Tipologie Constitutionala Prin tip costitutional se intelege totalitatea caracterelor morfologice, functionale si psihice care definesc 0 anumita fiinf4 umana. Corelarea lui cu valoarea performantei reprezinta o importanta deosebita, atat in scopul unei selectii sportive judicioase, cat si al unui antrenament individualizat. De aceea un loc principal il ocupa aspectele morfologice, fiziologice principale (tipul somatic), aspectele privind calitatile i deprinderile biomotrice (tipul motric), aspectele psihice (tipul psihic) si corelatile existente intre tipul constitutional si performanta sportive. Tipul constitutional (fenotipul) este alcatuit, la nivelul tuturor componentelor sale, din genotip (mostenirea ereditara) si paratip (ceea ce se dobandeste sub influenta mediului exterior) Scoli antropologice si tipologii constitutionale Conceptul de tip constitutional dateaza din antichitate si a evoluat pana in zilele noastre. Pentru o parte a cercetatorilor aceasta notiune se raporteaza in exclusivitate la genotip iar pentru cealalta parte notiunea s-ar referi la fenotip. Hipocrate (460 — 370 j.e.n.), primul constitutionalist , considera _individualitatea umana ansamblu de particularitati morfologice, fiziologice si psihice. Opiniile acestuia au fost transmise prin intermediul lui Galen si din aceasta cauza nu se poate preciza cu exactitate care a fost contributia lui Hipocrate si cat si-a pus amprenta Galen Fundamentul criterilor constitutionale ale lui Hipocrat este reprezentat prin umori $i temperamente, nofiuni care au rezistat pana in vremurile moderne. Hipocrat vorbea despre existenta a 4 temperamente’ 1. Sangvin — activ, senin, cu reactii vii; 2. Coleric — exploziv, excitabil; 3, Melancolic — apatic, cu mobilitate redus&; 4, Flegmatic — echilibrat, putin excitabil In domeniul constructiei corpului Hipocrat deosebea doua tipuri extreme si anume: 1, Habitus(aspect general al omului) phtisicus — cu 0 constructie zvelta; 2. Habitus apoplecticus — cu o constructie masiva Scoala franceza care se sprijina pe criterii morfologice si pe cercetri chimice, distinge 4 sisteme anatomice al organismului, care se formeaza sub influenta mediului si anume: sistemul respirator, digestiv, muscular gi nervos. 1. tipul muscular care are o puternica dezvoltare a extremitatilor si a_ msculaturii, cutia toracica bine dezvoltata, in forma de trapez, _pilozitate accentuata, fata dreptunghiulara, intalnit mai ales la muncitoriifizici; 2. tipul respirator se caracterizeazA prin preponderenta parti’ superioare a trunchiului asupra _celei_inferioare, cutia toracica in forma de trapez, fata romboidala, intalnit mai ales la nomazi, care traiesc in spatii deschise sub cerul liber; 3. tipul digestiv are un abdomen mare, linia taliei ugor conturata, umerii ingusti, fata in forma de triunghi cu maxilarele puternic dezvoltate, gat scurt si gros, intalnit mai ales la cei din clasa socialai privilegiata si in zonele agricole;4, tipul cerebral-nervos se distinge printr-un cap mare, iar partea inferioara a fetei este slab dezvoltata, fi d& forma de triunghi in pozitie opusa fata de tipul digestiv. Constructia generalé este zvelté, delicata, trunchiul si bazinul inguste, extremitatile relativ lungi Tipul respirator ar trebui sa faci exercifii de suplete, exercitii de dezvoltare a musculaturii abdominale si a spatelui Tipul digestiv ar trebui s4 facd exercifii de dezvoltare a musculaturii : bratelor. abdomenului, spatelui, membrelor inferioare, exercitii din gimnastica de baza. Tipul cerebral-nervos ar trebui s execute exercitii de respiratie, exercitii pentru dezvoltarea vitezei, fortei si rezistentei Tipul muscular ar trebui sd faca exerciti specifica), exercitii de agilitate, indemadnare, viteza. Aceste tipuri nu rman definitive, ele puténdu-se schimba in decursul vietii pentru suplete si mobilitate (nu de forta ‘Scoala italiana se bazeazi pe masurdtorile antropometrice, care constituie fundamentul sistematicii tipologice Precursorul scolii italiene a fost francezul Manouvrier. El a clasificat tipul constructiei corpului in functie de raportul existent intre lungimea extremitatilor inferioare si inaltimea corpului Cel mai cunoscut reprezentant al scolii italiene este Viola, care a introdus notiunea de volum, prin determinarea tridimensionala a unor componente ale corpului (lungime, l&time, inailtime). Tipologia lui Viola se bazeazA pe 10 masurdtori antropologice care sunt aproape imposibil de pus in practic’. ‘Scoala germana a pus accent in formarea constitutiei corporale pe actiunea glandelor, aceasta fiind conditionata genetic. Aceasta considera componentele corporale ca fiind predispozitile spre dezvoltare a unor organe gi sisteme. Eros Kretschmer este primul care a abordat problema constitutiei de pe pozitile psihiatriei, A incercat s& demonstreze o corelatie intre constitutie si patologia bolilor psihice descriind 3 tipur 1. Leptozomul ~ caracterizat prin predominenta lungimilor, cu o masa scheletica fragila si un sistem muscular slab. Abdomenul mic si retras, cu capul mic si fata ovala; 2. Atleticul - caracterizat printr-o dezvoltare armonioasa si puternica a intregului corp. Capul este inalt, fata ovala, cu relief bine conturat; 3. Picnicul — caracterizat printr-o dezvoltare importanta a diametrelor circulare cum ar fi cel al capului, al toracelui si al abdomenului. Depunerile de grasime fiind excesive Ca si concluzie Kretschmer sustine ca exist o legatura intre picnic si sindromul maniaco-depresiv, leptozomi, atletici cu schizofrenia.Scoala sovietica Pavlov defineste 4 tipuri de sistem nervos central studiate la caine’ 1. slab la care reflexele condifionate se fixeazi greu si sunt inconstante, lipseste echilibrul dintre excitatie si inhibitie; 2. puternic, neechilibrat si excitabil, la care nu exist echilibru intre cele 2 fenomene corticale, excitatie si inhibifie, predominenta excitafiei avand un caracter relativ; 3. puternic, echilibrat, mobil, cu o echivalenta intre excitatie gi inhibitie, cu reflexe conditionate ce se formeaza rapid dar care se si modifica in functie de mediu; 4, puternic, echilibrat, inert, lacare schimbarea reflexelor conditionate este 0 problema dificila, iar adaptarea la condifii noi se face greu Dupa Pavlov, aceleasi tipuri se intélnesc si la om si sunt cunoscute sub numele de temperamente. Ele corespund in linii mari cu cele hipocratice. Astfel, tipul slab corespunde temperamentului melancolic, tipul puternic neechibrat si excitabil corespunde celui coleric, tipul puternic echilibrat si mobil corespunde celui sanguin, iar tipul puternic echilibrat si inert corespunde celui flegmatic. Scolile anglosaxona si americana Cele doua au cateva conceptii tipologicebfundamentale, bazate in special, pe nofiunile de constructie stenica si astenicd. Este vorba de somatotipologia lui Sheldon, psiholog si psihiatru, care sustine c in fiecare individ apar 3 elemente ale constructiei pe care le leagé de dezvoltarea foitelor embrionare (endomorfia, mezomorfia, ectomorfia). Endomorfia_reprezinta moliciunea si rotunjimea formelor, dominatia_ fesuturilor grase, adipoase gi a viscerelor, capacitatea de depozitare a grasimii, preponderenta marimii trunchiului asupra extremitatilor. Tipul endomorf se poate identifica in tipul digestiv al scolii franceze. in cazul endomorfului este necesar mult antrenament deoarece trebuie sa-si accelereze metabolismul Mezomorfia este constructia atletica: schelet si musculatura puternice, articulatii bine legate, in special cele ale extremitatilor, forma fetei este patrata si epiderma groasa. in cazul mezomorfului miscarile de baz sunt cele indicate pentru inceput ca mai apoi sa se poata varia antrenamentele. In unele saptamani, se poate antrena mai intens decat in altele. Deoarece dezvoltarea apare rapid, se impune o atentie sporita la supraantrenamente. Ectomorfia reprezinté preponderenta suplefei sia delicatefei_ constructiei. Suprafata corpului este mare in raport cu masa, oreier mare, un sistem nervos bine dezvoltat. in cazul ectomorfului antrenamentul rar da cele mai bune rezultate. Exista o tendinta crescutd la supraantrenare. Necesit multa odihna intre antrenamente In Romania, C.|.Parhon a subliniat pentru prima oara legatura intre sistemul endocrin si tipul constitutional pe diverse planuri: somatic, functional si psihic. Tipologiile endocrine stabilite de Parhon sunt: tipul hipethipofizar tipul hipohipofizar tipul hipertiroidian tipul hipotiroidian tipul hipergondic (hipergenetalism) tipul hipogondic Oabonas7. tipul hipercorticosuprarenalian 8. tipul hipocorticosuprarenalian