind insa prea departe in rostirea te- nierilor lor, ca s’ar da si Evreilor putinta de a cum- para mosil, de oare ce articolul din Regulament pre- ~ vedea anumit ca aceasta facultate sa fie incuviintata numal strainilor de rit cregtin. 1°° In 1864 insa se voteaza o Jege care ineuviintaza strainilor crestini dreptul dea cumpara imobile rurale. Martian se rosteste si in protiva el, spunind, ca ,,natiu- nea cu indignare ar declina puternicul ajutor al ca- pitalurilor straine si ar preferi mat bine a fi de 5 ori mal saraca, dar proprietara a pamintulut, decit ex- propiata in tara el sia privi cum mosiile ce at fost odinioara ale fiilor et, mai tirzit vor produce noilor Hiristigiit (Toderiti Toan eu 2 br.) si urmatoril starogtt de meserit: Neculal State staroste de Blénaré. A. Grigorin de Yalpalari, Gr. Corniti de Cérdémidar?, Cost. sin Neculai de Zugravi, Stan sin Petru de Saidacart, Ioan sin Andrian de Argintart, NX. Domna de Bérbi- ert, Gh. Negrea de Abager?, V. Parasehiv de Cibotar? mold., Gh. Ioan de Cojocart, Gr. Hairaga de Gasp’ N. Popoviei de Pifary, P. Tanase de Mindirigit, Gr, Ioan de Olart, T. Vasiliu de Mahali, lancu Va- siliu de Cizmari, loan Grigoriu de Tesiart, Turd. Gatuged de Léutart, Anania Costea de Hornart, N. Petru de Cibotart rusegti, P. Roma de Cibotart nemtesti, D. Teodor de Pietrar?, P.Sirbu de Croitort mold., Gri Cuciureanu de Gradinart. (Monit. of. ad Mold., 29 Septemvrie 1859} 165, Analele parlamentare ale Rone jet. I, p. 36 166, Analele economice 1860, 2 p. % gi 30. ineanu, Influ- enfa orientaldé usupra limbed gt oulturst romine, Bueurestt "1899 1, p. 8, aratii ci intelesul cuvintujul aearet e diseutabil.STAREA ECONOMICA 217 proprietari de 5 orl mat mult. Ce folos mat mule ; tot nu va fi ater! Tara romaneasca nu ar fi a Ro- minilor. Apot cu cit se va urea pretul imosiilor, prin intoeinirile strainilor, cu alita mai grea ar fi pentru fiit si nepotit fostilor proprietari de a mal pune sta- pinire pe ele“. S’ar parea dupa ziarele straine, ca prin- cipele privia cu parere de rai rastringerea dreptu- lu de a cumpara imobile rurale unumat strainilor de rit crestin. 1°? Aiurea Martian adaoge, privitor la ideea dea se favoriza intrarea capitalurilor straine in tara: »Capilalele straine vor aduce strainilor procente; in- treprinzatorii straini vor profita din intreprindert; ex- ploatatoril straint vor exploata pentru sine“.1¢° Precum unele din masurile economice luate de gu- vern sunt dictate de interesul politic, asa altele se in- deplinese sub imboldirea celut fiscal, incit tot cuge- lari straine adevaratei start de lucrurtimping pe gu- vernanti la lucrare pe tarinul avutied publice. Se tin- dea in deobste Ja sporirea veniturilor statului, iar nu la adaosul puterilor productive ale larel, care pu- teri, daca sporiat, aceasta era datorita imprejurari- lor; ba am vazut, cum mersul firese al acestel pro- pasirl era stinghirit prin nepricerea ocirmnitorilor in ale economiel. Ca masurt fiscale citam: Parasirea sistemulul arendaret vamilor care aducea numal 6 milioane 300,035 de lel venit pe an, pentru ambele tart si de la 1861, exploatarea lor in regie, ceea ce urea de odata venitui Jor Ja 11,029,919 let; 799 in- troducerea contabilitatel franceze care are de efect 167. Legea promulgata in Mon. of, 20 August 1864, Le Monde, 13 Decemvrie 1862: ,Bien que le prince en eat témoigné son regret en diverses occasions‘. La Presse d' Orient, 14 Decemvrie 1864: ,Le prince régnant avait vu personnellement avec regret Ja persistance du con- seil d’Etat a refuser aux Ottomans ef aux Juifsle droitde propriété’. 168. Analele economrice, 1860. 1. p. 15. 169. Mon, of. al Tdret Rom,, 98 Martie 136i,218 ISTORIA ROMINILOR a mal restringe abuzurile cu banit publict;?" face. rea unel leg! de urmarire pentru implinirea contri- butiunilor, lasate pana acuma Ia bunul plac al bir- nicilor; 772 concentrarea tuturor luerarilor relative la agricullura Ja ministerul lucrarilor publice; infiinta- rea camerilor de comert, consiliilor de igiena, me- dicilor de plasa; infiintarea tipografiel statulul prin prefacerea acelel de Ja Sf. Sava. Toate acesle wasurl, bune in ele tnsasi, aveat’ de neaparata urmare spo- rirea functionarilor si ingreuierea budgetulut. Tot tn aceasta directie imping si alle masurt ce nu statean in legdtura cu acele financiare, precum regularea ie- rarhiel militare si sporirea efeclivulut armate! de la 7252 la 10,573 in 1861, afara de dorobantt 7579 si de granicer! 4637 care ramin tot la acelag vumar; organizarea inspectiilor scolare, acea a seminarilor a consiliulul scolar superior provizor, ete. 1 Masur’ tintitoare la schimbarea starel materiale a tare! se ieat putine. In primul loc trebue amintite si- lintele pentru intoemirea cailor de comunicaliané, din care existat in tarile romine uamai acele facule de de Bibescu si de Mihail Slurza. Din 1,192,606 slinjent cil era totalul luagimel drumurilor mart din Roma- nia, pana la 1862 se soseluise numat 149,585 iar 129,808 erat in lucrare, mai raminind ined neatinst 913,213 de stinjens. In aga de ra stare se aflau dru- murile, ca vestile din lasi sosiad in Bucurest! mai cu- rind prin gazelele din Paris, decit direct din foasta 170. Ibidem. 31 August 1861. Mon. of. al Mold, 25 Noemvrie 1861. 171, Din 31 Martie 1862. Mon. of., 9 Mat 1862, 172. Asupra acestor legi vezi Mon. of., din 2 Aprilie, 11 Iunie, 4 si 15 August, 16 si 26 Septemvrie, 2 Octomvrie si 17 Decemvrie 1862. Comp. Mon. of. al Mold., 20 Septemvrie 1850 si Expunerea de ino- tive a budgetului pe 1861. Mon. of. al Taret Rone, 19 lanuarie 1861. Comp. Nationalut,17 Martie 1850,STAREA ECONOMICA Ae capitala a Moldovei, 17%. Se mai concedeaza cons- truirea unor podurl de fier, cea intal concesiune ca- tra o companie straina, Barklay si Standford, pen- tru suma de 18,000,000 de franet platitort in 16 ant. Lucrarile se incep in 1865. 1" Privitor la capitala, cu prilejul inundatiilor din 1865, domnitorul iea mat multe masuri pentru a preintimpina intoarcerea ra- ulut si, dupa initiativa lul, se voteazai doua legt: una peutru desfiintarea morilor pe cursal Dimbovitel, alta pentru facerea cheiurilor acestul rit. Tot odata se introduce sistemul pavare! stradelor Bucurestinlut ew pietre cubice, in locul podurilor de lemu ce existati pana atunei. 17 Asupra stare! strazilor din capitala gasim intr’o co- respondenta a Stelet Dundret armitoarele: ,Lumea se intreaba, daca nu ar fi mijloe a se drege pavelele din capilala, pe care pietonif, lasa ca inoata in tina, dar sat isi serintese picioarele sat ist sfarma un- ghile; trasurile se striea; cel ce stad in trasura ist musca limba, isi daula capul, isi strimba gitul*.17¢ Se votase o lege pentru infiintarea de cat ferate; dar concesiunile punerei Jor in lucrare nu izbutese, -fiind data lipsa totala de credit a unul stat atit de radi intocmit in privirea finanielor. Nict N. Mavro- gheui, nicl principele Brancoveanu ou ajung a con- stitui societatea trebuitoare pentru a lor construire; 173. Analele economice,9—12, 1862, p. 162. Vezi si o corespondentii din Bucuresli eatra ziarul Le Nord, 36 Aprilie 1863 eare enumera lu- crarile efectuate, Comp. Rominul 3, 9 si 10 Taunarie 1865. 174. Vezi Mox, of., 13, 18 si 29 Martie, 10 Septemyrie si 7 Octom- vrie 1865. 175, Ibid., 4 Aug. 1864, 176, Steaua Dundres, 18 Apvilie 1860. O deseriere analoagi pen- tru 1862 in La Voix de la Rowmanie, 13 Fevruarie 1862. Si pentru 1865 Reforma, editia francezd spune: ,Lesrnes de Buearest sont de- venues impracticables; c’est un vévitable supplice que d’essayer d'y cireuler 4 pied ou en voiture; c’est une pilié que de voir gens et bétes patauger au milieu de cette boue glacée*,220 ISTORIA_ROMINILOR iar o incereare facuta direct la bursa din Londra cade si ea? Tot asa de putin izbuteste incercarea dea se infiinta o banea de catra casa Rodocanache din Londra.’”8 Guvernul fiind nevoit, cum am vazut, a parasi participarea la expozitia din Londra, se organizaza cu obiectele adunate o expozitie nationala in Bucu- restt, cea intal intreprindere de acest felia in tarile romine.'*® Se mai fac si alte expozitit: una la Fal- ticen!, de iarmarocul de 20 Iulie in 1863; 1®° alta la Frumoasa, la Iasi, care este descrist cu multa cal- dura de un agent al guvernulut;** o a treia de horticultura in gradina Cigmegiulul din Bucuresti; 1? oa patra Ja bilciul Mosilor din Bucuresti, imbinata cu doua alergart de cai, una in Iasi si alta in Bu- curest!; 8° in sfirsit se fac pregatirile pentru im- partagirea la expozitia universala ce avea se aiba loc in Paris in 1867 si in care se rezerva Roma- niei un loc a parte. O masura ce tindea Ia imbunatatirea soartel lo- cuilorilor, pe calea ingrijirel de cet neputinciost, este infiinjarea azilulut de fete sarace, orfane, de la Co- trocent, de catra Elena Doamna, Piatra fandamentala a azilulul se pune ¢uo mare pompa in ziua de 2 Au- gust 1862."** Tot atunc! Elena Doamna_ viziteaza 577. Mon. of. al Moldovet, 31 Martie 1862, Mon. of., 19 Noemvrie 1862. Cf. Téranw Romin 23 Aug. 1862. 178. Mon. of., 7 Aprilie 1862. 179. Analele economice, 1861 p. 228. Ea este salutata de ziarele straine ca un bun inceput. Vezi d. e. Le Siéele 25 Sept. 1862. 180, Mon. of., 26 Tunie 1863. 181. Ibid., 23 Sept. 1863. 182. Ibid., 27 Oct. 18 183. Ibid., 11 Martie 1865. 184. Mon. of., 19 Iulie si 2 Aug. 1862. Principesa da i000 de gal- bent din caseta et pentru *constituirea fondulut care, (prin cotizatit voluntare, se ured pot Ia 400,000 de lef. Cu acest pri'ej Mihail Cor- nea elev din licen! Louis le Grand din Paris face o poezie, publicata in Mon. of., 7 Aug. 1862, O corespondenti din Bueuresti a ziaruluY parizian Le Siécle (5 O-t. 1862) spune ea acest azil a fost denumit de popor cu numele de Azilul Elena,STAREA ECONOMICA 291 toate asazimintele de binefacere din capitala si pro- voaca reinlocmirea spitalulut de la Pantelimon; a- pot mal fea initiativa infiintarel unut azil de saract si de batrini.1® Pe alte tarimur!, imbunatatirile se traganeaza foarte incet. Asa inchisorile erat aproape in starea de plins a vremilor de mai tnainte, ,fara us! si feresti, fara sobe si de o murdarie inspaimintatoare. Osinditit statead imprenna cu prevenitil“, si aceasta, cu toate ca organizarea cea noua a inchisorilor—sistemul peni- tenciar —introdus in Moldova prin inspectorul gene- ral al inchisorilor franceze, Dodun des Perriéres, se intinse de la 1862 si fn Muntenia.t®® Se mai conce- deaza o banea de scont si circulatie in 1865 Oct. eare banca trebuia sa-si inceapa operatiunile sale un an dupa concesiune; ‘87 se ieatt postele pe sama statulul, desfiintindu-se postele austriaca si rusasca;!*" se unifica cursul monezilor straine; '*’ se hotareste adoptarea sistemulut metric, care insi se amina curind dupa aceea. Dol inginer! franceji, Henry si Foucault vin sa studieze izvoarele de petrol, cea d’in- tat cercetare stiintifica a acestor bogatil ale tarer.1° 185, Mon. of,, 18 August, 10 Sept, si {8 act. 1862. 186. Circulara lui Cogalniceanu ¢ ti 22 Oct. 1863 Alon. of., 24 Oct. 1863, Comp. Dianu, Istoria inchisor ‘lor in Roménia, Bu- curesli 1900, p. 65. Cea da’ intaY’incereare de a imbunatati regimul in- el rilor fa féeuta de comtele Valdmar de Blaremberg. Vezi N, Bla- roinberg, Essai comparé sur les institutions ef les noeurs de la Rou- manie, p, 300. 187. Mon. of. 19 Oct. 1865. iss. Tbid., 10 Martie. 1865. Comp. Papadopol-Calimah, Amintir?, p 189, Ibid., 15 Fevruarie 1865. 190. Ibid., 30 Mat 1865, Asupra stiref economice vezt si N. Satu Mémvires, Vienne, 1859, p. 369.