Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 1.istoria Descoperirii Razelor X

    Uploaded by

    Dorel Noroc
    9 views15 pages
    raze

    Original Title

    1.Istoria Descoperirii Razelor x

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    raze

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views15 pages

    1.istoria Descoperirii Razelor X

    Uploaded by

    Dorel Noroc
    raze

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 15
    Capitolull ISTORIA DESCOPFRIRIT RAZELOR X Marl descoperi st rol xsinea efor comun eps de amit in dangle prone serie Wat Crooks, {tan Rate Max srt doarciev peronaiiicre, prin ‘trent experimentle fetus as creat premise pers open Estas dena Konrad Rocnigen (1848-1923), pofesorla Universita (i Wehr (Beara dea rearcnrretcoretun at Fenomca idea descoperit ann 1898, cle Wiliam Thomson, iin cage, conenporan cu Roenigen, dss ste acest descoperre epoca: noembrie 1898 va imine o data ‘memorabilia storia nfl In aca, ound care na fsese zat cat fst entry prima or recunosct pin observa unio Observatoral fost proesorul WK. Roentgen, local descopesti— ‘Universite dn Worzburg, Bavaria, Inside cece in domenial Fike cea vizat~o slab luminare verde i emurstoare pe o Ducts de ‘aon copeitcu un pros chimie Muorseent, © Evenimental - prods into sala riguosobscurs. In acest sala, lntuh Cres, exit de desis une Babine de inst, acopert ‘Guecane din canon neeu-opae petra lumina canosuts Tn Obseuat Eig eve pene pemie oh de reco are enmen ntsc observa nimi, pn end acl raze, ne eldest, Sse fr doa de tabu Crookes, au waversatcaapaea de can, ‘laid pe eran Guorescent Ele aps inevier existe ain, areare miu, eine, eigenen «av neve doar de citeva minte pent ca ob- Servectetanl unin sub nus uno raze nvaiile remurce Tine de umbr ravers corns idetifc bicetal eae a prous coast umbr, sf Yrlice cl sure de radi este eu certain tubo] Crooks. "Acstadais, arena sant vibe dest tun cindex pe une sau dove a aveuo puter de plrndre de nemagint pnd stun. Ee Saba cu urn can, eal tt, bla uel mse sb cate A dou mie paging fac 8 ruceas in contre eran laa in fates Numa meta arama, ru agit plumbul par afr pin func, cla mal ene dint oe fl otis pce Cala dt {ak dine ate acess ea fle deh pclae transpac, sele ‘ra lt a pot wansparcte ‘Coretta, pundnd min inte ssa de radia si cern, viz proictat contr aos, pe va al mini sale, Maren dscopeir Inti, Cuaceastéoeazie s- efeetuat i primul examen radiologic. De tune pnd in przent, datorit contribu oamenior de sings Fizcieni,ingneri mediei prin tule moderne asuprastructui ‘malo’ in special asupea tucturistomlui spin pefectionrea Continua a aparaturi,singaradilogies a cunoscut o dezvoltare prodigioass plcindy-se dicen ce mai multindiferite domenit ‘ale tine in particular, in meicin bolo. Folosiea razelor¥in scopul diagnostitri,precum iin tera- pia nor bol ete, aun deigur reals dintrecee ri marale tin ‘Acesterealiziti au ridicat multe probleme noi si au deschis| posibiltaeastudilui unoradincle cae pin ladescoperrearazelor X pireau complet nerezalvabile. “Stina, seria LP. Pavlov, rogreseaziprinsalur, in fancied sueesselemetodelor Cu feearé ps inginte al metodelor parc nevi cu oteaptS mai sus do peeareni se deschide un oizont mai lrg, cu obieetiveinaccesibile pind unc”. Acestecuvinte ale maelifiiolog sunt plicable cum ‘use poate mai bine in eazul de fa. Incele din um putem conchie enw exist nici un domeniu al ‘ate sh nu recurgh in mod curent i razele Xin Seopa ; Tubul de raze X “> [Agest tub este format dintr-un balon de stici eu doua prelun- tore Dall este const inn sel pv erin rn exeriare inti id vi rata) cierene mar epotatal ino tempertraridcaa $e rtfnero abuse a8 doi evo unlearned, gs" 1). Catal este format int-un filament sn tungsten, tlc fri nor Slamenta eae 0 se mcaliet in Form de pli numipiesd de concentrare {eben pe antes ti “Fp Tuh dear XC atl; moc sure de simentr acted ian Hsu nl tse pny celeste © Anodul flat in prtea opus catodului(antcatd) la distant Iie de acesta — este construit dint-un bloc de cupru legat cu exterior print armigu metalic. Supafqa anodali est nclnat ‘bli: In cenru acest suprafete este aplicaa oplicuy de tungsten, rnumiti pati de tungsten, care alcatuiestefocaral tubului. Se folosextetungsten penn test un material sufcient de rezistent la ‘ernpersuriicateeareaparin pal funciona tabula, Temperature Se topire atungstenului este de 3370°C, Suprafata anodului este Iclna ade cate, peru cafassiculul de raze XsGaibo ovintare ‘convenabil la folositea lor. Tuburile mai perfetionateauanodal in ‘de ciuperci ~ ann rotatiy~ la eae focal temic este eu creumferinaciuperci, ir focaruloptic Forte. 7 tecttonicstodului,vening cu viteza mare seibesc in foarul termical anodui,ransformind enorgjacincic in 98% cid, 1% pierderi rin rcosare si 1% raze X. Caldura predomind side acecs éstenumtfocar temic, Petra pica crestereaemperturi peste ppunctul de topireal snoduluse folosesedieritesisteme de cir Funectionarea tubului de raze X arelabazt enomenultemmoelecte. Trebuie, dec, se objid un fascicul de slectnni penta a prince exze X Pent arcasia se dk drum ‘unui anumitcurent de incalzr(curent do joa tensiune (6-15V) si de intenstate mare @-SA), care se objine eu ajutoral unui trans- {ormator de joa tensiune), care aduce Ia incandescent flamental catodic siacestaemite electron. Electron emis de filament sunt string me un ssid ou ajutoral pico de eoncontrare care ind incircatl negati espinge electro, grupindsproestindsi pe 3. Diferenta de potential de zee de mi de vot stabil ttre nod sicatod, imprimelectronilorviteza necesar de aajunge la nod. Electron astelanimati de viteze considerable lovesc ano- ‘ul inl pri ase: uni st deving electrostatic dle, ia ail -de eat electron atomiloranticctoduli.RazeleXiaunastere ‘ndous flur prin fnareaelecronilr dn fascicual eto prin producerea deraze caactristice. ‘azele X de frre ia tastre in ums opi brute a electo- nillor din fasieulul alo. Frnarease poate compara eu seis} {ire maxim se Energia cineticd a electonilor se tansforma in ‘momentul find (care inseamnd accelerate negativi)in energie clecomagnsticl oenigeniand. RareleX caraeteristice se produc prin dislocareaelectrnilor din stature ma apropiat ale nclevui aiomulu. Atom excita it revine din aceasté stare lbilé prin ocuparea golurlor de etre electro din straturilepevterice. In fell acest se emit cuante de energie roentgenind, egal cudifrenja de energie potential dite ae pees cenaeine care va cu seh de Fe opeaain inc rcpt lumina cv aces vith aba sopus inne cepts cucees vi ao env tai, sunt fei modal ale uns yiaceap cette edo prin ngnealorde nd, Lange Sarai X sensor in angstom(A)~unitate lunge (paca seca moar dn tine MRapse X se situaz4 in spectral radiafilor inte raze lra- gusta soled nde ratio 10-10°A © atic intearogie 10-1500 4 tacit viz 1300-400 | =radiatic ultraviolet orate X = tadiajie gama | Fotositea rach X sedatoreteuncr proprio deocsbite p> ‘ere leposedi si anume: w= fenomenul de Iuminescenja. Razele X sunt capable st provoace eiterea cuantelor de luming end intlnesc in drum lor “uit substan (patno-canura de baru, de calc sau de potas, Sutra deine $e cadmiu ee). cesta fs Revol eave ra fds pe Roentgen pe drumul descoperiri razlor, numit radio- Iumiescena Luminescenta cuprinde dou forme: fuorescenta si osforescenja. Este vorba de florescen, ncaa Tn care emisia de mind dspareo dat eu ncetareairadieri. In cal fosforescentet ‘emis de min continu dup incetares iradiers Luminescent se bazsaa pe exctataatomilor conform teoviei Jui Bohr asupa forme lmini, Anume aces nomen ti labaza ‘niin radiooopice: = =actianeachimicdfotograficd,Razele Ximpresioneuz placa Abtopratica,Sarurile de rgint, situate pe placa ftografes (imal 5 radiografc), sufer anumite proces de ioniare, dvenind sensible Jaactiuneasubstanfelorreductoare ere precip argintul sub orm e pulbere nea, Indava dupt descopcritcavaetor X We etre Roentgen, nu se tina ined sutctentseamade fale radigraile sau ii oman «fotografi obgnuite afar deratamental similaral pliilr prin ‘bi eveltoaregifixatoare. nara deaceste manip, imagine ‘objinute se deoscbese in mod esengal nrc, {In cimp ce forogranile reprzinta doar forma extrioaré a biectelo,transporat pe pack prin intermedia unui cbietiv exo ‘educereconsderabild a dimensiuilr,radiografile ca imagine radioscopice objinst pe ecranul urescent, sun urbe prostate siin general mirit, prezentind mar anaogi cu imaginilecunosete Sulpnumele de ube chinezei, fom prin purerea uni corp ope Inte suse de lumina si suprafaa plan. Tocmai in aceasta const ‘marele interes pe care prez vel X, Elen sunt umbreunifomne, ciumbre complexe, supraee, de diferiteonalitai care elev na ‘numa contuul exterior parent vib ci deta deme ite, dato diferenelor de compoziiechimict ide grosime, densitate care sap organelor noastre de sim. ~absorbiarazlor X. indrumullograzeleX tntlnese difeite compari mateiale pocarlesirShat. Undid fsccull deraze Xin ‘momenta plirunderi inte un corp oaeoar gi aie lor din ace im anumite modifier in eeea e privestecanttatea razcloricalitatealor. Acestemodifcis se datorec absorb inezle sarazelorX decatre corpulstrabatut, deoaree el nu este inideauna se consistenj omogend, Si lim, de exemplu, corp menese ‘om gisiinaesceaz renin vluminoase, ai grasa ‘mai dense, avand un numa mai mare decelule, De aceea i absorb- tia va ier, Absorbjia va f mai sport in regiunile mai groas prin care ‘aie voravea un rum mai ung det. egiulecu esti ‘mat dense absorbjia de asemenes va fi mai mare. De exemplu, 0 miskat mura st ine a porn nal are Pape eal oda oc ees rl 0 eaten ° mr nena es Sabor i la a entrar eel, : nal uace. Fk i i ees i erst co ‘eo aur pence pema sone stan er ngimen do unl at mich (var Ssto Semi ct aborinagca mick iil cata pecan, au ao yoni rose asoiar 0d sit met in pt aloes eee Dire seta errr ovgncor earl omonese dete ate cater aparece suranga: Acne Tiicretamsor xX ete eel suo cuantor de enerse sevgssnsn odin repli race propia damien ata hime topatn sbente) cle pene se epi torn toric Sorrentino Mea 900 000s ai revit; = penta Linas dean pans popetsiict : Particularitijile imaginit radiologice + Pariculritleimagini radiologic suntn fut depropreiie fice ale radiilorX. Ace particular sesupun anumitr lg, _sianume:legea proiectoiconice, leea sumatieplanurilor,legea incidenjlo anges Legea proiectiei conice, Aces fenomensl imagini radiologice se datoreste faptuluicdfasciculul de radii are forma ‘uni con, eu vara nivelalfoarulu optic sbaza pe fill radio logis. In acest enc imaginca copula supusradiaie este proieia conical cutoatedefomacile geometrice ce decurg din aceasta ~imaginea apare mii (fg. 2) incazulcdnd obiectol est situ ‘mai aproape de focar (sursa de radia) si mai depart de ecran Pentru aobjine imagin de dimensiuni ct mai aproape de cele reale \webuie shui corp exsminatcit mai aproape de eran cil mai ‘depart de sursa de radia; ~innaginea uni corp plat apeiferia asciculuh de raitieste ‘mai deformats deest imaginea aceluiasi comp agezat in centrul faiculu Incarurileincare radial cad obic pe obietl examin acesta ‘va aprea scutt (fig. 3). Deexemplu imaginea unui cui se poate roicta ca un punct, dae axullangtuinal est parle faseicull ‘de radia, sau eao lini, mai scurtd dec el, ded radial cad bln fetid doemaile ize au orga supe odie scobtinaspecte foarte curioase care trebuie cunescute pentru anu se interpreta eronat o anumit imagine (fig. 3 2,¢, ). Deexemplu, sda obronhie af travesad de razeleXde-angulaxuli longi lina, imagines vavea aspect nul inel, centr find car dart confinutuluiacric. Aces roe in ungul organ se mumeste _proictieortoroentgenograd [Imagine radiologic pot apie separate nomen de parla) Imaginil obiectler situate pe acelai ax, dar in planur diferite de plana de proc schimbs pziiasifoma—peecran sau pl daca deplasim, fe ubul deraze¥, fi obieteleinansambli, Acest fenomen,numitparalax (fig 4), serves pena isocerea diferitlor planus sau imagin, cae prin proictieabisnuité apa vizbileea 0 Singurd imagine. Paralaxa est indicalé in cazul end apar doud Sau mai multe imagini suprapuse (de evempl, © cavitate lubereuloasi peste care se proiccteazio'zond opaed). 2 radi Fecal Pale ig. 2. veri rao. LO He rs he a OR i L mol § i 86 O He tet peop ona marc car Stsribaacnae Xopouna fesse ene ‘mediastinul laa eral imagine ooneurdcoloena verabral,vacle, nim, ser B ig. 4. Fevomenul de pula dances plana De asemenes, prin fenomenul sumatic se explicd de e apar Viaibileleziun foarte miei, cae prin ele insele nu sunt capabiles es imagini raiologis, Existenja acest fenomiencecear scant itfcult tn tabilrea dagnosticulu uno afeciun. Ast 0 zon’ e destineyie osoasi nu apare vizibil din cauza sumac planurilor supra ssubiacente (fig 5). Legea incidentelor tangentiale explictdece ‘ete nag wpa clare alle mal putin clare, Cane asctculul de radii rece tangential fai de organul respect acesta va pra nel conturatsntens pac. Deexemplsisuracrzoaal de deapta vaapireavziil exo imagine bin contrainte opac nual ind fasciculul de radia X este tangent a plana scisuri respec live. Asa se explicd parijia foarte ne une gun soase ce ae axul parle cu fascieul dered tergerea parila uni perete al giuri osoaseineazolpozteoblice i dispaiae complet dact ‘este oriemtaté perpendicular pe fascicul eu condita si nu eeeze diferent puternice de absorbie. Chia suprafet osoase dense. de Sara de ada eee tit 1 ig 5. Sumi nutans), xem, compacta soa vetbulart mandible seserginiawe- fimepecradioprate denar, evaree we priceteca perp Aiculrpe scien pce supra ev absorb reds cum arfhcesscmvcosei gingival la iveul reste slveolre apare bin vzbil, ponte se proecteaza tangential pe fasciculul do ii Aparatura radiologicd Pentru obynerearzelorX sunt necesare “osurs de curent electric de tensiune bignut; “un tansformator de inal tesiunc: un transformator de jas tensune; “nth generator de raze X; © Lredresor ‘Perit folsirea izelorX mai sunt necesare alte picse na mai uliymportne: Minter acestea mentions: sora, sat, mae de ‘comand acceso dite, 1s Sursa de curent detensiune obignuiti este furnizat de rejeauacletried, In anumite imprejurii enecesar si se recurgt lam erup generator automat. Pentru se evita ciderie de tensiune ‘este bine sf se racordeze instalatia Roentgen Ia reteaua electric printr-olinie autonoma ‘Transformatorul de inaltd tensiune arerolul

    You might also like